Flacăra Iaşului, octombrie 1962 (Anul 18, nr. 5000-5025)
1962-10-14 / nr. 5011
PROLETARIDIN TOATE ȚĂRILE, XMNITI-VA) " al ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XVIII, Nr. 5011 PUMINICA 14 OCTOMBRIE 1962I 4 PACINI 20 BANI ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. Fiecare secţie trebuie să contribuie la îndeplinirea angajamentelor ✓ Colectivul de la IPROFIL „Mobila“ le-a angajat, încă din perioada dezbaterii cifrelor de plan pe 1962, să producă 30 garnituri de mobilă din materii prime şi materiale economisite în decursul acestui an. Pentru a-şi putea înfăptui angajamentul, muncitorii, inginerii şi tehnicienii din fabrică trebuiau să-şi concentreze eforturile în direcţia unui obiectiv principal: lichidarea rămînerii în urmă în îndeplinirea preţului de cost planificat. In primele două trimestre din 1962 angajamentul colectivului de la IPRO-fiL „Mobila“ nu a fost îndeplinit. Care este situaţia în prezent? Bilanţul pe trimestrul III curent arată o economie de materii prime şi materiale de peste 230.000 lei ceea ce înseamnă că o mare parte din rămînerea în urmă a fost lichidată, ca rezultat al măsurilor luate. In multe jocuri normele consumului specific au fost revizuite. Comitetul sindical a fost îndrumat de organizaţia de partid să-şi îmbunătăţească activitatea pentru a populariza iniţiativele valoroase, pentru a organiza mai bine întrecerea socialistă. S-a îmbunătăţit şi munca de agitaţie politică axată pe gospodărirea chibzuită a materialelor, pe folosirea eficientă a rezervelor in-terne. Prin astfel de metode au reuşit organizaţia de partid de la IPROFIL,Mobila“ şi conducerea tehnico-administrativă să mobilizeze colectivul la înfăptuirea angajamentului luat. Sunt remarcabile eforturile depuse, ca şi succesele obţinute pe măsura acestor eforturi, care se văd în unele sectoare. La suma economisită pe trimestrul III a contribuit şi sectorul pregătire I (mobilizat de maiştrii Petru laponii şi Gheorghe Podaru) cu aproape 55.000 lei prin croirea raţională a furnirului şi folosirea judicioasă a celorlalte materiale. A mai contribuit şi sectorul finisaj I cu materiale economisite,în valoare de 36.500 lei, sectorul finisaj II cu mai bine de 64.000 lei. Muncitorii şi tehnicienii din aceste sectoare (din care fac parte Const. Bradu, Miloş Gheorghiu, Aguriţa Conoru, Gheorghe Zamfir şi alţii) şi-au îndeplinit cu cinste angajamentul. Economiile realizate se ridică la o valoare dublă faţă de partea ce i se cuvin. Se aminteşte de partea ce i se cuvine fiecărui sector pentru că fiecare sector, brigadă, echipă sau muncitor a cunoscut din timp cu cît trebuia să contribuie la îndeplinirea angajamentului luat pe întreprindere. A cunoscut şi colectivul secţiei tapiţerie partea ce ii revine din angajamentul anual pentru a contribui la confecţionarea celor 30 garnituri de mobilă din economii, materiale, specifice acestui sector de muncă, în valoare de 24.240 lei. Cît s-a realizat pînă acum din angajament? Materiale care valorează numai 4.174 lei. Ar părea că în această secţie nu sunt posibilităţi de economisire. Capetele de sfoară ce pot fi văzute într-un număr mare pe Lanprofil „Mobila“ îaşi podelele atelierului, iarba de mare şi vata călcate în picioare, cuie îmi prăştiate la tot pasul sunt fapte care ar trebui analizate serios. Pînă la 1 septembrie a.c. secţia a înregistrat pierderi de 350 kg. cuie de tapiţerie, 300 kg. sfoară de diferite grosimi, aproape 800 m.p. pînză albită etc., pierderi de care tapiţerii Rotilă Dominica şi Adolf Bercovici nu sunt deloc străini. Nu sunt străini de această pierdere nici şeful de echipă Haralambie Chelaru care nu distribuie corect materialele, nici echipa condusă de Onel Maxim care nu croieşte, cu suficient simţ de răspundere sfoara destinată legării arcurilor la şomiere. La secţia tapiţerie lipseşte şi o evidenţă precisă din care să reiasă consumul şi economiile de materiale, iată şi o discuţie cu maistrul de schimb Florea Fuerea care confirmă aceasta. - Care sînt materialele economisite şi cuprinse în suma de 4.174 lei cit a realizat colectivul de la tapiţerie? - După cît ştiu 20.000 kg. de vată de umplutură şi 8.000 kg. de iarbă de mare... Şi după cîteva secunde, timp în care a răsfoit vraful de hîrtii de pe birou, a reluat pripit: ...adică, nu. Notaţi în carnet numai 10 tone de vată şi 4.000 kg. de iarbă de mare... (?!?). Iar „reducerile“ au continuat mai departe, repet, pînă au ajuns la 2.000 kg .vată şi... nici un gram de iarbă de mare. E limpede că chiar şi suma de 4.174 lei dată ca economii provenite din materiale este, oarecum, îndoielnică. Care sunt totuşi cauzele care au determinat colectivul tapiţerilor de la IPROFIL „Mobila“ să nu-şi poată îndeplini angajamentul economiilor? Ele sunt mai multe. Dar să ne oprim la cele principale. In primul