Flacăra Iaşului, septembrie 1962 (Anul 18, nr. 4974-4999)
1962-09-01 / nr. 4974
T y b PROEETIKI UTS TOATi TI Ritt, VIlTl-lA 1 ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. IAŞI ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Calitatea şi economiile sunt obiective concrete în întrecerea socialistă Anul acesta colectivul Atelierelor R.M.R. Paşcani a acordat o atenţie sporită îndeplinirii ritmice a planului la toţi indicii, intre care îmbunătăţirea continuă a calităţii producţiei şi reducerea preţului de cost, îndeosebi pe calea economiilor, au stat în centrul preocupărilor muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor. îndrumat de comitetul de partid, comitetul sindicatului a organizat întrecerea socialistă pornind tocmai de la aceste două obiective principale. Eforturile participanţilor la întrecere au fost sprijinite astfel încît cele două obiective să se împletească armonios. Acţiuni variate, eficace La indicaţiile comitetului de partid,comitetul sindicatului nostru a iniţiat, împreună cu conducerea întreprinderii, unele acţiuni comune cum ar fi : organizarea cursurilor de minim tehnic şi de ridicare a calificării profesionale ; vizionarea în colective largi a unor filme tehice de scurt metraj, în genere foarte apropiate specificului producţiei noastre; conferinţe, expuneri şi referate tehnice interesante, care au tratat teme cum ar fi: „Despre lucrările de calitate în sectorul de vopsitorie a vagoanelor de călători", ,,Aplicarea sudurii metalelor la reparaţia materialului rulant" etc. Toate aceste forme de culturalizare au dus la îmbogăţirea cunoştinţelor tehnico-profesionale ale colectivului nostru. Desfăşurarea unei bogate activităţi de culturalizare şi prin urmare creşterea pe această cale a nivelului de cultură tehnică a participanţilor la întrecerea socialistă a avut multe efecte pozitive asupra producţiei. Foarte eficace s-a dovedit în practică falul în care comitetul sindicatului nostru s-a ocupat de sprijinirea eforturilor făcute de muncitori în întrecerea pentru îmbunătăţirea calităţii, îndeosebi prin organizarea exemplară a consfătuirilor de producţie. In afara celor obişnuite, comitetul sindicatului a îndrumat de comitetul de partida a luat măsuri pentru organizarea consfătuirilor de producţie, de pildă, într-o singură secţie, la care au fost invitaţi să participe tovarăşi din secţiile care colaborează la acelaşi proces tehnologic. De exemplu, în secţia l-a vagoane clasă au participat deseori reprezentanţi ai secţiilor strungărie, piese de schimb şi forjă. In faţa ,,furnizorilor interni" au fost dezbătute unele neajunsuri întîmpinate de colectivul secţiei a l-a vagoane clasă. Analiza critică profundă la care au participat şi Invitaţii din secţiile ajutătoare, a scos la iveală lipsurile şi cauzele lor, făcindu-se propuneri valoroase. De aceste propuneri s-a ţinut seama ulterior, ceea ce a dus la o calitate superioară a producţiei, la îmbunătăţirea ritmului de lucru, la creşterea productivităţii muncii. Un rezultat practic imediat s-a obţinut la strungărie unde întrecerea era intr-un timp stingherită de lipsurile cauzate ins forjori. In această secţie, la o consfătuire de producţie au fost invitaţi şi ciţiva muncitori şi maiştri de la forjă. Strungarii au ridicat obiecţii la unele piese livrate lor de forjori, piese care erau supradimensionate. In urma discuţiilor purtate s-au cristalizat propuneri care aplicate In practică au dus la folosirea unor metode