Flacăra Iaşului, septembrie 1962 (Anul 18, nr. 4974-4999)

1962-09-01 / nr. 4974

T y b PROEETIKI UTS TOATi TI Ritt, VIlTl-lA 1 ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. IAŞI ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Calitatea şi economiile sunt obiective concrete în întrecerea socialistă Anul acesta colectivul Atelierelor R.M.R. Paşcani a acordat o atenţie sporită îndeplinirii ritmice a planului la toţi indicii, intre care îmbunătăţi­rea continuă a calităţii producţiei şi reducerea preţului de cost, îndeosebi pe calea economiilor, au stat în cen­trul preocupărilor muncitorilor, ingi­nerilor şi tehnicienilor. îndrumat de comitetul de partid, comitetul sindi­catului a organizat întrecerea socialis­tă pornind tocmai de la aceste două obiective principale. Eforturile partici­panţilor la întrecere au fost sprijinite astfel încît cele două obiective să se împletească armonios. Acţiuni variate, eficace La indicaţiile comitetului de partid,­­comitetul sindicatului nostru a iniţiat, împreună cu conducerea întreprinderii, unele ac­ţiuni comune cum ar fi : organizarea cursurilor de minim tehnic şi de ridi­care a calificării profe­sionale ; vizionarea în co­lective largi a unor filme teh­­ice de scurt metraj, în genere foarte apropiate specificu­lui producţiei noastre; conferinţe, ex­puneri şi referate tehnice interesante, care au tratat teme cum ar fi: „Des­pre lucrările de calitate în sectorul de vopsitorie a vagoanelor de călători", ,,Aplicarea sudurii metalelor la repa­raţia materialului rulant" etc. Toate aceste forme de culturalizare au dus la îmbogăţirea cunoştinţelor tehnico-profesionale ale colectivului nostru. Desfăşurarea unei bogate ac­tivităţi de culturalizare şi prin urmare creşterea pe această cale a nivelului d­e cultură tehnică a participanţilor la întrecerea socialistă a avut multe efecte pozitive asupra producţiei. Foarte eficace s-a dovedit în practică falul în care comitetul sindicatului nostru s-a ocupat de sprijinirea efor­turilor făcute de muncitori în întrece­rea pentru îmbunătăţirea calităţii, în­deosebi prin organizarea exemplară a consfătuirilor de producţie. In afara celor obişnuite, comitetul sindicatului a­ îndrumat de comitetul de partid­a a luat măsuri pentru organizarea consfătuirilor de producţie, de pildă, într-o singură secţie, la care au fost invitaţi să participe tovarăşi din sec­ţiile care colaborează la acelaşi pro­ces tehnologic. De exemplu, în secţia l-a vagoane clasă au participat de­seori reprezentanţi ai secţiilor strungă­­rie, piese de schimb şi forjă. In faţa ,,furnizorilor interni" au fost dezbătute unele neajunsuri întîmpinate de co­lectivul secţiei a l-a vagoane clasă. Analiza critică profundă la care au participat şi Invitaţii din secţiile ajută­toare, a scos la iveală lipsurile şi cauzele lor, făcindu-se propuneri va­loroase. De aceste propuneri s-a ţi­nut seama ulterior, ceea ce a dus la o calitate superioară a producţiei, la îmbunătăţirea ritmului de lucru, la creşterea productivităţii muncii. Un re­zultat practic imediat s-a obţinut la strungărie unde întrecerea era intr-un timp stingherită de lipsurile cauzate ins forjori. In această secţie, la o con­sfătuire de producţie au fost invitaţi şi ciţiva muncitori şi maiştri de la forjă. Strungarii au ridicat obiecţii la unele piese livrate lor de forjori, piese care erau supradimensionate. In urma discuţiilor purtate s-au cristalizat pro­puneri care aplicate In practică au dus la folosirea unor metode noi de matriţare şi în