Flacăra Iaşului, august 1962 (Anul 18, nr. 4948-4973)

1962-08-01 / nr. 4948

4 * fir. 494» Sindicatului mixt din comună o îndrumare mai atentă Sindicatul mixt din comuna Scinteia, raionul Negreşti, numără peste 80 de membri organizaţi In mai multe grupe sindicale după instituţiile In care lu­crează - sfatul popular, cooperativă, şcoala, oficiul poştal, etc. Comitetul sindicatului comunal compus din şap­te membri şi doi membri supleanţi îşi întocmeşte planuri de muncă trimes­triale după care se orientează in acti­vitatea sa. Reţinem din planul de muncă pe trimestrul al doilea din a­­cest an probleme cum ar fi activitatea culturală, planificarea concediilor de odihnă, vizitarea bolnavilor la domi­ciliu, etc. De asemenea, comitetul sindical a rezolvat unele litigii de muncă ivite în acest an. Munca sin­dicatului a preocupat şi comitetul co­munal de partid, care a analizat-o in­­tr-o plenară a sa. Referatul şi discu­ţiile au ridicat unele probleme impor­tante care şi-au găsit locul cuvenit în hotărirea adoptată. Comitetul comunal de partid atrage astfel atenţia sindi­catului asupra necesităţii de a inten­sifica munca cultural-educativa în rîn­­dul membrilor de sindicat şi de a-i antrena pe aceştia la activitatea cul­­tural-artistică de masă, asupra impor­tanţei bibliotecii comunale a cărei ac­tivitate trebuie intensificată pentru răspindirea mai largă a cărţii in rîn­­r­ul colectiviştilor. Analizind mai îndeaproape munca sindicatului observăm Insă că a făcut puţin In comparaţie cu sarcinile în­semnate ce-i reveneau in această pe­rioadă. Comitetul comunal de partid n-a sesizat varietatea de probleme ce trebuie să stea in atenţia sindicatului şi de aceea hotărirea adoptată cu prilejul analizei muncii sindicale cu­prinde o problematică restrînsa, nu-i deschide sindicatului o perspectivă mai largă în munca sa. Comitetul comunal de partid a subliniat just importanţa activităţii culturale sub diferite forme — conferinţe, programe artistice, re­cenzii de cărţi, dar a scăpat din ve­dere alte probleme importante care trebuie să stea în atenţia sindicatului cum ar fi îndrumarea grupelor sindi­cale, combaterea unor manifestări de birocratism, servirea oamenilor muncii la cooperativă, asistenţa medicală la dispensarul comunei şi altele. Neavînd o îndrumare mai largă, nici comitetul sindical nu a cuprins un timp mai larg de activitate şi nici nu s-a stră­duit să aprofundeze sarcinile ce-i re­veneau. Surprinde mai ales faptul că in planul de muncă pe trimestrul al doilea s-a trecut in toate cele trei luni analiza uneia şi aceleiaşi probleme - munca culturală. Tovarăşul Iacob Ca­­zacu, secretarul comitetului sindical ne explică astfel: - Dacă n-o treceam de trei ori, nu se analiza niciodată. S-a analizat insă de două ori. Ar trebui să ne aşteptăm deci la o muncă culturală intensă in comuna Scinteia. Din informaţiile pe care ni le dă comite­tul comunal de partid, rezultă însă că a fost ceva activitate cultural-artistică, dar acum a stagnat. După unele păreri cauza ar fi începerea lucrărilor agri­cole de vară. Adevărul constă insă In slaba preocupare a factorilor de râs- Viaţa de partid pondere pentru desfăşurarea unei acti­vităţi culturale continue. Căminul cul­tural putea să-şi alcătuiască un plan de muncă special