noi de matriţare şi în consecinţă la reducerea adaoselor de prelucrare. De aici a cîştigat şi forţa, care şi-a sporit sursele de economisire a materialului, dar şi strungaria, care prelucrind piese cu adaose mai mici, a redus timpul manoperei, solicitarea maşinilor, a forţei de muncă. Printre alte acţiuni iniţiate de comitetul sindicatului se poate cita şi organizarea unor schimburi de experienţă intre secţii. Schimbul de experienţă organizat, de pildă, intre secţia l-a vagoane clasă şi secţia a ll-a vagoane marfă cu R.P., la care au participat lăcătuşi de la legarea roţilor şi lăcătuşi care lucrează la frîne a dus la reducerea defectărilor în termenele de garanţie la osii şi frîne. Aceasta este una dintre explicaţiile pentru care întreprinderea noastră n-a înregistrat în primele 7 luni nici un refuz şi nici o reclamaţie in ceea ce priveşte calitatea lucrărilor executate. „Judecata“ rebutului Aceasta este o metodă care se aplică cu bune rezultate in întreprinderea noastră. Propriu zis nu este vorba despre o „judecare” a rebutului ci mai mult a celor careuneori dau lucru de proastă calitate. Cum se procedează? Cînd un vagon este gata să iasă pe poartă se procedează la recepţia lui. Dacă se constată vreun defect atunci sunt chemaţi muncitorii şi maiştrii care au răspuns de execuţia lucrărilor respective şi, acolo pe loc, sunt „judecaţi“ pentru lipsurile observate. Se fac remedierile necesare dar râmîn şi concluziile pentru viitor, folositoare pentru cei „judecaţi”. Dar această „judecată” a rebutului se face şi în secţii. De pildă, recent maistrul recepţioner Gh. Diaconu din secţia forjă a constatat diferenţe de dimensiune la o parte din piesele ce trebuiau livrate secţiei următoare. Piesele respective erau de calitate slabă pentru că matriţele nu fuseseră bine curăţite, astfel incit in momentul presării să nu existe zgură In ele, fapt ce a dus la diferenţe de dimensiuni, adică la rebut. Această metodă şi-a dovedit In practică forţa sa agitatorică şi educativă. Folosită cu pricepere metoda această contribuie la mobilizarea mai activă a muncitorilor în întrecerea pentru ridicarea calităţii producţiei. Iniţiativa Adeseori muncitorii, Inginerii şi tehnicienii noştri dau dovadă de multă iniţiativă, ceea ce dovedeşte interesul lor pentru realizarea obiectivelor fixate în întrecerea socialistă, hotărîrea de a contribui prin fapte concrete la realizarea sarcinilor trasate de partid. Am să mă refer la una dintre acestea, foarte importantă și cu efecte ȘTEFAN VOINEA președintele comitetului sindicatului de la Atelierele R.M.R. Pascani (Continuare In pagina) *ViV( 'V 'Vv rv Ar * La Atelierele R.M.R. Pascani • Ar Ar Ar Al Ar Ar Ar Ar UNÎV LNÉSCl Prezente romîneşti peste hotare NEW YORK 31 (Agerpres). După cum relatează agenţia United Press International, la Cambridge în statul Massachusetts are loc sub auspiciile Institutului de tehnologie din statul Massachusetts şi al Universităţii Harvard, cel de-al IX-lea Congres internaţional de lingvistică. La congres participă şi oameni de ştiinţă din R.P. Romînă care au prezentat comunicări. In cadrul unei şedinţe consacrate cercetărilor în probleme de fonetică, la 30 august prof. universitar Emanuel Vasiliu a prezentat o comunicare cu privire la anumite aspecte ale foneticii limbii române. La 31 august sunt programate, de asemenea, comunicări de acad. prof. Alexandru Graur și acad. Alexandru Rosetti. §§ culeg struguri 4§ masă, JggosPi^S SffdfiRl* AML& EegQBS&t^ BirJad» ANUL XVIII NR. 4974 LIMBÄTA 1 SEPTEMBRIE 1962 4 PAGINI 20 BANI Combinatul petrochimic de la Brazi - nou obiectiv al industriei noastre petroliere Printr-undecret al Consiliului de stat, pentru merite deosebite in muncă, cu prilejul construirii şi punerii în funcţiune a complexului de reformare catalitică de la Brazi au fost conferite „Ordinul Muncii“ clasele a II-a şi a II-a unui număr de 63 de muncitori, tehnicieni şi ingineri. înaltele distincţii au fost înmînate în cadrul unei solemnităţi de tovarăşul Ştefan Voitec, vicepreşedinte al Consiliului de Stat care, în numele C.C. al P.M.R., Consiliului de Stat şi guvernului, al tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej personal, a felicitat călduros pe cei decoraţi, urîndu-le noi succese în activitatea lor de viitor.La solemnitate au participat tovarăşii: Anton Breitenhofer, membru al Consiliului de Stat, Mihail Florescu, ministrul Industriei Petrolului şi Chimiei, Nicolae Ionescu şi Răducanu Cioroiu, adjuncţi al ministrului Industriei Petrolului şi Chimiei, Dumitru Hagiu, vicepreşedinte al Comitetului Geologic. La Brazi, In apropierea Ploieştiului, a fost pus In funcţiune complexul de reformare catalitică a benzinei şi de hidrofinare a motorinei. In Instalaţiile complexului, din benzină inferioară se obţin combustibili superiori şi o serie de produse care sunt folosite ca materii prime în industria noastră petrochimică, la fabricarea cauciucului sintetic, a maselor plastice, firelor şi fibrelor sintetice etc. Instalaţiile modernecu care este înzestrat acest obiectiv industrial, funcţionează pe baza unor procedee tehnologice corespunzătoare nivelului actual al tehnicii din acest domeniu. Pentru a se asigura energia electrică şi aburul necesar funcţionării acestor instalaţii şi altor unităţi industriale din Ploieşti, a fost construită şi dată în funcţiune la Brazi o centrală electrică de termoficare. Noul obiectiv industrial cu o capacitate de prelucrare de un milion de tone pe an, prevăzut în documentele celui deal III-lea Congres al partidului, aduce ocontribuţie importantă la creşterea valorii produselor obţinute din fiecare tonă de ţiţei supusă prelucrării, îmbunătăţeşte calitatea benzinei şi motorinei şi asigură producerea unei game variate de alte produse. (Agerpres) In preajma noului an şcolar librăriile cunosc o mare afluenţă de elevi ce-şi procură rechizitele şcolare. IN CLIŞEU: un aspect de la „Librăria noastră“ unitatea 20 din strada Lăpuşneanu. Brigada a 7-a de mecanizatori de la S.M.T. Podul floaiei se numără printre brigăzile fruntaşe din 9 ... .. . ■ • i!„. _i!_ I LmnloîS morfininnlnr! nil mnitmUt’. staţiune. Lucrînd pe tarlalele gospodăriei agricole colective din Leţcani harnicii mecanizatori au obţinut şi obţin însemnate succese in muncă. IN CLIŞEU: o parte din brigadă. De la stingă spre dreapta: Vasile Ursache, Gheorghe Zamfir, lulius Teuton - șef de brigadă și Filip loan. Cît mai multe furaje însilozate! La G. A. C. Totoeşti se asigură o puternică bază furajeră Sectorul zootehnic al gospodăriei agricole colective din Totoeşti, raionul Hîrlău, este în plină dezvoltare. Numai numărul taurinelor a ajuns in prezent la peste 500. Şi ca buni gospodari colectiviştii s-au îngrijit din vreme şi de asigurarea unor cantităţi îndestulătoare de plante furajere însilozate. Consiliul de conducere n-a scăpat din atenţia sa problema obţinerii unui nutreţ însilozat de calitate şi cît mai variat. In acest scop s-a întocmit