Flacăra Iaşului, octombrie 1962 (Anul 18, nr. 5000-5025)

1962-10-02 / nr. 5000

ü TROK­TAN BW rtTATI TĂRII*. WftTlJl) ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. IAȘI ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XVIII, HI. 5000 MARTI I OCTOMBRIE 19621 4 PAOINI 20 BANI Salutul Comitetului regional de partid Iaşi şi al Comitetului executiv al Sfatului popular regional adresat ziarului „Flacăra laşului“ Cu prilejul apariţiei numărului 5.000 al ziarului „Fla­căra laşului“, Comitetul regional P.M.R. laşi, Comitetul executiv al Sfatului popular regional felicită căl­duros colectivul redacţional, colaboratorii şi corespon­denţii voluntari, muncitorii tipografi şi difuzorii ziarului, pe toţi cititorii. Urmând tradiţiile de luptă ale presei comuniste ziarul „Flacăra Iaşului“, sub conducerea Comitetu­lui regional de partid, a adus o contribuţie de seamă la mobilizarea oamenilor muncii din regiune in opera de construire a socialismului. Râspunzind exigenţelor mereu sporite ale cititorilor, zia­rul a oglindit mai susţinut preocupările oamenilor muncii din întreprinderi, de pe ogoare, din instituţiile de invă­­ţămlnt şi cultură. Măreţul program al desăvirşirii construcţiei socialiste trasat de Congresul al lll-lea al P.M.R., perspectivele grandioase deschise regiunii Iaşi in lumina Expunerii tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej la aduna­rea activului de partid din regiunea Iaşi, ridică şi In faţa ziarului „Flacăra Iaşului“ sarcina de a-şi spori neîncetat rolul de organizator, agitator şi propagandist colectiv. In lupta pentru traducerea in viaţă a politicii partidului . Ziarul trebuie să militeze permanent pentru mo­bilizarea oamenilor muncii din întreprinde­rile regiunii la îndeplinirea sarcinilor însufleţi­­toare ale planului de 6 ani, pentru creşterea pro­ducţiei şi productivităţii muncii, reducerea preţului de post, pentru îmbunătăţirea continuă a calităţii produselor şi extinderea întrecerii socialiste. Ţinând seama de­­marele volum de lucrări de construcţii industriale, de locuinţe şi social-culturale din regiunea Iaşi, ziarul tre­buie să susţină lupta pentru scurtarea termenelor de dare în folosinţă a tuturor obiectivelor, executarea lor la un înalt nivel calitativ, cu un preţ de cost scăzut, pentru continuă înfrumuseţare şi bună gospodărire a oraşelor şi satelor. îndeplinirea cu aproape­ 4 ani înainte de termen a sarcinii istorice trasate de Congresul al lll-lea al P.M.R. - încheierea colectivizării agriculturii - impune necesi­tatea ridicării pe o treaptă superioară a modului de tratare in ziar a problemelor consolidării economico-or­­ganizatorice a G.A.C., sporirii producţiei vegetale şi a­­nimale. In paginile ziarului o atenţie sporită trebuie să se dea continuei dezvoltări a activităţii ştiinţifice, culturale, ar­tistice şi invâţămintului de toate gradele în regiunea noastră. Susţinind cu eficacitate tot ceea ce este nou şi va­loros, popularizind experienţa înaintată, ziarul are datoria să îmbunătăţească necontenit prezentarea problemelor vieţii de partid, să lupte pentru răspîndirea şi însuşirea creatoare a învăţăturii marxist-leniniste, să combată cu fermitate tot ceea ce împiedică mersul nostru înainte, să educe cititorii in spiritul patriotismului socialist şi al In­ternaţionalismului proletar. Comitetul regional de partid şi Comitetul executiv al Sfatului popular regional vă urează dragi tovarăşi, la apariţia numărului 5.000 al ziarului „Flacăra Iaşului“, noi şi însemnate succese în îndeplinirea sarcinilor de cinste încredinţate de partid. 