Flacăra Iaşului, iulie 1962 (Anul 18, nr. 4922-4947)
1962-07-22 / nr. 4940
pag .-al IACARA IASOLOI M ísís&fsfíSitPtfi OhaaSS'BBSMsiiS^ miiviiOhw rnnurmu mpFifimn urmihwm — Fapte şi imagini de la Fabrica de rulmenţi Bírtad — Muncitorii fabricii de rulmenţi din Birlad, animaţi de minduna pentru prestigiul întreprinderii lor, de dorinţa de a contribui din plin la dezvoltarea economiei noastre, auobţinut şi in acest an însemnate realizări în producţie. Antrenat in întrecerea socialistă, colectivul fabricii ţi-a realizat planul de producţii semestrial mai devreme obţinind economii la preţul da cost peste 700.000 lei. In această perioadă, metalurgietii au dat peste plan 9.900 rulmenţi de diferite tipuri. La obţinerea succeselor amintite o contribuţie însemnată a adus-o ţi munca cultural educativă organizată sub îndrumarea orga- nizaţiei de partid. Această activitate reuşeşte să ridica necontenit nivelul conştiinţei socialiste a oamenilor muncii, să dezvolte spiritul de răspundere, să ajute la îndeplinirea în cela mai bune condiţiuni a angajamentelor luate, îmbunătăţirea continuă a calităţii produselor realizată la F.R.B. se datoreşte şi permanentei ridicări a calificării profesionale a muncitorilor. In fabrică, 760 muncitori au frecventat cursurile de ridicare a calificării profesionale. Circa 416 muncitori au participat la concursul prin corespondenţă „Verificaţi-vâ cunoştinţele tehnice", unde, pe baza studierii individuale a cărţilor de specialitate ţl consultaţiilor primite de la ingineri şi tehnicieni, cei mai mulţi au dat răspunsuri interesante ţi bine documentate. In ultimele luni, fabrica a fost dotată cu noi maşini de înaltă productivitate. Pentru corecta lor exploatare, in viitorul an şcolar de Invăţâmint profesional pe locul de producţie se va da atenţie In primul rlnd perfecţionării celor ce lucrează cu aceste utilaje. Conştienţi că realizarea de produse de cea mai bună calitate ţi îndeplinirea planului la toţi Indicii depinde de buna pregătire profesională ţi culturală a întregului colectiv, activiştii sindicali de la F.R.B., îndrumaţi îndeaproape de organizaţia de partid, desfâşoarâ o susţinută muncă cultural-artistică. * In dorinţa de a Impărtăţi experienţa dobindită In această direcţie, ziarul nostru a organizat aceasta pagină care cuprinde citeva din metodele folosite în activitatea cultural-artistică orientată In sprijinul producţiei. Fără îndoială că In munca culturală ce se desfâşoarâ In fabrică mai sunt ţl unele deficienţe, după cum ţi o serie de obiective care sa află încă In stadiul de proiect. Interesul care se acordă Insă acestor probleme, faptul că activitatea culturală este considerată ca un preţios ajutor In îndeplinirea sarcinilor de plan, constituie garanția înregistrării unor noi și însemnate succese. Ne adresăm tineretului cu manifestări specifice virstei la noi in Întreprindere sunt mulţi tineri ţi e firesc ca lor să te adresezi cu forme ale activităţii culturale specifice virstei. In secţia strungărie, de exemplu, fcomitetul U.T.M., sub Îndrumarea organizaţiei de partid foloseşte cu succes unele mijloace educative Îndrăgite fi de tineret. In afară de conferinţe ca IK,Patriotismul socialist ţi internaţionalismul proletar",„Festivalurile mondiale — tradiţie scumpă tineretului“ ţie altele, care totdeauna se referă ţi la succese obţinute de tineri in prooducţie sau in munca obştească, noi am itivat şi consfătuiri pe teme legate de producţie. Recent, de pildă, sub ins Adrumarea comitetului de partid din întreprindere a avut loc o consfătuire privind reducerea rebuturilor sub limita admisă, cu care prilej cel mai in virstă au împărtăşit din experienţa lor. Iar tinerii au arătat ce au învăţat de cînd sunt in întreprindere şicum reuşesc să obţină rezultate bune. Pentru creşterea nivelului profesional s-au desfăşurat la noi şi cursuri de ridicare a calificării care au cuprins 320 muncitori din secţia strungărie dintre care mulţi tineri. Comitetul U.T.M. pe secţie a adus un sprijin substanţial în mobilizarea lor la cursuri şi în pregătirea lor temeinică. Manualul „Calculul strungarului1’ de pildă, a