Flacăra Iaşului, decembrie 1961 (Anul 17, nr. 4741-4767)

1961-12-01 / nr. 4741

1' X V t ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. IAŞI ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XVII Nr. 4741 VINERI 1 BECEMBRIE 19611 Cum vă pregătiţi pentru producţia anului 1962 ? Organizăm mai bine munca pe secţii şi ateliere Expunerea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej la adunarea activului de partid din regiunea Iaşi a stabilit, printre alte obiective ce se vor rea­liza în scopul dezvoltării regiunii noas­tre, şi construcţia pîr­ă în anul 1965 a unui număr însemnat de blocuri de locuinţe muncitoreşti care să cuprin­dă 14-16 mii apartamente. Multe din aceste blocuri vor fi începute în anul 1962. In faţa acestui măreţ obiectiv, colectivului de ingineri, arhitecţi şi pro­iectanţi ai instituţiei noastre îi revine o sarcină de însemnătate deosebită , realizarea de proiecte de calitate şi la timp astfel ca să asigurăm condiţii­le corespunzătoare desfăşurării unui front larg de lucru pe şantiere. Con­ducerea instituţiei noastre, îndrumată permanent de organizaţia de partid şi sprijinită de comitetul sindical­, a stabilit în scopul înfăptuirii acestei sarcini un plan de măsuri tehnico-or­­gganizatorice pentru a îmbunătăţi acti­vitatea în secţii şi ateliere. Printre o­­biectivele prevăzute în acest plan se desprinde o măsură­­ menită să ducă in primul rînd la îmbunătăţirea cali­tăţii proiectelor - şi anume : organi­zarea schimburilor de experienţă cu alte DSAPC, instituţii centrale de pro­iectări, precum şi deplasări în alte o­­raşe în scopul acumularii de cunoş­tinţe tehnice şi metode noi de pro­iectare. In decursul anului 1961 insti­tuţia noastră a organizat numeroase schimburi de experienţă cu DSAPC din Cluj şi Ploieşti, cu „Proiect“ şi ISCAS Bucureşti, iar în ultimul timp cu DSAPC Timişoara. Noi vom orga­niza şi pe viitor astfel de acţiuni pen­tru a îmbunătăţi permanent calitatea proiectelor. Conducerea DSAPC Iaşi nu a reuşit pînă acum să asigure un raport just între personalul cu calificare superi­oară şi cadrele cu pregătire medie. Creşterea calificării profesionale a de­senatorilor de la planşetă se impune deci ca o sarcină de o însemnătate deosebită în asigurarea unor proiecte de bună calitate. Planul măsurilor organizatorice prevede în această di­recţie înfiinţarea chiar de la începutul a anului 1962 a unor cursuri care să cuprindă întregul colectiv de desena­tori, unde vor preda lecţii de specia­litate cei mai buni ingineri şi arhi­tecţi. O iniţiativă pe care o socotim eficace în creşterea calificării profe­sionale şi realizarea unor proiecte de bună calitate este prezentarea în ate­liere a unor machete care să oglin­dească mai concludent modul de dez­voltare industrială şi social-economică a regiunii noastre. Unele din aceste machete au şi fost confecţionate iar practica ne dovedeşte că ele ne sunt de un real folos în orientarea gene­rală privind realizarea unor proiecte bune. La acestea se adaugă şi procu­rarea celor mai noi publicaţii de spe­cialitate şi punerea lor la dispoziţia inginerilor, arhitecţilor, proiectanţilor şi desenatorilor spre consultare ca material documentar. întârzierea proiectelor, lipsa unor planşe sau cantităţi de măsurători din documentaţia economică sunt deficien­ţe care s-au manifestat adesea în ac­tivitatea colectivului instituţiei noastre, întirzieri