4. A început noul an universitar! Entuziasm şî hotarîre de a munci cu forte sporite M M M universitar a început Qfttttenarp nanstrS UniwrsKate şi-a primit din nou studenţi! emoţionaţi, pa In fiecare toamnăj de acest eve­niment Vacanţa cu minunatele ei bucurii le-a spus la revedere tinerilor noştri studioşi, după ce i-a înarmat cu forţe proaspete şi optimism molipsi­tori l-au primit acum amfiteatrele, bi­­bliotecile, laboratoarele, fiecare ofe­­rindu-le noutăţi: volume noi în biblio­tecii aparatură nouă în laboratoare, ambianţă plăcută în amfiteatre şi săli­­de seminarii — toate cu un singur scop: să le înlesnească munca de în­văţătură şi cercetare ştiinţifică. La adunarea festivă de la Universi­i­tate­a In­sula „Mihail Eminescu« , a luat cuvîntul tovarăşul rector Ion Creangăi care a declarat deschis noul an universitar — al 103-lea de la înfiinţarea prestigioasei instituţii de învăţămînt şl cultură.­­ Pentru ca munca In noul an uni­versitar să se desfăşoare tot mai bine ni a fost rei'^fate cîteve din succesele şl neajunsurile anului trecut. Din cei 3.250 studenţi cîţi au frecventat cursu­rile anul trecut, 57 la sută au promo­vat în luna iunie, din care un număr destul de mare au obţinut numai medii de 8,9 şi 10. Studenţii au des­făşurat o bogată activitate ştiinţifică în cele 39 cercuri ştiinţifice, mulţi din ei elaborînd lucrări care au fost dis­tinse la Consfătuirea pe ţară a cercu­rilor ştiinţifice studenţeşti. In anul şcolar trecut studenţii Uni­versităţii au primit alte trei cămine noi, 68 la sută din ei avind posibili­tatea să locuiască în condiţii altădată nevisate. De asemenea 70 la sută din studenţi au servit masa la cantine. In prezent sunt în construcţie o can- ȘT. O. MUGUR (Continuare In pag. S-a) Un semicentenar de existenţă Noul om universitar la Institutul politehnic coincide cu începutul celui de al 51-lea an de învăţământ tehnic superior din Moldova. Iată de ce so­lemnitatea deschiderii cursurilor a pri­lejuit de astă dată şi o scurtă trecere în revistă a drumului parcurs în acest semicentenar de existenţă. In cuvîntul, său, tov. prof. univ. Ing. Cristofor Simionescu, rectorul Institu­tului politehnic, a arătat marea dez­voltare pe care a cunoscut-o acest Institut in anii puterii populare, dez­voltare concretizată în existenţa a 6 facultăţi cuprinzînd numai la cursuri­le de zi peste 4.000 de studenţi care se pregătesc pentru a deveni spe­cialişti de nădejde, necesari econo­miei naţionale, înfiinţarea facultăţii de hidrotehnică agricolă şi sarcina de a pregăti in cadrul facultăţii de mecanică, ingineri mecanizatori, spo­reşte contribuţia Institutului la opera de desăvîrşire a construcţiei socialiste în patria noastră. Pentru a asigura condiţii tot mai bune de viaţă şi în­văţătură studenţilor, s-a dat spre folo­sinţă de curînd, corpul E, necesar facultăţii de hidrotehnică agricolă, au fost înzestrate cu utilaj modern labo­ratoarele, s-au creat condiţiile nece­sare cazării a peste 3.000 de studenţi ELENA PIETRARU (Continuare In pag. 3-a) La început de cm Unt®erşltg& In mijlocul viitorilor ingineri agronomi Sute de studenţi ai Institutului agro­nomic ,,tov. Ier,eseu de Ic Bred” din Iaşi s-au adunat ieri dimineaţă în marea sală de festivităţi pentru a participa la deschiderea noului an universitar. La festivitate au participat tov. Teo­dor Căluşer, secretar al Comitetului orăşenesc al P.M.R. laşi, Petru Ena­­che, prim secretar al Comitetului