Flacăra Iaşului, ianuarie 1962 (Anul 18, nr. 4768-4792)

1962-01-03 / nr. 4768

pag.­­-« CHEMAREA Consfătuirii pe ţară a ţăranilor colectivişti (Urmare din pag. l­a) rumb boabe la hectar, intr-un pămînt neirigat. Pentru această, in fiecare gospodărie să alegem loturile cele mai bune, pe care să le cultivăm după cum ne învaţă ştiinţa şi după metodele verificate Pe teren de fruntaşi. Asemenea rezultate, care creează colectiviştilor o viaţă tot mai îmbelşugată, înseamnă un mare îndemn pentru ţăranii care au mai rămas la gospodăria in­dividuală, unde nu se pot obţine nici pe departe ase­menea recolte. De la sat la sat, oamenii află totul prin viu grai şi, trecînd pe drumurile ce taie cîmpurile, văd cu ochii deosebirea dintre recoltele de pe fîşiile răz­leţe ale individualilor şi cele de pe ogoarele întinse ale colectivei. De aceea, an cu an, mii şi mii de familii de ţărani se sflesc, întemeiază gospodării colective şi Se poate spune că azi apare vădit că colectivizarea totală se va înfăptui înainte de 1965. Ţărani întovărăşiţi şi cu gospodării individuale. Veniţi cu toată încrederea alături de noi, de marea mulţime a ţărănimii, de ţărănimea colectivistă. Mun­cind toţi laolaltă în gospodării colective, pe tot în­tinsul ţării, vom făuri bunăstarea şi fericirea pentru toţi, pentru noi şi familiile noastre. Să pară în soa­rele lunii iunie, cînd se coace griul, ţara toată poleită în aur. Am suferit împreună în robie la moşieri. Să ne bucurăm azi tot împreună de belşug şi fericire. Vă chemăm Cu Inima deschisă, fraţi ai noştri. Sărbătoarea intrării voastre în colectivă va fi cununia cu belşugul, tovarăşi. Viaţa din ce In ce mai îndestulată pe care o duc colectiviştii, o viaţă cum nici n-a visat vreodată ţă­rănimea, ne arată fără greş că gospodăria colectivă este singura cale spre bunăstarea şi fericirea ei. Acesta este adevărul pe care ni-l strigă ca un singur glas cele peste două milioane de familii de colectivişti. El este limpede ca lumina zilei. Pămîntul însuşi parcă ar cere colectivizarea, ca să poată avea şi ei bucuria roadelor pe care este în stare să le dea adîncurile lui. Ziua încheierii coli­­tivizării agriculturii va fi ziua uneia din Cele mai mari victorii a poporului nostru, va însemna o nouă treaptă in drumul spre cea mai mare prefacere şi înnoire a vieţii satului, a ţărănimii, spre un avunt al agriculturii, spre o viaţă şi mai îm­belşugată a poporului muncitor. Dragi tovarăşi, Pentru a întări gospodăriile colective prin creşterea veniturilor şi a răspunde în acelaşi timp intereselor mari ale statului şi nevoilor populaţiei, chemăm în­treaga ţărănime şi pe toţi lucrătorii din agricultură să lupte pentru a obţine recolte tot mai mari de­ floarea-soarelui, sfeclă de zahăr, cartofi, mazăre, fa­sole şi să cultive cu­ mai multe legume, îndeosebi în jurul oraşelor şi a centrelor muncitoreşti, pentru a ajutea răspunde din belşug nevoilor populaţiei. Să nil uităm apoi, tovarăşi, că ţara noastră este deosebit de prielnică pentru livezi şi vii. Sunt la noi multe dealuri pe care creşte doar o iarbă aspră şi spini, terenuri nisipoase pe care nu rodesc cereale şi culturi de cîmp. Insă toate acestea sunt bune pentru viţă de vie şi pomi fructiferi. Să le cultivăm; să le încununăm cu coroane înflorite de meri şi peri, de caişi şi vişini; să