Flacăra Iaşului, noiembrie 1961 (Anul 17, nr. 4715-4740)
1961-11-01 / nr. 4715
Tafo: S-aTn ACAR A I A $ T 6 tfl O piesă de teatru pentru artiştii amatori Mină de 6 oţet* de Andi Andrieş Casa centrală, a creaţiei populare a editat de curînd piesa într-un act „Mina de oţel“ de Andi Andrieş. E o iniţiativă, binevenită,menită a sprijini munca echipelor artistice de amatori. După meritorii realizări în timpul poeziei (dar al unei poezii mai mult raţionale, decit afective, bazată pe construcţii elaborate lucid), Andi Andrieş, autor tînăr, îşi încearcă puterile în dramaturgie. El are la activul său, pînă în prezent, cîteva remarcabile piese într-un act, dintre care unele şi-au cucerit o preţuire unanimă, fiind programate şi la posturile noastre de radio şi televiziune. Dacă genul dramatic e, prin excelenţă, un gen al concentrării, al esenţializării faptelor de viaţă, sunt uşor de presupus condiţiile pe care le re- clamă specia sa „scurtă“, şi anume piesa într-un act. De la început trebuie subliniat că Andi Andrieş face faţă în chip onorabil acestor condiţii şi că tînărul scriitor a învăţat de la marii săi înaintaşi, pe lingă arta redării unui conţinut bogat într-un spaţiu minim, arta unui s,subtext“ fin şi iuapţat, care întregeşte semnificaţiile majore ale lucrării. Noua sa piesă, „Mîna de oţel“, se inspiră din realităţile unei mari întreprindderi industriale. O inovaţie tehnică însemnată, datorită inginerului Bratu, menită a ridica nivelul cantitativ şi calitativ al producţiei, întîmpină rezistenţa ţinut şof de cabinet tehnic laş şi fricos, anchilozat în practici rutiniere, birocratice, Moisescu. Pînă la urmă, „mîna de oţel“ (inovaţia —)— La cinematograful sătesc din Pogoneşti — Bîrlad proiecţia uror filme lasă foarte mult de dorit. (După o corespondenţă) — încotro,, moş Costachei — Aud? — încotro?, zic — Talăel, ca-n, tinereţă, la... filmul mut. inginerului) îşi dovedeşte cu spcres utilitatea, cu sprijinul unor forjori inimoşi şi plini de iniţiativă, ca Florea, Nicolau şi Manolache. Dramaturgul a demonstrat în imagini convingătoare rîvna creatoare a omului de tip nou, interesul său deosebit în introducerea tehnicii avansate, — rezultat al unei participări conştiente la procesul general de făurire a noii orînduiri socialiste. Piesa se întemeiază pe o puternică ciocnire de idei şi caractere opuse, ceea ce-i imprimă, de fapt, latura atractivă, potenţialul de interes pe care îl reclamă o ţîese bun spectacol. Ea e argumentată cu cîteva apariţii uşor hazlii, cum e, de pildă, aceea a tînărului Manolache — veşnic cu o glumă pe buze — sau aceea a reporterului de la radiodifuziune, o tînără care are darul de a veni pentru imprimări totdeauna în momente nepotrivite şi al cărei romantism cam desuet con- trastează cu realitatea sârbă şi tumultuoasă a uzinei. Nu se poate afirma totuşi că lucrarea lui Andi Andrieş nu are pe alocuri, o desfăşurare oarecum silită şi că unele replici nu sună forţat sau nu alunecă, uneori, în emfază. Esenţialul rămîne, însă mesajul ei viu şi actual. I. SIRBU it^iiituiilltlllllillliniilil tiiuiitjmuiiiuiiuii Artişti bîrlădeni la sate De curînd, teatrul „Victor Ion Popa“ din Bîrlad a prezentat la căminul cultural din Ploieşti un frumos spectacol în regia lui Cristian Nacu. Prima parte a fost un program muzical compus din melodii populare, iar partea a doua a cuprins piesa de teatru „Neamurile“ de Teofil Boişepan. Au participat 350 de persoane. STERIAN BEJENARU corespondent -0- Spectacolul „Melodii, melodii“ Orchestra filialei Iaşi a Asociaţiei orbilor din RPR prezintă, astăzi, la orele 17 şi 20, la Casa de cultură a sindicatelor, spectacolul „Melodii, melodii“. Programul cuprinde melodii de muzică populară şi uşoară. Păpuşarii băcăuani la Iaşi 1Mîine, sala Teatrului de păpuşi din Iaşi va găzdui spectacolele date de colectivul Teatrului de păpuşi „Licurici“ din Bacău. Păpuşarii băcăuani vor prezenta patru spectacole (la orele 8,30, 10, 13 şi 15) cu piesa „Voinicul din Carpaţi“ de I. Buleandră. Utemista Victoria Măcrescu se numără printre fruntaşele GAC „Steagul Roşu“ din Fălciu, raionul Birlad. Echipa I-a pe care o conduce a obţinut rezultate remarcabile la cultura de sfeclă.______________ Foto: G. PAUL Manifestări culturale In aceste zile, premergătoare aniversării Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie 1917, in raionul Iaşi continuă să se desfăşoare numeroase manifestări culturale. In satele raionului au fost prezentate filmele sovietice: „Eşalonul de aur", „Pe Donul liniştit“, „Balada soldatului“ ş.a. La bibliotecile comunale din Argeşeni, Osoi, Juţora au fost organizate expoziţii ale copţii sovietice; în numeroase sate au fost ţinute conerinţe pe temele: „URSS în fruntea luptei pentru pace“, „Ajutorul permanent şi rijurii (gţerul acordat poporului nostru de către poporul sovietic“, „Irigaţiile în URSS“, „Dezvoltarea industriei URSS în anii septenalului", „Un grandios program de construire a comunismului“ etc. La Costulepi a avut loc o seară de întrebări şi răspunsuri cu tema „Din viaţa colhozurilor şi sovhozurilor sevietice“. Staţiile de radioamplificare să folosească din plin posibilităţile create Staţiile de radioamplificare au un rol însemnat în viaţa de zi cu zi a întreprinderilor, deoarece emisiunile lor popularizează fruntaşii şi metodele înaintate de muncă, aduc la cunoştinţă noutăţile ştiinţifice şi tehnice, etc. Pentru a cunoaşte felul cum se achită de sarcini unele colective redacţionale am vizitat cîteva întreprinderi ieşene****** * ** -----------’* ficare a cărei activitate trebuie ca„Mai înainte s-a muncit frumos, dar...“ ordonată. Din această cauză nu s-a ţinut decît un număr redus de conferinţe pe teme tehnice, nu au fost popularizate metodele fruntaşilor în producţie, iar puţinele programe care au avut loc nu au fost bine pregătite. Tot din această cauză tovarăşa Eugenia Dobre, responsabilă cu munca culturală in comitetul de întreprindere, se ocupă cu diverse probleme dar uită de problemele staţiei. Cam acesta este răspunsul pe care îl primeşte cel care s-ar interesa de activitatea depusă de colectivul staţiei de radioamplificare a fabricii „ţesătuţa“. Togoraşul Gh. Copaci, responsabilul staţţfeţ, susţină că nu este suficient sprijinit. Cei card ar trebui să-l sprijine afirmă că tov. Copaci a lăsat această sarcină pe planul al doilea. In concluzie, importantul mijloc de culturalizare, care e staţia de radioamplificare nu e folosit la nivelul sqtfiniar. Ce-i drept, el eiste un plan de muncă frumos întocmit, cu obiective concrete pentru fiecare membru din colectiv.Ml de redacţie, dar acest plan n-a fost respectat. Ce s-a întreprins faţă de asemenea stare de lucruri? Comitetul de partid a analizat de multe ori munca depusă de comitetul de întreprindere în domneniul cultural. De fiecare dată s-a constatat că la staţia de radioamplificare nu se desfăşoară o bogată, activitate, dar niciodată nu s-au luat măsurile cele mai eficiente. Comitetul de sindicat (preşedinte