Flacăra Iaşului, aprilie 1961 (Anul 17, nr. 4534-4559)
1961-04-01 / nr. 4534
»16'IOTECA CENTRALA USTVSIMITARA ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. IAȘI ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL I ANUL XVI, Nr. 4534 SIMBATA 1 APRILIE 1961 1^4 PROINI M BANI Mai multă atenţie lucrărilor pentru menţinerea apei în sol şi arăturilor de primăvară! ■ ■ - ■ ■ ■ ...... Prin cîteva comune din raionul Iaşi Ne aflăm în plină campanie. Timpul se menţine frumos şi pe ogoare se poate executa în bune condiţii grăpaţul, aratul, insăminţatul etc. Iată cum se desfăşoară lucrările agricole de primăvară în cîteva comune din raionul Iaşi. Hărnicie De cînd s-a făcut timpul frumos colectiviştii din satele Soloneţ, Bivolari, Tabăra, comuna Bivolari, nu mai contenesc cu muncile cîmpului. Insămînţările din urgenţa I-a sînt terminate. Terenul arat din toamnă şi pe care urmează să se însămînţeze porumbul pentru boabe, porumbul pentru siloz şi celelalte culturi a fost grăpat la timpul potrivit pentru ca apa din sol să nu se evapore. Acum tractoarele şi atelajele continuă să facă arături. Din planul de 780 ha., gospodăriile colective au arat în aceasta primăvară peste 500 ha. La fel de bine merg treburile şi la Popeşti şi la Leţcani şi în multe alte părţi. La Popeşti, bunăoară, s-au arat în această primăvară aproape 800 ha., s-au însămînţat 14 ha. cu ovăz, 7 ha. cu mazăre, 90 ha. cu sfeclă de zahăr, 5 ha. cu cartofi, 5 ha. cu sfeclă furajeră Rezultatele frumoase pe care colectiviştii şi întovărăşiţii din Popeşti, Bivolari, Leţcani, etc., le-au obţinut în această campanie, sînt rodul unei bune organizări a muncii şi al activităţii politice pe care o desfăşoară organizaţiile de partid din unităţile agricole socialist-cooperatiste din aceste comune. Răsună cîntecul în vie Anul trecut, colectiviştii din Cosnarna au realizat din cultura viţei de vie un venit bănesc de peste 350.000 lei. Gospodăria colectivă are un sector viti-pomicol dezvoltat. Viţa de vie se întinde pe 36 ha, iar livada pe alte cîteva zeci de hectare. De cîteva zile la vie lucrează cei mai mulţi dintre colectivişti. După ce viţa de vie a fost dezgropată, s-a trecut imediat la tăiat. Această ultimă lucrare s-a executat pînă acum pe aproape 20 ha. Printre cei mai harnici colectivişti care lucrează acum la vie se află comunistul Zaharia Griţcu, Nicolae Ichim, Gheorghe Ioniţă, Vasile Ichim. In vie se dă zor cu lucrul. Ţăcănitul foarfecelor nu conteneşte toată ziua şi din cînd în cînd în via colectiviştilor de pe dealurile Comarnei răsună cîntecul bucuriei. Colectiviştii din Comarna sînt fruntaşi şi cu executarea celorlalte lucrări agricole de primăvară. Au fost terminate însămînţările din urgenţa I-a, grăpaţul culturilor şi arăturilor de toamnă, iar acum se execută arături pe ultimele hectare rămase nearate din toamnă. Au rămas pe hîrtie înainte de a se începe campania agricolă de primăvară, tovarășul Boboc, tehnicianul agronom de la comuna Costuleni, a întocmit un plan tehnic pentru desfășurarea lucrărilor agricole de primăvară. Acest plan a fost aprobat de comitetul executiv al sfatului popular comunal și rămînea ca el să fie aplicat în practică- S-a prevăzut printre altele, cîte atelaje să lucreze la arat, la semănat, la grăpat, ce volum de lucrări să se execute zilnic, etc. Măsurile prevăzute în planul tehnic însă au rămas numai pe hîrtie. Acum, în plină campanie agricolă, cînd timpul este prielnic executării lucrărilor agricole, la Costuleni nu se realizează nici pe jumătate viteza In clişeu tractoristul Cons- \ tantin Dascălu din brigada a Vl-a a SMT Vlădeni exe- cutînd arături pe tarlaua colectiviştilor din Gropniţa. Foto: V. BOTOŞANI zilnică la arat (pînă acum arăturile de primăvară se puteau termina, avînd în vedere că întovărăşiţi dispun de peste 300 atelaje, în afara tractoarelor de la SMT), peste 200 ha. cu arături de