re­gional U.T.M. laşi, cadre didactice. Festivitatea a fost deschisă de tov. prof. dr. Constantin Pîntea, rectorul Institutului. In cuvintul său, vorbitorul a subliniat dezvoltarea pe care a cu­­noscut-o institutul in anii din urmă. Anul acesta, au absolvit cursurile fa­cultăţilor peste 220 de ingineri agro­nomi, zootehnişti, horti-viticoli, precum şi în domeniul organizării teritoriale şi hidroamelioraţiilor. Acum, alţi 450 de tineri au făcut pentru prima oară cunoştinţă amfiteatrelor şi laboratoa­relor Institutului unde se vor pregăti pentru a deveni cadre de nădejde ale agriculturii noastre socialiste. In cadrul Institutului agronomIe­i Iaşi studiază anul aceste peste 1.200 de studenţi. Pentru crearea unor condiţii materiale cit mai bune de învăţătură s-au cheltuit în acest an aproape 1.500.000 Iei. Tov. prof. Constantin Pîntea a urat studenţilor şi cadrelor didactice spor la muncă în noul an universitar. Tov. Paul Savu, secretar al comite- DAN HALAS (Continuare In pag. 3-a) Tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Ion Gheorghe Maurer au sosit la Djakarta DJAKARTA 1 - Trimisul special Av­gerpres, Ion Gălăţeanu, transmite­­ Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, preşedintele Consiliului de Stat al R.P. Române, care împreună cu tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Consiliului de Miniştri, şi Corneliu Mănescu, ministrul Afacerilor Externe, face o vizită de prietenie în Indone­zia la Invitaţia preşedintelui şi pri­mului ministru al Republicii Indonezia, dr. Sukarno, a sosit la Djakarta luni la ora 13,23, ora locală (7,53 ora Bucureştiului). Aeroportul Kemajoran, străjuit de palmieri legănaţi de briza oceanului, este împodobit sărbătoreşte. Sunt ar­borate drapele de stat ale Republi­cii Indonezia şi Republicii Populare Române, drapelul forţelor armate ale Republicii Indonezia. Lingă portretele conducătorilor de stat ai Republicii Populare Romíne și Indoneziei, pe frontispiciul de un alb imaculat al aerogării, scrie în limba indoneziana: „Bun venit excelenței sale domnul Gheorghe Gheor­­g­niu-Dej, președintele Consiliului de S­at al R.P. Romíne". In întîmpinare înalţilor oaspeţi romîni au venit pe aeroport dr. Su­karno, preşedintele şi primul ministru al Republicii Indonezia, dr. Leimena, lecţiitor ai ministrului prim, generalul Nasution, ministrul Apărării, şi alţi membri ai guvernului, înalţi demnitari, personalităţi ale vieţii politice, cultu­rale şi economice, generali şi ofiţeri superiori. Era de faţă o delegaţie din Irianul de vest, în frunte cu reverendul Ru­­manium. Pe aeroport se aflau, de asemenea, şefii misiunilor diplomatice acreditaţi la Djakarta şi alţi membri ai corpu­lui diplomatic. Erau prezenţi Pavel Silard, amba­sadorul R. P. Romina în Indonezia şi membrii ambasadei. Pe aeroport se aflau mii de locui­tori ai Djakartei şi numeroşi ziarişti indonezieni, corespondenţi ai agenţi­ilor de presă, ziarelor şi posturilor de radio şi televiziune străine, ziarişti români. Avionul „11-18“ a apărut deasupra aeroportului escortat de avioane cu reacţie aparţinînd forţelor armate In­doneziene şi după cîteva minute a a­­terizat. Din avion au coborît tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, împreună cu tovarăşii Ion Gheorghe Maurer şi Corneliu Mănescu, înalţii oaspeţi au fost întîmpinaţi de preşedintele dr. Sukarno care s-a salutat călduros. To­varăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej şi dr. Sukarno s-au îmbrăţişat prieteneş­te. Preşedintele Sukarno