consecinţă la reducerea adaoselor de prelucrare. De aici a cîştigat şi forţa, care şi-a sporit sur­sele de economisire a materialului, dar şi strungaria, care prelucrind piese cu adaose mai mici, a redus timpul manoperei, solicitarea maşinilor, a for­ţei de muncă. Printre alte acţiuni iniţiate de co­mitetul sindicatului se poate cita şi organizarea unor schimburi de expe­rienţă intre secţii. Schimbul de expe­rienţă organizat, de pildă, intre secţia l-a vagoane clasă şi secţia a ll-a va­goane marfă cu R.P., la care au par­ticipat lăcătuşi de la legarea roţilor şi lăcătuşi care lucrează la frîne a dus la reduce­rea defectărilor în ter­menele de garanţie la o­­sii şi frîne. Aceasta este una dintre explicaţiile pen­tru care întreprinderea noastră n-a înregistrat în­­ primele 7 luni nici un refuz şi nici o reclamaţie in ceea ce priveşte calitatea lucrărilor executate. „Judecata“ rebutului Aceasta este o metodă care se a­­plică cu bune rezultate in întreprin­derea noastră. Propriu zis nu este vor­ba despre o „judecare” a rebutului ci mai mult a celor care­­uneori dau lucru de proastă calitate. Cum se pro­cedează? Cînd un vagon este gata să iasă pe poartă se procedează la recepţia lui. Dacă se constată vreun defect atunci sunt chemaţi muncitorii şi maiştrii care au răspuns de execu­ţia lucrărilor respective şi, acolo pe loc, sunt „judecaţi“ pentru lipsurile ob­servate. Se fac remedierile necesare dar râmîn şi concluziile pentru viitor, folositoare pentru cei „judecaţi”. Dar această „judecată” a rebutului se face şi în secţii. De pildă, recent maistrul recepţioner Gh. Diaconu din secţia forjă a constatat diferenţe de dimen­siune la o parte din piesele ce tre­buiau livrate secţiei următoare. Piesele respective erau de calitate slabă pen­tru că matriţele nu fuseseră bine curăţite, astfel incit in momentul pre­sării să nu existe zgură In ele, fapt ce a dus la diferenţe de dimensiuni, adică la rebut. Această metodă şi-a dovedit In practică forţa sa agitatorică şi edu­cativă. Folosită cu pricepere metoda această contribuie la mobilizarea mai activă a muncitorilor în întrecerea pen­tru ridicarea calităţii producţiei. Iniţiativa Adeseori muncitorii, Inginerii şi teh­nicienii noştri dau dovadă de multă iniţiativă, ceea ce dovedeşte interesul lor pentru realizarea obiectivelor fi­xate în întrecerea socialistă, hotărî­­rea de a contribui prin fapte con­crete la realizarea sarcinilor trasate de partid. Am să mă refer la una dintre aces­tea, foarte importantă și cu efecte ȘTEFAN VOI­NEA președintele comitetului sindicatului de la Atelierele R.M.R. Pascani (Continuare In pagi­n­a) *Vi­­V( 'V 'Vv rv Ar * La Atelierele R.M.R. Pascani • Ar Ar Ar Al Ar Ar Ar Ar UNÎV LNÉSCl Prezente romîneşti peste hotare NEW YORK 31 (Agerpres). După cum relatează agenţia United Press International, la Cambridge în statul Massachusetts are loc sub aus­piciile Institutului de tehnologie din statul Massachusetts şi al Universită­ţii Harvard, cel de-al IX-lea Congres internaţional de lingvistică. La con­gres participă şi oameni de ştiinţă din R.P. Romînă care au prezentat comunicări. In cadrul unei şedinţe consacrate cercetărilor în probleme de fonetică, la 30 august prof. universitar Emanuel Vasiliu a prezentat o comunicare cu privire la anumite aspecte ale foneti­cii limbii române. La 31 august sunt programate, de asemenea, comunicări de acad. prof. Alexandru Graur­­ și acad. Alexandru Rosetti. §§ culeg struguri 4§ masă, Jg­gosPi^S SffdfiRl* AM­L&­ EegQBS&t^ BirJad» ANUL XVIII NR. 