Flacăra Iaşului, octombrie 1962 (Anul 18, nr. 5000-5025)
1962-10-02 / nr. 5000
ü TROKTAN BW rtTATI TĂRII*. WftTlJl) ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. IAȘI ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XVIII, HI. 5000 MARTI I OCTOMBRIE 19621 4 PAOINI 20 BANI Salutul Comitetului regional de partid Iaşi şi al Comitetului executiv al Sfatului popular regional adresat ziarului „Flacăra laşului“ Cu prilejul apariţiei numărului 5.000 al ziarului „Flacăra laşului“, Comitetul regional P.M.R. laşi, Comitetul executiv al Sfatului popular regional felicită călduros colectivul redacţional, colaboratorii şi corespondenţii voluntari, muncitorii tipografi şi difuzorii ziarului, pe toţi cititorii. Urmând tradiţiile de luptă ale presei comuniste ziarul „Flacăra Iaşului“, sub conducerea Comitetului regional de partid, a adus o contribuţie de seamă la mobilizarea oamenilor muncii din regiune in opera de construire a socialismului. Râspunzind exigenţelor mereu sporite ale cititorilor, ziarul a oglindit mai susţinut preocupările oamenilor muncii din întreprinderi, de pe ogoare, din instituţiile de invăţămlnt şi cultură. Măreţul program al desăvirşirii construcţiei socialiste trasat de Congresul al lll-lea al P.M.R., perspectivele grandioase deschise regiunii Iaşi in lumina Expunerii tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej la adunarea activului de partid din regiunea Iaşi, ridică şi In faţa ziarului „Flacăra Iaşului“ sarcina de a-şi spori neîncetat rolul de organizator, agitator şi propagandist colectiv. In lupta pentru traducerea in viaţă a politicii partidului . Ziarul trebuie să militeze permanent pentru mobilizarea oamenilor muncii din întreprinderile regiunii la îndeplinirea sarcinilor însufleţitoare ale planului de 6 ani, pentru creşterea producţiei şi productivităţii muncii, reducerea preţului de post, pentru îmbunătăţirea continuă a calităţii produselor şi extinderea întrecerii socialiste. Ţinând seama demarele volum de lucrări de construcţii industriale, de locuinţe şi social-culturale din regiunea Iaşi, ziarul trebuie să susţină lupta pentru scurtarea termenelor de dare în folosinţă a tuturor obiectivelor, executarea lor la un înalt nivel calitativ, cu un preţ de cost scăzut, pentru continuă înfrumuseţare şi bună gospodărire a oraşelor şi satelor. îndeplinirea cu aproape 4 ani înainte de termen a sarcinii istorice trasate de Congresul al lll-lea al P.M.R. - încheierea colectivizării agriculturii - impune necesitatea ridicării pe o treaptă superioară a modului de tratare in ziar a problemelor consolidării economico-organizatorice a G.A.C., sporirii producţiei vegetale şi animale. In paginile ziarului o atenţie sporită trebuie să se dea continuei dezvoltări a activităţii ştiinţifice, culturale, artistice şi invâţămintului de toate gradele în regiunea noastră. Susţinind cu eficacitate tot ceea ce este nou şi valoros, popularizind experienţa înaintată, ziarul are datoria să îmbunătăţească necontenit prezentarea problemelor vieţii de partid, să lupte pentru răspîndirea şi însuşirea creatoare a învăţăturii marxist-leniniste, să combată cu fermitate tot ceea ce împiedică mersul nostru înainte, să educe cititorii in spiritul patriotismului socialist şi al Internaţionalismului proletar. Comitetul regional de partid şi Comitetul executiv al Sfatului popular regional vă urează dragi tovarăşi, la apariţia numărului 5.000 al ziarului „Flacăra Iaşului“, noi şi însemnate succese în îndeplinirea sarcinilor de cinste încredinţate de partid. 