fost studiat cu deosebit Interes, l) ce priveşte ajutorarea celor ce urmează şcoala medie serală, s-a întreprins iniţiativa organizării unor grupe de studiu, s-a analizat periodic situaţia la învăţătură, iar atunci cînd a fost necesar s-a pus intr-o adunare problema mediocrităţii, combătîndu-se tendinţa unora de a se mulţumi cu rezultate la limită şi evidenţiindu-se fruntaşii la învăţătură printre care muncitorii Aurel Văieanu, Aurel Galben şi alţii. Brigada artistică de agitaţie a prefezentat şi ea la timpul potrivit unele aespecte privind ridicarea nivelului de pregătire a tinerilor, dar mai ales probleme ale producţiei. In prezent pregătim un nou program antrenant, tineresc, mobilizator care înfăţişează in primul rind realizări din secţie, evidenţiind brigada fruntaşă nr. 9, condusă de C-tin Toderiţă, sau pe maistrul de atelier Petre Lefter care-şi organizează minuţios munca şi obţine rezultate bune. Nu sint neglijate nici lipsurile, cei care dau rebuturi ca Teodor A. Ciofu, sau Vasile Tirziman fiind satirizaţi in cuplete şi monologuri izbutite. Cele trei posturi utemiste de control din secţie Işi spun c de asemenea cuvîntul prin articole satirice, caricaturi, epigrame, criticînd In mod operativ pe acel care Intîrzie sau lipsesc nemotivat de la lucru ca Virgil Obreja, Ion Măximeanu şi alţii. Cum menţionam insă, o atenţie specială se acordă la noi în acelaşi timp popularizării fruntaşilor in producţie prin panouri, fotomontaje etc. Au fost evidenţiaţi, de asemenea, muncitorii ce se disting în activitatea pentru ridicarea nivelului lor ideologic, cultural şi profesional. Bunăoară, cititorii fruntaşi, purtătorii insignei de „Prieten al cărţii’’ se bucură de multă preţuire, ceea ce face ca, în prezent, numărul lor in secţia noastră să fie de 113, alţi 100 pregătindu-se In cadrul concursului slubit cartea”. In sprijinul lor s-au ţinut recenzii de cărţi din bibliografia indicată, s-au difuzat volume la locul de muncă. O contribuţie mai largă ar fi trebuit să aducă secţia noastră şi la alte acţiuni culturale cum ar fi foile tineretului ce se organizează pe întreprindere. In viitor, vom face şi noi referate educative, vom pregăti jocuri distractive, intr-un cuvint, vom veni cu un aport mai concret în această direcţie. „ SPIRIDON rAZlAtIANU secretar al Comitetului U.T.M. din secţia strungărie Brigada artistică de agitaţie din secţia strungărie In timpii unei repetiţii. »o-—-- — —— ——-— - — — ............................................_ Metodele variate —i puternic mijloc de atracție Comitetul nostru de secție se ocupă indeaproape de folosirea celor mai potrivite mijloace de culturalizare a maselor pe locul de producție In afară de brigada artistică, in secţie activează şi o formaţie de teatru care a pregătit recent piesa „Soarele a răsărit la miezul nopţii" de V. Bîrlădeanu, In Interpretarea unor fruntaşi In producţie ca V. Todereasa, V. Stratulat, Tirce Roşea, Geta Tomescu ş. a. Noi repartizăm In piesele de teatru ca şi In rolurile de la brigada artistică numai fruntaşi In producţie, pentru că experienţa anilor ne-a arătat că atunci cînd cei care fac muncă culturală se bucură de autoritatea morală acţiunea prinde In rindul maselor, e urmată de rezultate bune In producţie. Pentru stimularea întrecerii şi a fruntaşilor, noi ne ocupăm îndeaproape de conţinutul agitaţiei vizuale. Ţinem ca ea să fie concretă şi operativă, eficace. Aşa de pildă. In secţie se află un grafic care indică zilnic situaţia realizării planului pe fiecare sector, precum şi fruntaşul şi codaşii. Făptui că în fiecare zi in secţie sunt popularizaţi cei ce dau produse de calitate şi criticaţi cei care manifestă lipsuri, e un lucru bun. Mulţi din cei care eu luni In urmă - D-tru Vlşian, D-tru Ivan, Ion Şolcă -„ dădeau rebuturi şi au apărut la grafic in rubrica s.CIne dă rebuturi", astăzi dau numai piese de bună calitate. De asemenea, In secţie s-a confecţionat recent un panou al fruntaşilor in producţie - ale căror fotografii se schimbă lunar , precum şi al brigăzilor care In întrecere se situează pe locul I şi II. In prezent la panou se află