tov. P. Popescu) de procju, pţi a fost Uns în suficientă măsură la răspundere şi de aceea a început să uite că mai există şi o staţie de radioampli- Unde nu-i plan... . . . qpj nîţi qctivitate satisfăcătoare. Tovarăşul H. Iţicogipi, responsabilul staţiei de radioamplificare de la fabrica de tricotaje „Moldova", nici nu a ştiut că şi nici se poate munci după plan De aceea, întreaga activitate este dusă la întîmplare. Dacă cabinetul tehnic pregăteşte cite, o conferinţă pe teme tehnice, o transmite, altfel nu. Dacă se scrie un articol interesaat la gazeta de pereţe, el transmite, altfel lipseşte. Ce-i drept, s-au ţinut cîteva conferinţe foarte interesante cum ar fi: „Aflpjrea burpbqpului", „Principalele defecte întîlnite la tricoturile de pe maşinile inteţţqtc. Cauzele Ipr şi rqqtodele de egrtpre a acestor defecte”, şi altele care au suscitat interps- Dar s-au ţinut single conferinţe, prea lungi şi încărcate cu prea mulţi termeni tehnici. Iqţriţq fţirp se luase iniţiativa transmiterii unor materiale critice deosebit de eficiente. Această ţţţjţiativă a fqst însă obqqşţqqqtă fără nici un motiv. Se ştie cp harnicul colectiv al fabricii de tricotaje „Moldover obţine rezultata cu care se poate mîndri. Metodele aplicate de fruntaşele în producţie nu au fost însă popularizate pentru a putea fi generalizate. Oare realizările nu au stîrnit interesul colectivului de conducere al staţiei de radioamplificare? Credem că, da, dar lipsa unei planificări judicioase a muncii a dus la neglijarea acestui important aspect. Un început bun... dar numai începutul Colectivul de conducere al staţiei de radioamplificare de la întreprinderea „Textila Roşie“ (responsabil tov. Mihai Cazacu) a fost reorganizat în urma sprijinului dat de ziarul nostru. Acesta a pornit la treabă cu toate forţele şi a realizat unele lucruri foarte frumoase. Săptămînal se prezentau programe legate de popularizarea metodelor noi de muncă, iar fruntaşii în producţie împărtăşeau din experienţa lor, etc. ... Şi aici însă există un . . . dar. S-a făcut o treabă numai pe jumătate. La staţia de radioamplificare nu s-a prezentat nici o conferinţă cu caracter tehnic, nu au fost mobilizaţi inginerii şi tehnicienii pentru a expune metodele noi de muncă, nu întotdeauna planul colectivului redacţionii a fost dus la îndeplinire. * Pentru obţinerea unor rezultate din ce în ce mai bune în Inedica Staţiilor de radioamplificare este ncesar ca acestea să primească o îndrumare atentă din partea organizaţiilor de partid. Corpi,feţele, de sindicat din întreprinderi sunt de aserenea chemate să sprijine mai îndeaproape colecţivele recligţionale. Antrenarea unui număr mai mare de colaboratori va ajuta de asemenea să se desfăşoare o activitate la nivelul sarcinilor şi posibilităţilor care au fost create întreprinderilor. D. MARIUJA cărei ABO NAŢIVA la publicaţiile periodice editate de Academia R.P.R. Filiala Iaşi STUDII ŞI CERCETĂRI ŞTIINŢIFICE MATEMATICA (IAŞI) (apar 2 fascicole pe an) Abonamentul pe 12 luni 12 lei STUDII ŞI CERCETĂRI ŞTIINŢIFICE FIZICĂ ŞI ŞTIINŢE TEHNICE (IAŞI) (apar 2 fascicole pe an) Abonamentul pe 12 luni 12 lei STUDII ŞI CERCETĂRI ŞTIINŢIFICE CHIMIE (IAŞI) (apar 2 fascicole pe an) Abonamentul pe 12 luni 12 lei STUDII ŞI CERCETĂRI ŞTIINŢIFICE BIOLOGIE ŞI ŞTIINŢE AGRICOLE (IAŞI) (apar 2 fascicole pe an) Abonamentul pe 12 luni 12 lei STUDII ŞI CERCETĂRI ŞTIINŢIFICE MEDICINA (IAŞI) ' * (apar 2 fascicole, pe an) Abonamentul pe 12 luni 14 lei STUDII ŞI CERCETĂRI ŞTIINŢIFICE