s-a îmbrăţi­şat, de asemenea. Cu tovarăşul Ion Gheorghe Maurer. Preşedintele Consiliului de Stat al R.P. I. rA pl­ener­itai dr­ului Su­karno persoanele care îl însoţesc. Pre­şedintele Indoneziei a prezentat to­varăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej un grup de înalte personalităţi ale Repu­blicii Indonezia. Au răsunat acordu­rile solemne ale Imnurilor de stat ale Republicii Populare Române şi Repu­blicii Indonezia, in timpul intonării imnurilor s-au tras 21 de salve da salut. Comandantul gărzii de onoare, com­­­pusă din subunităţi reprezentînd toate genurile de forţe armate ale Repu­blicii Indonezia, a prezentat apoi ra­portul. Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- Dej, însoţit de preşedintele dr. Su­karno, a trecut în revistă garda de o­­noare. Fanfara a intonat „Imnul In­donezian pentru eroi". Preşedintele dr. Sukarno s-a apro­­piat de microfon şi a rostit un cuvînt de salut. Adresîndu-se înalţilor oas­peţi, preşedintele Sukarno a spus ! Suntem­ foarte bucuroşi că avem pri­lejul să vă urăm bun sosit pa pămin­­tul Indoneziei. Am fost de două ori în Romînia, şi de două ori i-am invitat pe scumpii noştri prieteni romini să viziteze In­donezia. Ei au promis să vină in ţara noastră şi iată că astăzi au sosit. Lu urez din nou bun venit în Indonezia. Am adresat conducătorilor romîni invitaţia de a veni la noi nu numai pentru că ei sunt prietenii noştri, to­varăşii noştri, ci pentru că sunt con­vins că vizita lor în Indonezia va con­tribui la întărirea legăturilor de prie­tenie între ţările noastre. Ziua de astăzi are o deosebită în­semnătate nu numai datorită sosirii scumpilor noştri prieteni, ci şi datorită faptului că astăzi, 1 octombrie, întrea­ga Indonezie, de la Sabang la Me­­rauke, este eliberată de sub colonia­lismul olandez. Astăzi a fost coborît drapelul olandez care a fluturat pină acum deasupra Irianului de vest. lată de ce am afirmat că aceasta este o zi deosebit de însemnată pentru noi. In lupta noastră pentru eliberarea Iria­nului de vest, ne-am bucurat in per­manenţă de sprijinul şi simpatia po­porului şi guvernului român. Imi exprim din nou aici, ca şi de atîtea alte ori, recunoştinţa noastră pentru acest sprijin. Sper, scumpi prieteni, a spus In încheiere preşedintele dr. Sukarno, că in scurta dv. vizită In Indonezia vă vom dovedi că poporul indonezian nu­treşte sentimente de adîncă prietenie faţă de poporul român, că noi, indo­nezienii, muncim şi luptăm cu dirze­­nie pentru cauza libertăţii, pentru construirea unei societăţi prospere şi juste, pentru socialism, pentru făurirea unei păci trainice în întreaga lume. Vă mulţumesc încă o dată, fiţi bine veniţi. Tăiască prietenia dintre România şi Indonezia. A răspuns tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej : Permiteţi-mi înainte de toate să mulţumesc cordial pentru amabila In­vitaţie de a vizita frumoasa dv. ţară, pentru fericitul prilej de a cunoaşte mai îndeaproape viaţa şi munca har­nicului şi talentatului popor indone­zian. In numele Consiliului de Stat şi a­ guvernului Republicii Populare Romí­ne, în numele poporului român vă tran­smit dv. şi întregului popor al Repu­blicii indonezia un cald mesaj de sti­mă şi sinceră prietenie. Ziua sosirii noastre la Djakarta coincide cu un eveniment de mare însemnătate istorică in viaţa ţării dv. . Astăzi, 1 octombrie 1962, ia sfîrşit in mod oficial domnia colonială olande­ză în Irianul de vest. împărtăşim din toată inima alături de dv. bucuria pen­tru acest mare eveniment