4974 LIMBÄTA 1 SEPTEMBRIE 1962 4 PAGINI 20 BANI Combinatul petrochimic de la Brazi - nou obiectiv al industriei noastre petroliere Printr-un­­decret al Consiliului de stat, pentru merite deose­bite in muncă, cu prilejul con­­stru­irii şi punerii în funcţiune a complexului de reformare ca­talitică de la Brazi au fost confe­rite „Ordinul Muncii“ clasele a II-a şi a II-a unui număr de 63 d­e muncitori, tehnicieni şi ingineri. înaltele distincţii au fost în­­mînate în cadrul unei solem­nităţi de tovarăşul Ştefan Voi­­tec, vicepreşedinte al Consiliu­lui de Stat care, în numele C.C. al P.M.R., Consiliului de Stat şi guvernului, al tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej perso­nal, a felicitat călduros pe cei decoraţi, urîndu-le noi succese în activitatea lor de viitor.­­La solemnitate au participat tovarăşii: Anton Breitenhofer, membru al Consiliului de Stat, Mihail Florescu, ministrul In­­d­ustriei Petrolului şi Chimiei, Nicolae Ionescu şi Răducanu Cioroiu, adjuncţi al ministru­lui Industriei Petrolului şi Chi­miei, Dumitru Hagiu, vicepre­şedinte al Comitetului Geologic. La Brazi, In apropierea­ Plo­­ieştiului, a fost pus In funcţiu­ne complexul de reformare ca­talitică a benzinei şi de hidrofi­­nare a motorinei. In Instalaţiile complexului, din benzină inferioară se obţin combustibili superiori şi o serie de produse care sunt folosite ca materii prime în industria noastră petrochimică, la fabri­carea cauciucului sintetic, a ma­selor plastice, firelor şi fibrelor sintetice etc. Instalaţiile moderne­­cu care este înzestrat acest obiectiv in­dustrial, funcţionează pe baza unor procedee tehnologice co­respunzătoare nivelului actual al tehnicii din acest domeniu. Pentru a se asigura energia e­­lectrică şi aburul necesar func­ţionării acestor instalaţii şi al­tor unităţi industriale din Plo­ieşti, a fost construită şi dată în funcţiune la Brazi o centrală electrică de termoficare. Noul obiectiv industrial cu o capacitate de prelucrare de un milion de tone pe an, pre­văzut în documentele celui de­al III-lea Congres al partidului, aduce o­­contribuţie importantă la creşterea valorii produselor obţinute din fiecare tonă de ţiţei supusă prelucrării, îmbu­nătăţeşte calitatea benzinei şi motorinei şi asigură producerea unei game variate de alte pro­duse. (Agerpres) In preajma noului an şcolar li­brăriile cunosc o mare afluenţă de elevi ce-şi procură rechizitele şcolare. IN CLIŞEU: un aspect de la „Librăria noastră“ unitatea 20 din strada Lăpuşneanu. Brigada a 7-a de mecanizatori de la S.M.T. Podul floaiei se numără printre brigăzile fruntaşe din 9 ... .. . ■ • i!„. _i!_ I Lm­nloîS morfininnlnr! nil mnitmUt’. staţiune. Lucrînd­ pe­ tarlalele gospodăriei agricole colective din Leţcani harnicii mecanizatori au obţinut şi obţin însemnate succese in muncă. IN CLIŞEU: o parte din brigadă. De la stingă spre dreapta: Vasile Ur­sache, Gheorghe Zamfir, lulius Teuton - șef de brigadă și Filip loan. Cît mai multe furaje însilozate! La G. A. C. Totoeşti se asigură o puternică bază furajeră Sectorul zootehnic al gospodăriei agricole colective din Totoeşti, raio­nul Hîrlău, este în plină dezvoltare. Numai numărul taurinelor a ajuns in prezent la peste 500. Şi ca buni gospodari colectiviştii s-au îngrijit din vreme şi de asigurarea unor canti­tăţi îndestulătoare de plante furajere însilozate. Consiliul de conducere n-a scăpat din atenţia sa problema obţinerii u­­nui nutreţ însilozat de calitate şi cît mai variat. In acest scop s-a întocmit un plan de