le încărcăm cu viţa purtătoare de struguri dulci ca mierea. Să plantăm numai soluri bune pentru ca munca noastră să fie din plin răs­plătită. Vom crea astfel pentru întreaga populaţie bucuria plăcută pe care o dau fructele parfumate şi gustoase, izvor de sănătate şi bogăţie de seamă a ţării. Colectivişti, crescători de animale din toate gospodăriile colective. Toţi ştim că de totdeauna regiunile ţării noastre sunt minunate pentru creşterea animalelor; pentru a­­ceastă plăcută îndeletnicire, aducătoare de mari ve­nituri. Să folosim din plin acest dar al naturii pentru­­a­ creşte cît mai multe animale. Să le păstrăm şi să le creştem îndeosebi pe cele din prăsilă proprie.­­Să creăm neapărat în fiecare gospodărie puternice ferme de vaci, crescătorii mari de porci şi să căutăm a le înmulţi an de an.­­ Să sporim mereu numărul de oi cu lînă fin­ă şi semifină şi să le îngrijim astfel incit să avem­ cît mai multă lînă de la fiecare oaie. Cum uu curte de ţăran fără păsări, să nu existe in jurul încredinţaţi, aşadar, această muncă celor mai pri­cepuţi şi harnici colectivişti, celor care prin firea lor iubesc animalele şi păsările. Ingrijiţi-vă din timp de hrana îndestulătoare şi bună pentru toate animalele. Ridicaţi-le adăposturi sănătoase, folosind în mod chib­zuit materialele care se găsesc prin partea locului (pămînt lutos, stuf, lemn) pentru a le construi cît mai ieftin. Mecanizatori, ingineri şi tehnicieni din staţiu­le de maşini şi tractoare. Noi, colectiviştii, simţim sprijinul puternic pe care ni-l daţi zi de zi pentru a ne ajuta să avem recolta tot mai îmbelşugate, pentru a ne întări tot mai mult gospodăria. Vă chemăm să ne daţi şi de aici înainte sprijinul vostru, într-o măsură şi mai mare, pentru ca Împreu­nă să putem înfăptui cu cinste sarcinile Care stau In faţa agriculturii. Mecanizatori, să vă îmbogăţiţi tot mai mult cu­noştinţele îndeletnicirii folositoare pe care o aveţi, pentru a putea întreţine şi repara ci­ mai bine ma­şinile ce ne sînt atît de necesare in munca noastră, pentru a asigura recolte bogate. Folosiţi din plin, cu chibzuinţă­­şi destoinicie, maşinile şi tractoarele, spre a obţine tot ce ele pot da. Respectaţi cu sfinţe­nie obligaţiile ce v-aţi luat privind contractele încheiate cu gospodăriile noastre şi faceţi lucrările cu tragere de inimă, la timp şi cît mai bine. Ingineri şi tehnicieni agronomi, zootehnicieni, horticultori, mecaniza­­tori, medici veterinari. Astăzi pământurile gospodăriilor colective se întind pe milioane de hectare. Asemenea întinderi deschid posibilităţi de neînchipuit pentru multe şi felurite ramuri de producţie agricolă. Aveţi totul pentru a desfăşura o uriaşă muncă, de un uriaş folos. Niciodată nu au existat asemenea con­diţii. Niciodată nu s-a putut desfăşura munca pe care o duceţi cu atît avînt şi cu atîta măreţie. Biruim numai cu ajutorul ştiinţei, al tuturor aplica­ţiilor ei, al cunoştinţelor agrotehnice, care-i ştiinţa dărniciei pămîntului în care stă belşugul nostru. Prin glasul cel mai înalt, cel mai îndrumător, s a rostit la Consfătuire apelul ce va fi adresat pentru a veni cu noi, toţi laolaltă, în mijlocul gospodăriilor colective şi de stat, unde veţi putea aduce şi aplica pe scară mare bogăţia cunoştinţelor voastre şi veţi putea cunoaşte marea bucurie şi mulţumire a roadelor