4. A început noul an universitar! Entuziasm şî hotarîre de a munci cu forte sporite M M M universitar a început Qfttttenarp nanstrS UniwrsKate şi-a primit din nou studenţi! emoţionaţi, pa In fiecare toamnăj de acest eveniment Vacanţa cu minunatele ei bucurii le-a spus la revedere tinerilor noştri studioşi, după ce i-a înarmat cu forţe proaspete şi optimism molipsitori l-au primit acum amfiteatrele, bibliotecile, laboratoarele, fiecare oferindu-le noutăţi: volume noi în bibliotecii aparatură nouă în laboratoare, ambianţă plăcută în amfiteatre şi sălide seminarii — toate cu un singur scop: să le înlesnească munca de învăţătură şi cercetare ştiinţifică. La adunarea festivă de la Universiitatea Insula „Mihail Eminescu« , a luat cuvîntul tovarăşul rector Ion Creangăi care a declarat deschis noul an universitar — al 103-lea de la înfiinţarea prestigioasei instituţii de învăţămînt şl cultură. Pentru ca munca In noul an universitar să se desfăşoare tot mai bine ni a fost rei'^fate cîteve din succesele şl neajunsurile anului trecut. Din cei 3.250 studenţi cîţi au frecventat cursurile anul trecut, 57 la sută au promovat în luna iunie, din care un număr destul de mare au obţinut numai medii de 8,9 şi 10. Studenţii au desfăşurat o bogată activitate ştiinţifică în cele 39 cercuri ştiinţifice, mulţi din ei elaborînd lucrări care au fost distinse la Consfătuirea pe ţară a cercurilor ştiinţifice studenţeşti. In anul şcolar trecut studenţii Universităţii au primit alte trei cămine noi, 68 la sută din ei avind posibilitatea să locuiască în condiţii altădată nevisate. De asemenea 70 la sută din studenţi au servit masa la cantine. In prezent sunt în construcţie o can- ȘT. O. MUGUR (Continuare In pag. S-a) Un semicentenar de existenţă Noul om universitar la Institutul politehnic coincide cu începutul celui de al 51-lea an de învăţământ tehnic superior din Moldova. Iată de ce solemnitatea deschiderii cursurilor a prilejuit de astă dată şi o scurtă trecere în revistă a drumului parcurs în acest semicentenar de existenţă. In cuvîntul, său, tov. prof. univ. Ing. Cristofor Simionescu, rectorul Institutului politehnic, a arătat marea dezvoltare pe care a cunoscut-o acest Institut in anii puterii populare, dezvoltare concretizată în existenţa a 6 facultăţi cuprinzînd numai la cursurile de zi peste 4.000 de studenţi care se pregătesc pentru a deveni specialişti de nădejde, necesari economiei naţionale, înfiinţarea facultăţii de hidrotehnică agricolă şi sarcina de a pregăti in cadrul facultăţii de mecanică, ingineri mecanizatori, sporeşte contribuţia Institutului la opera de desăvîrşire a construcţiei socialiste în patria noastră. Pentru a asigura condiţii tot mai bune de viaţă şi învăţătură studenţilor, s-a dat spre folosinţă de curînd, corpul E, necesar facultăţii de hidrotehnică agricolă, au fost înzestrate cu utilaj modern laboratoarele, s-au creat condiţiile necesare cazării a peste 3.000 de studenţi ELENA PIETRARU (Continuare In pag. 3-a) La început de cm Unt®erşltg& In mijlocul viitorilor ingineri agronomi Sute de studenţi ai Institutului agronomic ,,tov. Ier,eseu de Ic Bred” din Iaşi s-au adunat ieri dimineaţă în marea sală de festivităţi pentru a participa la deschiderea noului an universitar. La festivitate au participat tov. Teodor Căluşer, secretar al Comitetului orăşenesc al P.M.R. laşi, Petru Enache, prim secretar al Comitetului regional U.T.M. laşi, cadre didactice. Festivitatea a fost deschisă de tov. prof. dr. Constantin Pîntea, rectorul Institutului. In cuvintul său, vorbitorul a subliniat dezvoltarea pe care a cunoscut-o institutul in anii din urmă. Anul acesta, au absolvit cursurile facultăţilor peste 220 de ingineri agronomi, zootehnişti, horti-viticoli, precum şi în domeniul organizării teritoriale şi hidroamelioraţiilor. Acum, alţi 450 de tineri au făcut pentru prima oară cunoştinţă amfiteatrelor şi laboratoarelor Institutului unde se vor pregăti pentru a deveni cadre de nădejde ale agriculturii noastre socialiste. In cadrul Institutului agronomIei Iaşi studiază anul aceste peste 1.200 de studenţi. Pentru crearea unor condiţii materiale cit mai bune de învăţătură s-au cheltuit în acest an aproape 1.500.000 Iei. Tov. prof. Constantin Pîntea a urat studenţilor şi cadrelor didactice spor la muncă în noul an universitar. Tov. Paul Savu, secretar al comite- DAN HALAS (Continuare In pag. 3-a) Tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Ion Gheorghe Maurer au sosit la Djakarta DJAKARTA 1 - Trimisul special Avgerpres, Ion Gălăţeanu, transmite Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, preşedintele Consiliului de Stat al R.P. Române, care împreună cu tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Consiliului de Miniştri, şi Corneliu Mănescu, ministrul Afacerilor Externe, face o vizită de prietenie în Indonezia la Invitaţia preşedintelui şi primului ministru al Republicii Indonezia, dr. Sukarno, a sosit la Djakarta luni la ora 13,23, ora locală (7,53 ora Bucureştiului). Aeroportul Kemajoran, străjuit de palmieri legănaţi de briza oceanului, este împodobit sărbătoreşte. Sunt arborate drapele de stat ale Republicii Indonezia şi Republicii Populare Române, drapelul forţelor armate ale Republicii Indonezia. Lingă portretele conducătorilor de stat ai Republicii Populare Romíne și Indoneziei, pe frontispiciul de un alb imaculat al aerogării, scrie în limba indoneziana: „Bun venit excelenței sale domnul Gheorghe Gheorgniu-Dej, președintele Consiliului de Sat al R.P. Romíne". In întîmpinare înalţilor oaspeţi romîni au venit pe aeroport dr. Sukarno, preşedintele şi primul ministru al Republicii Indonezia, dr. Leimena, lecţiitor ai ministrului prim, generalul Nasution, ministrul Apărării, şi alţi membri ai guvernului, înalţi demnitari, personalităţi ale vieţii politice, culturale şi economice, generali şi ofiţeri superiori. Era de faţă o delegaţie din Irianul de vest, în frunte cu reverendul Rumanium. Pe aeroport se aflau, de asemenea, şefii misiunilor diplomatice acreditaţi la Djakarta şi alţi membri ai corpului diplomatic. Erau prezenţi Pavel Silard, ambasadorul R. P. Romina în Indonezia şi membrii ambasadei. Pe aeroport se aflau mii de locuitori ai Djakartei şi numeroşi ziarişti indonezieni, corespondenţi ai agenţiilor de presă, ziarelor şi posturilor de radio şi televiziune străine, ziarişti români. Avionul „11-18“ a apărut deasupra aeroportului escortat de avioane cu reacţie aparţinînd forţelor armate Indoneziene şi după cîteva minute a aterizat. Din avion au coborît tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, împreună cu tovarăşii Ion Gheorghe Maurer şi Corneliu Mănescu, înalţii oaspeţi au fost întîmpinaţi de preşedintele dr. Sukarno care s-a salutat călduros. Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej şi dr. Sukarno s-au îmbrăţişat prieteneşte. Preşedintele Sukarno s-a îmbrăţişat, de asemenea. Cu tovarăşul Ion Gheorghe Maurer. Preşedintele Consiliului de Stat al R.P. I. rA pleneritai drului Sukarno persoanele care îl însoţesc. Preşedintele Indoneziei a prezentat tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej un grup de înalte personalităţi ale Republicii Indonezia. Au răsunat acordurile solemne ale Imnurilor de stat ale Republicii Populare Române şi Republicii Indonezia, in timpul intonării imnurilor s-au tras 21 de salve da salut. Comandantul gărzii de onoare, compusă din subunităţi reprezentînd toate genurile de forţe armate ale Republicii Indonezia, a prezentat apoi raportul. Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- Dej, însoţit de preşedintele dr. Sukarno, a trecut în revistă garda de onoare. Fanfara a intonat „Imnul Indonezian pentru eroi". Preşedintele dr. Sukarno s-a apropiat de microfon şi a rostit un cuvînt de salut. Adresîndu-se înalţilor oaspeţi, preşedintele Sukarno a spus ! Suntem foarte bucuroşi că avem prilejul să vă urăm bun sosit pa pămintul Indoneziei. Am fost de două ori în Romînia, şi de două ori i-am invitat pe scumpii noştri prieteni romini să viziteze Indonezia. Ei au promis să vină in ţara noastră şi iată că astăzi au sosit. Lu urez din nou bun venit în Indonezia. Am adresat conducătorilor romîni invitaţia de a veni la noi nu numai pentru că ei sunt prietenii noştri, tovarăşii noştri, ci pentru că sunt convins că vizita lor în Indonezia