pentru campania de recoltare şi treierie, deplasind centrul de greutate a muncii culturale la ari­ile de treier. Oare pentru aceasta era nevoie de incă o şedinţă de comitet sindical? După unele date rezultă că nici comitetul comunal de partid nu s-a ocupat suficient de activitatea culturală cu toate că aceasta a făcut obiectul unei analize in comitet. Se poate trage concluzia că In co­muna Scinteia există tendinţa de a înlocui munca organizatorică operati­vă cu şedinţele, ceea ce, în mod vădit, nu aduce rezultate bune. Aceasta se observă mai ales în munca comitetu­lui sindicatului din comună. Din cei şapte membri ai comitetului, numai cinci au sarcini în munca sindicală, ceilalţi doi, cit şi supleanţii participă doar la şedinţele comitetului. Din această cau­ză nu toate grupele sindicate activea­ză în mod corespunzător. Unele grupe cum ar fi acelea de la şcoală şi de la dispensarul medical îşi ţin adunările cu regularitate, dezbat probleme pro­­fesionale, însă alte grupe sindicale, cum ar fi acelea de la sfatul popular sau de la cooperativă nu-şi ţin cu regu­laritate nici adunările lunare. La sfatul popular s-au ţinut numai două adu­­nări de grupă sindicală în acest an, dar n-au dezbătut problemele speci­fice muncii salariaţiilor de aici. Grupa sindicală a preluat în mod nejustificat unele probleme care aparţin comitetu­lui executiv al sfatului popular - pre­gătirea campaniei de întreţinere a cul­turilor şi repartizarea salariaţilor sfa­tului pe brigăzile G.A.C. pentru a-i ajuta pe colectivişti la lucrările agri­cole. Grupa sindicală ar fi trebuit să se ocupe de educarea salariaţilor, de combaterea birocratismului unora, de întărirea disciplinei in muncă, etc. Este bine că in grupa sindicală s-au ţinut unele conferinţe cum ar fi „Păstrarea avutului obştesc” sau „Mijloacele de fertilizare a solului” dar munca edu­cativă trebuie privită şi prin prisma activităţii concrete a salariaţilor sfa­tului popular. La cooperativă intîlnim o situaţie şi mai neplăcută. Tovarăşa Maria Cio­­potă, membră a comitetului sindical şi salariată la cooperativă, nu-şi aminteş­te dacă grupa sindicală a ţinut vreo adunare de la alegeri pină acum. In concluzie, se poate spune că unii membri ai comitetului sindical nu simt incă răspunderea pentru activitatea sin­dicatului, nu-şi cunosc sarcinile, iar preşedintele sindicatului se străduieşte prea puţin să îndrepte această stare de lucruri. Pină la 18 iulie nu s-a în­tocmit nici planul de muncă pe tri­mestrul al treilea. Comitetul comunal de partid are datoria să indrume mai îndeaproape comitetul sindical, să-l ajute să stabi­lească sarcini concrete pentru fiecare membru al comitetului în vederea ac­tivizării tuturor grupelor sindicale. Lăr­girea sferei de activitate a comitetului sindical şi a grupelor sindicale, după indicaţiile Statutului sindicatelor, creş­terea răspunderii lui pentru educarea salariaţilor, pentru rezolvarea unor probleme profesionale trebuie să con­stituie o preocupare importantă a co­mitetului comunal de partid, V. GH. o­piri In atenţia pomicultorilor! Se ştie că viermele merelor se­­ în­mulţeşte de două ori pe an. La prima înmulţire viermii apar la începutul lunii iunie, iar la cea de a doua, după 13 august. Viermele merelor se combate făcînd stropiri la prima înmulţire şi 2 stro­­f­­i la înmulţirea a doua. Prima stro­pire se face la apariţia primelor o­­mizi, iar a doua după 10-12 zile de la prima stropire. In această perioadă stropirile tre­buie să înceapă la 31 iulie 1962 şi să se termine în 5-6 zile. Stropirile se fac cu una din urmă­toarele preparate : 1) D.D.T. emulsia (23 la sută •* Detox) 500 gr. la 100 litri apă -1 100 g. Ekatox (20 la sută). 