fotografilie brigăzilor conduse de tov. N. Chielureanu şi C. Părăluţă, precum şi ale fruntaşilor D-tru Chiţiga, Măndiţa Croitoru, care îşi depăşesc zilnic sareuna de plan cu 10-13 ln sulă. Comitetul nostru de secţie foloseşte şi alte forme de culturalizare: seara de cultură şi odihnă, vizionări de piese de teatru şi filme, abonamente la presă, citirea cărţii politice, tehnice şi beletristice. La cele două biblioteci volante din secţie există aproape 600 de cititori printre care Vasile losub, Gh. Pascal, D-tru Chiroşcă, Eugen Oprea, Paul David, fruntaşi în producţie şi Inoi vatori. Numărul de cititori de la bibliotecile mobile se explică nu numai prin schimbarea periodică a fondului de cărţi, ci şi datorită faptului că lunar bibliotecarii prezintă dări de seamă In faţa comitetului sindical de secţie. De altfel, controlul sistematic In munca culturală asigură succesul întregii noastre activităţi In acest important domeniu de activitate. ION ŞCHIOPU delegat cu munca culturală In comitetul de sindicat din secţia rectificare Electricianul fruntaș Dumitru Pascal" — portret în creion de R. Mefleleanu, Controlor in secţia bile-role. (Cercul de artă plastică al clubului Fabricii de rulmenţi Birlad). Ohai Ali ■ şi Miti a luii Ier ► A Intrat In obişnuinţa noastră ca periodic sâ fie organizate seri de cultură şi odihnă la club iau In fata blocului tineretului. In acest an comiitetele de sindicat din secţiile strungăre, rectificare, sculărie şi forjă au organizat rînd pe rind asemenea acţiuni la care au participat numeroşi muncitori din secţia respectivă. Împreună cu familiile lor, o acţiune foarte reuşită a iniţiat de exemplu secţia strungarie, organizatorii preocupindu-se ca la începutul serii de cultură şi odihnă să fie prezentată o conferinţă pe tema : „Reducerea continuă a rebuturilor în secţia noastră“, după care brigada artistică de agitaţie a prezentat programul Intitulat „Mereu cu faţa la producţie“, inspirat tot de la locul de muncă. Pe parcursul acestei manifestări au fost de asemenea interpretate melodii preferate de unii fruntaşi in producţie, iar In încheiere a urmat dans. In general, ne-am preocupat ca la serile de cultură şi odihnă să îmbinăm plăcutul cu utilul, să oferim participanţilor momente de destindere, să popularizăm totodată fruntaşii în producţie şi metodele lor, stimulîndu-i în activitatea de zi cu zi. O altă formă în organizarea timpului liber o constituie vizionarea în colectiv a spectacolelor de teatru şi cinematograf. La cinematograful clubului vin seară de seară numeroşi muncitori ai fabricii, cu familiile lor. Menţionăm că s-au prezentat şi filme documentare de scurt metraj care popularizează anumite procedee tehnice ca turnarea în forme uşor fosibile, prelucrarea metalelor prin electroerosiune şi altele. Pentru membrii familiilor muncitorilor am organizat vizite în fabrica noastră, cu care prilej li s-a vorbit despre realizările întregului colectiv. Pentru a atrage atenţia salariaţilor asupra acţiunilor pe care le organizăm, folosim afişul program ce se editează lunar şi se expune la club şi în locurile cele mai frecventate din fabrică. Acest program cuprinde manifestările cultural-artistice pe zile, arătînd şi locul unde se desfăşoară. Programul este transmis de staţia de radioamplificare, iar ziarul de uzină „Rulmentul” publică periodic fragmente din el. Astfel, acţiunile sunt cunoscute din timp, lucru ce contribuie la mobilizarea oamenilor muncii. Clubul pune la dispoziţia salariaţilor pentru petrecerea timpului liber jocuri, instrumente muzicale precum şi terenuri de sport. EMIL IOVU directorul clubului F.R.B. îndrumarea şi controlul chezăşia succeselor Pornindde la piremiza cui Îndrumarea şi controlul sistemiatic sunt garanţia succeselor, comitetul sindicatului din Întreprinderea noastră, sub îndrumarea organizaţiei de partid, a căutat şi continuă să se ocupe perseverent de aceste aspecte, orientînd munca cultural-artistică de masă in sprijinul producţiei. La noi s-a statornicit deprinderea ca, săptămînal, să ne întilnim cu membrii comitetelor sindicale de secţie care răspund de munca culturală