toamnă sînt încă negrăpate, sămînţa de porumb nu a fost strînsă pentru a fi schimbata cu soiuri de productivitate mai mare. Această stare de lucruri se datoreşte faptului că membrii comitetului executiv al sfatului popular comunal în frunte cu tovarăşul Gheorghe Mihăilă, preşedinte, nu se ocupă cu toată răspunderea de problemele campaniei agricole de primăvară. Planul tehnic de desfăşurare a lucrărilor agricole a fost întocmit pentru a fi tradus în fapte şi comitetul executiv al sfatului popular comunal trebuia să ia măsuri pentru îndeplinirea lui ritmică. — CONCLUZII — Şi în raionul Iaşi lucrările agricole de primăvară au început de mult. Insămînţările din urgenţa I-a sînt pe terminate iar majoritatea unităţilor agricole socialist-cooperatiste se pregătesc să treacă cu toate forţele la însămînţatul florii soarelui şi a celorlalte culturi. Au fost neglijate însă, în multe locuri, lucrările pentru menţinerea apei în sol. Tarlale cu arături de toamnă negrăpate pot fi întîlnite şi acum la Dumeşti, Podul Iloaiei, Horleşti. Din totalul de 3250 de ha. arături de toamnă, (la GAC) au fost grăpate numai 2523 ha. iar la întovărăşirile agricole din 5060 ha. au fost grăpate numai 3235 ha. Este încă nesatisfăcător ritmul executării arăturilor de primăvară. La întovărăşirile agricole, de pildă, din totalul de 27.564 ha. rămase de arat în această primăvară s-au realizat abia 7724 ha. Anevoios se desfăşoară şi strînsul în comun al seminţelor de porumb la Întovărăşirile agricole în vederea schimbului pe sămînţă de porumb din soiuri cu productivitate mai mare. Sub îndrumarea comitetului raional de partid, organizaţiile de bază din unităţile agricole socialist-cooperatiste trebuie să ia măsuri pentru respectarea regulilor agrotehnice, pentru a mobiliza toate forțele în vederea urgentării lucrărilor agricole de primăvară. încheierea cursurilor de 6 luni ale şcolii de partid La sediul şcolii de partid din Iaşi a avut loc ieri încheierea cursurilor şcolii de partid de 6 luni. La adunarea festivă au participat absolvenţii cursului şi cadre didactice. Tov. Gheorghe Şoimu, directorul şcolii de partid a arătat rezultatele obţinute de elevi în perioada cursurilor de şase luni. A luat cuvîntul tovarăşul Vlad Stănescu, membru al biroului Comitetului regional de partid, care a subliniat sarcinile mari şi de răspundere ce revin absolvenţilor la locurile de muncă în lupta pentru îndeplinirea mărețelor sarcini trasate de cel de al III- lea Congres a! partidului. MiA . In cuprinsul ziarului — Pagina Magazin. pag. 2-a — Note din viaţa UTM — Măsuri... cu întîrziere. pag. 3-a. — O participare mai intensă din partea tuturor activiştilor sportivi. pag. 3-a. — ONG — Lucrările Comitetului Politic — Declaraţia făcută de A.A. Gromîko. pag. 4-a. — închiderea lucrărilor celei de a 3-a conferinţe a popoarelor Africii. pag. 4-a. — Acţiuni de masă in favoarea dezarmării şi păcii. pag. 4-a. Plecarea din Moscova a delegaţiei R. P. Romina care a participat la şedinţa Comitetului Politic Consultativ al ţărilor Tratatului de la Varşovia MOSCOVA 81 Corespondentul Agerpres transmite: Vineri la amiază a plecat din Moscova spre patrie delegaţia Republicii Populare Române care a participat la şedinţa Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia. Delegaţia este alcătuită din tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim secretar al CC al PMR, preşedintele Consiliului de Stat al RP Romíne, şeful delegaţiei, Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Consiliului de Miniştri, general de armată Leontin Sălăjan, ministrul Forţelor Armate, Gheorghe Gaston Marin, preşedintele Comitetului de Stat al planificării şi Cornelia Mănescu, ministrul Afacerilor Externe. La gara Kiev din Moscova delegaţia a fost salutată de tovarăşii Mihaii Suslov membru al Prezidiului CC al PCDS, secretar al 8® al PRUS, Vladimîr