şi ne expri­măm deplina satisfacţie pentru reali­zarea acestei juste năzuinţe naţiona­le a poporului indonezian. Poporul român dă o înaltă apreciere şi priveş­te ca simpatie eforturile poporului indo­nezian îndreptate spre prosperitatea economică şi social-culturală a pa­triei sale, rolului activ al Indoneziei in viaţa internaţională, meritelor deo­sebite ale scumpului nostru prieten, preşedintele Sukarno, In promovarea înţelegerii şi colaborării intre popoare, pentru coexistenţă paşnică intre state cu orinduiri diferite. Este deosebit de plăcut pentru noi să constatăm că intre ţările noastre, situate in regiuni geografice îndepăr­tate una de alta, s-au dezvoltat re­laţii de prietenie şi colaborare la baza cărora stă ataşamentul comun al po­poarelor noastre la cauza nobilă a apărării şi consolidării păcii in lumea întreagă. Adresindu-se preşedintelui Indonezi­ei, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a spus : Sunt încă vii In amintirea noastră vizitele dv. in Rominia, convorbirile rodnice care ne-au prilejuit satisfacţia să constatăm că părerile noastre în principalele probleme internaţionale coincid, contribuţia puternică pe care aceste vizite au adus-o la cauza prie­teniei dintre ţările şi popoarele noas­tre. Ingăduiţi-mi să-mi exprim convin­gerea că vizita noastră va constitui o nouă contribuţie la consolidarea şi dezvoltarea legăturilor de prietenie şi colaborare dintre România şi Indone­zia, în interesul păcii şi înţelegerii din­tre toate popoarele lumii. Vă mulţumim din toată inima pen­tru căldura şi sentimentele de priete­nie cu care ne întîmpinaţi. In încheiere, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, a spus în limba In­­doneziană : Salam hangat kepoba ra­­dejat Indonesia ! (Salut călduros po­porului indonezian) şi a adresat urări pentru prietenia romîno-Indoneziană, pentru pace in întreaga lume. Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej şi preşedintele Sukarno şi-au strîns miinile cu căldură. Preşedintele Su­karno a prezentat tovarăşului Gheorghiu-Dej un mare număr de personalităţi care au venit în întîmpi­­narea înalţilor oaspeţi romîni. Copiii personalului ambasadei Re­publicii Populare Române din Djakar­ta au oferit tovarăşilor Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Ion Gheorghe Mauru, buchete de flori. A urmat un moment impresionant : solii poporului român, însoţiţi de pre­şedintele Sukarno, au trecut prin „Poarta Indoneziei“, care, după cum se spune aici, se deschide numai in faţa prietenilor. Tradiţionala „Poartă a indoneziei“ este un culoar viu, al­cătuit din băieţi şi fete îmbrăcaţi in splendide vestminte naţionale din peste 40 de regiuni ale Indoneziei. Un grup de tinere in costume naţio­nale multicolore a oferit tovarăşilor Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Ion Gheor­­ghe Maurer tradiţionalele ghirlande de flori cu care sunt încununaţi In In­donezia oaspeţii de seamă. După ceremonia primirii, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej şi preşedin­­tele Sukarno au luat loc în maşini şi cortegiul oficial, escortat de motoci­­clişti, s-a îndreptat spre palatul Mer­­deka, reşedinţa oficială a preşedin­telui Sukarno. Pretutindeni, de-a lungul celor a­­proape 5 km străbătuţi puteau fi ci­tite urări de bun sosit : „Bun venit preşedintelui Gheorghe Gheorghiu- Dej“, „Poporul indonezian salută călduros poporul romín", „Trăiască prietenia dintre poporul indonezian şi poporul romín”. Locuitorii capitalei In­doneziei au ieşit pe