2) Ekatox (20 la sută) 150 g. la 100 litri apă. 3) H.C.H. (Lindatox 20 la sută) 600 g. la 100 litri apă. 4) Arseniat de Pb. 500 g. la 100 litri apă. Intrucît preparatele sînt toxice, in timpul lucrului nu trebuie să se fu­meze, să se mănînce sau să se bea, iar după încetarea lucrului, lucrătorii să se spele bine cu apă şi săpun. Staţiunea experimentală horti-viticolă Iaşi Vă relatăm despre: Lucrările de întreţinere şi extindere a reţelei de telecomunicaţii şi radioficare din regiune In cadrul Direcţiei regionale P.T.T.R. Iaşi funcţionează d­intre altele, centrul tehnic de întreţinere şi extindere a re­ţelei de telecomunicaţii şi radioficare. El dispune de două subcentre, unul la laşi* care execută lucrările de teleco­­municaţii în raioanele laşi, Paşcani, Hîrlău, Negreşti şi altul la Bîrlad, care îşi desfăşoară activitatea în raioanele Bîrlad, Vaslui şi Huşi. Intr-o vizită fă­cută recent la centrul tehnic regio­nal­­­­aşi* am luat cunoştinţă despre principalele acţiuni întreprinse în scopul asigurării continue a calităţii convorbirilor telefonice urbane şi inter­urbane, despre noile lucrări de extin-­ dere a reţelei telefonice şi de radiofi­care în cuprinsul regiunii. Urmărind îndeaproape înfăptuirea planului de măsuri tehnice şi organiza­torice prevăzute pentru anul acesta colectivul centrului tehnic regional­ Iaşi a reuşit să obţină însemnate realizări în muncă. Continuînd acţiunea de întreţinere şi extindere a reţelei de telecomunicaţii şi radioficare, a reuşit în semestrul I a.c. să execute peste 50 lucrări de reparaţii periodice. In felul acesta a fost îmbunătăţită şi mai mult calitatea audiţiilor telefonice şi a transmisiilor pe circuitele de radioficare pe trasee ca: laşi-Tg. Frumos, laşi-Roman, Paş­­cani-Mirceşti, Bîrlad-Tutova, Bîrlad - Vaslui, Huşi-Crasna şi altele. De ase­menea, în cursul semestrului I a.c. au luat o mare amploare şi lucrările de extensie. De pildă, din cele 79 lucrări angajate, 73 sunt executate sau se a­­flă în curs de execuţie. Prin efectuarea unor astfel de lucrări s-a putut trece la instalarea de noi posturi telefonice în localităţile Epureni-raionul Bîrlad, Costeşti şi Puşcaşi - raionul Vaslui, Şchiopeni - raionul Bîrlad, Rîşeşti şi Gura Văii - raionul Huşi etc. Tot ca urmare a lucrărilor de extindere a re­­ţelei, a crescut cu încă 900, in semestrul I, şi numărul abonaţilor de radioficare. Colectivul centrului tehnic regional Iaşi este hotărît ca cele circa 60 lu­crări de reparaţii periodice pe care le are de executat in cuprinsul regiunii pină la sfirşitul acestui ani, să le exe­cute înainte de termen. M. ENESCU a:m­illi!iii Acţiuni patriotice •­ Gospodărirea şi înfrumuseţarea localităţii lor constituie o preocupa­re permanentă pentru cetăţenii din comuna Bălteni, raionul Vaslui. Prin­tre obiectivele realizate, in ultima vreme, prin munca voluntară a cetă­ţenilor