Flacăra Iaşului, martie 1962 (Anul 18, nr. 4817-4843)
1962-03-01 / nr. 4817
". PROLUT ART DIN TOATE TURTLE, TINTT VH 1 ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. IAȘI ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XVIII Nr. 4817 JOI 1 MARTIE 1962 4 PAGIN 20 BANI Creşte zi de zi marea familie a colectiviştilor ! Perspective largi de dezvoltare a agriculturii raionului nostru Zilele trecute au marcat unul din cele mai de seamă evenimente din viaţa ţăranilor muncitori din raionul nostru. Este vorba de încheierea colectivizării agriculturii raionului. Aplicarea în viaţă a liniei politica trasate de partid cu privire la transformarea socialistă a agriculturii este rodul muncii organelor şi organizaţiilor de partid, cu spijinul unui activ larg de colectivişti fruntaşi care au reuşit să facă înţeleasă in rîndurile întovârăşiţilor superioritatea gospodăriei colective. O puternică influenţă în atragerea ţăranilor întovărăşiţi in marea familie a colectiviştilor au avut-o Cuvîntarea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej, Chemarea Consfătuirii pe ţară a ţăranilor colectivişti. Aprecierile făcute de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, îndrumările şi indicaţiile preţioase au avut darul de a convinge mase largi de ţărani, de superioritatea şi avantajele muncii în gospodăria colectivă, suta de hectare. Numai din creditele acordate de stat GAC-urile din raion şi-au procurat 2.000 vaci, juninci şi viţele, sute de scroafe de rasă, mii de oi şi zeci de mii de păsări. Venituri însemnate au realizat colectiviştii şi din alte ramuri. Anul trecut GAC-urile au cultivat aproape 400 ha. cu legume şi au plantat pe coaste sterpe sute de ha. cu viţă de vie şi pomi fructiferi. Pentru dezvoltarea ramurilor de producţie, statul a ajutat în 1961 gospodăriile colective cu credite în valoare de peste 6 milioane lei. Recoltele bogate şi dezvoltarea sectoarelor de producţie rentabile au sporit veniturile gospodăriilor colective. Astfel gospodăriile din Tungujei, Şofroneşti, Ţibăneşti au obţinut anul trecut venituri băneşti între 100.000 şi 120.000 lei la suta de hectare. Pe această bază colectiviştii au putut mări an de an averea obştească. Aşa se face că la începutul anului în curs GAC din Ţibăneşti Faptul că pînă în prezent 24.599 familii de ţărani ceea ce reprezintă 99 la avea la suta de hectare un fond de la sută din totalul familiilor au hotărît că de 155.000 lei, cea din Sofroneştisă-şi lucreze pămîntul (61.862 ha, adică 93,5 la sută din suprafaţa totală) în cele 51 gospodării colectiva trebuie considerat unul din cele mai însemnate succese obţinute în raionul nostru pe calea trasată de Congresul alll-lea al P.M.R. Pentru ca fiecare gospodărie colosivă din raion să devină un exemplu pentru întovărăşiţi, o unitate către care aceştia să-şi îndrepte cu încredere paşii Comitetul raional de partid a militat 127.000 lei iar GAC Tungujei 100.000 lei. Pentru a demonstra cită atenţie au acordat gospodăriile colective din raion creşterii avuţiei obşteşti e suficient să arătăm că valoarea acesteia raportată la suta de hectare a crescut mai bine de două ori numai în anul 1961. Popularizarea acestor succese a constituit preocuparea centrală a organizaţiilor de partid. De multe ori intovărâşiţii au aflat în ce constă superioritatea gospodăriei colective pentru ridicarea tuturor gospodăriilor direct de la preşedinţii şi brigadierii In rifnro’i;f rp fir fmntnse. , „ .. . colective la nivelul celor fruntaşe Preocuparea permanentă a organelor şi organizaţiilor de partid pentru întărirea economico-organizatorică a gospodăriilor colective s-a soldat cu rezultate