care au contribuit in mare măsură la nerespectarea termenelor de predare a unora dintre obiectivele proiectate. Pentru eliminarea acestor deficienţe se va proceda la reorgani­zarea treptată a atelierelor pe specia­lităţi - reorganizare care a şi început în DSAPC Iaşi­­ şi îndeosebi la for­­marea unui colectiv specializat în com­ponenţa căruia să intre cei mai buni proiectanţi, numindu-se totodată la fiecare atelier cite un proiectant com­petent cu sarcina principală de a ve­rifica cu atenţie toate lucrările execu­tate. In felul acesta noi vom putea asigura la timp un volum sporit de proiecte şi documentaţii de calitate, necesare construcţiei blocurilor de lo­cuinţe muncitoreşti şi altor obiective. In acelaşi timp în atenţia proiectanţi­lor se va situa şi pe viitor problema folosirii unor materiale noi (mozaicuri colorate, pardoseli din parchet lame­lor, vinacet, cliidal, jaluzele şi mai ales placaje din piatră de Repedea, elemente decorative din ceramică smălţuită etc.) precum şi îmbunătăţirea funcţionalului fiecărui bloc în parte. In cele 11 luni cîte au trecut din acest an colectivul nostru a obţinut prin creşterea productivităţii muncii o economie de ore de lucru în valoare de aproape 150.000 lei. Mergînd pe această linie, conducerea DSAPC Iaşi va scurta şi pe viitor durata execuţiei proiectelor prin folosirea din ce în ce mai largă a proiectelor tip, a proiec­telor refolosibile sau părţi din pro­iecte aflate în arhiva instituţiei, pre­cum şi prin elaborarea unor caiete de detalii refolosibile ,pe specialităţi. Colectivul nostru a început chiar de pe acum să-şi organizeze munca în acest mod. Un accent deosebit se va pune pe intensificarea întrecerii socialiste între ateliere şi secţii prin stabilirea unor obiective concrete (proiecte şi docu­mentaţii cotate numai cu bine şi foar­te bine, predarea lucrărilor la terme­nul planificat, disciplină în muncă etc.), prin lozinci cu conţinut concret şi mobilizator, şi prin acordarea stea­gului de atelier fruntaş pe instituţie, îndrumat de organizaţia de partid, co­lectivul nostru de muncă va constitui în scurt timp brigăzi de calitate ale tineretului - mod de organizare mult neglijat în instituţia noastră şi care în alte instituţii similare s-a dovedit a fi deosebit de eficient. Pornind de la acest mod nou de organizare a muncii, colectivul institu­ţiei noastre trebuie să înceapă de pe acum să folosească din plin noile condiţii create pentru a scurta durata ele execuţie a proiectelor şi pentru a contribui cu toate forţele la preda­rea înainte de termen a obiectivelor din construcţii planificate pe arsul vii­tor şi prin aceasta la eficacitatea e­­conomică a noilor investiţii. SOLOMON LAZAR director tehnic DSAPC Iaşi GAVRIL GOREA preşedintele comitetului sindical GTS* BI BT.I A­U vi vEri^TARA ' vilNtii CU“­IA­I A V-a sesiune a cadrelor didactice de la Institutul de medicină şi farmacie din Iaşi Astăzi, începe la Institutul de medi­cină şi farmacie, cea de-a V-aa sesiune ştiinţifică a cadrelor didactice. In timpul celor două zile, cit vor dura lucrările sesiunii, vor fi prezentate pes­te 100 comunicări asupra celor mai actuale probleme din morfologie, fi­ziologie, biochimie, igienă şi patologie infecţioasă, medicină internă şi chi­rurgie. Printre altele, vor fi prezentate co­municările : „Rolul reflexelor nervoase vegetative în dezvoltarea edemului pulmonar acut experimental“ (acad. I. Niţulescu şi colaboratorii) ; „Hipotia­­zidul în tratamentul insuficienţei cardi­ace“ (acad. I. Enescu şi colaborato­rii); „Bilateralitatea în tuberculoza re­nală“ (prof. dr. O. Franche). Şedinţele de comunicări se vor des­făşura în cadrul a patru secţii ,ide,spe­cialitate în zilele de 1 şi 2 decembrie!' a.c.