măsuri în care s-au pre­văzut sarcinile de plan, forţele exis­tente şi ce anume plante se însilo­­zează. Colectiviştii au însilozat mai întîi 230 tone cu diferite ierburi de baltă ca rogozuri, pănuşiţă etc., apoi 400 tone de floarea soarelui. Acum se insilozează de zor porumbul. Pînâ în prezent s-au şi însilozat peste 600 tone porumb. Acţiunea de însilozare a porumbului se desfăşoară într-un ritm rapid. Consiliul de conducere al gospodăriei a repartizat să se ocupe de această treabă două brigăzi. In fiecare brigadă munca este organi­zată in aşa fel încît să se asigure tocătorilor un mers continuu şi cit mai rapid, pentru ca o groapă să fie umplută în cel mult două zile. Şefii de brigăzi au luat măsura ca însi­­lozatul porumbului să se facă şi în timpul nopţii, în scopul terminării cît mai grabnice a acestei acţiuni.­­ In cîteva zile numai, vom încheia cu însilozatul porumbului - ne-a spus tovarăşul P. Dranciuc, preşedintele gospodăriei. Cele 3.200 tone de plan­te planificate a fi însilozate vor fi depăşite. Vom însiloza în continuare frunzele şi coletele de sfeclă de zahăr de pe cele 110 ha. pe care Ie vom recolta, în amestec cu pleavă. De a­­semenea, vom însiloza strujeni uscaţi in amestec cu tăieţei de sfeclă de zahăr. Vrem ca să asigurăm o puter­nică bază furajeră animalelor de producţie ştiind că strădania noastră va fi răsplătită din plin prin produc­ţii sporite de carne, lapte, lină. Vecinii — colectivişti! din Podul Iloaiei, au rămas în urmă Colectiviştii din Podul Iloaiei, raio­nul Iaşi sunt vecini cu cei din Totoleşti, raionul Hîrlău. Aceasta ar presupune că experienţa bună a unuia să fie însuşită de celălalt. Dar in timp ce colectiviştii din Totoeşti îşi dau inte­resul să asigure o puternică bază furajeră, însilozînd de zor, cei din Podul Iloaiei au rămas în urmă cu totul nejustificat. Tovarăşul Gh. Apostol, secretarul organizaţiei de partid şi tovarăşul Constantin Păuieţ, membru al biroului organizaţiei de bază, susţineau că s-au luat măsuri din vreme pentru ca însilozatul porumbului să se desfă­şoare într-un timp scurt. Argumentul principal : „la noi s-au început insi'« iozările de aproape două săptămîni“.­ Dar de două săptămîni n-a fost în­ silozată decit a 10-a parte din canti­tăţile planificate.­­„Am avut alte treburi“, justificau tovarăşii din biroul organizaţiei de partid. S-a împărţit avansul de 40 la sută, carele au fost deci ocupate cu transportul cerealelor, al legume­­lor etc.­­ Unele echipe au trecut la recoltatul fasolei ş.a.m.d.­­ Dar în acest interval de timp, porumbul a depăşit faza de „bob In lapte“ !­­ Este adevărat, au răspuns tova-­­răşii. Acum o mare parta din po­rumbul cultivat pentru siloz a Intrat in faza de lapte ceară şi pe alocuri în „ţintă“. Consiliul de conducere a hotărît să se însilozeze porumbul ca­­re-l mai verde, alegîndu-l din toate lanurile de porumb. „ Hotărirea nu este deloc rea. Ce s-a făcut insă pentru traducerea ei în fapt ? Ce s-a întreprins se vede in rezult­­atele înregistrate, destul de slabe faţă de timpul în care ne găsim şi faţă de posibilităţile pe care le are gospodăria. Tocătoarea pe care o are colectiva, proprietatea ei, a stat multe zile nefolosită. Numai la cererea bri­găzilor din satul Budăi, ea a fost în­­trebuinţată în ultimele zile pentru umplerea unei gropi, dar după aceea, nu a mai putut fi pusă în funcţie din cauza defectării tractorului ce o acţiona. Şeful brigăzii de tractoare n-a luat nici o măsură de înlocuire a tractorului defect, deşi brigada se găseşte la numai