muncii. Munca devotată pe care aţi dus-o, pînă acum, spri­jinul preţios pe care ni l-aţi dat, umăr la umăr cu toţi lucrătorii ogoarelor, pe co s ne înfrăţeşte intr-o mare familie un ţel comun* este preţuită cu toată căldura de marea mulţime a colectiviştilor. Veniţi la dragoste între noi, în mijlocul colectiviştilor, şi învăţaţi-ne cum să ne organizăm mai bine produc­ţia, ci trebuie să ştim şi cum trebuie să aplicăm pe teren tot ce ne prescrie ştiinţa. Puneţi toată înflăcărarea pe care o aveţi pentru tot ce este nou şi înaintat, toată puterea voastră crea­toare d­in slujba înfloririi agriculturii noastre socialiste şi veţi binemerita de la fiecare locuitor al patriei. Oameni de ştiinţă din agricultură, Indreptaţi-vă eforturile spre rezolvarea celor mai im­portante probleme ridicate de practică, desfăşuraţi activitatea voastră ştiinţifică in strinsa legătură cu problemele actuale ale construirii socialismului la sate. Luptaţi pentru introducerea şi generalizarea în practica agricolă a rezultatelor cercetărilor ştiinţifice ! "Tovarăşi,­ ­ Incredinţăm partidul nostru drag, Comitetul său Central, guvernul că, întorşi în satele noastre, vom spune tuturor ţăranilor şi lucrătorilor din agricultură despre cele dez­bătute aici şi vom găsi în noi darul de a le transmite tot entuziasmul şi înflăcărarea cu care ne-a înarmat Consfătuirea. Vom fi purtătorii cuvîntului adevărului şi-l vom sădi în toate inimile pentru ca întreaga ţărănime să se pă­trundă de puterea lui şi să vină alături de noi să în­tregim marele front al colectiviştilor, al noii ţărănimii din patria noastră Nu vom pregeta să ne continuăm neobosita muncă pentru întărirea gospodăriilor noastre colective, a agri­culturii socialiste, pentru obţinerea unui belşug de pro­duse agricole, pentru ridicarea necontenită a nivelului de trai al oamenilor muncii de la oraşe şi sate. Trăiască alianţa dintre eroica noastră clasă muncitoare ’ Harnica ţărănime !­âtaşcă Partidul Muncitoresc Român,­ conducătorul in­şi iubit al luptei poporului nostru pentru desă­­construcţiei socialiste, pentru înflorirea scumpei patrii, pămînt al fericirii tuturor celor ce mun­de bucium, chemarea noastră să răsune de avînt şi încredere ale întregii ţărănimii 1962 r­ ate mai mari faţă de 1959. lcarea celor 2.000 de noi constructorii trebuie să ent mai mare pe calitate, la termen a lucrărilor buna gospodărire şi antierelor. Invăţînd din trecut, conducerile în­­construcţii, îndrumate de partid, sînt da­­uiri din vreme pentru susţinut de muncă iar prin organizarea şi trei schimburi, mai bogat în sigura poporului rai în continuă in al realizării sate de partid­­ an adresări ii din regiunea din inimă ! 1 a nt 19«­1s MUCIRA­I A­L­U­LUI Mia Kifl­im - cheia nir ClBillIli­tllllfil Seara, după ce lucrul a încetat şi becurile s-au aprins prin case şi pe uliţele satului Ivăneşti, sătenii o­­bişnuiesc să se îndrepte spre căminul cultural. Tocmai de aceea m-am pre­ocupat ca in fiecare seară să existe activitate. Fie că se ţine o conferinţă urmată de audiţie colectivă la radio sau de vizionarea programelor la televizor, fie că are loc o seară cul­turală şi rulează un film artistic sau documentar, colectiviştii de toate vîr­­stele prind dragoste de frumos. Prin conferinţe cu teme privind răspîndirea agrotehnicii avansate am venit