Flacăra Iaşului, august 1962 (Anul 18, nr. 4948-4973)
1962-08-01 / nr. 4948
4 * fir. 494» Sindicatului mixt din comună o îndrumare mai atentă Sindicatul mixt din comuna Scinteia, raionul Negreşti, numără peste 80 de membri organizaţi In mai multe grupe sindicale după instituţiile In care lucrează - sfatul popular, cooperativă, şcoala, oficiul poştal, etc. Comitetul sindicatului comunal compus din şapte membri şi doi membri supleanţi îşi întocmeşte planuri de muncă trimestriale după care se orientează in activitatea sa. Reţinem din planul de muncă pe trimestrul al doilea din acest an probleme cum ar fi activitatea culturală, planificarea concediilor de odihnă, vizitarea bolnavilor la domiciliu, etc. De asemenea, comitetul sindical a rezolvat unele litigii de muncă ivite în acest an. Munca sindicatului a preocupat şi comitetul comunal de partid, care a analizat-o intr-o plenară a sa. Referatul şi discuţiile au ridicat unele probleme importante care şi-au găsit locul cuvenit în hotărirea adoptată. Comitetul comunal de partid atrage astfel atenţia sindicatului asupra necesităţii de a intensifica munca cultural-educativa în rîndul membrilor de sindicat şi de a-i antrena pe aceştia la activitatea cultural-artistică de masă, asupra importanţei bibliotecii comunale a cărei activitate trebuie intensificată pentru răspindirea mai largă a cărţii in rînrul colectiviştilor. Analizind mai îndeaproape munca sindicatului observăm Insă că a făcut puţin In comparaţie cu sarcinile însemnate ce-i reveneau in această perioadă. Comitetul comunal de partid n-a sesizat varietatea de probleme ce trebuie să stea in atenţia sindicatului şi de aceea hotărirea adoptată cu prilejul analizei muncii sindicale cuprinde o problematică restrînsa, nu-i deschide sindicatului o perspectivă mai largă în munca sa. Comitetul comunal de partid a subliniat just importanţa activităţii culturale sub diferite forme — conferinţe, programe artistice, recenzii de cărţi, dar a scăpat din vedere alte probleme importante care trebuie să stea în atenţia sindicatului cum ar fi îndrumarea grupelor sindicale, combaterea unor manifestări de birocratism, servirea oamenilor muncii la cooperativă, asistenţa medicală la dispensarul comunei şi altele. Neavînd o îndrumare mai largă, nici comitetul sindical nu a cuprins un timp mai larg de activitate şi nici nu s-a străduit să aprofundeze sarcinile ce-i reveneau. Surprinde mai ales faptul că in planul de muncă pe trimestrul al doilea s-a trecut in toate cele trei luni analiza uneia şi aceleiaşi probleme - munca culturală. Tovarăşul Iacob Cazacu, secretarul comitetului sindical ne explică astfel: - Dacă n-o treceam de trei ori, nu se analiza niciodată. S-a analizat insă de două ori. Ar trebui să ne aşteptăm deci la o muncă culturală intensă in comuna Scinteia. Din informaţiile pe care ni le dă comitetul comunal de partid, rezultă însă că a fost ceva activitate cultural-artistică, dar acum a stagnat. După unele păreri cauza ar fi începerea lucrărilor agricole de vară. Adevărul constă insă In slaba preocupare a factorilor de râs- Viaţa de partid pondere pentru desfăşurarea unei activităţi culturale continue. Căminul cultural putea să-şi alcătuiască un plan de muncă special pentru campania de recoltare şi treierie, deplasind centrul de greutate a muncii culturale la ariile de treier. Oare pentru aceasta era nevoie de incă o şedinţă de comitet sindical? După unele date rezultă că nici comitetul comunal de partid nu s-a ocupat suficient de activitatea culturală cu toate că aceasta a făcut obiectul unei analize in comitet. Se poate trage concluzia că In comuna Scinteia există tendinţa de a înlocui munca organizatorică operativă cu şedinţele, ceea ce, în mod vădit, nu aduce rezultate bune. Aceasta se observă