Flacăra Iaşului, iulie 1962 (Anul 18, nr. 4922-4947)

1962-07-22 / nr. 4940

pag .-al IACARA IAS­OLOI M ísís&fsfíSitPtfi OhaaSS'BBSMsiiS^ miiviiOhw rnnurmu mpFifimn urmihwm — Fapte şi imagini de la Fabrica de rulmenţi Bírtad — Muncitorii fabricii de rulmenţi din Birlad, animaţi de minduna pentru prestigiul întreprinderii lor, de dorinţa de a contribui din plin la dezvoltarea economiei noastre, au­­obţinut şi in acest an însem­nate realizări în producţie. Antre­nat in întrecerea socialistă, co­lectivul fabricii ţi-a realizat pla­nul de producţii semestrial mai devreme obţinind economii la pre­ţul da cost peste 700.000 lei. In această perioadă, metalurgietii au dat peste plan 9.900 rulmenţi de diferite tipuri. La obţinerea succeselor aminti­te o contribuţie însemnată a a­­dus-o ţi munca cultural educativă organizată sub îndrumarea orga-­ nizaţiei de partid. Această activi­tate reuşeşte să ridica necontenit nivelul conştiinţei socialiste a oa­menilor muncii, să dezvolte spiri­tul de răspundere, să ajute la în­deplinirea în cela mai bune con­­diţiuni a angajamentelor luate, îmbunătăţirea continuă a cali­tăţii produselor realizată la F.R.B. se datoreşte şi permanentei ridi­cări a calificării profesionale a muncitorilor. In fabrică, 760 mun­citori au frecventat cursurile de ridicare a calificării profesionale. Circa 416 muncitori au participat la concursul prin corespondenţă „Verificaţi-vâ cunoştinţele tehnice", unde, pe baza studierii individua­le a cărţilor de specialitate ţl consultaţiilor primite de la ingi­neri şi tehnicieni, cei mai mulţi au dat răspunsuri interesante ţi bine documentate. In ultimele luni, fabrica a fost dotată cu noi ma­­şini de înaltă productivitate. Pen­tru corecta lor exploatare, in vi­itorul an şcolar de Invăţâmint pro­fesional pe locul de producţie se va da atenţie In primul rlnd per­fecţionării celor ce lucrează cu aceste utilaje. Conştienţi că realizarea de pro­duse de cea mai bună calitate ţi îndeplinirea planului la toţi In­dicii depinde de buna pregătire profesională ţi culturală a între­gului colectiv, activiştii sindicali de la F.R.B., îndrumaţi îndea­proape de organizaţia de partid, desfâşoarâ o susţinută muncă cul­­tural-artistică. * In dorinţa de a Impărtăţi expe­rienţa dobindită In această di­recţie, ziarul nostru a organizat a­­ceasta pagină care cuprinde ci­­teva din metodele folosite în ac­tivitatea cultural-artistică orientată In sprijinul producţiei. Fără îndoială că In munca cul­turală ce se desfâşoarâ In fabri­că mai sunt ţl unele deficienţe, după cum ţi o serie de obiective care sa află încă In stadiul de proiect. Interesul care se acordă Insă acestor probleme, faptul că activitatea culturală este conside­rată ca un preţios ajutor In în­deplinirea sarcinilor de plan, con­stituie garanția înregistrării unor noi și însemnate succese. Ne adresăm tineretului cu manifestări specifice virstei la noi in Întreprindere sunt mulţi tineri ţi e firesc ca lor să te adresezi cu forme ale activităţii culturale spe­cifice virstei. In secţia strungărie, de exemplu, fcomitetul U.T.M., sub Îndrumarea or­ganizaţiei de partid foloseşte cu suc­­­ces unele mijloace educative Îndrăgite fi de tineret. In afară de conferinţe ca IK,Patriotismul socialist ţi internaţional­­ismul proletar",­­„Festivalurile mon­diale — tradiţie scumpă tineretului“ ţi­e altele, care totdeauna se referă ţi la succese obţinute de tineri in pro­­oducţie sau in munca obştească, noi am itivat şi consfătuiri pe