doi paşi de S.M .. Podul Iloaiei. Nici consiliul de conduc­­ere nu a luat alte măsuri, măcar de recoltare a porumbului pentru Insilo­­zat, aşa cum se hotărîse. Se pune întrebarea c cnd va asi­gura gospodăria din Podul Iloaiei toată cantitatea de porumb însilozat, da bună calitate ? Cînd porumbul se va coace ? Iar la Hărpăşeşti „s-a terminat“ Convorbirea cu preşedintele gospo­­dăriei agricole colective din Hărpâ­­şeşti a fost scurtă . Cum staţi cu insilozările ? s Am terminat tot ce am avut de însilozat. B Cît ? *-815 tone.’ B Mai aveţi ide însilozat încă 533 tone ! K Nu mai avem ce însiloza. Por­­umbul s-a uscat.­­ Dar cum asiguraţi hrana grimav­­elor pe timpul iernii ? B Cu fin. Avem 974 tone. Şi apoi sînt cocenii uscaţi, paiele. Tovarăşe preşedinte Ursache, adu­ceţi-vă aminte că producţia de lapte de vacă este chiar acum mică. Cu cocenii uscaţi şi paiele ce le rezervaţi pentru hrana animalelor pe timpul iernii nu veţi reuşi să obţineţi pro­­ducţii sporite de lapte, carne, lină. Consiliul de conducere al gospodăriei, al cărui preşedinte sînteţi, n-a făcut totul pentru asigurarea unei hrane abundente şi de bună calitate anima­lelor de producţie ale gospodăriei.­ Aveţi posibilitatea să completaţi ne­cesarul de furaje. Trebuie numai să organizaţi temeinic munca. A. ALEXANDRI» Intr-un sat electrificat­ iei Specialiştilor de la între­prinderea regională de electri­citate nu le venea să creadă. Trecuseră şase zile de cind se plantase primul stîlp. Şi exact după şase zile, pe trei uliţe ale­­satului Soleşti din raionul Vas­lui, străluceau becurile elec­trice. De la sediul gospodăriei colective pină la dispensar, de la şosea pină la şcoala de 7 ani şi gospodăria de stat, din drep­tul casei lui Ion Moldovanu (a­­şezată la o încrucişare de dru­muri) pină la şcoala de patru ani şi căminul cultural, a fost instalată lumina electrică. Utemiştii au dat semnalul în­ceperii.­­M se angajaseră să con­tribuie in mod voluntar la să­patul gropilor și plantatul stu­pilor. Era într-o zi de luni, de la sfîrşitul lunii februarie, in frunte cu Vasile Grigoruţă - secretarul comitetului comunal V.T.M., Grigore V. Iacob, Ele­na V. Larion, Cecilia Nechifor, Vasile Bujor, Elena Ursaru şi alţi tineri din Soleşti au pornit o întrecere entuziastă. Au fost antrenaţi şi colectiviştii, iar instalatorii­­ ne mai puţină rezista acestei revărsări de­­en­tuziasm, s-au întrecut în a ter­mina cit mai repede treaba. Aşa se face că, exact după şase zile, sîmbătă seara, prin fire­le arămii, a pornit a se scurge fluidul nevăzut al electricităţii. Pentru prima dată în istoria vechiului sat Soleşti, lumina e­­lectrică a poposit pe uliţe, pe chipurile bucuroase şi emoţio­nate ale colectiviştilor. Contri­buiseră prin bani, contribuise­ră prin muncă voluntară la realizarea acestei dorinţe a lor, şi acum, lumina alb-galbuie le dădea prilej de comparaţii, şi-n vorbele lor, reveneau firesc cuvintele: „prin grija partidu­lui...“. - Avem două şcoli in Sat... - ... şi cămin cultural... - ~ Şi bibliotecă... -­­». Şi casă de naşteri... - ** şi lumină... - ~ Prin grija partidului... Ce a însemnat pentru locui­torii Soleştilor, instalarea lumi­nii electrice? La puţine zile după aceea, în sala căminului cultural a fost montat un aparat de protecţie. înainte, din cînd în cină, ve­nea caravana cinematografică. Acum, soleştenii au cinemato­graf propriu, la care, de două­­trei ori pe o săptămină rulează filme artistice. Operator este u­­temistul Ilie Grigoruţă, născut şi crescut în sat, care a urmat