Flacăra Iaşului, martie 1961 (Anul 17, nr. 4506-4533)

1961-03-01 / nr. 4506

BIBLIOTECA CENTRALĂ UNIVERSITARA „M.­ EMINESCU“ IAȘI PROLETAR! DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VĂ ! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. IAŞI ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XVI, NR. 4508 MIERCURI 1 MARTIE 1961 4 PAGINI 20 BANI ­i Milium Masei aniversări a ubrlizat Calitatea producţiei, obiectiv central al întrecerii socialiste Zilele acestea partidul a adresat co­lectivelor din întreprinderi, instituţii şi unităţi socialiste din agricultură o chemare înflăcărată, primită cu mare entuziasm de oamenii muncii. Comu­niştii şi întregul popor se pregătesc să sărbătorească — la 8 mai — 40 de ani de la înfiinţarea Partidului Comunist din Romînia. In cinstea a­­cestei glorioase aniversări, CC al PMR a adresat tuturor organelor şi or­ganizaţiilor de partid, sindicale şi de UTM, Directivele cu privire la crite­riile principale ale întrecerii socialiste. Arătînd succesele mari obţinute de oamenii muncii din ţara noastră, sub conducerea partidului, în construirea socialismului, Directivele constituie o chemare înflăcărată la consolidarea şi dezvoltarea măreţelor realizări înregis­trate pînă acum, pentru înfăptuirea sarci­nilor trasate de Congresul al III-lea al partidului, pentru desăvîrşirea con­strucţiei socialiste. Paralel cu creşterea productivităţii muncii şi reducerea cheltuielilor de producţie, direcţii în care întreprinderi­le au acumulat o bogată experienţă — se arată în Directive — în etapa actuală sarcina centrală a întrecerii socialiste trebuie să o constituie lupta pentru îmbunătăţirea continuă a cali­tăţii producţiei. Fără îndoială că şi în acest domeniu s-au obţinut succese remarcabile. Rul­menţii produşi la Bârlad, ţesăturile textil­iştilor ieşeni, produsele fabricii de antibiotice, parchetul şi cheresteaua obţinute la UIL Ciurea, precum şi producţia altor întreprinderi din re­giunea Iaşi, sînt cunoscute şi aprecia­te de consumatorii din ţara noastră şi ce peste hotare. Exigenţele consumatorilor sunt insă în continuă creştere şi întreprin­derile noastre au posibilităţi destule pentru a le satisface mai deplin. Colectivele întreprinderilor din re­giunea Iaşi, ca şi din întreaga ţară, şi-au verificat în practică energia şi capacităţile lor în lupta pe care au dus-o pentru creşterea productivităţii muncii şi reducerea cheltuielilor de producţie, a preţului de cost. Succesele obţinute în aceste direcţii trebuie con­tinuate şi împletite cu preocuparea continuă pentru asigurarea unei cali­tăţi superioare, la nivelul celor mai bune produse de pe piaţa mondială. Directivele CC al PMR dau o orien­tare precisă, concretă în această pri­vinţă. In lumina indicaţiilor cuprinse în Directive, în fiecare întreprindere trebuie depusă o muncă permanentă pentru promovarea neîncetată a teh­nicii şi tehnologiei înaintate. In a­­ceastă privinţă s-au obţinut rezultate bune în multe întreprinderi cum ar fi : fabrica de rulmenţi din Bîrlad, Atelierele CFR „Hie Pintilie“, fabrica de antibiotice, în construcţii, etc. în­drumaţi de comitetul de partid me­­talurgiştii din Bîrlad au înregistrat succese importante în introducerea şi extinderea tehnologiei moderne de producţie. Tehnica nouă este prezentă la fiecare pas. Ca urmare, calitatea rulmenţilor este tot mai bună. In întreprinderile industriei bunuri­lor de consum este necesar să­­ se obţină produse care să satisfacă tot mai deplin, prin calitatea, sortimentul şi prezentarea lor, cerinţele consuma­torilor. Produsele fabricii „Ţesătura“ sînt mult solicitate atît în ţară cît şi la export, tocmai datorită calităţii lor superioare. Totuşi în această în­treprindere ca şi în altele cum ar fi: fabrica de tricotaje „Moldova“, fabri­cile de confecţii din Iaşi şi Bîrlad, etc. trebuie acordată mai multă atenţie aspectului, calităţii finisajului. O parte din tricotajele produse la Iaşi (fabri­ca „Moldova“) sînt inferioare sorti­mentelor similare obţinute în alte în­treprinderi din ţară tocmai datorită insuficientei preocupări în privinţa fi­nisajului. Produsele ICIL şi IRIC nu sa­tisfac încă suficient exigenţele consuma­torilor datorită felului în care sînt pre­zentate, calităţii necorespunzătoare a ambalajului, lipsei de suficient control tehnic pe parcursul proceselor tehno­logice. Folosirea ambalajelor estetice care să asigure menţinerea calităţii produselor este o sarcină de prim or­din a acestor întreprinderi. Calitatea deservirii mai lasă încă foarte mult de dorit în unele unităţi ale coopera­ţiei meşteşugăreşti şi ale comerţului. Unii lucrători din cooperaţie execută reparaţii de proastă calitate nemulţu­mind pe clienţi , unii lucrători din comerţ vorbesc urît cu consumatorii, nu se preocupă de asigurarea cu un sortiment variat de mărfuri a maga­zinelor, pentru că nu studiază cererea de consum. Sarcini de mare răspundere revin constructorilor şi proiectanţilor în rea­lizarea unor construcţii de bună cali­tate, creşterea gradului de confort la locuinţe, terminarea lor la vreme şi cu un finisaj mai bun, mai îngrijit. Datorită lipsei de supraveghere din partea unor şefi de şantiere, calificării slabe a unor muncitori, la unele blocuri din bulevardul Tudor Vladimi­­rescu, cvartalul „23 August“, la un bloc de locuinţe din Paşcani, etc. calitatea a lăsat mult de dorit, fiind necesare remedieri costisitoare. De mare importanţă este şi îmbunătăţirea calităţii producţiei ht. sectorul materia­lelor de construcţii oamenilor muncii din agricultură — GAS, SMT şi întovărăşiri — Directi­vele le dau indicaţii preţioase, legate de desfăşurarea luptei pentru îmbună­tăţirea producţiei agricole, de lupta pentru recolte bogate, pentru dezvol­tarea producţiei vegetale şi animale. Oamenii muncii din agricultură sînt chemaţi să pregătească exemplar cam­pania agricolă de primăvară, cheză­şia asigurării unei recolte bogate în acest an. Organizaţiile de partid şi sindicate, conducerile întreprinderilor au datoria să sprijine eforturile şi iniţiativele oamenilor muncii în lupta pentru o calitate superioară a producţiei. Or­ganizaţiile de partid, comuniştii, tre­buie să fie în fruntea luptei pentru o calitate tot mai bună, să colabo­reze cu conducerile în elaborarea unor planuri de măsuri tehnice şi organi­zatorice bine gîndite, să îndrume sin­dicatele în organizarea întrecerii so­cialiste şi organizaţiile UTM în dez­voltarea formelor specifice tineretului, brigăzile de producţie şi de calitate, posturile utemiste de control. În întâmpinarea sărbătoririi a 40 de ani de glorioasă existenţă a partidului, fiecare muncitor, inginer şi tehnician, fiecare om al muncii din unităţile so­cialiste ale agriculturii trebuie să mi­liteze pentru înfăptuirea sarcinii cen­trale trasate de Directivele CC al PMR ,• îmbunătăţirea continuă a calităţii producţiei. Fiecare nou succes obţinut în această luptă va duce la creşterea prestigiului mărcii­ fabricii, la asigurarea unei satisfaceri mai de­pline a cerinţelor de consum, la creşterea nivelului de trai al tuturor oamenilor muncii din ţara noastră. Intre calitate şi calificare — o legătură nemijlocită Partidul ne cheamă să îmbună­tăţim continuu calitatea producţiei. Asupra acestui obiectiv Congresul al III-lea al partidului a pus un ac­cent deosebit. Directivele C.C. al PMI, cu privire la criteriile princi­pale ale întrecerii socialiste în cin­stea împlinirii a 10 de ani de la în­fiinţarea Partidului Comunist din România, au fost primite de între­gul nostru colectiv