teme legate de producţie. Recent, de pildă, sub ins Adrumarea comitetului de partid din întreprindere a avut loc o consfătuire privind reducerea rebuturilor sub li­mita admisă, cu care prilej cel mai in virstă au împărtăşit din experi­enţa lor. Iar tinerii au arătat ce au învăţat de cînd sunt in întreprindere şi­­cum reuşesc să obţină rezultate bune. Pentru creşterea nivelului profesional s-au desfăşurat la noi şi cursuri de ridicare a calificării care au cuprins 320 muncitori din secţia strungărie dintre care mulţi tineri. Comitetul U.T.M. pe secţie a adus un sprijin substanţial în mobilizarea lor la cursuri şi în pregătirea lor temeinică. Manu­alul „Calculul strungarului1’ de pildă, a fost studiat cu deosebit Inte­res, l­) ce priveşte ajutorarea celor ce ur­mează şcoala medie serală, s-a între­­prins iniţiativa organizării unor grupe de studiu, s-a analizat periodic situa­ţia la învăţătură, iar atunci cînd a fost necesar s-a pus intr-o adunare problema mediocrităţii, combătîndu-se tendinţa unora de a se mulţumi cu rezultate la limită şi evidenţiindu-se fruntaşii la învăţătură printre care muncitorii Aurel Văieanu, Aurel Gal­ben şi alţii. Brigada artistică de agitaţie a pref­ezentat şi ea la timpul potrivit unele aespecte privind ridicarea nivelului de pregătire a tinerilor, dar mai ales probleme ale producţiei. In prezent pregătim un nou program antrenant,­ tineresc, mobilizator care înfăţişează in primul rind realizări din secţie, evi­denţiind brigada fruntaşă nr. 9, con­dusă de C-tin Toderiţă, sau pe mai­strul de atelier Petre Lefter care-şi organizează minuţios munca şi obţine rezultate bune. Nu sint neglijate nici lipsurile, cei care dau rebuturi ca Teodor A. Ciofu, sau Vasile Tirziman fiind satirizaţi in cuplete şi monolo­­guri izbutite. Cele trei posturi utemiste de control din secţie Işi spun c de asemenea cu­­vîntul prin articole satirice, carica­turi, epigrame, criticînd In mod opera­­tiv pe acel care Intîrzie sau lipsesc nemotivat de la lucru ca Virgil Obreja, Ion Măximeanu şi alţii. Cum menţionam insă, o atenţie spe­cială se acordă la noi în acelaşi timp popularizării fruntaşilor in producţie prin panouri, fotomontaje etc. Au fost evidenţiaţi, de asemenea, muncitorii ce se disting în activitatea pentru ridi­carea nivelului lor ideologic, cultural şi profesional. Bunăoară, cititorii frun­taşi, purtătorii insignei de „Prieten al cărţii’’ se bucură de multă pre­ţuire, ceea ce face ca, în prezent, numărul lor in secţia noastră să fie de 113, alţi 100 pregătindu-se In ca­drul concursului s­lubit­ cartea”. In sprijinul lor s-au ţinut recenzii de cărţi din bibliografia indicată, s-au difuzat volume la locul de muncă. O contribuţie mai largă ar fi tre­buit să aducă secţia noastră şi la alte acţiuni culturale cum ar fi foile tineretului ce se organizează pe între­prindere. In viitor, vom face şi noi re­ferate educative, vom pregăti jocuri distractive, intr-un cuvint, vom veni cu un aport mai concret în această direcţie. „ SPIRIDON rAZlAtIANU secretar al Comitetului U.T.M. din secţia strungărie Brigada artistică de agitaţie din secţia strungărie In timpii unei repetiţii. »­o-—-- — —— ——-— - — — ............................................