Flacăra Iaşului, iulie 1961 (Anul 17, nr. 4611-4636)

1961-07-22 / nr. 4629

Y l V 1 I I biblioteca I centrală universitara . L ­.......­ ...... ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. IAŞI ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XVII, NR. 4629 SIMBATA 22 IULIE 1961I 4 PAGINI 20 BANI „M. E­MINESCU“ IAŞI '­­ Toate forţele pentru urgentarea lucrărilor auricole Arături de vară pe suprafeţe cît mai mari Raportul prezentat de tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej la Plenara CC­­j al PMR din 30 iunie — 1 iulie , subliniază că în perioada planului­­ de 6 ani sarcina principală ce­­ stă în faţa oamenilor muncii din­­j agricultură e de a mări producţia­ de cereale şi mai ales cea de griujj şi porumb. Pentru anul 1962 se jj prevede să se obţină în condiţii­­ climatice normale 12.550.000 tone dt cereale din care 4.650.000 tone grîu jjj şi secară şi 6.650.000 tone porumb, jjj Îndeplinirea cu succes a acestei­­ sarcini nu poate fi posibilă decit? luind din timp toate măsurile care­­ să ducă la sporirea producției. Jj In prezent, paralel cu ridicarea 6 recoltei de păioase se execută a-jjj rătura adîncă de vară, prima iu- jj crare cu efect favorabil asupra vii-S toarei recolte. Rezultatele unităţilor ij de cercetare Şi practica unităţilor]* productive au confirmat că arătura ij adîncă de vară aduce sporuri în-^ semnate de producţie, fapt pentru jj care se recomandă să facă parte din complexul de lucrări agroteh­nice. Faţă de ceilalţi ani solul conţine acum mult mai multă umezea­lă, lucru care uşurează întoarcerea mi- jjţ riştilor cu condiţia ca aceasta să se facă în cîteva zile după recoltat, ? înainte de uscarea pămîntului. Iată jjj de ce este nevoie Ca şi problema ? arăturilor de vară să fie pusă pe jjj primul plan alături de cea a re-ii coltatului şi treierişului.­­ Terenurile cu fertilitate slabă tre-jj buie îngrăşate cu cantităţi cores- jj punzătoare de îngrăşăminte chimi- •i­ce sau naturale. Gospodăriile ,co-a­fective­­ şi întovărăşirile agricole jj dispun de importante rezerve de 'j gunoi de grajd, îngrășămînt va- A loros care trebuie folosit în între­gime. Pînă la terminarea recolta­tului șl eliberarea terenului de paie e nevoie ca munca atelajelor să fie astfel organizată încît să se fj poată căra la marginea tarlalelor jj tot gunoiul fermentat. înainte dejfl alătură gunoiul trebuie împrăştiat­­ pe tarlale pentru ca odată cu a- ? ceasta să fie încorporat în sol. Sej urmăreşte să se facă arătura de ? vară pe toate suprafeţele, acordînd" însă întîietate celor rezervate pen­tru însămînţarea cerealelor de toamnă. Se ştie că prin arătură jj se micşorează evaporarea apei din­­ sol, se uşurează pătrunderea ape! şi aerului, se distrug dăunătorii.^ Pentru a reduce la maximum pier- ^ derea apei din sol arătura se gră- j, peză, lucrare ce se face în acelaşi timp cu aratul. In această perioadă cînd trac­toarele şi maşinile sînt atît da solicitate este absolut necesar să se folosească toate posibilitățtile pentru a introduce schimbul de ^ noapte pe cît mai multe tractoarei sau în lipsa cadrelor, schimburile prelungite. Adîncimea arăturii estaji un indice de calitate ce nu trebuie fi­­ dat uitării. Fiecare mecanizator să (Continuare In pag. 3-a) Chiar în comunele fruntaşe cu recoltările Căratul, păioaselor pe aici e lăsat pe ultimul plan ploaie, le vor face oare în august cînd chiar şi tractoarele se opintesc la ară­turi? Comitetul executiv al sfatului popular comunal (preşedinte tov. Stra­­ticiuc) e dator să ia măsuri pentru □ impulsiona căratul la aici. Pe