de aici se înscriu construirea a şapte podeţe (şase din beton şi u­­nul din lemn), săparea a trei fîntînî şi reamenajarea altor cinci. De ase­menea, cetăţenii au transportat şi îm­prăştiat pietriş pe o porţiune de 3.600 m.l. drum, au săpat peste 2.000 m.l. şanţuri şi altele. Prin aceste acţiuni au fost realizate economii în valoa­re de peste 10.000 lei. (De la A. VLADESCU - colectivist). ♦ In această perioadă, pionierii şi şcolarii din satele Chişărăi şi Mede­leni din raionul Iaşi participă şi la acţiunea de strîngere a spicelor de grîu. Cu cîteva zile în urmă, de e­­xemplu, ei au reuşit, în numai trei ore, să culeagă o însemnată cantitate de spice din care s-au obţinut aproa­pe 80 kg grîu. (De la I. MANOLA­­CHE - învăţător). * In frunte cu deputaţii, cetăţenii oraşului Vaslui îşi aduc aportul la di­ferite acţiuni de folos obştesc. In se­mestrul care a trecut, de pildă, prin munca voluntară a cetăţenilor de a­ici a fost amenajată o suprafaţă de aproape 600 m.p. terenuri virane, s-au terasat 3.600 m.l. drumuri. Tot­odată, a fost amenajat un teren de sport, s-a montat o cişmea publică şi multe altele. (De la V. GEORGES­­CU — muncitor). * De curînd, comitetul de stradă din circumscripţia 41 (oraş Huşi) a luat iniţiativa să amenajeze o alee de pe strada Kerimbach. Astfel, gospodinele din această parte a o­­raşului au muncit în cîteva după a­­miezi, reuşind să amenajeze şi să planteze diferite flori pe noua alee, cu o lungime de 22 metri. In această acţiune s-au evidenţiat gospodinele Maria Minuţă, Aurica Ghica, Elena Calciu şi altele. (De la­­ SCHAFFER - funcţionar). * Paralel cu acţiunea de electrifi­care a satului, a lucrărilor de reface­re a drumurilor şi podurilor, cetăţe­nii din comuna Valea Rea, raionul Vaslui, îşi aduc aportul la buna gos­podărire a şcolii elementare. Aşa bunăoară, ei au participat, nu de mult, la împrejmuirea şcolii din sat cu un gard. Noul gard, confecţionat din plasă de sîrmă, are o lungime de 180 metri. (De la A. CONDREA -* colectivist) Controlorul de calitate această perioadă. De pildă, co­lectivul secţiei a inzestrat cu frm­e automate un număr de 10 vagoane, a efectuat repara­ţii capitale la alte 9 vagoane, iar alte 13 vagoane au fost reparate pentru diferite între­prinderi din ţară. In semestrul I a.c., faţă de aceeaşi perioa­dă a anului trecut, procentul căderilor în termen de garan­ţie la frîne a fost redus cu pes­te 25 la sută. ... — Cum a rămas cu cele două vagoane căzute în T.G. la Petroşani? i-am făcut o ultimă întrebare tehnicianului Filip Godină, înainte de a ne des­părţi.­­ Le-am scos din T.G. Am mers acolo. Le-am arătat to­varăşilor diagrama, au găsit-o bună dar.......Las’că facem noi o diagramă“. Nu, le zic, ridic eu diagrama. Mă pricep la aşa ceva“. Cînd o fac, constat că ventilul frînei e în bună stare de funcţionare. Un singur mic defect, se depusese praf la pis­tonul de minimă presiune, ceea ce făcuse ca ventilul să cape­te boala lenei. Numai că.!’, boala aceasta nu i-o cauzasem noi, aşa că... O nouă dovadă care spune că Filip Godină este, intr-adevăr, un priceput şi exigent contro­lor al calităţii, unul din nu­meroşii muncitori, ingineri şi teh­nicieni ai atelierelor de reparat material rulant Nicolina din Iaşi, care dau dovadă de hăr­nicie, pricepere şi