_ Metodele variate —­i puternic mijloc de atracție Comitetul nostru de secție se ocupă indea­­proape de folosirea celor mai potrivite mijloace de culturalizare a maselor pe locul de producție In afară de brigada artistică,­ in secţie acti­vează şi o formaţie de teatru care a pregătit re­­cent piesa „Soarele a ră­sărit la miezul nopţii" de V. Bîrlădeanu, In Interpre­tarea unor fruntaşi In producţie ca V. Toderea­­sa, V. Stratulat, Tir­ce Roşea, Geta Tomescu ş. a. Noi repartizăm In piesele de teatru ca şi In rolurile de la brigada ar­tistică numai fruntaşi In producţie, pentru că ex­perienţa anilor ne-a ară­tat că atunci cînd cei ca­re fac muncă culturală se bucură de autoritatea morală­­ acţiunea prinde In rindul maselor, e ur­mată de rezultate bune In producţie. Pentru stimularea între­cerii şi a fruntaşilor, noi ne ocupăm îndeaproape de conţinutul agitaţiei vi­zuale. Ţinem ca ea să­ fie concretă şi operati­vă, eficace. Aşa de pildă. In secţie se află un gra­fic care indică zilnic si­tuaţia realizării planului pe fiecare sector, precum şi fruntaşul şi codaşii. Făp­tui că în fiecare zi in sec­ţie sunt popularizaţi cei ce dau produse de cali­tate şi criticaţi cei care manifestă lipsuri, e un lucru bun. Mulţi din cei care eu luni In urmă - D-tru Vlşian, D-tru Ivan, Ion Şolcă -„ dădeau re­buturi şi au apărut la grafic in rubrica s.CIne dă rebuturi", astăzi dau numai piese de bună ca­litate. De asemenea, In sec­­ţie s-a confecţionat re­cent un panou al frun­taşilor in producţie - a­­le căror fotografii se schimbă lunar , precum şi al brigăzilor care In întrecere se situează pe locul I şi II. In prezent la panou se află fotografi­­lie brigăzilor conduse de tov. N. Chielureanu şi C. Părăluţă, precum şi ale fruntaşilor D-tru Chiţiga, Măndiţa Croitoru, care îşi depăşesc zilnic sare­u­na de plan cu 10-13 ln sulă. Comitetul nostru de secţie foloseşte şi alte forme de culturalizare: seara de cultură şi odih­nă, vizionări de piese de teatru şi filme, abona­mente la presă, citirea cărţii politice, tehnice şi beletristice. La cele două biblioteci volante din sec­­ţie există aproape 600 de cititori printre care Vasile losub, Gh. Pascal, D-tru Chiroşcă, Eugen Oprea, Paul David, frunt­­aşi în producţie şi Inoi vatori. Numărul de citi­tori de la bibliotecile mo­bile se explică nu numai prin schimbarea periodi­că a fondului de cărţi, ci şi datorită faptului că lunar bibliotecarii prezin­tă dări de seamă In faţa comitetului sindical de secţie. De altfel, con­trolul sistematic In mun­ca culturală asigură succesul întregii noastre activităţi In acest impor­­tant domeniu de activi­tate. ION ŞCHIOPU delegat cu munca cultu­rală In comitetul de sin­dicat din secţia rectificare Electricianul frun­­taș Dumitru Pascal" — portret în creion de R. Mefleleanu, Controlor in secţia bile-role. (Cercul de artă plastică al clubului Fabricii de rulmenţi Birlad). Oh­ai Ali ■ şi Miti a lu­ii Ier ► A Intrat In obişnuinţa noastră ca periodic sâ fie organizate seri de cultură şi odihnă la club iau In fata blocului tineretului. In acest an com­ii­tetele de sindicat din secţiile strun­­găre, rectificare, sculărie şi forjă au organizat rînd pe rind asemenea ac­ţiuni la care au participat numeroşi muncitori din secţia respectivă. Împre­ună cu familiile lor, o acţiune foarte reuşită a iniţiat de exemplu secţia strungarie, organi­zatorii preocupindu-se ca la începutul serii de cultură şi odihnă să fie pre­zentată o conferinţă pe tema : „Redu­cerea continuă a rebuturilor în secţia noastră“, după care brigada artistică de agitaţie a prezentat programul In­titulat­­ „Mereu cu faţa la producţie“, inspirat tot de la locul de muncă. Pe parcursul acestei manifestări au fost de asemenea interpretate melodii preferate de