terenul liber de recoltă să se facă arături şi cu tractoarele SMT-ului în limita în care brigada poate oferi sprijin înto­vărăşirilor. Şi trebuie spus că volumul de arături pe care-l pot face tractoa­rele repartizate la Strunga e mult su­perior suprafeţei contractate de înto­­vă­răşiţi. Concluzia celui care trece în aceste zile de la Strunga şi pînă la Bălţaţi, ultima comună înainte de a intra in raionul Iaşi, este că peste tot s-a ne­glijat căratul snopilor la batoze. In comuna Tirgu Frumos, e strins griul de pe aproape 80 la sută din supra­faţa ocupată cu această cultură. Ta­laje din comună in cele ............................................... tuși pe aici nu se gâses­couă1 săptămini de la începerea secerişului. Iar azi, recolta de pe circa 600 ha. grîu aşteaptă, adunată în clăi, momentul te în­gh­ezi decît griul de pe circa 30 ha. Iar recolta de pe restul de aproape 800 ha. secerate e ca si in comunele ve­nităţile din comună nu mai au decît puţin griu „in picioare”. Cît despre treieriş, se poate spune la fel că nu s-a început, despre cele 240 atelaje că nu sînt folosite la căratul snopilor, despre arături că nu s-a întors nici o brazdă.­­ * cînd comitetul executiv al cine în clăi. Și tov. Ion sfatului popular comu- :"ix.:CClOli""ö""»ö"ö!X51” B°ca- președintele comite­nal (președinte tov. P. ................................................ tului executiv al sfatu-Martinică) va găsi că e timpul să lui popular comunal se bucură că a­e timpul să mobilizeze atelajele la cărat. Intîrzie­­rea căratului recoltei i-a ţinut în loc şi pe mecanizatorii brigăzii a lil-a a SMT-ului Tg. Frumos care dacă ar fi avut mirişte liberă ar fi putut realiza ceva din planul de 700 ha. alături de vară pe care trebuie să le facă în această comună. O situaţie asemănătoare e şi în alte comune. Condiţiile de climă au făcut ca în comuna Strunga, recoltatul să fie ceva mai rămas în urmă. Din cele 860 ha. cultivate cu griu s-au secerat vreo 500 ha. Şi aici, pe zi ce trece decala­jul dintre seceriş şi treieriş se măreşte rapid. Din cele 4 arii amenajate, doar pe cea de la Criveşti s-a început din plin treierişul griului. La întovărăşirile din Fărcăşeni, Hăbăşeşti, Fedeleşeni, cu toate că s-a secerat între jurrjîţiate şi treisferturi din suprafaţa cultivată cu grîu, abia s-a început să se trans­porte snopii la arii. In schimb întovă­răşirii din Strunga n-au dus la arie nici un snop. Se vorbeşte prin comu­na Strunga că transportul recoltei la arii nu constituie o problemă din moment ce membrii celor 8 întovără­şiri posedă destule atelaje. Dar ce fo­los că există suficiente mijloace de transport cînd ele nu sunt bine folosite. Trebuie luate măsuri pentru ca cele 4 batoze din comună să funcţioneze din plin. Acest lucru interesează deo­potrivă atît conducerile unităţilor de­servite cît şi pe şeful brigăzii SMT. Or, după încetineala cu care a pus în stare de funcţiune batoza de la Fede­leşeni (adusă cu destule defecţiuni din staţiune) nu se poate spune că tov. I. Niţă, şeful brigăzii a V-a a SMT-ului Tg. Frumos urmăreşte să în­ceapă din plin treierişul. E bine că întovărăşirii din Strunga şi-au propus să folosească atelajele şi la executarea arăturilor de vară. Dar dacă n-au eliberat terenul de re­coltă şi nu fac arături acum după La această oră în comuna Băiţaţi raionul Paşcani se seceră griul de pe ultimele suprafeţe. Deşi e un lucru normal ca o comună de la graniţa sudică a raionului să termine printre primele recoltatul, faptul că Bălţaţii se numără printre comunele fruntaşe, nu poate căpăta decit o apreciere