spre a analiza pe scurt activitatea desfăşurată anterior şi a-i informa totodată asupra sarcinilor economice curente a căror Îndeplinire trebuie s-o sprijine şi activitatea cultural-educativă. In afară de aceasta ne ocupăm îndeaproape de instruirea activului cultural şi prin alte forme. Am avut, de exemplu, un curs cu bibliotecarii din secţii, unde li s-au prezentat referate privind „Organizarea recenziilor“, „Cartea în munca de educare a tineretului“, „Cartea la locul de muncă“ etc. In prezent avem un lectorat numit de noi Centrul sindical de documentare, unde se ţin expuneri pentru activul cultural, dintre care amintim: „Munca artistică cu amatorii şi lărgirea sferei de cuprindere a oamenilor muncii in această activitate“, „Activitatea culturaleducativă de masă în sprijinul producţiei. Acţiuni de masă direct la locul de muncă“ şi altele. Asemenea lecţii se ţin bilunar şi vin cu preţioase îndrumări metodice. Cu acest prilej, se difuzează şi materiale de specialitate. E de ajuns să spunem că încă de la primele lecţii, biblioteca a răspindit 50 de broşuri pe probleme ale muncii sindicale, potrivit tematicii expunerilor ce s-au ţinut. „ Instruirea activului cultural din fabrică se face şi prin Intermediul schimburilor de experienţă. De pildă la unul din aceste Schimburi de experienţă S-B Vorbit despre popularizarea Întrecerii socialiste prezentindu-se referate In acest sens de către secţiile rectificare şi strungărie. In urma acestei consfătuiri s-a îmbunătăţit simţitor, agitaţia vizuală prin lozinci, grafice, panouri de onoare. S-au scris articole mai concrete la gazetele de perete, iar fruntaşii in producţie au fost popularizaţi prin forme variate şi stimulative. întotdeauna am căutat să intervenim acolo unde se simţea nevoia unui sprijin mai susţinut. Astfel am avut un instructaj privind impulsionarea muncii brigăzilor artistice de agitaţie şi legarea mai strânsă a conţinutului lor de problemele producţiei, de necesităţile fiecărui loc de muncă. Urmarea a fost că acele brigăzi artistice care rămăseseră în urmă au fost reactivizate, iar conţinutul programelor a fost împrospătat (de exemplu la secţia strungărie). In activitatea ce se desfăşoară în producţie, munca culturală constituie un sprijin preţios şi fără îndoială că printr-o îndrumare continuă şi controlul îndeplinirii sarcinilor vom obţine rezultate din ce in ce mai bune. ANDREI DUMITRIU locţiitor de preşedinte al comitetului de sindicat de la F.R.B. CIFRE ŞI FAPTE ft In fabrică activează In prezent şase brigăzi artistice de agitaţi* un cor cu 90 de persoane, o echipă de dansuri, o echipă de teatru care a cucerit locul I la faza regională a Festivalului „I. L. Caragiale“ etc. * In primul semestru 1638 salariaţi au Citit de la biblio- teca sindicală 10.050 volume, iar circa 500 de cititori au citit de la Biblioteca tehnică circa 2.500 volume. * 178de muncitori urmează şcoala medie serală. Anul acesta s-au terminat de şcolarizat 12 maiştri, iar alţi zece elevi maiştri urmează cursurile la zi. Alţi circa 100 muncitori au dat recent examenul de admitere la clasa a Vm-a. Nr. 4940 Cartea tehnică - prieten nedespărţit Pentru mine cartea a devenit un tovarăş nedespărţit care-mi complexează cunoştinţele, îmi ajută să dezleg problemele ce mă frămîntâ; mă sprijină In munca pe care o desfăşor. Am realizat, bunăoară, împreună cu un colectiv, o Inovaţie ce constă intrun dispozitiv pentru debavurarea rolelor, Inovaţie care face să crească productivitatea muncii la această operaţie. Ei bine, ţin să arăt că manualul,Dispozitive şi accesorii pentru prinderea pieselor la maşina de frezat" mi-a fost cel mai bun sfătuitor, după cum la inovaţia „Cuţit pentru executarea pinioanelor melcate cu mai multe începuturi” m-am folosit foarte mult de cartea „Scule aşchietoare". Personal, obişnuiesc să frecventez foarte des biblioteca cabinetului tehnic. Nu-i vorbă că şi acasă mi-am făcut o bibliotecă în care la loc de cinste se află ,, Cartea frezorului", ,,Cartea strungarului", Scule aşchietoare". In cea mai mare parte muncitorii din secţia reparaţii mecanice sunt cititori activi ai