cu o mare în­sufleţire. Putem şi vom obţine noi succese în ridicarea calităţii rulmenţilor. Fabrica noastră este o adevărată şcoală. Fiecare metalurgist îşi ridică necontenit calificarea. In anul tre­cut au funcţionat 23 de cercuri de creştere a calificării urmate de 600 de muncitori, cursuri de specializa­re pentru reglori, etc. In acest an s-a deschis un alt curs de speciali­zare pentru 40 de tehnicieni, pro­­­iectanţi şi desenatori. In fiecare sec­ţie muncitorii îşi ridică calificarea, fie prin cursuri organizate, fie învă­ţând de la muncitorii cu o înaltă ex­perienţă. Rebuturile scad şi se află mereu sub procentul admis la strun­­gărie, rectificare, în toate secţiile. In anul trecut, prin reducerea rebu­turilor sub procentul tolerat am ob­ţinut o producţie în plus de 31.000 buc. rulmenţi de valoare medie. La forjă, multe brigăzi au început să lucreze chiar în acest an cu zero la sută rebut. In cinstea aniversării partidului, colectivul nostru este hotărit să ob­ţină noi succese şi să folosească ca­lea creşterii calificării ca pe o con­diţie indispensabilă pentru îmbună­tăţirea continuă a calităţii produc­ţiei de rulmenţi. Ing. GHEORGHE CONSTANTIN Fabrica de rulmenţi Bîrlad —ooo— Avem rezerve de îmbunătăţire a finisajului produselor Nu peste mult timp vom sărbători împlinirea a 40 de ani de la înfiin­ţarea Partidului Comunist din Ro­mânia. Directivele C.C. al PMR cu privire la criteriile principale ale întrecerii socialiste în cinstea ma­relui eveniment au fost primite cu mult interes de către colectivul fa­bricii noastre. Colectivul este preocupat pentru organizarea cît mai judicioasă a pro­cesului de producţie, pentru găsirea metodelor celor mai bune de muncă, a soluţiilor ce rezolvă problema fi­nisajului. Astfel, începînd cu sec­torul de bază s-a organizat aici con-RENEE MARCU șefa sectorului finisaj fabrica de tricotaje Moldova“ (Continuare în pag. 2-a) In repertoriul formaţiei corale a sindicatului învăţămîntului din Iaşi figurează cîntece închinate partidului („Te cvnt, partid iubit“ de Micea Neagu), realizărilor socialiste din pa­tria noastă („Republică, draga mea“ de Ion Chirescu), precum şi cîntece închinate alegerilor de la 5 martis („Zf.deT votat_ de D_Chiriac), .» In eliseui'corul sindicatului' învâlâ'mîntului îrfTimintfy urnii spectacol,,"/ Fiat sini­ţ­iile pina la alegeri Entuziaste adunări cetăţeneşti Cu toată încrederea La amiază, sătenii sînt la casele lor. Asta de obicei, însă luni, la ora prînzului, mulţi locuitori din comunele Avereşti, Arsura, Drînceni şi Boţeşti se îndreptau spre clubul muncitorilor de la GAS Avereşti — Huşi, pentru a lua parte la adunarea cetăţenească ce a avut loc aici. A participat la adu­nare candidatul lor în alegerile de deputaţi pentru Marea Adunare Na­ţională, tovarăşul Constantin Nistor, preşedintele comitetului executiv al sfatului popular regional Iaşi. „ Noi, mecanizatorii de la GAS Avereşti —­ a spus tractoristul Vasile Cozma — am îndeplinit şi depăşit sarcinile de producţie prevăzute pentru anul, trecut. Acum­­ne aflăm cu trac­toarele şi maşinile reparate. Suntem­ nerăbdători să începem lucrările agri­cole din campania de primăvară, să desfăşurăm întrecerea socialistă în cinstea celei de a 40-a aniversări a partidului, potrivit criteriilor cuprinse în Directivele CG al PMR. Astfel, răspundem grijii pe care o poartă partidul oamenilor muncii. Arătînd ce mari schimbări s-au pe­trecut în viaţa ţăranilor muncitori în anii regimului democrat-popular, ex­­primîndu-şi recunoştinţa fierbinte faţă de partid care i-a îndrumat pe calea unei vieţi îmbelşugate şi fericite, Vasile Raicu, preşedintele GAC din Fundătura, care a vorbit în numele alegătorilor din Arsura — comună colectivizată, a spus: „Munceam înainte pe moşia