în sprijinul ţăranilor colectivişti dornici de a cunoaşte metodele noi de muncă. De asemenea, prin con­ferinţa „Un măreţ program de dez­voltare a regiunii noastre“ pe margi­nea Expunerii tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej ţinută în faţa activului de partid din regiunea Iaşi, am făcut cunoscut ţăranilor colectivişti reali­zările şi perspectivele de dezvoltare a regiunii. Şi cu alte prilejuri s-a făcut popu­larizarea succeselor obţinute de co­lectiviştii din diferite localităţi ale regiunii. In acest scop am ţinut con­ferinţa „Pribeşti - o gospodărie agri­colă colectivă milionară" şi o seară cul­turală pe tema „Viaţa nouă a Co­­lectiviştilor din Stănileşti“, unde am scos în evidenţă metodele întrebuin­ţate de membrii acestor două gos­podării agricole colective şi rezul­tatele frumoase obţinute acolo. In afară de acestea am mai ţinut seri culturale pe teme ca : „Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie’’, „Viaţa şi opera lui Mihail Sadoveanu” care s-au bucurat de asemenea de o largă participare a sătenilor. Vreau să precizez că pentru des­făşurarea unei acţiuni cît mai va­riate şi atractive, un însemnat rol­­îl au formaţiile, de cor, dansuri, e­­chipa de teatru, instrumentiştii şi brigada artistică de agitaţie, ce acti­vează pe lingă căminul cultural. Ade­seori, programele date de aceste for­maţii însoţeau conferinţele sau se­rile culturale. Trebuie să arăt, însă, că în acti­vitatea căminului cultural mai există şi o serie de lipsuri care impun o mai mare atenţie atît din partea mea cît şi a consiliului de conducere. Printre acestea se numără şi aceea că deşi am pregătit multe programe artistice ne-am mulţumit să dăm spectacole la căminul de centru ne­­glijînd deplasările în celelalte sate componente ale comunei. O altă lipsă este aceea că munca culturală nu a sprijinit în suficientă măsură activitatea privind întărirea economico-organizatorică a GAC. Am ţinut prea puţine conferinţe legate de problemele sectorului zootehnic al GAC din sat. Conferinţele localizate sau pregătite de colectivul de confe­renţiari al căminului nu au cuprins întotdeauna exemplele cele mai e­­locvente. Avem toate condiţiile asigurate ca aceste lipsuri să fie lichidate cît mai grabnic încă de la începutul noului an. Cu sprijinul comitetului comunal de partid vom reuşi să mo­bilizăm toate forţele din comună şi să asigurăm eficacitatea deplină a muncii culturale. ORTANSA ALISTAR directoarea căminului cultural Ivăneşti Vaslui LIPA NATANSOHN: In locuinţă nouă. (Din expoziția interregională de artă plastică). N­OTE In ultimul timp, la filarmonica ieşeană am asistat l­a organizarea frecventă a unor concerte popu­lare. Este cît se poate de utilă prezentarea unor programe variate susţinute de toate cele trei for­maţii ale filarmonicii (orchestra simfonică, corul şi orchestra de muzică populară), deoarece ele se adresează unui public care tre­buie deocamdată adus în sala de concert. Dar aceste concerte de muzică variată şi direct accesibilă trebuie programate mai echilibrat şi bineînţeles nu in detrimentul frecvenţei concertelor simfonice. Totodată e bine ca în progra­mele populare să se includă tot­deauna piese simfonice cu pro­gram, accesibile în urma unor suc­cinte explicaţii, fiindcă se deschid astfel căi de apropiere a celor