un plan de măsuri în care s-au prevăzut sarcinile de plan, forţele existente şi ce anume plante se însilozează. Colectiviştii au însilozat mai întîi 230 tone cu diferite ierburi de baltă ca rogozuri, pănuşiţă etc., apoi 400 tone de floarea soarelui. Acum se insilozează de zor porumbul. Pînâ în prezent s-au şi însilozat peste 600 tone porumb. Acţiunea de însilozare a porumbului se desfăşoară într-un ritm rapid. Consiliul de conducere al gospodăriei a repartizat să se ocupe de această treabă două brigăzi. In fiecare brigadă munca este organizată in aşa fel încît să se asigure tocătorilor un mers continuu şi cit mai rapid, pentru ca o groapă să fie umplută în cel mult două zile. Şefii de brigăzi au luat măsura ca însilozatul porumbului să se facă şi în timpul nopţii, în scopul terminării cît mai grabnice a acestei acţiuni. In cîteva zile numai, vom încheia cu însilozatul porumbului - ne-a spus tovarăşul P. Dranciuc, preşedintele gospodăriei. Cele 3.200 tone de plante planificate a fi însilozate vor fi depăşite. Vom însiloza în continuare frunzele şi coletele de sfeclă de zahăr de pe cele 110 ha. pe care Ie vom recolta, în amestec cu pleavă. De asemenea, vom însiloza strujeni uscaţi in amestec cu tăieţei de sfeclă de zahăr. Vrem ca să asigurăm o puternică bază furajeră animalelor de producţie ştiind că strădania noastră va fi răsplătită din plin prin producţii sporite de carne, lapte, lină. Vecinii — colectivişti! din Podul Iloaiei, au rămas în urmă Colectiviştii din Podul Iloaiei, raionul Iaşi sunt vecini cu cei din Totoleşti, raionul Hîrlău. Aceasta ar presupune că experienţa bună a unuia să fie însuşită de celălalt. Dar in timp ce colectiviştii din Totoeşti îşi dau interesul să asigure o puternică bază furajeră, însilozînd de zor, cei din Podul Iloaiei au rămas în urmă cu totul nejustificat. Tovarăşul Gh. Apostol, secretarul organizaţiei de partid şi tovarăşul Constantin Păuieţ, membru al biroului organizaţiei de bază, susţineau că s-au luat măsuri din vreme pentru ca însilozatul porumbului să se desfăşoare într-un timp scurt. Argumentul principal : „la noi s-au început insi'« iozările de aproape două săptămîni“. Dar de două săptămîni n-a fost în silozată decit a 10-a parte din cantităţile planificate.„Am avut alte treburi“, justificau tovarăşii din biroul organizaţiei de partid. S-a împărţit avansul de 40 la sută, carele au fost deci ocupate cu transportul cerealelor, al legumelor etc. Unele echipe au trecut la recoltatul fasolei ş.a.m.d. Dar în acest interval de timp, porumbul a depăşit faza de „bob In lapte“ ! Este adevărat, au răspuns tova-răşii. Acum o mare parta din porumbul cultivat pentru siloz a Intrat in faza de lapte ceară şi pe alocuri în „ţintă“. Consiliul de conducere a hotărît să se însilozeze porumbul care-l mai verde, alegîndu-l din toate lanurile de porumb. „ Hotărirea nu este deloc rea. Ce s-a făcut insă pentru traducerea ei în fapt ? Ce s-a întreprins se vede in rezultatele înregistrate, destul de slabe faţă de timpul în care ne găsim şi faţă de posibilităţile pe care le are gospodăria. Tocătoarea pe care o are colectiva, proprietatea ei, a stat multe zile nefolosită. Numai la cererea brigăzilor din satul Budăi, ea a fost întrebuinţată în ultimele zile pentru umplerea unei gropi, dar după aceea, nu a mai putut fi pusă în funcţie din cauza defectării tractorului ce o acţiona. Şeful brigăzii de tractoare n-a luat nici o măsură de înlocuire a tractorului defect, deşi brigada