ISTORIE (IAŞI) (apar 2 fascicole pe an) Abonamentul pe 12 luni 8 lei STUDII ŞI CERCETĂRI ŞTIINŢIFICE FILOLOGIE (IAŞI) (apar 2 fascicole pe an) Abonamentul pe12 luni 8 lei Abonamentele se primesc la oficiile poştale, agenţiile poştală, factorii poştali şi difuzării voluntari din întreprinderi şi instituţii. -O— Expuneri, vizionări de filme În cadrul manifestărilor de sărbătorire a Lunii prieteniei româno-sovietice, la căminele culturale din comuna Deleni (raionul Vaslui) au avut loc cîteva manifestări culturale. A mintipi conferinţele: „Un grandios program de construire a comunismului“, ,,Principalele obiective ale zborurilor cosmice“ ş.a. De asemenea, au avut loc informări asupra lucrărilor Congresului al XXII-lea al PCUS. La cinematograful sătesc au fost prezentate filmele: „Inimă de mamă“, ,,Acţiunea Cobra“ ş.a. V. VASILIU corespondent SPORT—SPORT—SPORT „ Cupa prietenie*14 VOLEI Etapa O 11-0 a competiţiei de volei de faţă la „Cupa prieteniei“ a furnizat o mare surpriză: formaţia masculină a Institutului politehnic a întrecut la mare luptă - echipa Penicilina Iaşi, pretendentă la primul loc, cu scorul de 2-0. In rest, partide spectaculoase, de luptă, în care rezultatele au fost cele scontate. Iată rezultatele tehnice înregistrate: Junioare: Tehnica — Şcoala Chimică 3-0; Şcoala medie nr. 4 — Şcoala medie nr. 2, 2-0. Juniori: Şcoala chimică — Tăcerea 2-0; Şcoala sportivă de elevi (I) — tehnica (II) 2-1; ScriptU Inst. de medicină - Dinamo 2-0; Penicilia - Sc. fincin■ -0— dată 2-1; Şcoala sanitară — Şc. chimică 2-0. BASCHET In etapa a IV-a s-a desfăşurat o singură întilnire, la categ. la: Progresul — Institutul pedagogic (I). Partida, de un nivel tehnic mulţumitor, a plăcut datorită spectaculozităţii sale. A cîştigat formaţia Inst. pedagogic (I) care a fost avantajată de un tot mai tînăr, cu o mai mare putere de luptă, Scor 59-50 (22-20). Dun arbitrajul prestat de cuplul Stanciu-Zingher, TIt Cupa a revenit, atît la băieţi cît şi la fete, reprezentanţilor clubului ieșean prin vicecampionul european la juniori, Traian Cogut (552 puncte la 3 X 20 focuri armă liberă) şi Elena Gruhan (513 puncte la aceeaşi probă). Campionatul regional e de fotbal Progresul Iași — Tractorul Tg. Frumos 5 — 1 (4 — 1) _/* N-au trecut nici 20 de secunde de la începerea meciului, și tractorul Tg. Frumos a preluat conducerea prin golul înscris de Albarei. Dar aceasta n-a fost decît un „foc de paie“. In continuare, echipa Progresul superioară ca pregătire tehnica a dominat cu autoritate, reuşind să egaleze prin Roşu şi apoi să majoreze scorul la 5-1 prin golurile înscrise de Gugeanu (2), Marcu şi Panţiru. De la învingători s-au remarcat Panţiru şi Gugeanu iar de la învinşi Vizitiu. » C. SILVESTRU corespondent lElite ORIZONTAL : 1. Autorul romanelor „Oţel şi pline”, „Lumina primăverii” etc. - Eroul romanului „Desculţ" de Zghpria Stancu; 2. Radu Tudoran - Poet ieşean, autorul volumului de versuri „Un om pe promontoriu” - Asociaţia sportivă „Metalul”; 3. „O mie şi una de nopţi”, culegere de basme orientale apărute sub îngrijirea lui Eusebiu Carpilor — Ascuţiţi; 4. Neintonată — Autorul volumului de poezii „Marinar de frunte" — Vasile Nicorovici; 5. Aluniţă - Naş - Serveşte - Personaj din nuvela „Moara cu noroc" de. Slavici; 6. Vorbă - „A fost odată ca-n poveşti...” - Recensămînt în Roma antică; 7. Monedă romană — Petre Arjoca - Roman de Chateaubriand; 8. ... Preda, autorul nuvelei „Desfăşurarea" şi a romanului „Moro-meţji” - Autorul romanelor „Groapa”, „Unsprezece", „Şoseaua Nordului”; 9. Eroul de la Rusca, evocat într-un emoţionant poem de Dan Deşliu - La rochie; 10. „Se ... lumea", poem de M. Banuş - Personaj din romanul lui Alecu Ivan Ghika „Cuscrii”; 11. Pe cea a chiriaşului grăbit o găsiţi în volumul de versuri a lui George Topireppiu — Ion Luca Caragiale - Cunoscuţi fraţi, dramaturgi sovietici, litri** tali 12. Roman de Asztalos István (2 cug.) - în soare! 