­ Sâmbătă, la orele 18.30, va avea­­loc şedinţa de închidere. Manifestări consacrate lui Dobroliubov Cu prilejul împlinirii a 100 ani de la moartea lui N. A. Dobroliubov, la Casa prieteniei româno­­sovietice din Iaşi a avut loc ieri conferinţa ,,N. A. Dobroliubov — viaţa şi opera“. Conferinţa a fost ţinu­tă de asist. univ. M. Tro­­cin. Şi la Universitatea „Al. I. Cuza“ din Iaşi a avut loc ieri un simpozion în­chinat comemorării lui N. A. Dobroliubov. Au vorbit prof. univ. Vasile Harea, conf. univ. Romulus Priscornic şi a­­sistenta univ. Natalia Costin. La baza de recepţie Vaslui La baza de recepţie , Vaslui se predau cantităţi tot mai mari de cereale contractate. Media preluă­rilor creşte de la o zi la alta cu 3-4 vagoane. Printre gospodăriile a­­gricole colective care au predat în între­gime cantităţile de ce­reale contractate şi plata muncilor SMT se află : GAC Drumul lui Lenin ’, din Bogdana, „7 Noiem­brie" - Hirsova, „M. Emi­­nescu" - Valea Tîrgului, „Drumul belşugului" Por­tari, „1 Mai” - Chiţoc şi altele. Concurs „Cine ştie meserie, A .­­ V Ci ciştiga La fabrica de tricotaje s,Moldova" Iaşi s-a des­făşurat, zilele trecute, concursul „Cine ştie me­serie, ciştigă” organizat de Comitetul UTM din în­treprindere. Participanţii la concurs au pregătit următoarele teme : 1. Istoricul tricotajelor; 2. Materii prime folosite în industria tricotajelor; 3. Despre maşinile de trico­tat. Dintre cei 12 utemişti participanţi la concurs, cele mai bune răspunsuri le-au dat Clara Grosu, Geta Aslan şi Ion Alexoaie care s-au situat dealtfel pe primele locuri. Ing. K. GUNESCHI coresp. voluntar Noi cinemato­grafe săteşti După cum ne infor­mează conducerea între­prinderii regionale cine­matografice — Iaşi zilele trecute a fost dat în fo­losinţă un nou cinemato­graf. El funcţionează în comuna Vînători , oraşul laşi. De asemenea, s-a deschis o altă unitate la Goruni, oraşul laşi, iar mîine 2 decembrie se va deschide încă un cine­matograf sătesc în com­u­­na Osoi. De la S.R.S.C. Ieri după amiază, a a­­vut loc o şedinţă de Con­siliu a filialei laşi a SRSC. La şedinţă au par­ticipat tov. I. Moraru, vi­cepreşedinte al­­ prezidiu­lui Consiliului de con­ducere al SRSC, acade­micieni, profesori din în­văţămîntul superior şi me­diu din Iaşi, inginerii, medici, jurişti - membri ai Consiliului filialei laşi a SRSC, precum şi pre­şedinţii şi secretarii sub­filialelor SRSC din regi­une. In cadrul şedinţei, a fost făcută o informare asupra activităţii filialei Iaşi a SRSC, de la Con­ferinţa pe ţară a SRSC şi, pînâ în prezent, şi s-a adoptat planul de muncă al filialei Iaşi a SRSC pe anul 1962. In raionul Paşcani Alte două sate electrificate Zilele trecute­ s-a a­­prins pentru prima dată lumina electrică în sate­le Mogoşeşti şi Muncelul de Sus, din raionul Paş­cani. Reţeaua electrică din localităţile susamintite a fost racordată­ la sistemul energetic naţional. C. CONDURACHE coresp. voluntar SUMARUL — Rubrica ,,Viaţa culturală“ — La dispensar — Raid prin circumscripţiile sanitare din raionul Bîrlad. — Colţul pedagogului — Cum muncim