va contribui la întărirea legăturilor de prietenie între ţările noastre. Ziua de astăzi are o deosebită însemnătate nu numai datorită sosirii scumpilor noştri prieteni, ci şi datorită faptului că astăzi, 1 octombrie, întreaga Indonezie, de la Sabang la Merauke, este eliberată de sub colonialismul olandez. Astăzi a fost coborît drapelul olandez care a fluturat pină acum deasupra Irianului de vest. lată de ce am afirmat că aceasta este o zi deosebit de însemnată pentru noi. In lupta noastră pentru eliberarea Irianului de vest, ne-am bucurat in permanenţă de sprijinul şi simpatia poporului şi guvernului român. Imi exprim din nou aici, ca şi de atîtea alte ori, recunoştinţa noastră pentru acest sprijin. Sper, scumpi prieteni, a spus In încheiere preşedintele dr. Sukarno, că in scurta dv. vizită In Indonezia vă vom dovedi că poporul indonezian nutreşte sentimente de adîncă prietenie faţă de poporul român, că noi, indonezienii, muncim şi luptăm cu dirzenie pentru cauza libertăţii, pentru construirea unei societăţi prospere şi juste, pentru socialism, pentru făurirea unei păci trainice în întreaga lume. Vă mulţumesc încă o dată, fiţi bine veniţi. Tăiască prietenia dintre România şi Indonezia. A răspuns tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej : Permiteţi-mi înainte de toate să mulţumesc cordial pentru amabila Invitaţie de a vizita frumoasa dv. ţară, pentru fericitul prilej de a cunoaşte mai îndeaproape viaţa şi munca harnicului şi talentatului popor indonezian. In numele Consiliului de Stat şi a guvernului Republicii Populare Romíne, în numele poporului român vă transmit dv. şi întregului popor al Republicii indonezia un cald mesaj de stimă şi sinceră prietenie. Ziua sosirii noastre la Djakarta coincide cu un eveniment de mare însemnătate istorică in viaţa ţării dv. . Astăzi, 1 octombrie 1962, ia sfîrşit in mod oficial domnia colonială olandeză în Irianul de vest. împărtăşim din toată inima alături de dv. bucuria pentru acest mare eveniment şi ne exprimăm deplina satisfacţie pentru realizarea acestei juste năzuinţe naţionale a poporului indonezian. Poporul român dă o înaltă apreciere şi priveşte ca simpatie eforturile poporului indonezian îndreptate spre prosperitatea economică şi social-culturală a patriei sale, rolului activ al Indoneziei in viaţa internaţională, meritelor deosebite ale scumpului nostru prieten, preşedintele Sukarno, In promovarea înţelegerii şi colaborării intre popoare, pentru coexistenţă paşnică intre state cu orinduiri diferite. Este deosebit de plăcut pentru noi să constatăm că intre ţările noastre, situate in regiuni geografice îndepărtate una de alta, s-au dezvoltat relaţii de prietenie şi colaborare la baza cărora stă ataşamentul comun al popoarelor noastre la cauza nobilă a apărării şi consolidării păcii in lumea întreagă. Adresindu-se preşedintelui Indoneziei, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a spus : Sunt încă vii In amintirea noastră vizitele dv. in Rominia, convorbirile rodnice care ne-au prilejuit satisfacţia să constatăm că părerile noastre în principalele probleme internaţionale coincid, contribuţia puternică pe care aceste vizite au adus-o la cauza prieteniei dintre ţările şi popoarele noastre. Ingăduiţi-mi să-mi exprim convingerea că vizita noastră va constitui o nouă contribuţie la consolidarea şi dezvoltarea legăturilor de prietenie şi colaborare dintre România şi Indonezia, în interesul păcii şi înţelegerii dintre toate popoarele lumii. Vă mulţumim din toată inima pentru căldura şi sentimentele de prietenie cu care ne întîmpinaţi. In încheiere, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, a spus în limba Indoneziană : Salam hangat kepoba radejat Indonesia ! (Salut călduros poporului indonezian) şi a adresat urări pentru prietenia romîno-Indoneziană, pentru pace in întreaga lume. Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej şi preşedintele Sukarno şi-au strîns miinile cu căldură. Preşedintele Sukarno a prezentat tovarăşului Gheorghiu-Dej un mare număr de personalităţi care au venit în întîmpinarea înalţilor oaspeţi romîni. Copiii personalului ambasadei Republicii Populare Române din Djakarta au oferit tovarăşilor Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Ion Gheorghe Mauru, buchete de flori. A urmat un moment impresionant : solii poporului român, însoţiţi de preşedintele Sukarno, au trecut prin „Poarta Indoneziei“, care, după cum se spune aici, se deschide numai in faţa prietenilor. Tradiţionala „Poartă a indoneziei“ este un culoar viu, alcătuit din băieţi şi fete îmbrăcaţi in splendide vestminte naţionale din peste 40 de regiuni ale Indoneziei. Un grup de tinere in costume naţionale multicolore a oferit tovarăşilor Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Ion Gheorghe Maurer tradiţionalele ghirlande de flori cu care sunt încununaţi In Indonezia oaspeţii de seamă. După ceremonia primirii, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej şi preşedintele Sukarno au luat loc în maşini şi cortegiul oficial, escortat de motociclişti, s-a îndreptat spre palatul Merdeka, reşedinţa oficială a preşedintelui Sukarno. Pretutindeni, de-a lungul celor aproape 5 km străbătuţi puteau fi citite urări de bun sosit : „Bun venit preşedintelui Gheorghe Gheorghiu- Dej“, „Poporul indonezian salută călduros poporul romín", „Trăiască prietenia dintre poporul indonezian şi poporul romín”. Locuitorii capitalei Indoneziei au ieşit pe şoseaua Patrice Lumumba, pentru a-i saluta pe conducătorii de stat ai Republicii Populare Române. La principalele intersecţii se aflau grupuri de interpreţi de muzică populară, care cîntau din Instrumente naţionale, specifice diferitelor regiuni ale ţării. Miile de steguleţe romíne şi indoneziene pe care le fluturau, aclamaţiile lor entuziaste au constituit o expresie grăitoare a sentimentelor de prietenie nutrite de poporul indoneziei faţă de poporul romín. La intrarea in palatul Merdeka, solii poporului romín au fost salutaţi de tinere indoneziene, îmbrăcate in tradiţionalele saronguri. La reşedinţa preşedintelui Indoneziei, conducătorii ţării noastre au avut o scurtă convorbire cu dr. Sukarno. Apoi, însoţiţi de acesta, s-au îndreptat spre palatul Istara Neggra, care va fi reşedinţa pasipeţilor romîni în timpul vizitei in Indonezia. Vizita în „ţara verii veşnice", cum i se mai spune Indoneziei, a început într-o atmosferă sărbătorească, de prietenie, caracteristică pentru bunele relaţii existente între cele două ţări. Manifestări consacrate prieteniei romîno-indoneziene DJAKARTA - Trimisul special Agerpres Ion Gălăţeanu transmite : In aceste zile cuvintele „Rominia”, ,,Bucureşti" sunt adesea rostite în îndepărtata Indonezie. In zilele premergătoare vizitei tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej, la Djakarta au avut loc diverse manifestări consacrate prieteniei romînoindoneziene. La 30 septembrie la Djakarta a luat sfîrşit Săptămîna filmului romînesc în cadrul căreia au fost prezentate filmele ,,Post Restant”, „Mîndrie” „Darclee”, „Băieţii noştri”, ,,Ao aţi greşit numărul”, ,,S-a furat o bombă”. Toate aceste filme au atras un mare număr de spectatori, care le-au urmărit cu mult interes. Ziarele Indoneziene au consacrat filmelor romîneşti cronici elogioase. Intr-o amplă cronică cinematografică, intitulată Festivalul filmului romînesc”, ziarul „Wartag Bahti" scrie printre altele : ,,Sînt multe de spus despre subiectele pe care le tratează filmele romîneşti, despre nivelul lor tehnic, despre modul in care ele reflectă idealurile poporului acestei ţări. Pentru cineaştii şi actorii indonezieni acesta filme sint deosebit de valoroase”. In ziarele Indoneziene apar note de drum şi însemnări despre Rominia. Sub titlul „Scurtă privire asupra Rominiei bogată în munţi, rîuri şi resurse naturale", ziarul „Berita Indonesia" face o prezentare generală a ţării noastre, relevînd succesele