mai ales în munca comitetului sindicatului din comună. Din cei şapte membri ai comitetului, numai cinci au sarcini în munca sindicală, ceilalţi doi, cit şi supleanţii participă doar la şedinţele comitetului. Din această cauză nu toate grupele sindicate activează în mod corespunzător. Unele grupe cum ar fi acelea de la şcoală şi de la dispensarul medical îşi ţin adunările cu regularitate, dezbat probleme profesionale, însă alte grupe sindicale, cum ar fi acelea de la sfatul popular sau de la cooperativă nu-şi ţin cu regularitate nici adunările lunare. La sfatul popular s-au ţinut numai două adunări de grupă sindicală în acest an, dar n-au dezbătut problemele specifice muncii salariaţiilor de aici. Grupa sindicală a preluat în mod nejustificat unele probleme care aparţin comitetului executiv al sfatului popular - pregătirea campaniei de întreţinere a culturilor şi repartizarea salariaţilor sfatului pe brigăzile G.A.C. pentru a-i ajuta pe colectivişti la lucrările agricole. Grupa sindicală ar fi trebuit să se ocupe de educarea salariaţilor, de combaterea birocratismului unora, de întărirea disciplinei in muncă, etc. Este bine că in grupa sindicală s-au ţinut unele conferinţe cum ar fi „Păstrarea avutului obştesc” sau „Mijloacele de fertilizare a solului” dar munca educativă trebuie privită şi prin prisma activităţii concrete a salariaţilor sfatului popular. La cooperativă intîlnim o situaţie şi mai neplăcută. Tovarăşa Maria Ciopotă, membră a comitetului sindical şi salariată la cooperativă, nu-şi aminteşte dacă grupa sindicală a ţinut vreo adunare de la alegeri pină acum. In concluzie, se poate spune că unii membri ai comitetului sindical nu simt incă răspunderea pentru activitatea sindicatului, nu-şi cunosc sarcinile, iar preşedintele sindicatului se străduieşte prea puţin să îndrepte această stare de lucruri. Pină la 18 iulie nu s-a întocmit nici planul de muncă pe trimestrul al treilea. Comitetul comunal de partid are datoria să indrume mai îndeaproape comitetul sindical, să-l ajute să stabilească sarcini concrete pentru fiecare membru al comitetului în vederea activizării tuturor grupelor sindicale. Lărgirea sferei de activitate a comitetului sindical şi a grupelor sindicale, după indicaţiile Statutului sindicatelor, creşterea răspunderii lui pentru educarea salariaţilor, pentru rezolvarea unor probleme profesionale trebuie să constituie o preocupare importantă a comitetului comunal de partid, V. GH. opiri In atenţia pomicultorilor! Se ştie că viermele merelor se înmulţeşte de două ori pe an. La prima înmulţire viermii apar la începutul lunii iunie, iar la cea de a doua, după 13 august. Viermele merelor se combate făcînd stropiri la prima înmulţire şi 2 strofi la înmulţirea a doua. Prima stropire se face la apariţia primelor omizi, iar a doua după 10-12 zile de la prima stropire. In această perioadă stropirile trebuie să înceapă la 31 iulie 1962 şi să se termine în 5-6 zile. Stropirile se fac cu una din următoarele preparate : 1) D.D.T. emulsia (23 la sută •* Detox) 500 gr. la 100 litri apă -1 100 g. Ekatox (20 la sută). 2) Ekatox (20 la sută) 150 g. la 100 litri apă. 3) H.C.H. (Lindatox 20 la sută) 600 g. la 100 litri apă. 4) Arseniat de Pb. 500 g. la 100 litri apă. Intrucît preparatele sînt toxice, in timpul lucrului nu trebuie să se fumeze, să se mănînce sau să se bea, iar după încetarea lucrului, lucrătorii să se spele bine cu apă şi săpun. Staţiunea experimentală horti-viticolă Iaşi Vă relatăm despre: Lucrările de întreţinere şi extindere a reţelei de telecomunicaţii şi radioficare din regiune In cadrul Direcţiei regionale P.T.T.R. Iaşi funcţionează dintre altele, centrul tehnic de întreţinere şi extindere a reţelei de telecomunicaţii şi radioficare. El dispune de două subcentre, unul