se găseşte la numai doi paşi de S.M .. Podul Iloaiei. Nici consiliul de conducere nu a luat alte măsuri, măcar de recoltare a porumbului pentru Insilozat, aşa cum se hotărîse. Se pune întrebarea c cnd va asigura gospodăria din Podul Iloaiei toată cantitatea de porumb însilozat, da bună calitate ? Cînd porumbul se va coace ? Iar la Hărpăşeşti „s-a terminat“ Convorbirea cu preşedintele gospodăriei agricole colective din Hărpâşeşti a fost scurtă . Cum staţi cu insilozările ? s Am terminat tot ce am avut de însilozat. B Cît ? *-815 tone.’ B Mai aveţi ide însilozat încă 533 tone ! K Nu mai avem ce însiloza. Porumbul s-a uscat. Dar cum asiguraţi hrana grimavelor pe timpul iernii ? B Cu fin. Avem 974 tone. Şi apoi sînt cocenii uscaţi, paiele. Tovarăşe preşedinte Ursache, aduceţi-vă aminte că producţia de lapte de vacă este chiar acum mică. Cu cocenii uscaţi şi paiele ce le rezervaţi pentru hrana animalelor pe timpul iernii nu veţi reuşi să obţineţi producţii sporite de lapte, carne, lină. Consiliul de conducere al gospodăriei, al cărui preşedinte sînteţi, n-a făcut totul pentru asigurarea unei hrane abundente şi de bună calitate animalelor de producţie ale gospodăriei. Aveţi posibilitatea să completaţi necesarul de furaje. Trebuie numai să organizaţi temeinic munca. A. ALEXANDRI» Intr-un sat electrificat iei Specialiştilor de la întreprinderea regională de electricitate nu le venea să creadă. Trecuseră şase zile de cind se plantase primul stîlp. Şi exact după şase zile, pe trei uliţe alesatului Soleşti din raionul Vaslui, străluceau becurile electrice. De la sediul gospodăriei colective pină la dispensar, de la şosea pină la şcoala de 7 ani şi gospodăria de stat, din dreptul casei lui Ion Moldovanu (aşezată la o încrucişare de drumuri) pină la şcoala de patru ani şi căminul cultural, a fost instalată lumina electrică. Utemiştii au dat semnalul începerii.M se angajaseră să contribuie in mod voluntar la săpatul gropilor și plantatul stupilor. Era într-o zi de luni, de la sfîrşitul lunii februarie, in frunte cu Vasile Grigoruţă - secretarul comitetului comunal V.T.M., Grigore V. Iacob, Elena V. Larion, Cecilia Nechifor, Vasile Bujor, Elena Ursaru şi alţi tineri din Soleşti au pornit o întrecere entuziastă. Au fost antrenaţi şi colectiviştii, iar instalatorii ne mai puţină rezista acestei revărsări deentuziasm, s-au întrecut în a termina cit mai repede treaba. Aşa se face că, exact după şase zile, sîmbătă seara, prin firele arămii, a pornit a se scurge fluidul nevăzut al electricităţii. Pentru prima dată în istoria vechiului sat Soleşti, lumina electrică a poposit pe uliţe, pe chipurile bucuroase şi emoţionate ale colectiviştilor. Contribuiseră prin bani, contribuiseră prin muncă voluntară la realizarea acestei dorinţe a lor, şi acum, lumina alb-galbuie le dădea prilej de comparaţii, şi-n vorbele lor, reveneau firesc cuvintele: „prin grija partidului...“. - Avem două şcoli in Sat... - ... şi cămin cultural... - ~ Şi bibliotecă... -». Şi casă de naşteri... - ** şi lumină... - ~ Prin grija partidului... Ce a însemnat pentru locuitorii Soleştilor, instalarea luminii electrice? La puţine zile după aceea, în sala căminului cultural a fost montat un aparat de protecţie. înainte, din cînd în cină, venea caravana cinematografică. Acum, soleştenii au cinematograf propriu, la care, de douătrei ori pe o săptămină rulează filme artistice. Operator este utemistul Ilie Grigoruţă, născut şi crescut în sat, care a