obţinute în ultimii ani de poporul român in industrie şi în agricultură. Ziarul subliniază că datorită acestor succese Rominia exportă astăzi numeroase tipuri de utilaj industrial. In ziarul Economi Nasionale a apărut un articol intitulat : „Toamna la Bucureşti”. Autorul articolului scoate în evidenţă ritmul impetuos al construcţiilor din capitală şi din alte oraşe din Republica Populară Romina. Un lucru este clar, scrie „Economi Nasional”, nivelul de trai al poporului român creşte de la an la an şi aceasta se datoreşte dezvoltării economice a diferitelor ramuri ale Industriei şi agricultturii”. La principala librărie din Djakarta s-a deschis o expoziţie a cărţii romîneşti. In numeroase vitrine sint prezentate fotografii înfăţişînd aspecte din viaţa Rominiei de azi. Pe adresa ambasadei R. P. Romina din Djakarta au sosit numeroase telegrame de salut adresate oaspeţilor romîni de diferite organizaţii obşteşti. In telegrame se exprimă convingerea că această vizită va întări şi mai mult prietenia dintre poporul român şi poporul indonezian. Toată a fiert fisa lucrării© de insantintare Toamna sint multa braburi da făcut. Mai inti! trabuia să sa stringă de pa cîmp floarea-soarelui, porumbul, sfecla de zahăr, să se culeagă strugurii şi în acelaşi timp să se înceapă lucrări!e de insăminţare. Bunii gospodari îşi organizează în aşa fel munca incit execută toate lucrările agricole la timpul potrivit. După cum reiese din situaţia operativă întocmită la Consiliul agricol regional, la data de 27 septembrie, recoltatul floriisoarelui se apropia de sfîrşit în întreaga regiune. In toate raioanele această lucrare s-a executat în proporţie de peste 80 la sută. Numai în raionul Paşcani recoltatul florii-soarelui se executase în procent de 72,3 la sută. Cea mai importantă lucrare însă este recoltatul porumbului, deoarece după această cultură urmează să se însămînţeze o însemnată suprafaţă cu păioase de toamnă şi în special cu grîu. Cele mai bune rezultate a obţinut la această lucrare raionul Hîrlău. Din 31.371 ha. cu porumb au fost recoltate 27.161 ha., adică 86,5 la sută din întreaga suprafaţă cultivată cu porumb. In raionul Iaşi recoltatul porumbului s-a făcut în proporţie de 69,4 la sută, iar în raionul Vaslui, în proporţie de 60,4 la sută. Anevoios se desfăşoară această lucrare în raioanele Paşcani, Negreşti, Birlad, Huşi şi in comunele subordonate oraşuluî Birlad. Cit priveşte Insăminţăr!!* de toamnă se poate arăta că In multe unităţi această importantă lucrare agricolă se bucură de toată atenţia. Gospodăriile colective din raza oraşului Birlad sunt cele mai avansate cu însăminţatul. Gospodăria agricolă colectivă din Griviţa, de pildă, a însăminţat 280 de hectare cu grîu din 455 ha. planificate. Rezultate bune la însămînţatul griului s-au obţinut şi în raionul Birlad, unde planul a fost îndeplinit în proporţie de 25,4 la sută. La gospodăria colectivă din Perierii, bunăoară, s-au însămînţat 300 ha. cu grîu, la G.A.C. Popeni 280 hectare, la G.A.C. Strbi 197 hectare etc. Şi în raionul Huşi s-au obţinut rezultate mulţumitoare. Aici au fost însăminţate 4787 hectare din 23.840 hectare planificate. Sub posibilităţi se desfăşoară lucrările de însămînţare în raioanele Negreşti (cu 8,6 la sută), laşi (cu 10,7 la sută), comunele subordonate oraşului laşi (cu 12,1 la sută), Vaslui (cu 14,3 la sută), Paşcani (cu 15,4 la sută), Hîrlău (cu 15,7 la sută). In aceste raioane şi comunele subordonate oraşului laşi există un mare decalaj între volumul arăturilor executate pentru insăminţari şi semănat. In raionul Negreşti, de exemplu, s-au făcut arături pentru insâmînţări pe o suprafaţă de peste 6200 ha. Suprafaţa însămînţată însă este de numai 1455 hectare. Cît priveşte insăminţatui orzului secarei, se poate arăta că situaţia este cu totul nesatisfâcătoare. Pe regiune, suprafaţa însămînţată cu secară reprezintă abia 35,6 la sută din plan, iar cu orz 21,4 la sută. Rămase mult în urmă cu semănatul