la laşi* care execută lucrările de telecomunicaţii în raioanele laşi, Paşcani, Hîrlău, Negreşti şi altul la Bîrlad, care îşi desfăşoară activitatea în raioanele Bîrlad, Vaslui şi Huşi. Intr-o vizită făcută recent la centrul tehnic regionalaşi* am luat cunoştinţă despre principalele acţiuni întreprinse în scopul asigurării continue a calităţii convorbirilor telefonice urbane şi interurbane, despre noile lucrări de extin- dere a reţelei telefonice şi de radioficare în cuprinsul regiunii. Urmărind îndeaproape înfăptuirea planului de măsuri tehnice şi organizatorice prevăzute pentru anul acesta colectivul centrului tehnic regional Iaşi a reuşit să obţină însemnate realizări în muncă. Continuînd acţiunea de întreţinere şi extindere a reţelei de telecomunicaţii şi radioficare, a reuşit în semestrul I a.c. să execute peste 50 lucrări de reparaţii periodice. In felul acesta a fost îmbunătăţită şi mai mult calitatea audiţiilor telefonice şi a transmisiilor pe circuitele de radioficare pe trasee ca: laşi-Tg. Frumos, laşi-Roman, Paşcani-Mirceşti, Bîrlad-Tutova, Bîrlad - Vaslui, Huşi-Crasna şi altele. De asemenea, în cursul semestrului I a.c. au luat o mare amploare şi lucrările de extensie. De pildă, din cele 79 lucrări angajate, 73 sunt executate sau se află în curs de execuţie. Prin efectuarea unor astfel de lucrări s-a putut trece la instalarea de noi posturi telefonice în localităţile Epureni-raionul Bîrlad, Costeşti şi Puşcaşi - raionul Vaslui, Şchiopeni - raionul Bîrlad, Rîşeşti şi Gura Văii - raionul Huşi etc. Tot ca urmare a lucrărilor de extindere a reţelei, a crescut cu încă 900, in semestrul I, şi numărul abonaţilor de radioficare. Colectivul centrului tehnic regional Iaşi este hotărît ca cele circa 60 lucrări de reparaţii periodice pe care le are de executat in cuprinsul regiunii pină la sfirşitul acestui ani, să le execute înainte de termen. M. ENESCU a:milli!iii Acţiuni patriotice • Gospodărirea şi înfrumuseţarea localităţii lor constituie o preocupare permanentă pentru cetăţenii din comuna Bălteni, raionul Vaslui. Printre obiectivele realizate, in ultima vreme, prin munca voluntară a cetăţenilor de aici se înscriu construirea a şapte podeţe (şase din beton şi unul din lemn), săparea a trei fîntînî şi reamenajarea altor cinci. De asemenea, cetăţenii au transportat şi împrăştiat pietriş pe o porţiune de 3.600 m.l. drum, au săpat peste 2.000 m.l. şanţuri şi altele. Prin aceste acţiuni au fost realizate economii în valoare de peste 10.000 lei. (De la A. VLADESCU - colectivist). ♦ In această perioadă, pionierii şi şcolarii din satele Chişărăi şi Medeleni din raionul Iaşi participă şi la acţiunea de strîngere a spicelor de grîu. Cu cîteva zile în urmă, de exemplu, ei au reuşit, în numai trei ore, să culeagă o însemnată cantitate de spice din care s-au obţinut aproape 80 kg grîu. (De la I. MANOLACHE - învăţător). * In frunte cu deputaţii, cetăţenii oraşului Vaslui îşi aduc aportul la diferite acţiuni de folos obştesc. In semestrul care a trecut, de pildă, prin munca voluntară a cetăţenilor de aici a fost amenajată o suprafaţă de aproape 600 m.p. terenuri virane, s-au terasat 3.600 m.l. drumuri. Totodată, a fost amenajat un teren de sport, s-a montat o cişmea publică şi multe altele. (De la V. GEORGESCU — muncitor). * De curînd, comitetul de stradă din circumscripţia 41 (oraş Huşi) a luat iniţiativa să amenajeze o alee de pe strada Kerimbach. Astfel, gospodinele din această parte a oraşului au muncit în cîteva după amiezi, reuşind să amenajeze şi să planteze diferite flori pe noua alee, cu o lungime de 22 metri. In această acţiune s-au evidenţiat gospodinele Maria Minuţă, Aurica Ghica, Elena Calciu şi altele. (De la SCHAFFER - funcţionar). * Paralel cu acţiunea de electrificare a satului, a