nefamiliarizaţi încă cu „muzica grea”. În privinţa pieselor cu limbaj mai avansat, credem că e nime­rit ca atunci cînd se oferă ascul­tătorului muzică contemporană, să se dea piese convingătoare. Nu de mult s-a cîntat în primă audiţie minunata simfonie a noua de Şos­­takovici (dirijor E. Pricope). Cu toate deficienţele inerente unei prime audiţii (studiate în grabă) ascultătorii n-au putut să nu se­sizeze elanul juvenil al simfoniei în care imagini de carnaval al­ternează cu momente lirice şi chiar cu tente tragice. Nu acelaşi lu­cru putem spune despre fragmen­tele unui divertisment de Dan Constantinescu, un talentat tînăr compozitor, a căror execuţie n-a avut nici un efect in public. Deşi lucrarea are un limbaj mai nou şi conţine unele momente convin­gătoare, ea rămîne totuşi o expe­rienţă de şcoală şi ca atare nu poate avea darul de a convinge. Pe lingă activitatea metodică de educaţie muzicală, dusă şi în şcoli şi de lectoratul Filarmonicii, înseşi programele concertelor şi modul lor de alcătuire trebuie să reflecte preocuparea educaţiei muzicale a maselor. G. PASCU OPERĂ DE STAT IAȘI prezintă : Miercuri 3 ianurie 1961, ora 19,30 TRAVIATA (spectacol extraordinar) Sîmbătă 6 ianuarie 1961, ora 19,30 BĂRBIERUL DIN SEVILLA (spectacol extraordinar) Duminică 7 ianuarie 1961, ora 15 RAPIREA DIN SERAI In noartea de revelion (Urmare din pag. l­ a) ! Apoi, la ora 24, a idit pest® capetele tuturor urarea radiţională­­,la mulţi ani!" A început un nou an. Şi au închinat paharie pentru fericire şi sănătate. Apoi au avutat la dans. In aceste clipe, de expasivă tne­­reţe, am pornit să culeg cîteva im­presii. N. Vieru - strungar, Atestele ,,'lie Pintilie" : „Programele arstice fo­gate, momentele vesele, orchestra, toate, toate, mă incintă, tăim clipe minunate. Pentru viaţa nostră feri­cită mulţumesc partidului drag. In anul in care am păşit, voi,munci mai bine. Mi-au propus să daăsesc sar­­cinile de plan cu 15 le sută. Ca elev la şcoala serală (sit în clasa a IX-a), mă voi pregăti e mai con­ştiincios. Acum insă, să am un pol­­har in Cinstea noastră, a tuturor pentru noi succese". 1 Adrian Mititelu - a pus sport­ fruntaş : „E primul revelion,e care petrec la Palat. Sunt profil impre­­­sionat. Totul este foarte unos. 31­­ revărsarea aceasta de vese”.„ Vasile Axinte - student, st. Poli­tehnic : „Ne-am adunat ti tineri de diferite profesiuni. Şi nprem­ ne distrăm de minune. Sínt ipede neuitat". Maria Mustaţă - ţesătoare fabrica „Ţesătura” : „Să închinăm spreună un pahar, pentru momentele acestea pentru viaţa frumoasă pe can­d tră­im”. Veronica Ţurcanu - frigunară, Atelierele „Ilie Pintilie" : „E un re­velion minunat. Nici nu se putea ca Anul Nou să fie intîmpinat a­ltfel decit in veselie, bună dispoziţie, ’n­­tr-un cadru ca-n basme". Şi i-am lăsat pe cei peste 1000 de tineri să continue a se veseli... ...Cînd zorile primei zile a anului 1962 alungau negurile, grupuri-grupuri de tineri şi tinere au pornit spre ca­sele lor. Şi multă vreme, străzile au fremătat... GH. MATEI In mijlocul studenţilor Cantina ,, Justin Georgescu“.... Lu­mini multicolore, panglici de hîrtie în jurul tradiţionalului brad, baloane şi confeti care ning peste zîmbetele fetelor şi băieţilor de la filologie. In ritmul muzicii, tinereţea îşi leagănă visurile către anul care