pozi­tivă. Numai că factorii de răspundere de aici, încintaţi probabil de ritmul rapid în care se seceră, n-au băgat de seamă că treaba e numai pe ju­mătate făcută, că recolta e deocam­dată în clăi, și nu în magazie. Intr-a­devăr pînă la terminarea secerişului nimeni de la comună nu s-a gîndit că cele 4 batoze ale SMT-ului Tg. Frumos au fost aduse în comună cu scop decorativ. Alaltăieri treierişul griului încă nu începuse, deşi pe aici era că­rată totuşi recolta de pe 42 ha. Atîta se reuşise să se care cu cele 219 ate­ ln raionul Paşcani In acest stadiu se găsesc cu treieri­şul comunele fruntaşe la seceriş. Or, peste tot, în raionul­ Paşcani,­ unde unii mai consideră că secerişul şi treierişul sunt acţiuni ce nu se pot des­făşura paralel, aceştia trebuie să în­ţeleagă că au o poziţie greşită. Treierul trebuie să se facă în toate comunele conform instrucţiunilor în ritmul cel mai viu după cel mult 5 zile de la recoltarea păioaselor. In comunele din nordul raionului unde secerişul s-a început mai tîrziu ca dealtfel şi în celelalte, unde deca­lajul dintre seceriş şi treieriş e deja neîngăduit de mare, comitetele execu­tiv'' ale sfaturilor populare şi condu- C. GRIGORAŞ (Continuare in pag. 3-a) ÎNou bloc de locuinţe la Bir­lad. Foto: V.I. PETRESCU Fruntaşi In muncă la Fabrica de tricotaje „Moldova“ ELEONORA GHINIA muncitoare în secţia confecţii ANICA ANTIGHIN muncitoare în secţia depănat NECULAI CANTEA ajutor maistru din secţia maşini * bază De la universitatea serală de Marxism-Leninism Se aduce la cunoştinţă stu­denţilor universităţii serale de Marxism-Leninism că, în perioada 1-15 septembrie 1961 va avea loc o sesiune de examene pentru studenţii ca­re nu s-au prezentat*la sesi­unea din iunie a.c. La G. A. S. Uricanî . Să fie grăbită predarea construcţiilor Întreprinderile noastre de construcţii sunt angajate, pe un front larg, în lupta pentru urgentarea lucrărilor în construcţia de locuinţe. In acest sec­tor sunt concentrate forţele­ şi­ preocu­pările majore ale constructorilor. Dar construcţia de locuinţe nu este singu­rul obiectiv în planul întreprinderii nr. 1, de exemplu, a TRO. Un loc impor­tant îl ocupă şi lucrările pe care a­­ceasta întreprindere le-a contractat cu o serie de beneficiari din agricultură. Unul dintre aceştia este şi GAS U­­ricani. Potrivit contractului încheiat, la sec­ţia Căpriţa a gospodăriei, întreprinde­rea nr. 1 a deschis în anul trecut un şantier. Obiectiv: construirea unui grajd de vaci pentru 200 de capete, cu stabulaţie liberă. O lucrare intere­santă, cu caracter experimental (este vorba de trecerea la autodeservire în alimentarea vacilor şi introducerea mulsului electric­ a cărei intrare în funcţiune trebuia să asigure gospodă­riei o economie anuală de circa 70.000 lei, provenită din raţionalizarea fondu­lui de salarii şi reducerea preţului de cost la lapte. Această economie ar fi trebuit să fie obţinută începînd cu anul 1961 dacă, bineînţeles, lucrarea ar fi fost execu­tată pînă la termenul prevăzut în con­tract: 30 octombrie 1960. Dar iată că nici astăzi construcţia grajdului nu poate fi dată în exploatare pentru că lucrarea nu este complet finisată, ter­minată. Intre timp gospodăria a pri­mit utilajul necesar pentru introdu­cerea mulsului electric. Este drept, pentru acest utilaj, aflat încă în pozi­ția de „în conservare“, gospodăria nu plătește încă amortizări, n-are adică de suportat cheltuieli în plus. Dar de ce oare din cauza lipsei de atenţie la care întreprinderea nr. 1 priveşte con­strucţia acestui grajd, gospodăria să nu poată simţi efectele