lucrărilor de refacere a drumurilor şi podurilor, cetăţenii din comuna Valea Rea, raionul Vaslui, îşi aduc aportul la buna gospodărire a şcolii elementare. Aşa bunăoară, ei au participat, nu de mult, la împrejmuirea şcolii din sat cu un gard. Noul gard, confecţionat din plasă de sîrmă, are o lungime de 180 metri. (De la A. CONDREA -* colectivist) Controlorul de calitate această perioadă. De pildă, colectivul secţiei a inzestrat cu frme automate un număr de 10 vagoane, a efectuat reparaţii capitale la alte 9 vagoane, iar alte 13 vagoane au fost reparate pentru diferite întreprinderi din ţară. In semestrul I a.c., faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, procentul căderilor în termen de garanţie la frîne a fost redus cu peste 25 la sută. ... — Cum a rămas cu cele două vagoane căzute în T.G. la Petroşani? i-am făcut o ultimă întrebare tehnicianului Filip Godină, înainte de a ne despărţi. Le-am scos din T.G. Am mers acolo. Le-am arătat tovarăşilor diagrama, au găsit-o bună dar.......Las’că facem noi o diagramă“. Nu, le zic, ridic eu diagrama. Mă pricep la aşa ceva“. Cînd o fac, constat că ventilul frînei e în bună stare de funcţionare. Un singur mic defect, se depusese praf la pistonul de minimă presiune, ceea ce făcuse ca ventilul să capete boala lenei. Numai că.!’, boala aceasta nu i-o cauzasem noi, aşa că... O nouă dovadă care spune că Filip Godină este, intr-adevăr, un priceput şi exigent controlor al calităţii, unul din numeroşii muncitori, ingineri şi tehnicieni ai atelierelor de reparat material rulant Nicolina din Iaşi, care dau dovadă de hărnicie, pricepere şi de dezvoltat simţ al răspunderii în munca lor. (Urmare din pag. I.a) Imunea tovarăşilor săi de la atelierul mecanic. Secţia a II-a vagoane a realizat în semestrul I a.c. mult mai multe reparații decit sarcina planificată pentru Actualitatea în ţările socialiste Gigantul de pe Vîcegda U. R. S. S. Taiga de nepătruns... Mlaştini... Aşa ferau pină mai ieri malurile Vîcegdei, în apropiere de Sîktîvkar. In prezent Insă, aici se desfăşoară o grandioasă construcţie , se înalţă unul din cele mai mari combinate din lume pentru industrializarea lemnului. Rambleul auriu al liniei ferate traversează oceanul verde al pădurilor. Alături de şantier, s-a construit şi o autostradă, pe care gonesc şiruri de autocamioane basculante Încărcate cu beton... Viitorul gigant de pe Vîcegda este un şantier de şoc al septenalului. Spre sfirşitul anului 1964 pe malul sting al Vîcegdei se vor înălţa corpurile de clădiri ale întreprinderilor combinatului, care vor produce mobilă, placaj, celuloză, chimicale, obţinute din prelucrarea lemnului. Dar producţia principală va fi hirtia de ziar. Combinatul pentru industrializarea lemnului de pe Vîcegda va produce anual 110.000 tone de astfel de hirtie. Deocamdată se înalţă cîteva întreprinderi, care vor constitui baza de construcţie a combinatului. Incă in anul acesta vor intra în funcţiune o fabrică de mortar de beton şi una de beton asfaltic, un poligon pentru producţia de beton armat, o secţie de cazane, una de oxigen, un garaj pentru 950 de autovehicule. Se construieşte şi oraşul lucrătorilor combinatului. Ei vor primi locuinţe moderne, înzestrate cu tot confortul. Peste 4.000 de persoane muncesc acum pe şantierul combinatului. Nu este departe ziua cînd constructorii vor putea raporta patriei: gigantul de pe Vîcegda a intrat in funcţiune! R. S. Cehoslovacă In Slovacia, la şantierul naval din Komarno, se construieşte nava *,Rekreant“ — prima navă cehoslovacă cu două corpuri. „Rekreant“ va fi o adevărată casă de odihnă plutitoare. Timp de 21 de zile, 200 de călători, instalaţi în 100 de cabine confortabile de câte două locuri, vor face excursii pe Dunăre. Nava „Rekreant“ — o casă de odihnă