boierului şi nu ne ajungea nici să îmbucăm pe săturate. Dar au apus pentru totdeauna acele vremuri. As­cultînd îndemnul partidului, ţăranii muncitori din Arsura au înfiinţat gos­podării colective, au pornit pe calea belşugului. Clasa muncitoare ne tri­mite maşini şi tractoare pentru a lucra pămîntul după regulile ştiinţei agro­tehnice în scopul obţinerii de recolte bogate. Un exemplu al creşterii nive­lului nostru de trai este şi faptul că numai anul trecut 34 de colectivişti din comună şi-au construit case noi“. Alţi vorbitori care au luat cuvîntul în adunarea cetăţenească au arătat cu cifre şi fapte concrete schimbările în bine ce au avut loc în anii puterii populare în comuna Avereşti. Înainte în satele comunei existau 4 aşa-zise şcoli care funcţionau — cu cite un învăţător — în nişte case dărăpănate. In anul 1943 din cei 370 copii de vîrs­­tă şcolară aproape o treime nu au fost şcolarizaţi. Ca să înveţe carte copiii din satul Roşiori mergeau cîţiva kilometri pînă la Armăşeni. Re­gimul trecut a lăsat moştenire în comuna Avereşti aproape un sfert din locuitori analfabeţi. In anii din urmă, în toate satele comunei au fost construite şcoli noi. La Avereşti funcţionează o grădiniţă pentru copii. 17 cadre didactice cu pregătire corespunzătoare fac educaţia copiilor colectiviştilor şi întovărăşiţi­­lor din Avereşti. In comună sînt 4 cămine culturale şi 5 biblioteci. Trei din satele comunei —­ Armăşeni, A­­vereşti şi Roşiori — sînt electrificate. S. OVIDIU (Continuare în pag. 3-a) „Pentru viaţa noastră nouă“ Numeroşi colectivişti din satele Stoi­­şeşti, Dodeşti, Băseşti, Văleni, Vilto­­teşti au luat parte la adunarea cetă­ţenească care a avut­­ loc zilele trecute în­ sala de festivităţi a şcolii de 7 ani din corn. Băseşti. A participat candi­datul lor în alegerile­ de deputaţi pen­tru Marea Adunare Naţională, munci­toarea Georgeta Oiţă de la fabrica de rulmenţi Bîrlad. Alegatorii care au luat cuvîntul şi-au exprimat cu acest prilej hotărîrea lor,de a contribui cu toate puterile la înfăptuirea obiectivelor înscrise în Directivele Comitetului Central al partidului, în întîmpinarea glorioasei aniversări — 40 de ani de la înfiinţarea partidului. — Nouă, tuturor, ne sînt cunoscute realizările care au schimbat în anii puterii populare faţa patriei noastre — şi-a început cuvîntul tov. Nicolae Chelaru, preşedintele comitetului exe­cutiv al sfatului popular al comunei Băseşti. Şi în comuna noastră s-au construit în anii puterii populare două şcoli noi de 4 ani, şi o şcoală de 7 ani, un cămin cultural, a luat fiinţă o casă de naştere, un punct sanitar, etc. Viaţa ţăranilor muncitori din co­mună — astăzi membri colectivişti — s-a îmbunătăţit simţitor. Pentru viaţa această nouă, vom da cu toţii votul la 5 martie candidaţilor FDP. Colectiviştii Ion Teodorescu, Gh. Catană, Gh. Paraschiv şi Dumitru Popa care au luat de asemenea cu­vîntul în cadrul adunării au arătat că vor răspunde prin fapte grijii ce o poartă partidul nostru oamenilor muncii, smulgînd pămîntului roade tot mai bogate. In aplauzele entuziaste ale adunării, a luat cuvîntul Georgeta Oiţă, can­didata FDP pentru alegerile de depu­taţi în Marea Adunare Naţională care a subliniat printre altele succesele mari obţinute de poporul nostru, sub conducerea partidului, în dezvoltarea economiei ţării, a ştiinţei şi culturii, în ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc. GETA TAATAS Publicaţii despre viaţa noua a satului In mijlocul tiranilor muncitori In cadrul manifestărilor cultural artistice consacrate sărbătorii ale­gerilor, un colectiv de artişti­ a Naţionalului ieşean s-a deplasat re­cent în­ mijlocul ţăranilor muncitori din Hîrlău. Artiştii ieşeni au prezen­tat la căminul cultural piesa lui Vic­tor Eftimiu, „Omul