economice imediate pe care le-ar oferi darea în exploatare a grajdului şi, implicit, a utilajului cu care a fost înzestrat? Şi încă ceva. Cu ocazia montării acestui utilaj s-au constatat şi unele deficien­ţe de calitate în execuţie: „golurile“ la grupele de muieere de exemplu au fost greşit executate, din care cauză n-au putut fi montate cadrele metalice ale utilajului.. Un al doilea obiectiv alimentare cu apă“ necesar la grajdul pentru cele 200 de capete şi pentru celelalte 5 grajduri existente la secţia Căpriţa, deşi este foarte avansat în ceea ce priveşte execuţia, n-a fost nici acesta predat în termenul contractat: 15 iunie 1961. De ce? In principal cauza con­stă în proasta organizare a muncii pe şantier, în faptul că la execuţia celor două obiective s-a folosit aproape con­tinuu doar jumătate din efectivul de forţă de muncă necesar pentru a asi­gura un ritm , normal de lucru şi a preda astfel lucrările în termenele con­tractate. Unele manifestări de uşurinţă în execuţie sînt prezente şi aici: cele două electropompe ce trebuiau asigu­rate de constructori la casa pompelor, care trebuie să împingă apa la bazi­nele de prea-plin sînt necorespunzătoa­re adică sînt mai mici decît prevăd specificaţiile din documentaţie. Din această cauză apa nu ajunge la bazin pentru a fi distribuită potrivit cerințe­lor. Conducerea gospodăriei este indig­nată de­ stilul acesta superficial de lu­cru. Constructorul nu, întrebat asu­pra cauzelor care au dus la aceste „nepotriviri“ s-a dat următorul răs­puns: — Nu-i nimic. Dacă nu­,merg“ as­tea, o să vă aducem altele. Fie şi aşa. Dar cînd? Asta nu mai ştie nimeni. Dar ceea ce nu se poate explica însă e faptul că deşi cele două obiec­tive se află aproape de „liman“ pu­ţind fi terminate şi predate beneficia­rului, de circa două săptămini n-a mai dat picior de constructor pe şantier. Lucrările au fost lăsate baltă. De cite termene mai are oare ne­voie întreprinderea nr. 1 construcţii pentru a termina, finisa şi preda o­­dată cele două obiective contractate cu gospodăria de stat Uricani? Ţinînd seama de importanţa construcţiilor pentru dezvoltarea producţiei în agri­cultura socialistă este necesar ca or­ganizaţia de bază de la întreprinderea nr. 1, ca şi din celelalte întreprinderi componente ale TBC, să analizeze mersul acestor lucrări şi să tragă la răspundere pe cei vinovaţi. Urgen­tarea şi terminarea la termen şi a construcțiilor destinate agriculturii este o sarcină de prim ordin pentru con­structori. H. IONESCU : 111111111111. întrecerea crescătoarelor de păsări îndrumate permanent de Comisia raională a femeilor, numeroase colec­tiviste din cuprinsul raionului Ne­greşti participă la întrecerea crescă­toarelor de păsări. Pină in prezent se situează fruntaşe colectivistele din comunele Suhuleţ, Scinteia,, Oni­­ceni, Dumeşti ş.a. Aristica I. Popa şi Catinca Cobuleac din Suhuleţ, de pildă, şi-au sporit numărul păsări­lor la peste 100 fiecare, iar Adela Grădinaru din comuna Oniceni, în a­fara păsărilor, a hotărît să crească şi 20 de gişte. Succese în întrecerea crescătoarelor de păsări au obţinut şi colectivistele Georgeta Borleanu din Drăguşeni, Floarea Baciu din satul Mih­.mur­eni,­­Ioana Simiuc şi Aglaia Şticlaru din­­ Dum­eşti, Ecaterina Si­­raion şi­­ Georgeta Beleuţă din Scin­­teia etc.. De la începutul anului pină acum numărul păsărilor in ra­ionul Negrești a crescut cu peste 10.000. Manuale pentru noul an şcolar La Editura de Stat Didactică şi Pedagogică se desfăşoară din plin pre­gătirile în vederea deschiderii noului an de învăţămînt. Elevii din