vine. Plini de voioşie şi entuziasm, în­crezători in viitorul luminos — aşa i-am văzut pe studenţi în seara re­velionului. ..Am­­păşi­t intr-un­ an nou. Po­­­porul nostru, condus cu înţelepciune de Partidul Muncitoresc Român, a dobîndit în anul care a trecut noi şi însemnate victorii. In faţa studenţilor ca şi a tuturor oamenilor muncii, stau sarcini importante. Noi, profe­sorii dumneavoastră, vă dorim înfăp­tuirea tuturor idealurilor, a dorinţei arzătoare de a deveni oameni de nădejde ai Republicii noastre popu­lare". După aceste cuvinte rostite de tovarăşul prodecan Mihail Săr­­măşanu, a urmat un puternic ropot de aplauze şi nenumărate urale. Din­tr-un colţ al sălii, un student ridică paharul şi exclamă : „La mulţi ani, tovarăşi !", „La mulţi ani în pace" ! Paharele sînt ciocnite şi toată lumea cîntă , mulţi ani trăiască. Un alt stu­dent urează colegilor oaspeţi de la facultatea de construcţii, în numele filologilor, realizarea tuturor năzuin­ţelor. Tovarăşii profesori I. Şandru, pro­rector al Universităţii „Al. I. Cuza", Al. Dima, au închinat pentru fericire cu studenţii lor. „Pentru profesorii noştri­­ a toastat un student - sănătate şi viaţă lungă şi rodnică'’. * Din nou acorduri de vals. Tine­reţea a păşit rîzînd în 1962 ! * In sala de mese a cantinei „23 August" e mare veselie. Şi aici, în aceeaşi atmosferă intintă, caldă, de sărbătoare, au petrecut revelionul studenţii de la construcţii şi mecanică. Veselie... Bună dispoziţie, dans, o­­vaţii, tinereţe, lată notele ce definesc atmosfera de aici. Se dansează... Printre dansatori îl recunosc pe ute­­mistul Stoica Gheorghe din anul III Construcţii, student frunt­aş la învăţă­tură şi în munca obştească. Cu ani în urmă, revelionul îl făcea la clubul uzinelor din Tîrgovişte, alături de pri­etenii lui­­ muncitori. Astăzi e stu­dent şi gîndul lui în aceste ceasuri de bucurie se îndreaptă spre ei. Dan­sează cu o fată blondă. E o tînără textilistă de la „Ţesătura" şi îşi pe­trece revelionul împreună cu alţi ti­neri muncitori în mijlocul studenţilor, curînd vaa fi şi ea studentă. Iată-i la o masă pe studenţii din anul I Mecanică. Cu­­ cîteva zile în urmă i-am văzut în bibliotecă pre­­gătindu-se pentru examene. Şi acum iată-i aici, împreună. Ciocnesc pa­harele pentru condiţiile lor minunate de viaţă, pentru grija pe care parti­dul o poartă tineretului studios. * Clădirea Institutului Politehnic. Şi aici studenţimea dansează cu veselia­­ voie bună, risipind în jur buchete de rîs. Anul trecut, această studenta, care ac­um ciocneşte cu colegii ei de la fa­­cltatea de industrie Uşoară, a petre­cu revelionul printre tovarăşii de mun­că de la uzinele textile Cisnădie. Co­muniste Elena Hoaghe este studentă In anul I. lată-l în altă parte pe studentul Sâni Benjaminof. Petrece ultimul reve­­lion alâturi de colegii lui de facultate. Stringarul care, acum 5 ani, a venit la nstitut pentru a-şi însuşi tainele inginereşti, va pleca în curînd în­ pro­ducţie. Este unul din cei mai buni stu­denţi din facultate. Majoritatea note­lor obţinute de ei din anul I şi pînă în prezent sunt 9 şi 10. Comunistul Sami Benjaminof va face faţă cu cinste sări­cir­iior care-i vor fi încredinţate. -- — ,j să ciocnim prieteni - spune el - pentru pace, pentru noi succese !”