de dezvoltat simţ al răspunderii în munca lor. (Urmare din pag. I.a) Imunea tovarăşilor săi de la a­­telierul mecanic. Secţia a II-a vagoane a realizat în semestrul I a.c. mult mai multe reparații decit sarcina planificată pentru Actualitatea în ţările socialiste Gigantul de pe Vîcegda U. R. S. S. Taiga de nepătruns... Mlaştini... Aşa ferau pină mai ieri malurile Vîcegdei, în apropiere de Sîktîvkar. In prezent Insă, aici se desfăşoară o grandioa­să construcţie , se înalţă unul din cele mai mari combinate din lume pentru industrializarea lemnului. Rambleul auriu al liniei ferate tra­versează oceanul verde al pădurilor. Alături de şantier, s-a construit şi o autostradă, pe care gonesc şiruri de autocamioane basculante Încărcate cu beton... Viitorul gigant de pe Vîcegda este un şantier de şoc al septenalului. Spre sfirşitul anului 1964 pe malul sting al Vîcegdei se vor înălţa corpu­rile de clădiri ale întreprinderilor combinatului, care vor produce mo­bilă, placaj, celuloză, chimicale, ob­ţinute din prelucrarea lemnului. Dar producţia principală va fi hirtia de ziar. Combinatul pentru industrializa­rea lemnului de pe Vîcegda va pro­duce anual 110.000 tone de astfel de hirtie. Deocamdată se înalţă cîteva între­prinderi, care vor constitui baza de construcţie a combinatului. Incă in anul acesta vor intra în funcţiune o fabrică de mortar de beton şi una de beton asfaltic, un poligon pentru producţia de beton­ armat, o secţie de cazane, una de oxigen, un garaj pentru 950 de autovehicule. Se cons­truieşte şi oraşul lucrătorilor combina­tului. Ei vor primi locuinţe moderne, înzestrate cu tot confortul. Peste 4.000 de persoane muncesc acum pe şantierul combinatului. Nu este departe ziua cînd constructorii vor putea raporta patriei: gigantul de pe Vîcegda a intrat in funcţiune! R. S. Cehoslovacă In Slovacia, la şantierul naval din Komarno, se construieşte nava *,Re­­kreant“ — prima navă cehoslovacă cu două corpuri. „Rekreant“ va fi o adevărată casă de odihnă plutitoare. Timp de 21 de zile, 200 de călători, instalaţi în 100 de cabine confortabile de câte două locuri, vor face excursii pe Dunăre. Nava „Rekreant“ — o casă de odihnă plutitoare Nava fiind formată din două corpuri care plutesc alături. Spaţiul care se formează între ele permite să fie în întregime amenajat pentru odihnă. Pe „Rekreant“ se vor amenaja şi o bibliotecă, un cinematograf cu ecran lat, iar pe puntea superioară - terase şi două bazine de înot. U.R.S.S. La uzina de utilaj greu de fierărie şi presă a fost construită o presă hidraulică unică cu acţiune dublă şi o forţă de 800 tone. Ea este destinată laminării la cald a pieselor din placi groase, funduri pen­tru vase de mare capacitate, diferite rezervoare şi cazane. Afară de aceasta, presa poate fi folosită pentru ştanţarea la cald şi rece. Mări­mea ei poate fi apreciată după dimensiuni: înălţimea - aproape 15 m, greutatea 350 tone. IN CLIŞEU: Presa hidraulică de ştanţare cu dublă atţidie şi forţa de 800 tone - tip P 233“. R. D. Germană­­ Utilizarea maşinilor de calcul în economia naţională In economia naţională a R.D. Ger­mane se folosesc astăzi 14 maşini de calculat „Z.R.A. a 1“, produse de uzinele „Zeiss“ din Jena, iar pină la sfirşitul anului numărul lor se va ri­dica la 24. Uzinele „Zeiss“ reprezintă cel mai mare şi mai operativ centru de cal­cul din R.D. Germană, prin cele două automate „Oprema“ şi două automate „Z.R.A.