bune. Astfel în direcţia sporirii producţiei la hectar gospodăriile colective au depăşit totdeauna pe întovărăşiţi. Sporurile de producţie pe care le-au obţinut gospodnor gospodării puternice sau alţi colectivişti care le-au vorbit despre viaţa îmbelşugată pe care o duc Adesea organizaţiile de partid au organizat cu intovărâşiţii vizitarea unor gospodării colective puternice. S-a acordat atenţie tuturor celorlalte forme ale muncii politice de masă. La căminele culturale din Tansa, Sulariile colective la toate culturile luH Oşeşti Bîcu, Rafaila^ Mironea-CU fost evidente. Gospodăria colecti- 50 * din al‘e Păr* întovărăşiţi! e vă din Parpaniţa a obţinut în medie TM Prezsn*' Ja seril® de cacul de V U I [I 1 (JVfium U wwiiiiu* iii « , ■ » ■ . v pe gospodărie 2.045 kg. griu Ia ntreban ?' ^punsur, *au programehectar, cea din Gîrbeştii Mici 1.845 'e P^ntate de brigăzile artistice NCLlU-) btill 1*111 VflUCSlfl 1'iIV.i I . ... kg. la hectar, GAC din Jigoreni da a9,,at'°- Pri" toate a ceste ' PA m.aro.i mn! mu (ii»! 1.993 kg. la hectar, cea din Jibănești 1.912 kg. la hectar, cu 500- 800 kg. mai mult decit întovărășirile învecinate. Cit priveşte culturile prăşii cere producţiile au fost de asemenea bune. Astfel colectiva din Ţibăneşti a înregistrat o producţie medie de 3.300 kg. porumb boabe la hectar, iar pe unele parcele s-au cules şi peste 5.000 kg. la hectar. Depăşind producţiile obţinute de întovărăşiţi în medie cu 1000 - 1500 kg. la ha, acesta gospodării colective au putut valorifica mai multe produse şi obţine venituri băneşti mai mari. Comitetul raional de partid a îndrumat gospodăriile colective să dezvolte sectoarele de producţie ce, mereu mai mulţi întovărăşiţi îşi întăreau convingerea că locul fiecărui ţăran care-şi doreşte un trai tot mai îndestulat e în gospodăria colectivă. Când se vorbea de viaţa nouă a colectiviştilor nu se putea să nu se amintească de numărul mare de case noi pe care aceştia le-au construit, şi de aparatele de radio, mobilă sau altele, bunuri care devin tot mai obişnuite în caseta lor. Faptul că munca în colectivă e din plin răsplătită se vădeşte şi din aceea că la GAC Parpaniţa colectiviştii au primit pentru o zi muncă produse şi bani în valoare de 36 iei, la Siliştea de 28,50 Iei. Acum cînd întreaga ţărănime din raion a păşit în gospodăriile colective facătoare de venituri şi să pună pe toate eforturile organizaţiilor de un accent deosabit la creşterea ani- partid trebuie concentrate pentru conmalelor. Folosind creditele statului şi solidarea economico-organizatorică a fondurile proprii, gospodăriile colec- GAC, In scopul unei cit mai bune tive cu reuşit să dubleze în 1961 încurcătura de vaci şi porcine la (Continuare în par. 2.a) încheierea colectivizării în comunele care aparţin oraşului Bîrlad Comitetul orăşenesc de partid Bîrlad a raportat Comitetului regional de partid că şi în comunele care aparţin oraşului a fost îndeplinită sarcina istorică trasată de cel de al lulea Congres al partidului privind încheierea procesului de colectivizare a agriculturii. Cele 3.732 familii de ţărani muncitori s-au unit în 9 gospodării agricole colective, care deţin 9.668 hectare de pămînt reprezentînd 99,17 la sută din suprafaţa colectivizabilă a comunelor aparţinînd oraşului Birlad. Viaţa îmbelşugată a colectiviştilor a determinat ca întovărăşiţii să se îndrepte cu încredere spre gospodăria colectivă. Astfel, în comuna Zorleni aproape 150 de familii de colectivişti şi-au construit case noi iar mulţi dintre ei cum ar fi Constantin F. Camenic, Gheorghe Stănescu, Maria Hliban, Hie Lăcătuş şi alţii şi-au cumpărat maşini de cusut, mobilă nouă etc. Producţiile