. Pentru pace şi fericire au ciocnit şi studenţii care au petrecut revelionul la complexul studenţesc din Tîrguşorul Copou şi cei de la cantina ,,30 Decem­brie", mediciniştii de la cantinele „Olga Bande" şi ,,Dr. Bagdasar”, viitorii medici veterinari şi agronomi. rom­ caciularu VALERIAN CIUBOTARU­ VICTOR VO­.OJ studenţi Spicuiri din programul de­­ RADW-TELEVIZIIUNE MIERCURI 3 IANUARIE 1962 PROGRAMUL I. La orele: 5; 6: 7; 10; 13; 15; 17; 20; 22; 23.52; buletine de ştiri şi radiojurnale; 10.08 Teatru la microfon „In căutarea extraordi­narului“. Scenariu radiofonic de I. D. Şerban; 12. Muzică populară romî­­nească; 15.10 „Nopţi în grădinile Spaniei“ — suită pentru pion şi or­­chestră de De­talia; 15.40 Muzică u­­şoară; 16.15 Vorbeşte Moscova!; 16.45 Lieduri; 17.30 In slujba patriei; 18.20 Poşta muzicală (4); 18.40 Zarai Mart­­a şi Vamoşi Janos, interpreţi de mu­zică uşoară din R.P. Ungară vă pre­zintă un program de noi înregistrări: 19 Jurnalul satelor; 19.25 Piese co­rale în interpretarea formaţiilor ar­tistice de amatori: 20.20 Noapte bună, copii; 20.30 Muzică cerută de ascultători: fragmente din legenda dramatică „Damnaţiunea lui Faust“ de Berlioz; 22.30 Din muzica popoa­relor; 23.04 Concert de serenade. PROGRAMUL II. La orele: 12; 14; 16; 18; 23, buletine de ştiri şi radio­jurnale; 12.15 Muzică simfonică; 15 Melodii populare româ­­eşti; 15.40 Dansuri simfonice; 16.30­ Program de valsuri şi tangouri; 16.50 Curs de limba rusă; 17 Arii celebre din ope­rete; 17.20 Răspundem ascultătorilor; 17.30 Sfatul medicului; 18.05 Din me­lodiile compozitorilor noştri; 18.35 Cîntece pioniereşti; 18.50 Versuri ale poetului clasic american Walt Whit­man; 19 Din viaţa de concert a Ca­pitalei; 19.30 Pagini din volumul „Ei au luptat pentru patrie“ de Mihail Şo­­lohov; 19.40 Solişti de frunte ai mu­­zicii populare romîneşti: cîntăreaţa Maria Lătăreţu; 20.30 Tribuna Ra­dio: Bugetul de stat pe 1962, buget al păcii şi progresului social; 20.40 „Republică, patrie iubită“ — program de cintece; 21 Actualitatea radio; 21.20I Din comoara folclorului nostru 21 .51{ti emisiune culturală; 22 Simfonia a XI _0 \,1917“ în re minor, închinată mem­o­­r­ei lui Lenin de Dmitri Șos-­ takovici; 23.15 Concert de muzică uşoară TELEVIZIUNE. 16 Emisiunea pentru cluburile­­din întreprinderi. Trio de muzicuţe format de studenţi de la Institutul politehnic din Iaşi Mr. 47­ 3 -------- --- SPECTACOLE CINEMATOGRAFE : MAXIM ’GORKI : „Porto Franco"; ILIE PINTILIE : „Te iubesc, viață“ ; PUȘKIN : „Alexandru Nevski" ; TINE­RETULUI : „Castelul din basme" ; CĂMINUL CULTURAL „ILIE PINTILIE"1 — NICOLINA : „Cerassela" ; ION CREANGA : , învierea". . —O— Timpul probabil 31. \M Vreme schi­mbătoare cu cerul no­­ros pină la acoperit. Local va ploua slab. Vînt slab pină la potrivit din sectorul nord-Vest. Temperatura ușor variabilă, va fi cuprinsă noaptea în­tre minus 3 grade și plus 1 grad, iar ziua între 3 și 8 grade. ;~0~ Dezlegarea­ jocului apărut în nr. 4767 i al ziarului nostru ORIZONTAL : I­­­1. An ; 2.­­Orar ; 3. Afabil ; 4. Inel — Mai ; 5.­­ Lur — Temă ; 6. U­­liţe - Un ; 7.­­ Imn - R - Plug ; 8. Ciocolată; 9.­­Vinuri - Zîrnă ; 10. A - A - Iarnă - Ioi ; 11. Catren - Ina - R ; 12. Măniuș - Scîntei ; 13. Menuet — Cei 4- Taşcă ; 14. Ta — Arar - Orna ; 15.­ Alb’ - Elan - Ea ; 16. Revelion ; 17. line ; 18. Sd - Djj 19. Tavă­­ 20. Dabruri.

Next