urmat o şcoală la Iaşi. Pentru Ion Moldovanu — fierarul colectivei, un, bărbat blond, cu ochi albaştri, bine clădit, ca şi pentru D-tru Nechifor, Petrache Iacob, Gh. Larion, Petru Ciubară, Maria Hurdubaie etc., etc., lumina electrică pătrunsă în încăperile lor are ceva din valoarea unui simbol. După munca intensă din UmSJAgiM LoMMJma nu are de făcut fierarul colectivei într-o zi!...), Ion Moldovanu se aşează înconjurat de copiii săi, povesteşte cite ceva sau ascultă ce povestesc copiii, citeşte... A şi uitat cum li arătau încăperile sub lumina, lămpii cu petrol. Contabilului gospodăriei colective, electricitatea i-a venit in ajutor. Acum lucrează cu mult mai uşor la numeroasele treburi contabiliceşti pe care le solicită o aşa mare gospodărie colectivă, la plata avansurilor băneşti ş.a. Şi are de calculat multor colectivişti avansurile. Cît timp trebuia, de pildă, să piardă, pină cină ar fi totalizat multele zile-muncă şi ar fi achitat banii vechii noastre cunoştinţe, Ion Moldovanu, la lumina slabă a lămpii cu petrol? 284 de zile-muncă avea fierarul de la începutul anului şi pină la jumătatea lunii august. Pentru personalul medical din sat, lumina electrică constituie un real ajutor în muncă. Primele seri ale vieţii lor, cei peste 40 de nou născuţi de la începutul anului şi le-au trăit sub blinda mingliere a luminii electrice, în cadrul odihnitor al casei de naşteri. Colectiviştilorcare obişnuiesc 'seara 'să zăbovească la bibliotecă, lumina electrică le ajută să asimileze mai uşor lumina cărţilor... Şi aşa mai departe. Pentru toţi locuitorii satului Soleşti, electrificarea a însemnat un nou şi important pas către crearea unei vieţi materiale şi spirituale superioare, demne de, 'societatea în care MfmMAJi Om de ştiinţă ieşean la un Generes internaţional La Congresul internaţional de pre şi protoistorie, care-şi desfăşoară lucrările în Italia, participă şi un om de ştiinţă ieşean. Este vorba despre tov. prof. M. Petrescu-Dîmboviţa care, împreună cu alţi oameni de ştiinţă români, a plecat zilele trecute spre Italia. oOo-Un al sat radioficat Zilele acestea, satul Căzănești , comuna Negreşti, a fost complet radioficat. La lucrările de radioficare au participat, prin muncă patriotică, și locuitorii satului, contribuind astfel la realizarea unor însemnate economii. O oOo- Motociclele cu plata la rate După cum ne anunţă conducerea O.C.L. „Produse Industriale" Iași, prin magazinele de specialitate au fost puse în vînzare, cu plata în rate, unele tipuri de motociclete. Astfel, se desfac cu plata în rate motociclete K de 175 cm3, M.Z. de 125 cm.3 și „Danuvia" de 125 cm.3. oOo— PE PESTE HOTARE * RANGOON - In regiunea Chemohau din Birmania se va construi cu ajutorul Uniunii Sovietice o instalaţie de irigaţie care va permite irigarea a 30.000 de acri de suprafeţe fertile din partea centrală a Birmaniei. Totodată guvernul sovietic va acorda în acest scop Birmaniei un credit de aproximativ 3,5 milioane ruble. * PRAGA - La 30 august au început la Praga lucrările Congresului Federaţiei internaţionale a filateliştilor. Congresul are loc cu prilejul Expoziţiei mondiale de filatelie I,Praga 1962”. La lucrările congresului participă circa 50 de delegaţi din 24 de ţări printre care şi delegaţi din R. P. Romînă. * PEKMN - Agenţia China Nouă anunţă că la 30 august Comitetul chinez de solidaritate cu ţările Asiei şi Africii a făcut o declaraţie in care cere punerea în libertate a patriotului congolez Antoine Gizenga.