bibliotecii tehnice. Ne mindrim că la concursul „Verificaţi-vă cunoştinţele tehnice", iniţiat in fabrică, muncitori din secţia noastră cu strungarul Vasile Căpraru a luat premiul II, ajustorul Ion Miftode a obţinut premiul III, iar Ion Paraschiv şi Gh. Druţu au primit menţiuni. Rezultatele acestea le-au înregistrat fiindcă au studiat o bogată bibliografie, reuşind să dea răspunsuri complete şi să dobindească realizări şi In producţie. La noi In secţie, intr-o vitrină specială se afişează cu regularitate liste de recomandare cu cele mai noi lucrări tehnice sosite In bibliotecă, se amenajează standuri de cărţi cu vinzare care se bucură de mulţi solicitanţi, iar cabinetul tehnic difuzează materiale privind metode noi ce se aplică in diferite întreprinderi. In concluzie aş vrea să menţionez că interesul pe care-l manifestă muncitorii din secţia noastră pentru noutăţile tehnice s-a soldat în acest an cu 16 propuneri de Inovaţii, Comisia de inovaţie a secţiei a discutat problema contribuţiei şi pe mai depărta la Introducerea tehnicii noi In producţia. In momentul de faţă sunt in studiu noi probleme importante pe care suntem siguri că prin lecturi temeinice şi muncă susţinută le vom rezolva. GH. DARIE muncitor Iată-l pe inovatorul Gheorghe Darie, In biblioteca tehnică a întreprinderii, lulnd cărţi pentru a se documenta. In centrul atenţiei Răspândirea ştiinţei şi tehnicii avansate Propaganda prin conferinţe vine în sprijinul muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor din fabrica noastră, ajutîndu-i să cunoască şi prin acest mijloc ultimele noutăţi din domeniul ştiinţei şi tehnicii. Pentru o cuprindere cit mai sistematică a problemelor, la F.R.B. s-au organizat lectorate dintre care: unul pentru tineret, altul pentru părinţi şi, în fine, unul tehnico-ştiinţific ce se adresează atît inginerilor şi tehnicienilor cit şi muncitorilor fruntaşi in producţie. In general, s-a manifestat grija ca o mare parte dintre expuneri să trateze aspecte din producţie, fapt care face ca şi in lectoratul pentru tineret să găsim subiecte ca: „Tineretul fabricii noastre - luptător activ pentru îndeplinirea sarcinilor planului de producţie“, „Comportarea tinerilor in producţie şi societate“ etc. Cu atît mai mult lectoratul tehnico-ştiinţific despre care aminteam mai sus este strins legat de specificul întreprinderii, popularizând tot ceea ce este nou in industria de rulmenţi din ţară şi de peste hotare şi cuprinzînd în acelaşi timp conferinţe care pleacă de la studiile efectuate in fabrică asupra proceselor tehnologice. Bunăoară, s-a făcut expunerea privind „Laminarea cu profil a inelelor de rulmenţi“ pornind de la o inovaţie care a adus însemnate economii de materiale. Un alt exemplu: în scopul reducerii adaosului de prelucrare la secţia rectificare, în întreprindere s-au făcut cercetări în legătură cu influenţa preîncălzirii asupra modificărilor dimensionale ale inelelor de rulmenţi. Cele constatate au fost expuse apoi in cadrul lectoratului, iar astăzi metodele bune indicate se aplică cu succes in cadrul procesului tehnologic. In acest lectorat cu durata de 7 luni am avut 14 expuneri ce se ţineau bilunar stîrnind un viu interes. Tot in scopul răspindirii cunoştinţelor din domeniul ştiinţei şi tehnicii, în fabrică a funcţionat o universitate muncitorească. Probleme însemnate privind perfecţionarea continuă a producţiei de rulmenţi au fost abordate şi în cadrul sesiunii tehnico-ştiinţifice ce a avut loc în anul trecut cu concursul unor cadre tehnico-inginereşti din întreprindere. S-au prezentat referate ca: „Micşorarea deformaţiilor şi reducerea dimensională la câlire — sursă importantă pentru scăderea adaosului de rectificare“, „Realizări şi perspective în introducerea tehnicii noi în construcţia de rulmenţi“, „Laminarea semicaldă“ şi altele. In urma sesiunii din anul trecut, aplicînd in practică o serie de metode înaintate s-a constatat o remediere importantă a adaosului de rectificare și, de asemenea, o scădere a costului manoperei rulmenților. ing. DIOMID NASTASE Pagină organizată de Elena Petraru, şi I. Oprea Foto: G. Paul V V