şoseaua Patrice Lumumba, pentru a-i saluta pe con­ducătorii de stat ai Republicii Popu­lare Române. La principalele intersec­ţii se aflau grupuri de interpreţi de muzică populară, care cîntau din In­strumente naţionale, specifice dife­ritelor regiuni ale ţării. Miile de steguleţe romíne şi indoneziene pe care le fluturau, aclamaţiile lor entu­ziaste au constituit o expresie grăi­toare a sentimentelor de prietenie nu­trite de poporul indoneziei faţă de poporul romín. La intrarea in palatul Merdeka, so­lii poporului romín au fost salutaţi de tinere indoneziene, îmbrăcate in tra­diţionalele saronguri. La reşedinţa preşedintelui Indoneziei, conducătorii ţării noastre au avut o scurtă convor­bire cu dr. Sukarno. Apoi, însoţiţi de acesta, s-au îndreptat spre palatul Is­­tara Neggra, care va fi reşedinţa pasi­peţilor romîni în timpul vizitei in In­­donezia. Vizita în „ţara verii veşnice", cum i se mai spune Indoneziei, a început într-o atmosferă sărbătorească, de prie­­tenie, caracteristică pentru bunele re­laţii existente între cele două ţări. Manifestări consacrate prieteniei romîno-indoneziene DJAKARTA - Trimisul special Ager­­pres Ion Gălăţeanu transmite : In aceste zile cuvintele „Rominia”, ,,Bucureşti" sunt adesea rostite în în­depărtata Indonezie. In zilele premergătoare vizitei to­varăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej, la Djakarta au avut loc diverse mani­festări consacrate prieteniei romîno­­indoneziene. La 30 septembrie la Djakarta a luat sfîrşit Săptămîna filmului romînesc în cadrul căreia au fost prezentate fil­mele ,,Post Restant”, „Mîndrie” „Darclee”, „Băieţii noştri”, ,,A­o aţi greşit numărul”, ,,S-a furat o bombă”. Toate aceste filme au atras un mare număr de spectatori, care le-au ur­mărit cu mult interes. Ziarele Indone­ziene au consacrat filmelor romîneşti cronici elogioase. Intr-o amplă cro­nică cinematografică, intitulată Fes­tivalul filmului romînesc”, ziarul „War­­tag Bahti" scrie printre altele : ,,Sînt multe de spus despre subiectele pe care le tratează filmele romîneşti, des­pre nivelul lor tehnic, despre modul in care ele reflectă idealurile poporu­lui acestei ţări. Pentru cineaştii şi actorii indonezieni acesta filme sint deosebit de valoroase”. In ziarele Indoneziene apar note de drum şi însemnări despre Rominia. Sub titlul „Scurtă privire asupra Rominiei bogată în munţi, rîuri şi re­surse naturale", ziarul „Berita Indo­nesia" face o prezentare generală a ţării noastre, relevînd succesele obţi­nute în ultimii ani de poporul român in industrie şi în agricultură. Ziarul subliniază că datorită acestor succese Rominia exportă astăzi numeroase tipuri de utilaj industrial. In ziarul Economi Nasionale a apărut un ar­ticol intitulat : „Toamna la Bucureşti”. Autorul articolului scoate în evidenţă ritmul impetuos al construcţiilor din capitală şi din alte oraşe din Repu­blica Populară Romina. Un lucru este clar, scrie „Economi Nasional”, nive­lul de trai al poporului român creşte de la an la an şi aceasta se dato­­reşte dezvoltării economice a diferi­telor ramuri ale Industriei şi agricult­turii”. La principala librărie din Djakarta s-a deschis o expoziţie a cărţii ro­mîneşti. In numeroase vitrine sint pre­zentate fotografii înfăţişînd aspecte din viaţa Rominiei de azi. Pe adresa ambasadei R. P. Romina din Djakarta au sosit numeroase te­legrame de salut adresate oaspeţilor romîni de diferite organizaţii obşteşti. In telegrame se exprimă convingerea că această vizită va întări şi mai mult