pentru realizarea unui învăţămint de calitate în şcoala noastră serală (pag. 2-a) — Lucrările conferinţei raionale de partid Negreşti — Spre noi succese în dezvoltarea agriculturii socialiste (pag. 3-a) — In Comitetul Politic al ONU — S-au încheiat discuţiile in problema dezarmării generale şi totale — Lucrările conferinţei tripartite de la Geneva — Vizita lui Iuri Gagarin în India — Sport (pag. 4-a) Cu planul anual îndeplinit Muncind cu însufleţire pentru în­deplinirea angajamentelor privind real­­izarea sarcinilor anuale de plan înain­te de termen, alte colective ale coope­rativelor meşteşugăreşti au raportat noi­le lor realizări.Astfel, lucrătorii coopera­tivelor „Unirea meşteşugarilor“ Vaslui şi ,,Munca colectivă“ - Paşcani au raportat, zilele acestea, că au în­ceput să lucreze în contul anului 1962. Ca urmare, numărul cooperativelor meşteşugăreşti, care şi-au îndeplinit planul pe anul în curs, a crescut la cinci. In perioada care a trecut de la începutul, anului toi pînâ în prezent, l­ucrătorii cooperativelor „Prestarea“ - Bîrlad, „Munca manuală“, „ Mo­bilă şi tapiţerie“ - Iaşi, Unirea meş­teşugarilor“ „ Vaslui şi Munca co­lectivă“ - Paşcani au dobîndit eco­nomii, peste plan,­ prin reducerea preţului de cost, în valoare de 248.000 lei și beneficii peste sarcina plani­ficată în sumă de 475.000 lei. -O— La colţul viu de la grădi­niţa de copii nr. 3 din stra­ da Dr. C. I. Parhon. i-l Trei strungari fruntaşi de la­­Atelierele de reparat material rulant Paşcani: Victor Văleanu, Neculai Bogdan şi Teodor Ca­­tîru. Brigada din care fac par­te a­ realizat însemnate eco­nomii depăşind angajamentul pe acest an. De asemenea, sar­cinile de plan sunt depăşite in fiecare lună. 1 Toată atenţia arăturilor adinei şi fertilizării ogoarelor de toamnă ! Au terminat cu arăturile­ Mobilizaţi de organizaţia de partid,­­mecanizatorii din gos­podăria agricolă de stat Moa­ra Grebcilor, raionul Vaslui, a­u muncit cu sirg pentru terminarea arăturilor adinei. Astfel, în seara zilei de 26 noiembrie a.c. mecanizatorii au arat ultimele hectare din cele 1.100 hectare planificate. Odată cu arătura, au fost încorporate sub brazdă şi 600 tone îngrăşăminte naturale, iar pe suprafaţa însăminţată cu grîu s-au împrăştiat pes­te 200 tone îngrăşăminte chi­mice. In fruntea acestor lucrări, s-au situat muncitorii de la brigada Soleşti, condusă de C-tin Costin precum şi me­­ţi canizatorii Nicolae Spînu şi *­ Nicolae Botez. ti îi VLAD ARMEANU corespondent Brigadă fruntaşă Brigada a IX de la SMT Gura Idrici, condusă de Toa­­der Carp, deserveşte gospo­dăriile colective din comună Stoişeşti, raionul Bîrlad. In prezent, mecanizatorii de la această brigadă continuă să execute arături adinei pentru însămînţările de primăvară. Din planul de 1.670 hantri, au fost executaţi peste 1.000­­ hantri. 1. Din rîndul tractoriştilor * s-au evidenţiat în­­mod deose­bit Ion Ciubotaru, C. Mocanu­, Virgi Teclă şi N. Dănilă.­­! ION COSMA ţi corespondent­ii *■ Peste 1.600 hectare arătură adinea . Colectiviştii din comuna Bogdăniţa, raionul Bîrlad, a­­cordă toată atenţia arături­lor adinei. Pînă în prezent la cele 5 gospodării colective din comună s-au arat, cu sprijinul mecanizatorilor din brigada a IlI-a de la SMT Zorieni, peste 1.600 hectar­e. Mai avansaţi cu această lu­crare sunt colectiviştii din satul Bogdăniţa şi cei din satul Cernaţi. ION BOLEA corespondent î 4’*4 t tt t 1..............................