“- 1. In cadrul uzine­lor „,Zeiss“ au fost organizate cursuri speciale cu durata de mai mulţi ani, la care au fost calificaţi 400 de spe­cialişti în folosirea maşinilor de calcul. Centrul de calcul din Jena a re­zolvat în ultimii ani peste 200 de probleme diferite, printre care viteza reacţiei unor procese chimice, vibra­ţiile podurilor, absorbţia de către singe a medicamentelor injectate etc. RA­P. Bulgaria­­ Combinatul de plumb şi zinc de la Plovdiv Recent, la Combinatul de plumb şi zinc de lingă Plovdiv au fost pro­duse primele foi de tablă de zinc catodic. Cînd combinatul va funcţio­na cu întreaga capacitate, va pro­duce o cantitate de două ori mai mare de metale neferoase decit u­­zina de plumb şi zinc construită în 1955 la Kîrdjali. Combinatul de In Plovdiv va produce anual 30.000 tone de zinc, 60.000 tone de acid sulfuric şi 40.000 tone de plumb. Intr-o perioadă scurtă, metalurgia neferoasă a Bulgariei a înregistrat­ mari succese. S-a acordat o deose­bită atenţie bazei de materii prime - au fost descoperite noi zăcăminte de minereuri - au fost construite hnot mine. Dacă în 1939 nu existau în Bulgaria decit două fabrici de flota­­ţie, acum funcţionează 17 asemenea fabrici. Concentratul produs de aces­tea este prelucrat îr­ cinci mari între­prinderi metalurgice din Bulgaria. In afară de principalele metale ne­feroase, se obţin aici şi o serie de metale rare şi nobile ca seleniu, te­­lur, cadmiu, aur şi argint. R. P. Ungară Sera calda din materiala sintetica Faptul că Ungaria este o ţară bogată în surse termale şi că co­operativele agricole de producţie folosesc acum pe scară largă a­­ceste ape, odinioară neutilizate, producţia de legume - trufandale a sporit rapid. La dezvoltarea continuă a pro­ducţiei acestor legume vor con­tribui într-o importantă măsură se­rele calde din material plastic, realizate pe baza propunerilor acad. András Somos. In aceste sere geamurile sunt înlocuite prin foi dinltr-ufi material plastic, apli­cate pe o armătură în formă de boltă, confecţionată din ţevi, de asemenea, din material plastic. Serele au suprafaţa de 75 m.p. şi pot fi montate foarte repede. Ele pot fi încălzite şi aerisite la fel ca şi serele cu geamuri. Lăsind însă să pătrundă mai bine rozele ultra­libiette, serele din material plastic s­unt mai avantajoase pentru plante. O întreprindere specializată în fabricarea de sere din material plastic va produce anul acesta 5.000 de sere. ▲ Wim lin­'l. 1. wic'!tit­utal întreprinderea „Drumul aduce la cunoştinţa celor interesaţi că primeşte şi execută următoarele comenzi: — Maşini de gătit tip cismă la preţul de 166 lei. — împletituri de sîrmă. — Prefabricate din beteri armat şi simplu. — Lucrări de lăcătuşerie. — Lucrări de tînîchigerîe. — Reparate auto­­ socialismului“ Bîrlad •— Reparații căruţe* Comenzile se executi­­cu m­aterialul întreprinderii și a­ fclientului* Doritorii se VS? adresă la Sediul întreprinderii In Str. Geheorghe Gheorghiu-Dej, nr. 3, Telefon nr. 259 Sau 274. Lucrările executate sunt de bună calitate și livrate cu promptitudine. GI­ATAR SPECIAL VINURI SELECŢIONATE BERE PROASPĂTĂ C. C. L. Produse Industriale ______oraş Iași______ anunţă publicul cumpără­tor că a pus în vînzare prin magazinele sale nr. 71 şi 82 din str. Ştefan cl Mare un bogat sortiment de articole de plajă. Coop. „Tehnica Confecţiei“ laşi aduce la cunoştinţa celor inte­resaţi că primeşte înscrieri pen­tru şcolarizarea de ucenici, băieţi în meseria de croitorie bărbă­tească. Condiţiile de primire sunt: Să fie absolvent a 7 d­. ele­mentare — Să aibă domiciliul in oraşul laşi. — Să aibă vîrsta între 14-16 ani. Pentru orice relații suplimentar r°, doritorii se vor adresa la Serv. Personal al cooperativei din Iași, str. Uzinei nr. 78. pag: 5-6 Comunicare Incepînd cu 1 august 1962 s-au pus în vînzare manualele şcolare pentru clasele VIII-XI, care pot fi procurate de la: - Librăria Noastră nr. 9 laşi str. Lă­­puşneanu nr. 35­­ - Librăria Noastră nr. 20 laşi str. Lăpuşneanu nr. 17 - Şcoala medie nr. 2 Bîrlad - Librăria Noastră - Huşi str. Rev­publicii nr. 50­­ - Librăria Noastră — Vaslui, str. I. C. Frimu nr. 39 | - Librăria Noastră nr. 1 - Paşcani* str. Republicii nr. 67 Manualele şcolare pentru clasele I-VII se vor distribui gratuit prin şcoli. ELEVI ŞI ELEVEI Procuraţi-vă din timp manualele şcolare! Librăriile şi magazinele de pepetărie s­unt bogat aprovizionate cu Caiete si rechizite școlara. C. C. L Mixt Huşi Aduce la cunoştinţa cumpără­torilor că în magazinele sale se găseşte spre desfacere un bogat sortiment­ele: ţesături bumbac, stofe, mătăsuri, trico­taje. Opera de Stat Iaşi Anunţă concurs pentru ocuparea următoarelor posturi: I. Solişti vocali 2 tenori lirici, 1 tenor lric-spint, 1 bariton dramatic II. Cor 4 tenori, 3 baritoni, 4 basi III. Orchestra 6 vioara l-a, 2 contrabas, 4 pianişti* corepetitori­­ IV. Balet 4 balerini, 4 balerine* Concursul va avea loc In ziua de 30 august a.c. la Opera de Stat din Idsl unde se vor depună șl cererile pină lr* preziua concursului.­­ M . M. C. M. întreprinderea pentru Colectarea Metalelor _____ Secţia fi. C. M. laş, anunţă vacante următoarele posturi: — Tehnician I tehnolog normator — Tehnician I dispecer — Inginer mecanic. Condiţiile sunt cele prevăzute de H.C.M. 1053 1­960. Doritorii se vor adresa în str. Păcurari nr. 25 sau la telefon nr. 3550. Pentru sezonul de vară, găsiţi în unităţile O.C.L.’ Mixt-Vaslui un bo­gat sortiment de mătase,­­ tricota­­je din bumbac și mătase* lenjerie din fire de măta­se nylon și relon. întreprinderea „Muncitorul“ laşi anunţă că şi-a schimbat denu­mirea în „ÎNTREPRINDEREA DE REPARAŢII CAPITALE ŞI CONS­TRUCţIi (I.R.C.) cu sediul in Iaşi str. Dobrogeanu Gherea nr. 15 şi execută lucrări de reparaţii, cons­trucţii imobile atit pentru secto­rul socialist cit şi pentru parti­culari. Se execută reparaţii de orice natură la clădiri ca: zidărie, zugrăveli, invelitoare acoperiş, sobe teracotă precum şi instalaţii electrice şi sanitare. i. G. C. Vaslui str. Gheorghe Racoviţă nr. 23 telefon 433, achi­ziţionează din stocuri su-­pranormative: 1 buc. întrerupător au­­ tomat D.l.T.A. 25 A. 1 buc. Priză tripolară de 380 V. 60 A in car­casă de fanta. 1 buc. Pompă sumersi­­bilă cu următoarele ca­racteristici : Q ■= 9 m.c. oră­ H = 60 m. P = 4 kw. 3000 t/m tem­siune 380 V cu Stea. Refulare 50 mm. pentru foraj de 200 mm. COOPfIMiiynOIM CONSUM 1 mmm—1 mm lillliUBIW I ll 11' IU m

Next