plutitoare Nava fiind formată din două corpuri care plutesc alături. Spaţiul care se formează între ele permite să fie în întregime amenajat pentru odihnă. Pe „Rekreant“ se vor amenaja şi o bibliotecă, un cinematograf cu ecran lat, iar pe puntea superioară - terase şi două bazine de înot. U.R.S.S. La uzina de utilaj greu de fierărie şi presă a fost construită o presă hidraulică unică cu acţiune dublă şi o forţă de 800 tone. Ea este destinată laminării la cald a pieselor din placi groase, funduri pentru vase de mare capacitate, diferite rezervoare şi cazane. Afară de aceasta, presa poate fi folosită pentru ştanţarea la cald şi rece. Mărimea ei poate fi apreciată după dimensiuni: înălţimea - aproape 15 m, greutatea 350 tone. IN CLIŞEU: Presa hidraulică de ştanţare cu dublă atţidie şi forţa de 800 tone - tip P 233“. R. D. Germană Utilizarea maşinilor de calcul în economia naţională In economia naţională a R.D. Germane se folosesc astăzi 14 maşini de calculat „Z.R.A. a 1“, produse de uzinele „Zeiss“ din Jena, iar pină la sfirşitul anului numărul lor se va ridica la 24. Uzinele „Zeiss“ reprezintă cel mai mare şi mai operativ centru de calcul din R.D. Germană, prin cele două automate „Oprema“ şi două automate „Z.R.A.“- 1. In cadrul uzinelor „,Zeiss“ au fost organizate cursuri speciale cu durata de mai mulţi ani, la care au fost calificaţi 400 de specialişti în folosirea maşinilor de calcul. Centrul de calcul din Jena a rezolvat în ultimii ani peste 200 de probleme diferite, printre care viteza reacţiei unor procese chimice, vibraţiile podurilor, absorbţia de către singe a medicamentelor injectate etc. RAP. Bulgaria Combinatul de plumb şi zinc de la Plovdiv Recent, la Combinatul de plumb şi zinc de lingă Plovdiv au fost produse primele foi de tablă de zinc catodic. Cînd combinatul va funcţiona cu întreaga capacitate, va produce o cantitate de două ori mai mare de metale neferoase decit uzina de plumb şi zinc construită în 1955 la Kîrdjali. Combinatul de In Plovdiv va produce anual 30.000 tone de zinc, 60.000 tone de acid sulfuric şi 40.000 tone de plumb. Intr-o perioadă scurtă, metalurgia neferoasă a Bulgariei a înregistrat mari succese. S-a acordat o deosebită atenţie bazei de materii prime - au fost descoperite noi zăcăminte de minereuri - au fost construite hnot mine. Dacă în 1939 nu existau în Bulgaria decit două fabrici de flotaţie, acum funcţionează 17 asemenea fabrici. Concentratul produs de acestea este prelucrat îr cinci mari întreprinderi metalurgice din Bulgaria. In afară de principalele metale neferoase, se obţin aici şi o serie de metale rare şi nobile ca seleniu, telur, cadmiu, aur şi argint. R. P. Ungară Sera calda din materiala sintetica Faptul că Ungaria este o ţară bogată în surse termale şi că cooperativele agricole de producţie folosesc acum pe scară largă aceste ape, odinioară neutilizate, producţia de legume - trufandale a sporit rapid. La dezvoltarea continuă a producţiei acestor legume vor contribui într-o importantă măsură serele calde din material plastic, realizate pe baza propunerilor acad. András Somos. In aceste sere geamurile sunt înlocuite prin foi dinltr-ufi material plastic, aplicate pe o armătură în formă de boltă, confecţionată din ţevi, de asemenea, din material plastic. Serele au suprafaţa de 75 m.p. şi pot fi montate foarte repede. Ele pot fi încălzite şi aerisite la fel ca şi serele cu geamuri. Lăsind însă să pătrundă mai bine rozele ultralibiette, serele din material plastic sunt mai avantajoase pentru plante. O întreprindere specializată în fabricarea de sere din material plastic va produce anul acesta 5.000 de sere. ▲ Wim lin'l. 1. wic'!titutal întreprinderea „Drumul aduce la cunoştinţa celor interesaţi că primeşte şi execută următoarele comenzi: — Maşini