sporite obţinute de gospodăriile colective, care au întrecut pe cele ale întovărăşirilor în medie la hectar cu cîte 400-500 kg. la griu şi 500-600 kg. la porumb au dovedit încă odată că pămîntul rodeşte mai bine atunci cînd e lucrat în gospodăria colectivă. Terminarea colectivizării în comunele aparţinînd oraşului Bîrlad pune în faţa Comitetului orăşenesc de partid, a sfatului popular orăşenesc, a conducerilor de gospodării colective, necesitatea luării în continuare a măsurilor care să ducă la consolidarea economico-organizatorică a gospodăriilor colective, la pregătirea şi desfăşurarea în bune condiţiuni a campaniei agricole de primăvară, la creşterea continuă a nivelului de trai al colectiviştilor. GRIGORE HARAGA prim secretar al comitetului raional de partid Negreşti in raionul laşi Exemplul gospodăriilor colective care au obţinut în ultimii ani succese de seamă in mărirea producţiei agricole şi creşterea veniturilor colectiviştilor, au dovedit ţăranilor întovărăşiţi din raionul laşi avantajele şi superioritatea muncii unite în gospodăria colectivă. Astfel, numai într-o singură zi, 27 februarie a.c. în comuna Mădirjac au fost primite în GAC 55 familii cu o suprafaţă de 119 hectare teren. Rezultate frumoase au fost obţinute şi in comunele Cîrpiţi, Trifeşti, Dumeşti, unde numărul colectiviştilor a sporit cu încă 93, 35, şi respectiv 35 familii. In comuna Osoi, în ultimele zile au mai intrat 36 familii cu o suprafaţă de 92 hectare. Totalul cererilor depuse pentru Intrarea în GAC d in comunele din raionul Iaşi în ziua de 27 februarie a.c. se ridică la cifra de 580 familii de ţărani întovărăşiţi cu o suprafaţă de 1400 hectare. D in comunele subordonate oraşului Iaşi Organizaţiile de partid au popularizat succesele gospodăriilor colective, folosind diverse forme ale muncii politice. Astfel, comunele Aroneanu cu 855 familii şi 2312 hectare, Corneşti cu 689 familii şi 1.406 hectare şi Holboca cu 1123 familii şi 2.314 hectare sunt colectivizate. Totodată, în cursul zilei de ieri au mai fost depuse cereri de înscriere în GAC, în satele din raza oraşului Iaşi, de către un număr de 240 familii de ţărani întovărăşiţi cu 451 hectare. Numărul cererilor depuse de la începutul lunii februarie şi pînă In ziua de 27 se ridică la cifra de 3.732 familii, cuprinzînd o suprafaţă de 7.636 hectare. In raionul Hirlău In zilele de 26 şi 27 februarie 1962 încă 1.057 de familii de ţărani întovărăşiţi posedind circa 3.000 ha. teren au intrat în GAC. De la 1 februarie a. c. pînă în prezent un număr de 8.203 familii de ţărani întovărăşiţi cu 20.302 ha. teren agricol au păşit cu toată încrederea, alături de marea familie a colectiviştilor, făcînd ca şi comunele Balş, Coarnele Caprei, Erbiceni, Frumuşica şi Prăjeni să se afle în preajma terminării colectivizării agriculturii. Astfel, în munca lor, comuniştii din comuna Frumuşica au popularizat rezultatele obţinute de GAC din satul Vlădeni-Vale. Lucrînd în această gospodărie împreună cu familia sa, colectivistul C-tin Tănase a dus acasă la sfirşitul anului trecut 7.644 lei, 2.000 kg. griu, 3.500 kg. porumb, 64 kg. zahăr, şi multe alte produse. Mii de kg. de produse a dus acasă şi colectivistul Gh. Bălănescu şi alţi colectivişti care au constituit exemple demne de urmat pentru ţăranii întovărăşiţi. Popularizarea largă a rezultatelor frumoase obţinute de colectivişti determină tot mai mulţi ţarani întovărăşiţi să intre in GAC. In raionul Paşcani Un rol important in convingerea ţăranilor muncitori de a transforma întovărăşirile lor în gospodării colective, sau de a se înscrie în cele existente îl au succesele gospodăriilor colective. In satele