* - - 1 De ce fertilizarea solului pe planul doi? La gospodăria agricolă co­lectivă din satul Tabăra, raionul Iaşi s-au obţinut în a­­cest an, în medie la hectar, peste 1.800 kg. la grîu, 18.000 kg. la sfecla de zahăr, 2.300­­ kg. boabe, la porumb etc.­­ Producţiile bune obţinute se­­ datoresc şi fertilizării solului. ♦ In toamna anului trecut, s-au­­ transportat pe tarlale peste­­ 500 tone gunoi de grajd. Firesc era ca şi în această toamnă să se transporte pe: *! tarlale îngrăşăminte natură- ţi­le. In cantităţi mult mai mari. ţj Dar, consiliul de conducere al tj gospodăriei colective (prese-­v dinte tov. Ion Croitoru) a ne- ti glijat să ia măsuri pentru a tj se fertiliza noi tarlale. Pe tar­­ţț lalele unde s-a însămânțat ţi­­griul, s-au cărat doar 180 ţi 1 tone gunoi de grajd, iar pe tj ț lotul special pentru 5.000 kg. *j j porumb la ha., nu s-a trans- *i J portat nici o tonă de gunoi tj­p de grajd. Și în acest timp ți atelajele gospodăriei redlec- *j tive stau. tj Pînă cînd va dura aceas­tă stare de lucruri? MIHAI LUCA (corespondent Biu ne , BPNASTARI Viitorul şi zestrea fetelor“ •şi dac-au fost peţite des­t lucru tare de-nţeles. Erau două fete la casă. Tată n-a­veau; murise în război. Mama — o femeie sărmană. Cînd, în 1949, co­muniştii i-au vorbit pentru prima dată despre gospodăria colectivă, n-a ştiut ce să le răspundă. Nici nu ştia bine cam ce înseamnă aceasta. Pe urmă, cînd a înţeles, s-a gîndit îndată la fete, la viitorul lor, ca orice mamă. Mai ales că se găseau şi dintre aceia cărora colectiva nu prea le mergea la inimă, i-au şoptit ei şi Ruxandei Anăstăsoaiei fel de fel de vorbe. E drept că ea nu prea le credea; ştia ea cine-s cei de poartă vorbe rele şi le cunoştea inima. Totuşi, cineva i-a şoptit, într-o seară, o vorbă grea: - Viitorul fetelor, Ruxandă! Ce-or să facă fetele tale fără pămînt?! Ci­ne-o să te ia fără zestre?! Mama — mamă! A început să-i tremure inima. Şi s-a dus întins la organizaţia de partid. A spus despre ce-i vorba. Un tovarăş a rîs prie­teneşte. Viitorul fetelor? E luminos ca cerul în plină zi, mătuşă! — Fără zestre?! — a mai întrebat ea, cu jumătate de gură. — De ce fără zestre? Eu zic c-or fi cu zestre mai bogată. Şi i-a explicat atunci mai pe larg ce şi cum o să fie în gospodăria co­lectivă. Pe faţa Ruxandei Anăstăsoaiei răsărea încet soarele. Acasă, a găsit fetele aplecate pes­te caiete, îşi făceau temele. Le-a sărutat mai mult şi mai cu foc ca altădată şi li s-a uitat prelung în ochi de parcă ar fi vrut să vadă, prin ei, departe.­­ Ştiţi voi ce înseamnă viitor, fe­telor? De fapt nu aştepta un răs­puns, căci nu intenţionase să pună o întrebare, ci voise să spună ceva în care să cuprindă tot ce-i spusese tovarăşul cu care stătuse de vorbă. Fetele n-au înţeles atunci nici în­trebarea şi nici bucuria neobişnuită a mamei. ■r Gospodăria colectivă din Bălţaţi s-a înfiinţat în acelaşi an. Şi acum se mîndresc bălţătenii că ei au fost primii din regiunea noastră care au pornit pe calea arătată de partid. Şi alături de ei se mîndreşte şi Ruxan­­da Anăstăsoaiei că a păşit de la început pe această cale. Şi viitorul fetelor ei a început să se contureze an de an tot mai clar şi tot mai senin, aşa cum îi spusese el, în 1949 omul acela care ştia atitea despre viitor. Veniturile din­ gospodărie erau fru­moase, îi răsplăteau munca cinstită. Ce n-a putut face într-o