prietenia dintre poporul român şi po­­porul indonezian. T­oată a fiert fisa lucrării© de insantintare Toamna sint multa braburi da făcut. Mai inti! trabuia să sa stringă de pa cîmp floarea-soarelui, porumbul, sfe­cla de zahăr, să se culeagă strugurii şi în acelaşi timp să se înceapă lu­crări!e de insăminţare. Bunii gospo­dari îşi organizează în aşa fel mun­ca incit execută toate lucrările agri­cole la timpul potrivit. După cum re­iese din situaţia operativă întocmită la Consiliul agricol regional, la data de 27 septembrie, recoltatul florii­­soarelui se apropia de sfîrşit în în­treaga regiune. In toate raioanele a­­ceastă lucrare s-a executat în pro­porţie de peste 80 la sută. Numai în raionul Paşcani recoltatul florii-soarelui se executase în procent de 72,3 la sută. Cea mai importantă lucrare însă este recoltatul porumbului, de­oarece după această cultură urmea­ză să se însămînţeze o însemnată suprafaţă cu păioase de toamnă şi în special cu grîu. Cele mai bune rezultate a obţinut la această lucra­re raionul Hîrlău. Din 31.371 ha. cu porumb au fost recoltate 27.161 ha., adică 86,5 la sută din întreaga su­prafaţă cultivată cu porumb. In raionul Iaşi recoltatul porumbului s-a făcut în proporţie de 69,4 la sută, iar în raionul Vaslui, în proporţie de 60,4 la sută. Anevoios se desfăşoară această lucrare în raioanele Paşcani, Negreşti, Birlad, Huşi şi in comunele subordonate oraşuluî Birlad. Cit priveşte Insăminţăr!!* de toam­nă se poate arăta că In multe uni­tăţi această importantă lucrare agri­colă se bucură de toată atenţia. Gos­podăriile colective din raza oraşului Birlad sunt cele mai avansate cu în­­săminţatul. Gospodăria agricolă co­lectivă din Griviţa, de pildă, a în­­săminţat 280 de hectare cu grîu din 455 ha. planificate. Rezultate bune la însămînţatul griului s-au obţinut şi în raionul Birlad, unde planul a fost în­deplinit în proporţie de 25,4 la sută. La gospodăria colectivă din Perierii, bunăoară, s-au însămînţat 300 ha. cu grîu, la G.A.C. Popeni 280 hectare, la G.A.C. Strbi 197 hectare etc. Şi în raionul Huşi s-au obţinut rezultate mulţumitoare. Aici au fost însămin­­ţate 4787 hectare din 23.840 hectare planificate. Sub posibilităţi se desfăşoară lu­crările de însămînţare în raioanele Negreşti (cu 8,6 la sută), laşi (cu 10,7 la sută), comunele subordonate oraşului laşi (cu 12,1 la sută), Vaslui (cu 14,3 la sută), Paşcani (cu 15,4 la sută), Hîrlău (cu 15,7 la sută). In aceste raioane şi comunele subordo­nate oraşului laşi există un mare de­calaj între volumul arăturilor execu­tate pentru insăminţari şi semănat. In raionul Negreşti, de exemplu, s-au făcut arături pentru insâmînţări pe o suprafaţă de peste 6200 ha. Supra­faţa însămînţată însă este de numai 1455 hectare. Cît priveşte insăminţatui orzului secarei, se poate arăta că situaţia este cu totul nesatisfâcătoare. Pe regiune, suprafaţa însămînţată cu secară reprezintă abia 35,6 la sută din plan, iar cu orz 21,4 la sută. Rămase mult în urmă cu semănatul secarei şi orzului sunt toate raioanele, precum şi comunele subordonate ora­şelor Iaşi şi Birlad (numai raionul Birlad este avansat cu semănatul se­carei. Aici această lucrare s-a execu­tat in proporţie de 79,3 la sută). Din situaţia întocmită la Consiliul agricol regional reiese că însămînţă­­rile de toamnă nu se desfăşoară pe măsura posibilităţilor existente. La data actuală secara şi orzul trebuiau să fie semănate. De asemenea, su­prafeţele semănate cu grîu puteau fi mult mai mari dacă avem în vedere