Miteşti, Lunca, Vatra, Fîntînele, Mădîrjeşti şi altele toţi intovărâşiţii au intrat in GAC. In comuna Miroslăveşti au fost primite în gospodăria colectivă, numai în cursul acestei luni, peste 640 familii cu o suprafaţă de aproape 1.500 hectare. La Butea, au făcut cereri pentru a intra în GAC peste 240 familii cu peste 670 hectare. Numai în cursul zilei de 27 februarie, în raionul Paşcani au depus cereri pentru a intra în gospodăriile colective un număr de 315 familii cu o suprafaţă de 840 hectare. In prezent, în raionul Paşcani sunt înscrise în gospodăriile colective un număr de 13.678 familii cu o suprafaţă de 26.278 hectare. . .. . .. interiorul casei colectivistului Gheorghe Țarălungă de la GAC Dragalina, raionul Bîrlad.* ? ! Foto: V. PETRESCU) Brigada nr. 3 condusă de Eugenia Apăvăloaiei din secţia depănat a fabricii de tricotaje ,Moldova“ din Iaşi, îşi depăşeşte ritmic sarcinile de plan. Dela stingă la dreapta: Aurica Antighin, Eugenia Apăvăloaiei, Elena Coslovschi, Natalia Cosovanu şi Natalia Bodnar, citeva din fruntaşele brigăzii. Foto: V. BOTOŞANII Acţiunea de economisire trebuie dezvoltată De curînd, metalurgiştii din Birlad şi-au ales noul comitet a! sindicatului lor. Cu acest prilej au fost puse in discuţie şi dezbătute o serie de probleme importante, toate legate de sarcinile care stau în faţa întregului colectiv. Neputînd să le relatăm pe toate noi vom insista acum asupra unui aspect care ni s-a părut interesant şi anume, contribuţia comitetului de sindicat, felul in care acesta, îndrumat de comitetul de partid, a reuşit să mobilizeze colectivul de muncă la valorificarea unor importante rezerve interne ale producţiei. Pentru a ilustra aceasta vom aminti cîteva iniţiative bune întreprinse de organul sindical de la fabrica bîrlădeană. In lumina indicaţiilor Directivelor C. C. al P. M. R. cu privire la criteriile principale ale întrecerii socialiste, comisia muncii de masă în producţie, din cadrul comitetului de sindicat, a întocmit un nou regulament privind criteriile de întrecere adaptate la specificul fiecărui loc de muncă, ceea ce a stimulat mai eficient întrecerea colectivelor din secţii, brigăzilor de producţie, pe fiecare muncitor, inginer şi tehnician. Pornind de la faptul că majoritatea maiştrilor sunt tineri, iar alţii lucrează în această muncă fiind promovaţi din rîndul reglorilor, a fost organizat în secţia strungărie un schimb de experienţă pe tema „Maistrul - organizatorul şi conducătorul producţiei“. Cu acest prilej au fost popularizate şi generalizate o serie de metode bune de muncă. Un schimb de experienţă asemănător, însoţit de demonstraţii practice pe locurile de muncă, a fost organizat în aceeaşi secţie şi cu participarea reglorilor. Interesantă a fost şi consfătuirea la care au participat activul grupelor sindicale, şefii de brigăzi, maiştri şi fruntaşi în producţie. Tematica consfătuirii s-a referit la buna organizare a întrecerii, urmărirea realizării angajamentelor, dezvoltarea intr-ajutorării în muncă, criteriile de stabilire a fruntaşilor în producţie, mp- pe marginea lucrărilor conferinţei de alegere a comitetului sindicatului de la fabrica de rulmenţi din Bîrlad ul în care trebuie organizată evidenţa şi publicitatea rezultatelor întrecerii etc. Ca urmare, consfătuirile de producţie desfăşurate ulterior au început să aibă un caracter mai concret, rezultatele întrecerii s-au oglindit mai operativ în grafice, participanţii la întrecere au obţinut rezultate mai bune în îmbunătăţirea calităţii, în special prin reducerea rebuturilor, utilizarea raţională şi deplină a sculelor şi dispozitivelor, dezvoltarea acţiunii de