de gătit tip cismă la preţul de 166 lei. — împletituri de sîrmă. — Prefabricate din beteri armat şi simplu. — Lucrări de lăcătuşerie. — Lucrări de tînîchigerîe. — Reparate auto socialismului“ Bîrlad •— Reparații căruţe* Comenzile se executicu materialul întreprinderii și a fclientului* Doritorii se VS? adresă la Sediul întreprinderii In Str. Geheorghe Gheorghiu-Dej, nr. 3, Telefon nr. 259 Sau 274. Lucrările executate sunt de bună calitate și livrate cu promptitudine. GIATAR SPECIAL VINURI SELECŢIONATE BERE PROASPĂTĂ C. C. L. Produse Industriale ______oraş Iași______ anunţă publicul cumpărător că a pus în vînzare prin magazinele sale nr. 71 şi 82 din str. Ştefan cl Mare un bogat sortiment de articole de plajă. Coop. „Tehnica Confecţiei“ laşi aduce la cunoştinţa celor interesaţi că primeşte înscrieri pentru şcolarizarea de ucenici, băieţi în meseria de croitorie bărbătească. Condiţiile de primire sunt: Să fie absolvent a 7 d. elementare — Să aibă domiciliul in oraşul laşi. — Să aibă vîrsta între 14-16 ani. Pentru orice relații suplimentar r°, doritorii se vor adresa la Serv. Personal al cooperativei din Iași, str. Uzinei nr. 78. pag: 5-6 Comunicare Incepînd cu 1 august 1962 s-au pus în vînzare manualele şcolare pentru clasele VIII-XI, care pot fi procurate de la: - Librăria Noastră nr. 9 laşi str. Lăpuşneanu nr. 35 - Librăria Noastră nr. 20 laşi str. Lăpuşneanu nr. 17 - Şcoala medie nr. 2 Bîrlad - Librăria Noastră - Huşi str. Revpublicii nr. 50 - Librăria Noastră — Vaslui, str. I. C. Frimu nr. 39 | - Librăria Noastră nr. 1 - Paşcani* str. Republicii nr. 67 Manualele şcolare pentru clasele I-VII se vor distribui gratuit prin şcoli. ELEVI ŞI ELEVEI Procuraţi-vă din timp manualele şcolare! Librăriile şi magazinele de pepetărie sunt bogat aprovizionate cu Caiete si rechizite școlara. C. C. L Mixt Huşi Aduce la cunoştinţa cumpărătorilor că în magazinele sale se găseşte spre desfacere un bogat sortimentele: ţesături bumbac, stofe, mătăsuri, tricotaje. Opera de Stat Iaşi Anunţă concurs pentru ocuparea următoarelor posturi: I. Solişti vocali 2 tenori lirici, 1 tenor lric-spint, 1 bariton dramatic II. Cor 4 tenori, 3 baritoni, 4 basi III. Orchestra 6 vioara l-a, 2 contrabas, 4 pianişti* corepetitori IV. Balet 4 balerini, 4 balerine* Concursul va avea loc In ziua de 30 august a.c. la Opera de Stat din Idsl unde se vor depună șl cererile pină lr* preziua concursului. M . M. C. M. întreprinderea pentru Colectarea Metalelor _____ Secţia fi. C. M. laş, anunţă vacante următoarele posturi: — Tehnician I tehnolog normator — Tehnician I dispecer — Inginer mecanic. Condiţiile sunt cele prevăzute de H.C.M. 1053 1960. Doritorii se vor adresa în str. Păcurari nr. 25 sau la telefon nr. 3550. Pentru sezonul de vară, găsiţi în unităţile O.C.L.’ Mixt-Vaslui un bogat sortiment de mătase, tricotaje din bumbac și mătase* lenjerie din fire de mătase nylon și relon. întreprinderea „Muncitorul“ laşi anunţă că şi-a schimbat denumirea în „ÎNTREPRINDEREA DE REPARAŢII CAPITALE ŞI CONSTRUCţIi (I.R.C.) cu sediul in Iaşi str. Dobrogeanu Gherea nr. 15 şi execută lucrări de reparaţii, construcţii imobile atit pentru sectorul socialist cit şi pentru particulari. Se execută reparaţii de orice natură la clădiri ca: zidărie, zugrăveli, invelitoare acoperiş, sobe teracotă precum şi instalaţii electrice şi sanitare. i. G. C. Vaslui str. Gheorghe Racoviţă nr. 23 telefon 433, achiziţionează din stocuri su-pranormative: 1 buc. întrerupător au tomat D.l.T.A. 25 A. 1 buc. Priză tripolară de 380 V. 60 A in carcasă de fanta. 1 buc. Pompă sumersibilă cu următoarele caracteristici : Q ■= 9 m.c. oră H = 60 m. P = 4 kw. 3000 t/m temsiune 380 V cu Stea. Refulare 50 mm. pentru foraj de 200 mm. COOPfIMiiynOIM CONSUM 1 mmm—1 mm lillliUBIW I ll 11' IU m