mijloacele existente în fiecare raion. Comitetele executive ale sfeturilor populare raionale şi orăşeneşti, con­siliile agricole, sub îndrumarea comi­tetelor raionale şi orăşeneşti de partid trebuie să se ocupe mai îndeaproape de problema însămînţărilor de toam­nă. Rezultatele obţinute pînâ acum nu sunt satisfăcătoare. Trebuie luate măsuri pentru terminarea grabnică a recoltării porumbului, pentru impulsio­narea lucrărilor de fertilizare, execu­tarea arăturilor şi însămînţărilor. Ca­litatea lucrărilor executate trebuie să stea în atenția tuturor lucrătorilor din agricultură. ieri s-au deschis Cursurile Universităţii serale de marxism-leninism Ieri după amiază, în aula Bibliotecii centrale universitare „Mihail Eminescu”, a avut loc deschiderea festivă a cursurilor Universităţii serale de marxism-leninism pe anul şcolar 1962 - 1963. In acest an şcolar, la cursurile uni­versităţii urmează peste 400 de stu­denţi activişti de partid, de stat şi din economie, directori de întreprin­deri şi instituţii, secretari de comitete de partid şi organizaţii de bază, pro­pagandişti, muncitori, tehnicieni şi otaşi, conducători de pr­­izaţii de masă. In ziua de 30 septembrie a.c. a a­­vut loc, în centrele raionale şi in o­­raşele Iaşi şi Birlad deschiderea nou­lui an şcolar în invăţămîntul ideolo­gic al cadrelor didactice din şcolile elementare, profesionale şi medii. La adunările festive au participat mem­bri ai birourilor comitetelor orăşeneşti şi raionale de partid, membri ai co­mitetelor executive ale sfaturilor popu­lare orăşeneşti şi raionale. Cu prilejul deschiderii cursurilor, a luat cuvîntul în faţa studenţilor tov. Vlad Stănescu, membru al Biroului Comite­tului regional de partid care a vorbit despre importanţa studierii învăţăturii marxist-leniniste de către membrii şi candidaţii de partid. Studenţii au audiat apoi prima lec­ţie din program: „Victoria socialismu­lui în R. P. R. Elaborarea de către Congresul al II-lea al P.M.R. a pro­gramului desăvîrşirii construcţiei socia­lismului”. Cu acest prilej au fost prezentate informări asupra desfăşurării Invăţă­­mintului ideologic în anul şcolar tre­­cut, scoţîndu-se în acelaşi timp în e­­videnţă sarcinile principale ale învă­­ţămîntului ideologic în noul an şcolar. Lectori ai comitetului regional de partid au expus apoi cadrelor didac­tice, prima d­iecţie despre „Victoria definitivă a socialismului în R.P.P. ‘. Invăţămîntul ideologic­­.­ al cadrelor A58AS. A intrat în funcţiune o nouă fabrică de mobilă La Arad a intrat în funcţiune o nouă fabrică de mobilă — una dintre cele mai mari unităţi de acest fel din ţara noastră. Ea are o capaci­tate de 15.000 de garnituri de mo­bilă pe an. Datorită utilajului modern instalat aici şi gradului ridicat de ca­lificare a muncitorilor, se asigură fa­bricarea unui mobilier de calitate su­perioară. Incepînd de la depozitul de sortare a materialului lemnos şi pină la a­­samblarea garniturilor de mobilă, munca este mecanizată şi automati­zată. Maşini şi agregate moderne tale; croiesc, fasonează, lustruiesc şi combină piese de diferite dimensiuni şi profiluri, pentru viitoarele garni­turi de mobilă. Introducerea materiei prime în fa­­bricaţie este însoţită de un control riguros, făcut cu ajutorul unor apa­rate care stabilesc cu precizie gradul de umiditate al materialului lemnos. Noua fabrică de mobilă dată în funcţi­une la Arad se înscrie pe linia măsu­rilor luate de partid şi guvern pen­tru valorificarea superioară a materia­lului lemnos. (Agerpres)

Next