economisire. Practic, acţiunile întreprinse de comitetul sindicatului au contribuit în măsură mai mare la Intensificarea întrecerii socialiste în întreaga întreprindere, care, în 1961, a produs peste plan 20.629 bucăţi rulmenţi, a obţinut peste plan o economie la preţul de cost de 2.121.000 lei şi un beneficiu de 4.268.000 lei, a fost îmbunătăţită calitatea producţiei, rebuturile au fost mult reduseîn secţiile strungărie şi rectificare, de pildă, rebuturile au fost reduse cu 38 la sută faţă de 1960). Efectul acestor acţiuni se simte şi acum, cînd, datorită măsurilor politice şi organizatorice luate din Iniţiativa şi sub îndrumarea comitetului de partid, metalurgiştii din Bîrlad au obţinut o îmbunătăţire substanţială a ritmului de producţie şi o producţie în plus, faţa de plan, de peste 2.500 bucăţi rulmenţi (pînă la 15 februarie curent). Totuşi ne-a atras atenţia faptul că angajamentul de economii peste plan luat iniţial pe anul 1961 n-a fost realizat. E drept că la aceasta au contri- buit şi restructurările survenite in ceea ce priveşte sarcina de economii şî planul producţiei marfă, acesta din urmă incluzînd ulterior noi tipuri de rulmenţi. Acestea nu explică însă în- trutotul nerealizarea integrală a an gajamentului luat. In însăşi darea de seamă prezentată la conferinţă s-a arătat că „Se puteau obţine rezultate mai bune dacă s-ar fi acordat mai mare atenţie valorificării rezervelor interne existente în toate secţiile“. Şi a-ceasta este adevărat. H. IONESCU(Continuare in pag. 3-a). însemnări mărfi. Inimi miniaturale, o întreagă faună şi floră de email, căsuţe, toate au apărut în vitrine de o săptămină, două. Mărţişoarele — soliile primăverii — n-au ţinut seama nici de fulgii imaculaţi ce s-au culcat pe asfalt, pe case, ţesînd covoare, nici de pojghiţa de ghiaţă - acoperămint de netrecut pentru floarea ghioceilor. Luîndu-se după filele de calendar s-au lăsat legate în canafuri, prinse de vestminte. Aseară am întilnit un întîrziat. Coborît din autobuzul ce venise de la fabrica de ulei, s-a îndreptat pușcă spre magazinul de desfacere a produselor de artizanat de pe str. ştefan cel Mare. Era închis. S-a uitat la ceas, a mai încercat odată uşa. Nu se înşela,se. Tot atunci, de la coaforul din apropiere, ieşeau două tinere. Discutau aprins, una din ele arâtind către palma deschisă în care se găseau cinci, ori poate şase miniaturi din metal. Intirziatul privi fascinat către comorile din mina necunoscutei. să îndrăznească? îşi luă inima în dinţi, le opri. — Am o rugăminte. Am găsit magazinul închis... Soţia iese dimineaţă din schimb ... ştiţi, mîine e 1 Martie... Poate mi-aţi vinde unul din mărţişoarele ce le aveţi? Cred că bucuria pe care am citit-o pe chipul întârziatului — un bărbat înalt, bine clădit, de vreo 25-26 de ani — cină a pus cu grijă, în portmoneu mărţişorul căpătat, a fost egalată de bucuria celei căreia i-a fost prins în piept astăzi dimineaţă... .. .Mărţişoare, solii de primăvară. Mici răvaşe de prietenie, de dragoste, de bună urare. Astăzi au o semnificaţie mai bogată decit oricînd, deoarece socialismul, succesele noastre cotidiene, sînt temelia cea mai sigură a optimismului primăvăratec. I. CALIN, Agenţiile de presă transmit: — Comunicatul cu privire la întîlnirile dintre N. S. Hruşciov şi W. Ulbricht. — O.N.U. Lucrările „Comitetului celor 17“. Opinia publică din Norvegia se pronunţă pentru crearea unei zone denuclearizate. — Comunicatul Consiliului Naţional al Revoluţiei Algeriene. — Colonialiştii plănuiesc dezmembrarea Rhodesiei de nord. — Rezultatele preliminare ale alegerilor din India. — Miting împotriva aderării Danemarcei la ,,Piaţa Comună“. — Sesiunea