care a văzut moartea", care satirizează alegerile din trecut. Spectacolul a fost pri­mit d­e bucurie... îrt rindurilei țăra­­nilor muncitori. Citiți în pag. II-a Viața culturală Propunerile cetăţenilor au devenit fapte Locuitorii din cuprinsul raionului Paşcani sînt cunoscuţi ca oameni harnici şi plini de iniţiativă. Ori de cite ori este vorba de o problemă care frămîntă viaţa satului unde ei locuiesc şi muncesc, apoi cu toţii pun umărul pentru rezolvarea ei. Asemenea însuşiri au ieşit şi mai bine în evi­denţă în cadrul întîlnirilor care au avut loc pînă acum între candidaţii pentru alegerile de la 5 martie şi alegătorii lor. Cu acest prilej au fost discutate o seamă de aspecte privind munca din diferite sectoare de activitate, discuţii care au fost însoţite de numeroase propuneri şi sugestii valoroase menite să contribuie la dezvoltarea multila­terală a satelor. Cu sprijinul activ al maselor de cetăţeni multe din aceste propuneri au şi început să capete viaţă. Un exemplu grăitor în această direcţie îl oferă extinderea iluminatului public în satul Heci pe o lungime de 3 kilometri propusă la întîlnirea alegătorilor din comuna Lespezi, cu candidatul lor re­gional. La această acţiune un aport preţios l-au adus candidatul comunal Mihai Irimia şi numeroşi cetăţeni cum ar fi: Neculai Ciuraru, Gheor­­ghe Tom­a care au muncit voluntar la săpatul gropilor, fixarea stâlpilor, etc. In urma acestei acţiuni s-au realizat economii de peste 2400 lei. De aseme­nea, comitetul executiv al sfatului popular comunal Cristeşti însuşin­­du-şi iniţiativa cetăţenilor a pornit ime­diat la extinderea reţelei electrice în sat pe o lungime de 1000 metri. Tot ca urmare a propunerilor făcute în cadrul întîlnirilor a fost prelungită reţeaua­ de iluminat public în subur­bia Blăgeşti. Grijă pentru înfăptuirea iniţiative­lor creatoare ale maselor a dovedit şi comitetul executiv al sfatului popu­lar din comuna Tătăruşi care s-a preocupat îndeaproape de repararea şoselei ce trece prin satul Iorcani spre a se putea prelungi traseul au­tobuzului de călători. In acest scop cu ajutorul cetăţenilor s-au extras şi transportat din cariera locală peste 240 metri cubi piatră, realizîndu-se econo­mii de aproape 9000 lei. Pe această linie se înscrie apoi repararea dru­­­mului raional din Hălăuceşti, pentnt care cetăţenii au pus la dispoziţie a­­telajele, transportîndu-se din Siret peste­ 120 metri cubi piatră. La rîndul său, comitetul executiv al sfatului popular­ comunal Siretei, antrenînd numeroşi cetăţeni şi folosind materiale din re­surse locale, s-au ocupat intens de refacerea podului de peste pîrîul dirn satul Rumosul în timp ce un alt pod, acela din Slobozia, care face legătură cu satele învecinate este supus acum refacerii. La întîlnirea cu candidatul lor, ale­gătorii din comuna Gosteşti au arătat că deoarece moara din sat nu mai funcţionează de multă vreme sînt o­­bligaţî să se ducă pînă la Tîrgu Frumos pentru a măcina porumbul. Observaţia făcută a găsit ecou ,iar în prezent se lucrează la repararea in­stalaţiei morii pentru a fi redată în funcţiune. Realizările obţinute pînă acum pe linia traducerii în viaţă a propuneri­lor făcute la întîlnirile între candidaţi şi alegători nu se opresc aici. Ele vor­besc despre entuziasmul cu care par­ticipă masele de cetăţeni la transpor­tul materialelor de construcţie nece­sare ridicării anexelor de şcoală din satele Topile, Homiţa, Hărmăneşti, la refacerea drumului comunal din Mo­­goşeşti, precum şi la alte obiective cu caracter gospodăresc - edilitar. Cetăţenii din raionul Paşcani sînt hotărîţi să întîmpine evenimentul ale­gerilor de la 5 martie cu noi şi fru­moase succese pe tărîmul ridicării ni­velului gospodăresc - edilitar al sate­lor lor. La Iaşi s-a deschis Muzeul Politehnic Ieri seară, a avut loc în oraşul nostru un eveniment cultural deose­bit de important — deschiderea Mu­zeului Politehnic cu prima sa secţie şi anume cea de energetică. La festivitatea deschiderii muzeului ce se află situat în Palatul cultu­rii au participat tovarăşii: Simion Timofte, secretar al Comitetului re­gional de partid, tov. Mihai Todo­­sia, şeful secţiei ştiinţă şi cultură a Comitetului regional de partid, ca­dre didactice de la Institutul Poli­tehnic, muncitori, tehnicieni, ingineri, studenţi şi alţi oameni ai muncii. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de prof. univ. ing. dr. Cristofor Simi­­onescu, rectorul Institutului Politeh­nic, care, în numele Institutului şi al Consiliului­­ ştiinţific al muzeului a mulţumit cu căldură partidului pen­tru sprijinul acordat în înfiinţarea acestei importante unităţi culturale ce va contribui la promovarea cunoş­tinţelor de tehnică în mijlocul ma­selor largi de oameni ai muncii şi în rîndurile tineretului studios. In conti­nuare, vorbitorul a arătat perspec­tivele de dezvoltare ale acestui muzeu care răspunde dorinţei de continuă instruire şi lărgire a orizontului cul­­tural-tehnico-ştiinţific al celor ce mun­cesc. A luat apoi cuvîntul conf. univ. ing. I. Curievici care a arătat că în organizarea muzeului, a primei sale secţii, s-a ţinut seama de însemnă­tatea îmbinării prezentării bazei teh­­nico-ştiinţifice a energeticii cu cu­noaşterea marilor realizări obţinute în anii regimului democrat-popular. In numele organizatorilor muzeului, vorbitorul a mulţumit organelor lo­cale de partid şi de stat pentru îndrumarea şi sprijinul material acor­dat în înfiinţarea muzeului. In continuare, participanţii au vizi­tat muzeul oprindu-se îndelung în faţa aparatelor, maşinilor, machetelor şi graficelor ce ilustrează principalele momente din istoria energeticii de la începuturile ei pînă astăzi. ? Un nou şantier­­ de construcţii In centrul oraşului Vaslui s-a deschis zilele acestea un nou şantier de con­strucţii. Construcţia va ser­vi pentru amenaja­rea unui complex al cooperaţiei meşteşu­găreşti cu un număr tre 8 unităţi pentru deservirea populaţiei. Intre acestea se nu­mără: o unitate de croitorie bărbătească, una de confecţii pen­tru femei, o unitate de reparaţii radio şi televizoare, de co­mandă , şi reparaţii de încălţăminte ş.a. Centru de mode Cooperativa „Tehni­ca Confecţiei,, , Iaşi, amenajează în loca­lul din str. Ştefan cel Mare nr. 52, un cen­tru­ de mode.­ Acesta va fi deservit de per­sonal ca înaltă califi­care în ceea ce pri­veşte executarea de confecţii pentru femei. Centrul de mode va fi deschis în curînd. Concert simfonic extraordinar Cu prilejul turneu­lui întreprins în ţa­ra noastră, dirijorul Djura Jaksik (RPF Iugoslavia) va apare şi la pupitrul orches­trei filarmonicii de Stat „ Moldova“ din Iaşi, în cadrul con­certului simfonic­ ex­­traordinar de vineri 3 martie. Solist: te­norul Cornel Stavru, de la Teatrul de O­­peră şi Balet din Bucureşti • In pro­gram, „Uvertura Tannhäuser“ de Wag­ner, „Arii din ope­­re" solist C. Stavru și ^Simfonia a V-a“ de Mendelsohn-Bartholdy* Aîte magazine * universale sătești ♦ In raionul Negrești * au fost începute de ♦ curînd pregătirile în «. vederea construirii * de noi magazine u- ♦ niversale sătești. A- l sa, bunăoară, s-a ♦. trecut la executarea * lucrărilor de organi- * zare a şantierelor şi * la aprovizionarea a­ « cestora cu materia-­­ lele necesare de con- ♦ strucţii. I Asemenea pregătiri­­ se fac la Ţibana, ♦ Şcheia şi Vultureşti, ţ t Turneu în Stat „A. Goldfaden“ fI din Iaşi a întreprins f un turneu la Bîrlad. Ei au prezentat­­ spectacolul de estradă : „Hai la munte, hai la fi TI . I mare« şi piesa „Mus.- fl bhetarii Măgăţiei sale"­, în

Next