Novikov, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, preşedintele Comitetului de Stat al Planificării, Kiril Moskalenko, mareşal al Uniunii Sovietice, adjunct al ministrului Apărării, Nikolai Firiubin, locțiitor al ministrului Afacerilor Externe și Ivan Jegalin, ambasadorul URSS la București. Delegația a fost condusă, de asemenea, de Nicolae Guină, ambasadorul RP Romíno la Moscova și de membri al ambasadei. In întîmpinarea aniversării a 40 de ani de la înfiinţarea Partidului Calitatea — obiectiv principal în întrecere Cuvîntul dat... — o să meargăi — Da, — răspunde Gheorghe Copăceanu, preocupat de prinderea la strung a unei bucăţi de metal.A apăsat apoi pe manetă şi maşina porni zumzăind. In jurul strungului, clţiva inşi — Şi ei strungari la IRA-4 Iaşi — urmăresc atenţi avansul cuţitului. In ochii lor neîncrederea face loc pe încetul unui simţămlnt de ^curiozitate, şi in acelaşi timp, de admiraţie... Copăceanu e tot o apă... Dar — nu din cauza oboselii. E ceva care-l ţine încordat peste măsură. Uite că strungul a fost oprit, iar Copăceanu desprinde piesa. O examinează atent urmărit de ceilalţi. Le rid ochii de bucurie. Piesa străluceşte şi fin lucrată, ca un giuvaier.. — Oglindă, zău aşa... Gheorghe Copăceanu face de frică să nu-i tremure vocea. E emoţionat. Vădit emoţionat. A reuşit — cu mult succes — să aplice o nouă metodă de strunjire a bucşelor de la cilindrul bloc-motor. In acelaşi timp însă şi-a îndeplinit un angajament luat In cinstea aniversării partidului. Atunci, in şedinţă, cînd s-au dezbătut Directivele C.C. al PMR cu privire la criteriile principale ale întrecerii socialiste In cinstea aniversării a 40 de ani de la înfiinţarea partidului, Gheorghe Copăcea-'. nu 's-a angajat şi el să depăşească sarcinile de plan cu 5 la sută şi să contribuie la realizarea unei producţii de bună _ ^ ^ calitate. Cum anume o să contribuie la îmbunătăţirea calităţii producţiei nu a spus nimic, concret. Tocmai acest gind dl frămln-, ta. Şi astfel îşi aminti că citise într-o broşură despre strunjirea unor piese, simultan cu două cuţite — unul de degroşare şi altul de finisare. Această metodă, aplicată la strunjirea bucşelor de la cilin-cărui bloc-motor — îşi zicea Copăceanu — poate duce la o productivitate sporită şi lucru tot atlt de important, la o calitate superioară de prelucrare. Strunjindu-se piesa simultan cu două cuţite se realizează o adîncime de așchiere constantă. Aceasta duce la o precizie sporită de prelucrare, deci la o calitate superioară a producției. Gîndind astfel Gheorghe Copăceanu se pomeni spunînd tare, fără a se adresa însă cuiva tinime: — Să-ncerc. Și a încercat... Dacă, așa cum s-a întlmplat, in 25 de zile ale lunii martie, autovehiculele reparate la IRA- 4 nu au suferit remedieri la cilindrele blocului-motor, în prima rodajului, aceasta se datoreşte lui Gheorghe Copăceanu, care a realizat lucrure "călită, te superioară. El şi-a luat art angajament la... general, însă și-a respectat concret cuvîntul dat or. sânt!«. ÎNSEMNĂRI In luna martie harnicii constructori de la blocurile 10 G din str. Gabriel Pery au depăşit sarcinile de plan cu 8 la sută realizînd economii la material în valoare de 4600 lei. IN CLIŞEU, o parte din fruntaşii şantierului: Ivanov Ichim, Constantin Ichim, Emil Anastasiu, Simion Iaiincov, Neculai Mititelu şi Gheorghe Ghivu. Foto: G. PAUL Cărămizi mai multe şi mai bune In cen3t.