Comisiei economice a ONU pentru Africa. — Proiectul de buget al Greciei pe 1962.' ik Prezenţe romîneşti peste hotare MOSCOVA 28 — Corespondentul Agerpres transmite! In Editura de Stat pentru Literatură Beletristică din Moscova a apărut un volum de nuvele romîneşti contemporane. Aceasta este ultima parte a Antologiei de nuvele romi*neşti apărutâ în limba rusă. Primele două volume ale Antologiei, apăruta anterior, cuprind nuvele de la începuturile literaturii noastre pînă la cel de-al doilea război mondial. In volum sunt incluse lucrări ale marelui nostru scriitor Mihail Sadoveanu. Volumul cuprinde nuvele de Eugen Barbu, Michai Beniuc, V. Em. Galan, Aurel Mihale, Francisc Munteanu, Nagy István, Zaharia Stancu, Suto András şi alţii. In prefaţă la acest volum cunoscutul scriitor sovietic Boris Polevoi, scrie între altele : ( „Citind culegerea, voi, cititorii sovietici parcă auziţi bătăile Inimii 04 cestei ţări frăţeşti vecine, aflaţi tre- cutul ei, viaţa şî înfăptuirile ei dar azi, faceţi cunoştinţă cu oameni interesanţi şi, sunt convins, că veţi în- dragi pe aceşti minunaţi oameni cărei acum construiesc cu avînt socialismul în ţara lor“. Dări de seamă ale deputaţilor în faţa alegătorilor In cuprinsul raionului Negreşti au început adunările de dări de seamă ale deputaţilor în faţa alegătorilor, planificate pentru primul semestru al anului curent. Cu prilejul acesta, cetăţenii discută probleme gospodăreşti, stabilind noi acţiuni pentru înfrumuseţarea continuă a satelor. In cadrul adunărilor ce au avut loc în comuna Scinteia, cetăţenii au subliniat necesitatea lărgirii spaţiului de şcolarizare, amenajării drumurilor, reparării podurilor, etc. Ei s-au angajat să contribuie prin muncă patriotică la efectuarea acestor lucrări. In întreg raionul, au avut loc, pînă mai zilele trecute, 46 asemenea adunări. La acestea au participat peste 2.300 cetăţeni dintre care au luat cuvîntul aproape 300. Decada cadourilor La Iaşi, organizaţia comercială locală „Produse industriale“ a organizat, în întîmpinarea zilei de 8 Martie, „decada cadourilor“. Au fost puse cu acest prilej în vînzare, la magazinele de specialitate, pachete conţinînd diferite obiecte ca : articole de lengene pentru femei, articole cosmetice ş. a. De asemenea, in magazine au fost puse în vînzare cantităţi sporite şi in sortimente variate de tricotaje, bluze de sifon etc. La Casa de cultură a studenţilor Astăzi, la orele 20, va avea loc la Casa de cultură a studenţilor din Iaşi conferinţa intitulată „Reflectarea satului moldovenesc în opera marelui nostru clasic Ion Creangă“. Va vorbi Ion Istrati, secretar al Filialei Uniunii Scriitorilor din Iași. „Doina Moldovei în satele raionului Hîrlău Colectivul orchestrei „Doina Moldovei“ din Iaşi se află, în aceste zile, intr-un turneu, prin satele raionului Hîrlău. Ieri seara, orchestra a prezentat un program de muzică populară romînească în comuna Cepleniţa. In zilele ce urmează, „Doina Moldovei“ va prezenta programe de muzică populară romînească şi în satele Scobinţi, Bădeni, Pîrcovaci şi altele. Creşte indicele de utilizare a masei lemnoase Colectivele parchetelor din cadrul ocoalelor silvice ale DREF - Iaşi acordă o atenţie deosebită unei cit mai bune utilizări a masei lemnoase. Peste 30 parchete din regiune au reuşit, printr-o sortare judicioasă, să valorifice în cantităţi sporite materialul lemnos. Colectivul parchetului Buda, de pildă, aparţinînd ocolului silvic Băceşti a depăşit cu 17la sută indicele planificat de utilizare a masei lemnoase, iar cu 13 la sută mai mult material lemnos a extras din tăierile -i făcute colectivul par- chetului Floreşti, ocolul silvic Bîrlad. .