viaţă de om, îşi făcea acum. Şi-a îmbrăcat casa şi fetele „păpuşă“ — cum îi place să spună. Şi-a cumpărat apoi vacă. La munca ei in gospodărie s-a a­­dăugat, mai tîrziu, munca fetelor, Mi­luţa şi Eugenia, care terminaseră şcoala elementară, aşa că veniturile au început să fie şi mai mari. Fe­tele au început să-şi facă s­ pregă­­teli“ de nuntă, haine şi covoare in­tr-ales. In gospodărie, Miluţei şi Eugeniei li s-a dus vestea că-s harnice foc. — Fetele Ruxandei? Ehei! Toamna, la număratul zilelor-muncă şi la împărţitul veniturilor, fetele Ru­xandei cîntau un cunoscut cîntec popular: ,,Cine-i harnic şi munceşte/ Are tot ce vrea“. Ochii flăcăilor le căutau peste tot: la horă, pe tarlalele gospodăriei, pe uliţi. Acasă, Ruxanda Anăstăsoaiei pri­mea peţitori: — Ţi-s fetele de măritat. N-o dai pe Miluţa după . .. — N-o dau! — De ce?! — Să se ducă singură, dacă-i place. Altădată peţitorii o cereau pe Eu­genia, dar mama dădea acelaşi răs­puns. Fetele­­aveau insă socotelile lor. Miluţa avea o vorbă mai veche cu Valeriu Popa. Eugenia era în dra­goste cu Mihai Agafiţei. Băieţii — colectivişti şi ei şi harnici, nimic de zis. S-au măritat amîndouă într-un an. Miluţa — iarna, Eugenia toamna. La nunţi a venit şi acel tovarăş care-i vorbise Ruxandei­ despre viitor, de mult, în 1949. La cea de a doua nuntă a întrebat-o pe soacră: -­ Cum de ţi-ai măritat fetele, mă­tuşă, fără zestre? Femeia a înţeles gluma şi a rîs. Apoi a răspuns: - Zestrea e priceperea şi dragos­tea de muncă şi de colectivă. Aşa mi-ai spus în ’49. Acum ţi-ai răs­punde că ai avut mare dreptate. A trecut un an de la nunţile fetelor Ruxandei Anăstăsoaiei. Un an în care nevestele au muncit în gospodăria co­lectivă alături de bărbaţii lor. Şi după un singur an de la nuntă amîndouă şi-au ridicat case noi. Zilele-muncă în gospodăria colectivă se numără cu sutele, iar veniturile — cu miile de kilograme şi miile de lei. Acel viitor „luminos ca cerul în plină zi“ îl tră­iesc acum fetele Ruxandei Anăstă­soaiei, alături de bărbaţii lor şi a­­lături de mama lor — o fostă femeie sărmană. Şi muncesc pentru a face mai bo­gată colectiva şi mai frumos viitorul copiilor lor, cei doi dolofani care nu ştiu încă nimic despre zestrea cu care s-au măritat mamele lor, Miluţa şi Eugenia. ŞT. O. MUGUR O' IV] Tineri inovatori b­ursiaşi . Pînă la 29 noiembrie, la cabinetul tehnic al fabricii „Ţesătura“ din Iaşi­ au fost înregistrate 106 inovaţii. Nu­mărul acestora creşte aproape în fieca­re zi. Datorită numeroaselor inovaţii apli­cate în producţie, economiile realizate de la începutul anului, se cifrează la suma de peste 700.000 lei. Un mare număr de inovaţii aparţine tinerilor din fabrică. Printre inovatorii fruntaşi se numără tinerii V. Seilic, Elena Horhogea, Eugenia Dobre, S.­ Grigoriu, I. Arnăutu, V. Oarză, Şt. Fi­lip ş.a. —O— Acţiune de vaccinare a populaţiei împotriva gripei In cadrul măsurilor complexe luate în vederea prevenirii bolilor conta­gioase, Ministerul Sănătăţii şi Preve­derilor sociale organizează între 1-25 decembrie o nouă acţiune de vacci­nare a populaţiei împotriva gripei. In această acţiune vor fi vaccinate persoanele între 16-55 ani din întrea­ga ţară. Vaccinarea se va face prin pulverizarea intranazală. Vaccinările se fac la circumscripţiile sanitare teritoriale, la serviciile sanita­re, din întreprinderi, instituţii sau din alte locuri de muncă. (Agerpres) -

Next