învăţămîntul de cultură generală, profesional şi tehnic vor a­­vea la dispoziţie, în noul an şcolar, peste 540 de manuale, care vor fi editate în mai mult de 18 milioane exemplare. La 1 august va începe difuzarea, prin librării, a manualelor pentru cla­sele 8 — 11, iar de la 15 august şcolile vor începe să primească ma­nuale pentru clasele 1 — 7,­ care se vor difuza, ca şi în anul trecut, în m°d gratuit. (Agerpres) D­oi inovatori Mecanismul purtător de fir al unei maşini de la secţia canetat a fabricii „Ţesătura“ s-a oprit brusc. Sosiţi in grabă, maiştrii Gheorghe Ganciu şi Iulian Diaconu de la atelierul mecanic şi strungărie au examinat-o cîteva minute stabilindu-i apoi „diagnosticul“. „ Uzura axului semifiletat e peste coeficientul admis. Axul trebuie înlo­cuit. Un lăcătuş — monteur a ales apoi din rezerva pieselor din atelier o vergea de metal subţire de 6 — 7 mm. şi zimţată pe o singură parte. Acoperită cu o peliculă fină de ulei piesa — bine şlefuită — strălucea într-o nuanţă galben — verzuie. Mîini îndeminatice au deşurubat piuliţe, au schimbat axul montînd apoi totul la loc. Secundarul ceasornicului electric din secţie n-a apucat să treacă peste 15 minute cînd maşina de canetat a fost din nou , repusă în funcţiune. Oameni ai zilelor noastre Intervenţia aceasta este numai un moment din lupta colectivului din atelierul mecanic pentru a asigura funcţionarea desăvirşită şi continuă a utilajului din unitatea A. „Ţesă­tura“. Dar pînă să ajungă ca micile reparaţii accidentale să fie executate cu mult sub normele de timp admise, colectivul de muncă de la atelierul de strungărie şi me­canică a învins greutăţi ce păreau la început de neînlăturat. Un merit deosebit le revin, în lupta desfăşu­rată, comuniştilor, Gheorghe Ganciu şi Iulian Diaconu. Anul trecut orga­nizaţia de partid le-au deschis a­­cestor comunişti o perspectivă inte­resantă: confecţionarea în atelier a unor piese, care, pînă atunci se co­mandau altor întreprinderi fie din re­giunea noastră, fie din alte regiuni ale ţării. Pentru comuniştii inovatori au ur­mat săptămini de căutări şi studiu şi victoria a fost de partea lor. Nu mai departe cînd cu confecţionarea axului semifiletat amintit* la începutul acestei scrieri. Piesa nu este decît o simplă vergea de metal groasă de *6,5 mm. şi lungă de circa 30 cm. Numai că filetul pe două treimi din lungime trebuia tăiat pe o singură parte. Or, tocmai această operaţie s-a dovedit deosebit de dificilă. La încercările făcute au fost chemaţi Strungari şi frezori cu calificare su­perioară: Vasile Drăguşa, Ioan Ile­­gitimu, Const. Gheorghiu, Petru Te­­nea şi alţii. In cele din urmă dis­pozitivul de tăiere a fost construit. De atunci axele semifiletate nu au mai fost comandate altei întreprinderi ceea ce a adus întreprinderii o eco­nomie de cîteva mii de lei in cheltu­ielile de circulaţie. Şi iată că in luna ianuarie a.c. maiştrii Gheorghe Ganciu şi Iulian Diaconu au fost puşi în faţa unei probleme cu mult mai dificile faţă de cele precedente. Capacele de spă­lare a cazanelor care înainte ve­neau gata făcute din fabrică trebuiau strunjite după uzură dar nu rotund, cum prea bine este cunoscut în strun­gărie, ci oval. Mai mult, strunjirea trebuia făcută in aşa fel incit capacul aplicat la locul Iui de la cazan să nu lase să curgă apa sub presiune. Cărţile tehnice au început iarăşi să fie răsfoite. Inovatorii au fost văzuţi des şi pe la cabinetul tehnic. Una cite una liniile paralele şi perpendi­culare prindeau cu precizie piesele desenate pe planşa la care lucrau maiştrii Gheorghe Ganciu