«ywţi* de locuinţe una din materiile prime de bază este cărămida. Sîntem chiar in plin sezon cind fabricile de cărămizi şi-au reluat activitatea. Faţă de numărul sporit de apartamente care se vor ridica in acest an — colectivele sectoarelor-materiale de construcţii — de la întreprinderile de industrie locală din întreaga regiune s-au pregătit din timp pentru a-şi spori producţia de cărămizi şi a îmbunătăţi calitatea acestora, — căutlnd să pună astfel la timp la dispoziţia constructorilor materialele necesare. In întreaga regiune se vor fabrica în acest an, comparativ cu anul trecut un număr aproape dublu de cărămizi. Important este faptul că cererea constructorilor de a se produce in acest an mai multe cărămizi eficiente a găsit răsunet în cadrul a tot mai multe colective. Așa, de pildă, începind din această primăvară la întreprinderea de industrie locală „Vasile Roaită“ din Vaslui se va trece şi la fabricarea noului sortiment : cărămizile eficiente. In acest an producţia de cărămizi eficiente în întreaga regiune sporeşte faţă de anul trecut de peste 7 ori. Pînă în prezent în mai toate fabricile de cărămizi din regiune s-au presat zeci de mii de bucăţi de cărămizi, iar la 22 martie la fabrica Bucium s-a şi scos prima şarjă de cărămizi arse din producţia acestui an. Colectivele de muncă din unităţile industriei locale producătoare de materiale de construcţii şi-au luat, în cinstea aniversării partidului, însufleţite angajamente. Sporirea producţiei şi Îmbunătăţirea calităţii cărămizilor este pe primul plan. Pentru a înfăptui cu cinste aceste angajamente, muncitorii, tehnicienii şi inginerii au iniţiat o serie de măsuri de mare eficacitate. Aşa, bunăoară, la Vaslui s-a montat o presă nouă de mare capacitate precum şi un alimentator care creează posibilitatea unei prelucrări mai bune a argilei. ,. Aceasta are un efect însemnat asupra îmbunătăţirii calităţii cărămizilor. In mod asemănător la fabrica de cărămizi de la Holboca a întreprinderii „Progresul“, prin modificarea bolţii cuptorului de ardere, s-au creat condiţiile unei arderi optime şi, totodată, reducerii consumului specific de combustibil. Reparaţiile utilajelor s-au executat în baza unui plan bine stabilit în toate unităţile producătoare de cărămizi. Un lucru care trebuie insă remarcat este următorul: buna calitate a cărămizilor depinde de modul în care s-a făcut macerarea cit şi de respectarea timpului optim de macerare. Aici trebuie să subliniem că dacă macerarea s-a făcut în condiţii bune şi la timp la unităţile Întreprinderilor de industrie locală din Vaslui şi Birlad, apoi la carea Sl T. ECONOMU (Continuare în pag. 3-a) Viitorilor muncitori— tot mai bune condiţii de In toamna acestui an, secţiile serale ale şcolilor medii vor primi noi elevi din rângul muncitorilor tineri, dornici să-şi completeze studiile. Pentru aceştia s-au deschis şi funcţionează în oraşul nostru cursuri de pregătire. La Şcoala medie serală a Atelierelor CFR „Iile Pintilie", la secţiile serale ale şcolilor medii ,„Mihail Sadoveanu“ şi „Vasile Alecsandri“, cursurile pregătitoare funcţionează de mai bine de două luni şi s-au obţinut pînă în prezent rezultate bune.Muncitorii-elevi se dovedesc harnici, cu multă dragoste de învăţătură. Au elevii condiţii pentru o buna frecvenţă ? La Şcoala medie serală a Atelerelor CFR ,,Zie Pintilie" frecventează cursurile pregătitoare 100 de muncitori de la Ateliere, Fabrica ,,Ţesătura", Fabrica de mobilă ş.a. Cei 41 de elevi ceferişti se bucură de tot sprijinul din partea organizaţiilor de partid şi UTM, a comisiei de selecţionare, a maiştrilor, etc. care s-au străduit să le creeze condiţii favorabile pentru a avea o frecvenţă regulată la cursuri. Ei au fost repartizaţi în ture cu elevii mai mari de la cursurile serale. Nu acelaşi lucru insă, se poate spune despre muncitoriielevi de la Fabrica „Ţesătura". O parte din aceştia nu pot frecventa cursurile decit cu întrerupere. Şapte dintre ei lucrează astfel in producţie Incit nu pot pierge la şcoală decit o săptămină da şi una nu. Oare la Fabrica „Ţesătura" nu se poate rezolva problemia a şapte elevi, cărora să li se creeze condiţii bune de învăţătură? Comisia de selecţionare ar trebui să se ocupe mai atent de acest lucru, mai ales că până acum s-a limitat doar la selecţia şi recomandarea elevilor, fără a se mai interesa de ei. 40 de elevi de la întreprinderile, de construcţii