secarei şi orzului sunt toate raioanele, precum şi comunele subordonate oraşelor Iaşi şi Birlad (numai raionul Birlad este avansat cu semănatul secarei. Aici această lucrare s-a executat in proporţie de 79,3 la sută). Din situaţia întocmită la Consiliul agricol regional reiese că însămînţările de toamnă nu se desfăşoară pe măsura posibilităţilor existente. La data actuală secara şi orzul trebuiau să fie semănate. De asemenea, suprafeţele semănate cu grîu puteau fi mult mai mari dacă avem în vedere mijloacele existente în fiecare raion. Comitetele executive ale sfeturilor populare raionale şi orăşeneşti, consiliile agricole, sub îndrumarea comitetelor raionale şi orăşeneşti de partid trebuie să se ocupe mai îndeaproape de problema însămînţărilor de toamnă. Rezultatele obţinute pînâ acum nu sunt satisfăcătoare. Trebuie luate măsuri pentru terminarea grabnică a recoltării porumbului, pentru impulsionarea lucrărilor de fertilizare, executarea arăturilor şi însămînţărilor. Calitatea lucrărilor executate trebuie să stea în atenția tuturor lucrătorilor din agricultură. ieri s-au deschis Cursurile Universităţii serale de marxism-leninism Ieri după amiază, în aula Bibliotecii centrale universitare „Mihail Eminescu”, a avut loc deschiderea festivă a cursurilor Universităţii serale de marxism-leninism pe anul şcolar 1962 - 1963. In acest an şcolar, la cursurile universităţii urmează peste 400 de studenţi activişti de partid, de stat şi din economie, directori de întreprinderi şi instituţii, secretari de comitete de partid şi organizaţii de bază, propagandişti, muncitori, tehnicieni şi otaşi, conducători de prizaţii de masă. In ziua de 30 septembrie a.c. a avut loc, în centrele raionale şi in oraşele Iaşi şi Birlad deschiderea noului an şcolar în invăţămîntul ideologic al cadrelor didactice din şcolile elementare, profesionale şi medii. La adunările festive au participat membri ai birourilor comitetelor orăşeneşti şi raionale de partid, membri ai comitetelor executive ale sfaturilor populare orăşeneşti şi raionale. Cu prilejul deschiderii cursurilor, a luat cuvîntul în faţa studenţilor tov. Vlad Stănescu, membru al Biroului Comitetului regional de partid care a vorbit despre importanţa studierii învăţăturii marxist-leniniste de către membrii şi candidaţii de partid. Studenţii au audiat apoi prima lecţie din program: „Victoria socialismului în R. P. R. Elaborarea de către Congresul al II-lea al P.M.R. a programului desăvîrşirii construcţiei socialismului”. Cu acest prilej au fost prezentate informări asupra desfăşurării Invăţămintului ideologic în anul şcolar trecut, scoţîndu-se în acelaşi timp în evidenţă sarcinile principale ale învăţămîntului ideologic în noul an şcolar. Lectori ai comitetului regional de partid au expus apoi cadrelor didactice, prima diecţie despre „Victoria definitivă a socialismului în R.P.P. ‘. Invăţămîntul ideologic. al cadrelor A58AS. A intrat în funcţiune o nouă fabrică de mobilă La Arad a intrat în funcţiune o nouă fabrică de mobilă — una dintre cele mai mari unităţi de acest fel din ţara noastră. Ea are o capacitate de 15.000 de garnituri de mobilă pe an. Datorită utilajului modern instalat aici şi gradului ridicat de calificare a muncitorilor, se asigură fabricarea unui mobilier de calitate superioară. Incepînd de la depozitul de sortare a materialului lemnos şi pină la asamblarea garniturilor de mobilă, munca este mecanizată şi automatizată. Maşini şi agregate moderne tale; croiesc, fasonează, lustruiesc şi combină piese de diferite dimensiuni şi profiluri, pentru viitoarele garnituri de mobilă. Introducerea materiei prime în fabricaţie este însoţită de un control riguros, făcut cu ajutorul unor aparate care stabilesc cu precizie gradul de umiditate al materialului lemnos. Noua fabrică de mobilă dată în funcţiune la Arad se înscrie pe linia măsurilor luate de partid şi guvern pentru valorificarea superioară a materialului lemnos. (Agerpres)