şi Iulian Diaconu. In sfîrşit dispozitivul a fost construit. Iar operaţia de rectificare, a capacelor de spălare după încăr­carea cu sudură a fost realizată a­­cum in atelier numai in 15 minute. Acestei inovaţii i-au urmat apoi­­confecţionarea cutiilor de viteze de la maşinile de încleiat fire, dispo­zitiv de recondiţionat clapele lanţu­rilor de la maşinile de întins pinza, dispozitivul de strunjire conică a rul­menţilor necesari axelor de ringuri, raşcheta mecanică şi multe altele. Ultima inovaţie pusă la punct de maistrul Gheorghe Ganciu a fost dis­pozitivul de confecţionat cuie de gră­tare pentru copsuri. Dacă înainte de introducerea dispozitivului la strung un muncitor confecţiona cel mult 500 cuie pe zi, acum acelaşi muncitor produce 200 cuie pe oră ceea ce în­seamnă o creştere a productivităţii muncii pe operaţie de peste 3 ori. ... Aceste inovaţii împreună cu al­tele care cuprind laolaltă numărul 15, sînt dovada străduinţelor unui colectiv mobilizat de comunişti de a canaliza rezervele interne spre redu­cerea preţului de cost al produselor. GH. ANTONIU á Semn bun... ♦ Fumătorii cunosc tutunul sub J * două aspecte. Unul, acela al lanu-* ♦ riior cu culturi de tutun, iar al 4 * doilea, cel al pachetelor cu ţigări , ♦ de la debite... Puţini sînt acei care ♦ « cunosc strădania ce se depune pen- 5 J tru fabricarea ţigaretelor, pentru J »asigurarea unei bune calităţi a a-* * cestui produs. 4 * lată dar un aspect al acestei­­ 4 lupte pentru o bună calitate a ţi- ţ­­­gareteior la fabrica din Iaşi. * ♦ * * 7 După terminarea lucrului Hara-* 4 lambie Chirilă ieşi în curtea fabri- ♦ t ciî, se aşeză pe o bancă şi-şi pier- * 4 du privirile undeva aiurea. Era * I vădit că-1 preocupau niște gînduri, * ♦ — Hai acasă Chirilă. ♦, ♦ — Nu merg. $ 4 — Vino că te conduc. ♦ ♦ Drept răspuns Chirilă se suci pe 4'­4 bancă întoreînd tînărului spatele, *j ♦ de parcă invitația îl supărase și a*1 4 mai mult. * ♦ Asta-i Haralambie Chirilă — flă-« ♦ căul acesta cu faţa încă smeadă- fj ♦ năzuros nevoie mare. El care deo- ți ♦ bicei este bine dispus, gata oricînd J de snoave, cînd e supărat, nu-­ ţi ♦ poate intra nimeni în voie. *' ♦ In urmă cu cîtva timp, în luna f. ♦mai, Haralambie Chirilă dăduse » multe rebuturi. Constantin Enea, un 4 î alt muncitor din secţia de confec- £* J ţionat ţigarete, i-a atras atenţia f 4 în legătură cu calitatea lucrului. *­ ♦ — Nu-s eu de vină. Maşina. Pă- f ♦ tează ţigaretele. ♦,­­ — Ba eu cred că cel ce-o mînu-f ♦ ieste e de vină. * l — Adică eu? întrebă Chirilă în -t-, ♦timp ce căpătă expresia unui omț 4 jignit. Imediat după aceea însă, cu f ♦ un zîmbet forţat în colţul buzelor, * 4 ripostă: * ♦ — Nu primesc lecţii de la fie- Z' 4 cine. înţeles ? ♦] + De fapt însă, Chirilă luase amin-4] I te de obiecţiile lui Enea : a înce- ** ♦ put să aibă mai multă grijă de f 4întreţinerea maşinii, era atent ca*' ♦ permanent să fie bine reglată. Asia ♦, ♦ a făcut ca în luna iunie Chirilă să *1 J reducă aproape în întregime rebu­- f ♦ turile. Pentru , acest lucru a fost­ J 4evidenţiat în şedinţa de producţie.* f Asta este de fapt cauza supără- f­orîi lui Haralambie Chirilă. Era su-1! Jpărat pe el însuşi pentru CS învă­ t; J tînd de fapt din observaţiile lui J 4 Enea — lucru care l-a situat^ 4 printre fruntaşii fabricii —■ i-a jîg- 4 nit, răspunzîndu-i obraznic. Supărarea lui Chirilă este a bine.