formează o singură grupă la secţia serală a şcolii medii „M. Sadoveanu". Aceştia au avut, în general, o frecvenţă bună. In ultima vreme insă se observă că o parte din ei lipsesc prea mult. Se pare că în organizarea programului lor de muncă s-au produs unele schimbări, şi că nu se ţine seama în suficientă măsură de faptul că cei recomandaţi pentru cursuri trebuie să le urmeze regulat. Este o sarcină a organizaţiilor de partid şi a conducerilor întreprinderilor de construcţii să se ocupe mai atent de condiţiile de studiu care li se creează celor trimişi la şcoală. Buna pregătire de preocupare a profesorilor şi elevilor Secţia de Invăţămînt şi cultură a Sfatului popular orăşenesc a repartizat la aceste cursuri cadre didactice bine pregătite şi cu multă experienţă, care asigură un invăţămînt de calitate. Se ţin lecţii bune la fizică şi matematică (Şcoala medie nr. 6 şi Şcoala medie serală CFR), la limba română şi desen (Şcoala medie nr. 1), etc. Elevii ştiu să aprecieze munca profesorilor şi o răsplătesc prin buna lor pregătire. Ceferişti ca Bolohan Gheorghe, Buteanu C-tin, Ciubotaru Mihai, constructorul Năstuţă Radu şi mulţi alţii se dovedesc de pe acum a fi elevi destoinici. Legătura dintre cadrele didactice şi elevi nu se întrerupe însă odată cu terminarea orelor de învăţătură. Multe cadre didactice de la secţiile serale îşi vizitează elevii în întreprinderi şi se interesează de munca lor, de condiţiile ce le au pentru frecvenţă şi studiu. Această metodă trebuie extinsă. O mai strînsă colaborare Din cele relatate pînă aici reiese că, în general, se acordă atenţia cuvenită cursurilor de pregătire a viitorilor elevi din clasa a VIII-a. Mai există însă unele conduceri de întreprinderi şi comisii de selecţionare care şi-au considerat munca terminată odată cu recrutarea elevilor. De pildă, dintre intre- ŞT. O. MUGUR (frontintrare elevi A w * W V f învăţătură! fAAaaaaaaaa Curs de calificare In scopul înbunătăţirii calităţii produselor, la fabrica de tricotaje „Moldova“ din Iaşi s-a deschis acum cîteva zile, un curs de calificare. La acest curs participă muncitoarele de la secţia depănat. De trei ori pe săptămînă, specialişti din întreprindere predau lecţii teoretice şi practice.,. Cursul va dura aproape trei luni. Peste puţină vreme se vor înfiinţa asemenea cursuri de calificare şi pentru muncitorii de la secţiile maşini circulare şi confecţii. O seară închinată lui M. P. Mussorgski Astăzi, la orele 18:30, se organizează la casa prieteniei romîno - sovietice din strada Păcurari nr. 2 - Iaşi o manifestare cultural - artistică închinată compozitorului rus M. P. Mussorgski. Cu acest prilej, prof. George Pascu va vorbi despre viaţa şi opera compozitorului. In cadrul manifestării îşi vor da concursul fi salişti ai Operei de Stat care vor inter- f preta din compoziţii- | la lui Mussorgski. | Acţiuni patriotice * Pentru înfrumuseţa- rea străzilor din oraşul Paşcani, din iniţiativa ♦ Statului popular şi co- J mitetelor de străzi, s-a ♦ pornit o acţiune de plantare a pomilor. ♦ .„In prezent, în par- ♦ cui şî pe străzile o raşului se plantează prin muncă voluntară , ultimii din cei 1.000 ■ ♦ de pomi destinaţi a înfrumuseţa oraşul. „ In jurul fiecărui pom, se vor planta flori de sezon. * In această lună -------------------♦ Pe ecranele ♦ cinematografelor ieşene Iubitori, de specia cole cinematografice vor putea viziona în această lună o serie de noi filme în pre- ♦ mieră. Dintre producţiile studiourilor cinematografice sovietice vor rula filmele: „Viraj ♦ în noapte“, „Volga, „ Volga“, „Urmaşii“, „Pîine şi trandafiri“ . De asemenea, vor fi prezentate filme, producţii ale studiourilor cinematografice: poloneze („Lorsul alb“), bulgare („Casa de pe două străzi“), cehoslovace („Fotografia pierdută“), germane („Hatifa“), italiene „ („Regele Neapolu- fi lui«V s.a. le t a- I ir T Qin dat di utimăoata Foto? AURIAN ♦