unii fruntaşi in producţie, iar In încheiere a urmat dans. In general, ne-am preocupat ca la serile de cultură şi odihnă să îmbinăm plă­cutul cu utilul, să oferim participan­ţilor momente de destindere, să popu­larizăm totodată fruntaşii în producţie şi metodele lor, stimulîndu-i în activi­tatea de zi cu zi. O altă formă în organizarea timpului liber o constituie vizionarea în colec­tiv a spectacolelor de teatru şi cine­matograf. La cinematograful clubului vin seară de seară numeroşi munci­tori ai fabricii, cu familiile lor. Men­ţionăm că s-au prezentat şi filme do­cumentare de scurt metraj care popularizează anumite procedee teh­nice ca­­ turnarea în forme uşor fo­­sibile, prelucrarea metalelor prin elec­­troerosiune şi altele. Pentru membrii familiilor muncitorilor am organizat vizite în fabrica noastră, cu care prilej li s-a vorbit despre rea­lizările întregului colectiv. Pentru a atrage atenţia salariaţilor asupra acţiunilor pe care le organi­zăm, folosim afişul program ce se edi­tează lunar şi se expune la club şi în locurile cele mai frecventate din fa­brică. Acest program cuprinde mani­festările cultural-artistice pe zile, ară­­tînd şi locul unde se desfăşoară. Pro­gramul este transmis de staţia de ra­dioamplificare, iar ziarul de uzină „Rulmentul” publică periodic frag­mente din el. Astfel, acţiunile sunt cu­noscute din timp, lucru ce contribuie la mobilizarea oamenilor muncii. Clu­bul pune la dispoziţia salariaţilor pen­tru petrecerea timpului liber jocuri, in­strumente muzicale precum şi terenuri de sport. EMIL IOVU directorul clubului F.R.B. îndrumarea şi controlul chezăşia succeselor Pornind­­de la piremiza cui Îndrumarea şi controlul siste­­­miatic sunt garanţia succeselor, comitetul sindicatului din Între­prinderea noastră, sub îndruma­rea organizaţiei de partid, a că­utat şi continuă să se ocupe perseverent de aceste aspecte, orientînd munca cultural-artis­tică de masă in sprijinul pro­ducţiei. La noi s-a statornicit deprin­derea ca, săptămînal, să ne în­­tilnim cu membrii comitetelor sindicale de secţie care răspund de munca culturală spre a a­­naliza pe scurt activitatea des­făşurată anterior şi a-i informa totodată asupra sarcinilor eco­nomice curente a căror Îndepli­nire trebuie s-o sprijine şi acti­vitatea cultural-educativă. In a­far­ă de aceasta ne ocupăm în­deaproape de instruirea activu­lui cultural şi prin alte forme. Am avut, de exemplu, un curs cu bibliotecarii din secţii, unde li s-au prezentat referate pri­vind „Organizarea recenziilor“, „Cartea în munca de educare a tineretului“, „Cartea la locul de muncă“ etc. In prezent avem un lectorat numit de noi Centru­l sindical de documentare, unde se ţin expuneri pentru activul cultural, dintre care amintim: „Munca artistică cu amatorii şi lărgirea sferei de cuprindere a oamenilor muncii in această ac­tivitate“, „Activitatea cultural­­educativă de masă în sprijinul producţiei. Acţiuni de masă di­rect la locul de muncă“ şi al­tele. Asemenea lecţii se ţin bi­lunar şi vin cu preţioase îndru­­m­ări metodice. Cu acest prilej, se difuzează şi materiale de specialitate. E de ajuns să spu­nem că încă de la primele lec­ţii, biblioteca a răspindit 50 de broşuri pe probleme ale muncii sindicale, potrivit tematicii ex­punerilor ce s-au ţinut. „ Instruirea activului cultural din fabrică se face şi prin In­termediul schimburilor de expe­rienţă. De pildă la unul din a­­ceste Schimburi de experienţă S-B Vorbit despre popularizarea Întrecerii