o şcoală la Iaşi. Pentru Ion Moldovanu — fie­rarul colectivei, un, bărbat blond, cu ochi albaştri, bine clădit, ca şi pentru D-tru Ne­chifor, Petrache Iacob, Gh. La­rion, Petru Ciubară, Maria Hurdubaie etc., etc., lumina e­­lectrică pătrunsă în încăperile lor are ceva din valoarea unui simbol. După munca intensă din UmSJA­giM LoM­­MJma nu are de făcut fierarul colec­tivei într-o zi!...), Ion Moldova­nu se aşează înconjurat de co­piii săi, povesteşte cite ceva sau ascultă ce povestesc copiii, ci­teşte... A şi uitat cum li arătau încăperile sub lumina, lămpii cu petrol. Contabilului gospodăriei co­lective, electricitatea i-a venit in ajutor. Acum lucrează cu mult mai uşor la numeroasele tre­buri contabiliceşti pe care le solicită o aşa mare gospodărie colectivă, la plata avansurilor băneşti ş.a. Şi are de calculat multor colectivişti avansurile. Cît timp trebuia, de pildă, să piardă, pină cină ar fi totalizat multele zile-muncă şi ar fi a­­chitat banii vechii noastre cu­noştinţe, Ion Moldovanu, la lu­mina slabă a lămpii cu petrol? 284 de zile-muncă avea fierarul de la începutul anului şi pină la jumătatea lunii august. Pentru personalul medical din sat, lumina electrică con­stituie un real ajutor în muncă. Primele seri ale vieţii lor, cei peste 40 de nou născuţi de la începutul anului şi le-au trăit sub blinda mingliere a luminii electrice, în cadrul odihnitor al casei de naşteri. Colectiviştilor­­care obişnuiesc 'seara 'să zăbovească la bibliote­că, lumina electrică le ajută să asimileze mai uşor lumina căr­ţilor... Şi aşa mai departe. Pentru toţi locuitorii satului Soleşti, electrificarea a însem­nat un nou şi important pas către crearea unei vieţi mate­riale şi spirituale superioare, demne de, 'societatea în care MfmMAJi Om de ştiinţă ieşean la un Generes internaţional La Congresul internaţional de pre şi protoistorie, care-şi des­­făşoară lucrările în Italia, partici­pă şi un om de ştiinţă ieşean. Este vorba despre tov. prof. M. Petrescu-Dîmboviţa care, împreună cu alţi oameni de ştiinţă români, a plecat zilele trecute spre Italia. ­oOo-Un a­l sat radioficat Zilele acestea, satul Căzănești , comuna Negreşti, a fost complet radioficat. La lucrările de radioficare au participat, prin muncă patriotică, și locuitorii satului, contribuind astfel la realizarea unor însemnate eco­nomii. O oOo- Motociclele cu plata la rate După cum ne anunţă conduce­rea O.C.L. „Produse Industriale" Iași, prin magazinele de speciali­tate au fost puse în vînzare, cu plata în rate, unele tipuri de mo­tociclete. Astfel, se desfac cu plata în rate motociclete K de 175 cm3, M.Z. de 125 cm.3 și „Danuvia" de 125 cm.3. ­oOo— PE PESTE HOTARE * RANGOON - In regiunea Che­­moh­au din Birmania se va construi cu ajutorul Uniunii Sovietice o in­stalaţie de irigaţie care va permi­te irigarea a 30.000 de acri de suprafeţe fertile din partea centra­lă a Birmaniei. Totodată guvernul sovietic va acorda în acest scop Birmaniei un credit de aproximativ 3,5 milioane ruble. * PRAGA - La 30 august au în­ceput la Praga lucrările Congre­sului Federaţiei internaţionale a fi­­lateliştilor. Congresul are loc cu prilejul Expoziţiei mondiale de fi­latelie I,Praga 1962”. La lucrările congresului participă circa 50 de delegaţi din 24 de ţări printre care şi delegaţi din R. P. Romînă. * PEKMN - Agenţia China Nouă anunţă că la 30 august Comitetul chinez de solidaritate cu ţările Asiei şi Africii a făcut o declaraţie in care cere punerea în libertate a patriotului congolez Antoine Gi­­zenga.

Next