13. ...Georgescu, publicist umoristic - Autorul poemelor : „190,7”. „Cîntate omului”, culmi ale poeziei noastre contemporane. VERTICAL : 1. Marele povestitor din Humulești, autorul binecunoscutelor „Amintiri din copilărie" - Autorul volumului de poezii „Primele iubiri”; 2. Alexandru Toma - Nuvelă die Eugen Barbu - „ Nucului“, nuvelă de Remus Luca; 3. Pasionatul cutreierător al „potecilor de munte“ — Tînăr prozator clujean; 4. Autorul volumului de versuri „Chempci“ - Batic ; 5. Autorul romanului „Bărăgan“ - Piesă de teatru de Victor Eftimiu; 6. Cai — Roman de M. Sadoveanu — „Are .. .doi băieţi“, povestire de Octav Pancu-Iaşi; 7. ..P,e muche de cuţiţţ, de M. Beniuc, „Setea”, de T. Popovici etc. - Fir— Alifie; 8. Parte a corpului - Aleza - Inginer; 9. Acest Muntean (ocL); 10. „Năpasta” de Ion Luca Caragiale - începe alfabetul! - Ouă de peşte; 11. Costache Anton - Regizor francez de filme - Literă slavonă; 12. Tînăr poet clujean — „Regele...’, piesă de W. Shakespeare — Caiete!; 13. Nagy..., autorul romanului „La cea mai înaltă tensiune” - Poetă, autoarea poemului ,,Ţie-ţi vorbesc, Americă"; 14. „Luceafdrul" poeziei româneşti - Mitrea Cocor, Hie Barbu, Mitru Moţ etc. M. TUDOR Nr 471. Din scrisorile sositepentru concurşi Numai la zece zile ii ♦I In întrecerea socialistă, care serTi desfăşoară cu viu entuziasm, mun- Ti citorii, tehnicienii şi inginerii de la fabrica de rulmenţi din Bîrlad, ♦ i obţin succese de seamă. Aşa, de f pildă, numai în ultimele 10 zile f _ ale lunii octombrie a.c„ construc* torii de rulmenţi din Birlad au mon-f t tat cu 10,681 bucăţi rtipl mulţi rulmenţi decît In aceeaşi perioadă a lunii trecute. Tot in această perioa- ^ T dă, comisia de inovaţii pe între- J T prindere a aprobat aplicarea a 8 * ♦ inovaţii care duc la sporirea pro- ► f ductivităţii muncii, la reducerea preţului de cost al rulmenţilor » 1 ♦ t C. IORDACHE l rectificator FRB ► * t* t♦ ♦ Prin muncă voluntară , In satul Poiana din Iptopul Hîrlău * au fost înfăptuite in ultimul timp, ♦ * “ prin muncă voluntară, o seamă dei * realizări gospodăreşti. In fruntea cu comuniştii, ţăranii muncitori, ţ. pe lîngă că au lucrat la refacerea î I de drumuri, la construirea unorf I podeţe, şi-au adus din plin con-în tribuţia la ridicarea unui local dej ♦ şcoală. Pentru această construcţie ei au confecţionat cărămizile, au ♦ ♦ participat la transportul materia-1 4 lelor, cît şi la executarea unor r J lucrări necalificate. De asemenea, T prin munca voluntară a ţăranilor « T muncitori din Poiana, a fost ame- Ş ♦ « * najat un iaz piscicol. ♦ ♦ Prin efectuarea acestor lucrări, J +ei au obţinut o economie în valoa-1 " ■ I re de 61 000 lei. ST. DAVID activist cultural Primesc frumoase avansuri băneşti Datorită veniturilor mari obţinute de gospodărie, colectiviştii din satul Bogdăneşti, raionul Bîrlad, pri- I mese pentru zilele-muncă efectuate, în afară de produsele cuvenite, şi frumoase avansuri băneşti. La împărţirea celui de al treilea avans bănesc care a avut, loc de curînd, colectiviştilor li s-au cuvenit, de exemplu, cite 5 lei la