socialiste prezentin­du-se referate In acest sens de către secţiile rectificare şi strungărie. In urma acestei con­sfătuiri s-a îmbunătăţit simţi­tor, agitaţia vizuală prin lozinci, grafice, panouri de onoare. S-au scris articole mai concrete la gazetele de perete, iar fruntaşii in producţie au fost populari­zaţi prin forme variate şi sti­mulative. întotdeauna am cău­tat să intervenim acolo unde se simţea nevoia unui sprijin mai susţinut. Astfel am avut un in­structaj privind impulsionarea muncii brigăzilor artistice de a­­gitaţie şi legarea mai strânsă a conţinutului lor de problemele producţiei, de necesităţile fie­cărui loc de muncă. Urmarea a fost că acele brigăzi artistice care rămăseseră în urmă au fost reactivizate, iar conţinutul programelor a fost împrospătat (de exemplu la secţia strungă­­rie). In activitatea ce se desfăşoară în producţie, munca culturală constituie un sprijin preţios şi fără îndoială că printr-o îndru­mare continuă şi controlul înde­plinirii sarcinilor vom obţine re­zultate din ce in ce mai bune. ANDREI DUMITRIU locţiitor de preşedinte al comi­tetului de sindicat de la F.R.B. CIFRE ŞI FAPTE ft In fabrică activează In prezent şase brigăzi artistice de agitaţi* un cor cu 90 de persoane, o echipă de dansuri, o e­­chipă de teatru care a cucerit locul I la faza regională a Fes­tivalului „I. L. Caragiale“ etc. * In primul sem­estru 1638 salariaţi au Citit de la biblio-­ teca sindicală 10.050 volume, iar circa 500 de cititori au citit de la Biblioteca tehnică circa 2.500 volume. * 1­78­­de muncitori urmează şcoala medie serală. Anul a­­cesta s-au terminat de şcolarizat 12 maiştri, iar alţi zece elevi­­ maiştri urmează cursurile la zi. Alţi circa 100 muncitori a­u dat­ recent examenul de­ admitere la clasa a Vm-a. Nr. 4940 Cartea tehnică - prieten nedespărţit Pentru mine cartea a devenit un tovarăş nedespărţit care-mi complex­­ează cunoştinţele, îmi ajută să dez­leg problemele ce mă frămîntâ; mă sprijină In munca pe care o desfăşor. Am realizat, bunăoară, împreună cu un colectiv, o Inovaţie ce constă intr­­un dispozitiv pentru debavurarea role­lor, Inovaţie care face să crească pro­­ductivitatea muncii la această opera­ţie. Ei bine, ţin să arăt că manualul­­,Dispozitive şi accesorii pentru prin­derea pieselor la maşina de frezat" mi-a fost cel mai bun sfătuitor, după cum la inovaţia „Cuţit pentru execu­tarea pinioanelor melcate cu mai mul­te începuturi” m-am folosit foarte mult de cartea „Scule aşchietoare". Per­­sonal, obişnuiesc să frecventez foarte des biblioteca cabinetului tehnic. Nu-i vorbă că şi acasă mi-am făcut o bi­bliotecă în care la loc de cinste se află ,, Cartea frezorului", ,,Cartea strungarului", Scule aşchietoare". In cea mai mare parte muncitorii din secţia reparaţii mecanice sunt cititori activi ai bibliotecii tehnice. Ne min­­drim că la concursul „Verificaţi-vă cu­noştinţele tehnice", iniţiat in fabrică, muncitori din secţia noastră cu strun­garul Vasile Căpraru a luat premiul II, ajustorul Ion­ Miftode a obţinut pre­­miul III, iar Ion Paraschiv şi Gh. Dru­­ţu au primit menţiuni. Rezultatele a­­cestea le-au înregistrat fiindcă au stu­diat o bogată bibliografie, reuşind să dea răspunsuri complete şi să dobin­­dească realizări şi In producţie. La noi In secţie, intr-o vitrină specială se a­­fişează cu regularitate liste de reco­mandare cu cele mai noi lucrări teh­­nice sosite In bibliotecă, se amena­jează standuri de cărţi cu vinzare care se bucură de mulţi solicitanţi, iar