­­ E o dovadă a conştiinţei lui. E­n semn bun. OV. SAVU Valorificînd noi rezerve interne Recent* la FRB prin Introducerea frîneî electro-magnetice la strunguri­­le tip M. K. durata de staţionare pen-« tru fixarea piesei s-a redus cu 50 la sută. Pornind de la aceeaşi idee,, un grup de muncitori din aceeaşi sec-,­ţie a găsit o variantă Ingenioasă" care aplicată strungurilor M. R. — 5 va reduce durata de staţionare a maşinilor respective şi totodată va înlătura total rebuturile pricinuite de alimentarea din mers a maşinii — cu piese In regiunea Iaşi Mecanizarea lucrărilor forestiere In scopul creşterii productivităţii muncii şi a reducerii preţului de cost, conducerea Direcţiei regionale, a economiei forestiere — Iaşi acordă atenţie deosebită mecanizării lucrări­lor de cultura şi refacerea pădurilor. Astfel, la pregătirea terenului pen­tru culturile pepiniere s-a înlocuit munca manuală prin folosirea trac­toarelor la efectuarea de arături cu o adincime de peste 40 cm­ De ase­menea, în mai multe locuri au fost introduse pluguri speciale pentru scoa­terea puieţilor, iar prăşitul între rîn­­duri în pepiniere continuă să fie me­î­canizat. Ca ur­mare a extinderii mecanizării lucrărilor forestiere, productivitatea muncii în acest domeniu a crescut simţitor, iar preţul de cost pe DREF, Iaşi a fost redus, de la începutul a­­nului şi pîn­ă acum, cu 5 la sută faţă de indicele planificat. Construiesc şcoli noi La Strunga, raionul Paşcani, după ce s-au procurat materialele necesare (90.000 buc. cărămizi, 60 m. c. piatră, 16 tone ciment, 13 m. c. cherestea ş.a.) pentru înălţarea unei şcoli de 7 ani, s-a efectuat trasarea construcţiei. Printre cei ce au contribuit in mod deo­sebit­­la transporta­rea materialelor pen­tru construcţia şcolii se află Gh. Cerbu, D. Liteanu, Gh. Chiric­i, D. Sorodoc ş.a. * La Vultureşti, în­­ raionul Negreşti, a început nu de mult construcţia unei şcoli de 7 ani. Pe şan­tier au fost aduse materialele şi se lu­crează intens la tur­narea fundaţiei. Ce­tăţenii din comună participă cu entuzi­asm la această acţiu­ne, efectuind nu­meroase ore de muncă patriotică. Un aport deosebit au adus to­tt varăşii: Ioan Moro­­şanu, Jenică Hoiban, Ioan Şt. Ignat, Gh. Rotaru ş.a. MIHAI V. ONCIU coresp. In raionul Păşeani Noi magazine In raionul Paşcani, numărul unităţilor de aprovizionare a popu­laţiei cu mărfuri de consum creşte mereu. Acum două zile, la Mogoşeşti, a avut loc inaugurarea noului magazin universal cu bufet, început in toamna anului trecut. La ridicarea clădirii, o contribuţie impor­tantă au adus-o, prin muncă voluntară, co­lectiviştii de la GAC „9 Mai“ din sat. S-au realizat economii în valoare de 26.000 lei. După cum ne in­formează conducerea URCC Paşcani, mîine va avea loc inaugu­rarea noului magazin mixt din Uda­r. Tă­­tăruşi, ridicat prin contribuţia voluntară a membrilor coope­ratori. Cu acesta, numărul magazinelor date in folosinţă în raionul Paşcani (aparţinînd URCC) de la incepu­­tul anului şi pină a­­cum, a ajuns la 6. Pentru buna întreţinere a străzilor La Hirlău a fost adusă de curînd o maşină de stropit. In felul acesta curăţenia străzilor este menţi­nută permanent, ma­şina ajutînd totodată şi la udatul straturi­lor de flori din parcu­rile comunei. Activităţi cul­turale la aici Căminul cultural din Belceşti, raionul Hirlău, a organizat la şase din cele opt arii de pe raza comunei activităţi culturale mo­del. Astfel, au fost aduse aici aparate de radio, s-au amenajat gazete de arii, afişi­­ere pentru ziare, lo­zinci aeriene etc. Au fost aduse, de aseme­nea, biblioteci volante. In pauzele de prînz se vor ţine scurte conferinţe cu caracter agricol sau pe teme de politică externă, după care vor urma spectacole ale brigă­zii artistice de agi­taţie. ia (I !­ !!

Next