ziua muncă. ■ Colectiviştii I. Enache, I. Bălan, C. Matrache, T. Niţă, I. Ciocoiu, ■ au primit fiecare pentru zilele muncă efectuate intre 1300—1450 lei. Şi ca aceştia au primit frumoase sume numeroşi colectivişti harnici din satul Bogdăneşti. ELVIRA SITARU tehnician agronom « ♦ * 1 5 « PROGRAMUL I. MIERCURI 1 La orele : 5; 6; 7; 10; 13; 15; 17; 20; 22; 23;52 ; buletine de ştiri şi radiojurnale; 8.00 Din presa de astăzi; 10.08 Teatru la microfon : „Ecou îndepărtat'' de Sava Golovanivskii; 12.00 Fragmente din opera „Pădurea vulturilor” de Tudor Jorda; 13.00 Concert de muzică din operete; 14.00 Muzică uşoară de compozitori romîni; 15.10 Programe muzicale alcătuite de ascultători; 16.15 Vorbeşte Mooţoval; 17.15 Laureaţi ai celui de al ll-lea Concurs internaţional „George Enescu” - 1961; 13.00 Jurnal de întrecere; 19.00 Jurnalul satelor; 20.20 Noapte bună, copii; 20.30 Compozitorul săptămînii : Dmitri Kabalevski (emisiunea a ll-a : Concertul nr. 3 opus 50 pentru pian şi orchestru); 21.15 La microfon: Satirg şi umorul (reluare); 22.30 Melodii populare romîneşti; 23.15 Cvintetul pentru cvartet de coarde şi clarinet de Brahms. p 15 |a OPERA DE STAT, miercuri 1 noiembrie, orele 19.30 : „Faust", TEATRUL EVREIESC DE STAT, orele 20.00 : „Timpul nou are cuvintul”, spectacol de estradă în limbă romina. CINEMATOGRAFE MAXIM GORKI : „Vizita tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej şi a altor conducători de partid şî de stat in regiunea laşi” şi filmul : „învierea”; ILIE PINTILIE : „Două vieţi", seria l l-a: PUŞKIN : „Vizita tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej şi a altor conducători de partid şi de stat în regiunea laşi” şi filmul: ,O familie de revoluţionar”’; TINERETULUI : „Răsfăţatul”; ION CREANGĂ. Timpul probabil pentru Vreme în general frumoasă cu cerul senin pînă la noros. Local va ploua slab. Vînt slab din sectorul II PROGRAMUL II. . IVU V/I U IÎ. La orele : 12; 14; 16; 18; 21; 23 , buletine de ştiri şi radiojurnale; 12.40 Concert de muzica uşoară; 13.30 Carnet de reporter; 14.33 Muzică din operete; 15.00 Concert de estradă; 16.30 Mici piese simfonice; 16.50 Curs de limba rusă; 17.20 Colaborarea epocală dintre Marx și Engels — recenzie; 17-35 Muzică populară din Moldova; 18.05, „Săptămina muzicii sovietice"; 19.30 Din lirica Americii Latine; 20.30 In pas cu ştiinţa; 21.15 Muzică de cameră; 21.35 „Premiul discului — Paris 1960-19,$1”. Ansamblul de cîntece al Armatei Sovietice, dirijor Boris Alexandrov; 22.00 Concert de muzică populară rominovscg; 22.30 Ciclul ,,Simnfonii de Schumann" : Simfonia a IV-a în re minor. 23.15-24 00 Concert de muzică uşoară. TELEVIZIUNE 16.00 Emisiunea pentru cluburile din întreprinderi. 4 reft 8. 83 „Cîntecul matrozilor”. CĂMINUL CULTURAl Ilie PlfTIUE“ - NICOLINA ; „Dragostea și pilotul secund". In regiune, la BÎRLAD, cinema „23 August"; „Dragoste de septembrie”; la „Victoria" : „Cinci cartuşe”; HUŞI - Rodina : „Vizita tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej şi a altor conducători de partid şi de stat în regiunea Ieşi" şi filmul'; „Libelula"; VASLUI - I. C. Frimu : „Trecerea interzisă'*';' PAŞCANI - Casa de cultură : „Benix”, TG. FRUMOS — „20 Decembrie” , „Vizita tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej şi a altor conducători de po’d si de stat in regiunea laşi’1 şi filmul : „Ursul c'b", ziua de noiembrie 1961 nord-vest. Temperatura staţionară, va fi cuprinsă noaptea între 3 şi 9 grade, iar ziua între 10 şi 21 grade. y V V .