ca­binetul tehnic difuzează materiale pri­vind metode noi ce se aplică in di­ferite întreprinderi. In concluzie aş vrea să menţionez că interesul pe care-l manifestă mun­­citorii din secţia noastră pentru nou­tăţile tehnice s-a soldat în acest an cu 16 propuneri de Inovaţii, Comisia de inovaţie a secţiei a discutat pro­blema contribuţiei şi pe mai depărta la Introducerea tehnicii noi In produc­ţia. In momentul de faţă sunt in studiu noi probleme importante pe care sun­tem­ siguri că prin lecturi temeinice şi muncă susţinută le vom rezolva. GH. DARIE muncitor Iată-l pe inovatorul Gheorgh­e Darie, In biblioteca tehnică a întreprinderii, lulnd cărţi pentru a se documenta. In centrul atenţiei Răspândirea ştiinţei şi tehnicii avansate Propaganda prin conferinţe vine în sprijinul muncitorilor, tehnicie­nilor şi inginerilor din fabrica noastră, ajutîndu-i să cunoască şi prin acest mijloc ultimele noutăţi din domeniul ştiinţei şi tehnicii. Pentru o cuprindere cit mai sis­tematică a problemelor, la F.R.B. s-au organizat lectorate dintre care: unul pentru tineret, altul pentru părinţi şi, în fine, unul teh­­nico-ştiinţific ce se adresează atît inginerilor şi tehnicienilor cit şi muncitorilor fruntaşi in pro­ducţie. In general, s-a manifestat grija ca o mare parte dintre ex­puneri să trateze aspecte din pro­ducţie, fapt care face ca şi in lectoratul pentru tineret să găsim subiecte ca: „Tineretul fabricii noastre - luptător activ pentru în­deplinirea sarcinilor planului de producţie“, „Comportarea tinerilor in producţie şi societate“ etc. Cu atît mai mult lectoratul teh­­nico-ştiinţific despre care amin­team mai sus este strins legat de specificul întreprinderii, popu­larizând tot ceea ce este nou in industria de rulmenţi din ţară şi de peste hotare şi cuprinzînd în acelaşi timp conferinţe care plea­că de la studiile efectuate in fa­brică asupra proceselor tehnolo­gice. Bunăoară, s-a făcut expune­rea privind „Laminarea cu profil a inelelor de rulmenţi“ pornind de la o inovaţie care a adus însem­nate economii de materiale. Un alt exemplu: în scopul reducerii adaosului de prelucrare la secţia rectificare, în întreprindere s-au făcut cercetări în legătură cu in­fluenţa preîncălzirii asupra modi­ficărilor dimensionale ale inelelor de rulmenţi. Cele constatate au fost expuse apoi in cadrul lecto­ratului, iar astăzi metodele bune indicate se aplică cu succes in cadrul procesului tehnologic. In acest lectorat cu durata de 7 luni am avut 14 expuneri ce se ţineau bilunar stîrnind un viu interes. Tot in scopul răspindirii cunoş­tinţelor din domeniul ştiinţei şi tehnicii, în fabrică a funcţionat o universitate muncitorească. Probleme însemnate privind per­fecţionarea continuă a produc­ţiei de rulmenţi au fost abordate şi în cadrul sesiunii tehnico-ştiin­­ţifice ce a avut loc în anul tre­cut cu concursul unor cadre teh­­nico-inginereşti din întreprindere. S-au prezentat referate ca: „Mic­şorarea deformaţiilor şi reducerea dimensională la câlire — sursă im­portantă pentru scăderea adao­sului de rectificare“, „Realizări şi perspective în introducerea tehni­cii noi în construcţia de rulmenţi“, „Laminarea semicaldă“ şi altele. In urma sesiunii din anul trecut, aplicînd in practică o serie de metode înaintate s-a constatat o remediere importantă a adaosului de rectificare și,­ de asemenea, o scădere a costului manoperei rul­menților. ing. DIOMID NASTASE Pagină organizată de Elena Petraru, şi I. Oprea Foto: G. Paul V V

Next