rînd se simte lipsa unor norme de consum specific, stabilite matematic, cu simţ gospodăresc şi răspundere faţă de bunul obştesc. La magazia acestei secţii se simte şinevoia unui cîntar cu ajutorul căruia materialele să fie distribuite raţional. Astfel se creează posibilităţi de organizare mai bună a procesului tehnologic, de urmărire a consumului specific pe categorii de materiale, de economii. In magaziile secţiei tapiţerie se observă şi cîteva valuri de stofă pentru divane cu dimensiuni mai mici faţă de cele prevăzute în normative precum şi baloturi cu iarbă de mare cu straturi alterate din cauza condiţiilor proaste de transport. De ce nu sunt traşi la răspundere cu energie acei care se fac răspunzători de aceste deficienţe? La secţia tapiţerie din fabrică lucrează alături de maistrul Florea Fuerea şi maistrul Dumitru Teleban, la celălalt schimb. Amîndoi sunt bine pregătiţi profesional, cu experienţă în producţie şi activitate politică. Dar în atelierele secţiei munca de agitaţie se face prea puţin simţită. Bunăoară, nici o lozincă nu se referă la problema economiilor. Problema economiilor nu este cu eficacitate abordată nici în consfătuirile de producţie. In nici una din aceste consfătuiri organizate de la începutul anului şi pînă acum nu s-a pus ca principal punct al ordinei de discuţii problema economiilor pentru a fi rezolvată cu succes. Printre tapiţeri sunt şi muncitori fruntaşi în. . producţie. Ei nu au fost selecţionaţi în colectivul de agitatori şi instruiţi astfel ca, alături de maiştrii Florea Fuerea şi Dumitru Teleban, să explice pe larg întregului colectiv din secţie însemnătatea respectării cuvîntului dat. Muncitorii din secţia tapiţerie trebuie sprijiniţi printr-o acţiune bine organizată, în care sens comitetul sindical pe întreprindere are datoria să acţioneze. AL. SEVERIN oOori O frumoasă festivitate la Hîrlău Inaînarea buletinelor de identitate tinerilor de b ani ! Ieri la amiază a avut loc la Hîrlău o festivitate prilejuită de înmînarea buletinelor de indentitate unor tineri care împlinesc vîrsta de 14 ani. Cu acest prilej au primit buletinul de identitate un număr de 150 de tineri din comunele Belceşti, Cotnari, Cepleniţa, Scobinţi, Hîrlău, Deleni şi Frumuşica. La adunare au participat tineri care au împlinit vîrsta de 14 ani, precum şi invitaţi, reprezentanţi ai organelor de partid şi de stat, ai organizaţiilor de masă, cadre didactice, părinţi. Cu un deosebit interes au ascultat participanţii la această sărbătoare a tinerilor de 14 ani, cuvîntarea tov. Virgil Trofin, prim secretar al Comitetului Central al U.T.M. CE" * ■ . UniversitarA ICUM IAȘI Vizita tovarăşilor Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Ion Gheorghe Maurer în India BOMBAY 13 Trimisul special Agerpres Ion Gălăţeanu, transmite Bombayul, care prin mărimea şi numărul locuitorilor săi (peste patru milioane), este al doilea oraş al Indiei, se aseamănă cu o largă potcoavă în golul căreia pătrund valurile înspumate ale Mării Arabe. Bombayul a căzut sub stăpînirea colonială portugheză în anul 1498, dar nu mult după aceea portughezii l-au cedat prinţului moştenitor al Angliei cu prilejul căsătoriei acestuia. In sutele de ani de dominaţie britanică, oraşul Bombay era considerat „Poarta Indiei“, fiind principalul port de acces în această ţară imensă despre care se spunea că era „perla coroanei britanice“. Astăzi, Bombayul este un important centru industrial, comercial şi portuar al Indiei independente. Fiind situat sub tropicul Racului, peste tot în oraş se poate observa o vegetaţie luxuriantă. Faţadele blocurilor moderne, care se înşiruie pe marile bulevarde sunt încadrate armonios de prezenţa zveltă a palmierilor. Pretutindeni în oraş se remarcă o mare animaţie. Aspectului vesel al străzilor i se adaugă acum o notă în plus: steagurile roşugalben-albastru şi portocaliu-alb-verde care flutură alături, simbol al prieteniei dintre Republica Populară Romînă şi Republica India, dintre popoarele celor două ţări. In cea de-a doua zi a vizitei în Bombay, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- Dej, împreună cu tovarăşii Ion Gheorghe Maurer şi Corneliu Mănescu, au vizitat aşa-numita „Colonie a Laptelui“ din Aarey — un complexmodel de ferme pentru produse lactate, şi Institutul de energie atomică de la Trombay. Deşi atît de deosebite prin specificul lor cele două obiective incluse în programul vizitei au însă trăsături comune: ambele sînt menite să slujească la promovarea bunăstării poporului indian, la accelerarea progresului economic al ţării. De la Raj Bhavana — reşedinţa conducătorilor de stat romîni — şi pînă la „Colonia Laptelui“ în alţii ..oaspeţi au fost însoţiţi de guvernatorul statului Maharashtra, H. K. Chainani, de ministrul muncii al Republicii India J ai Sukh Lai Hathi, de ambasadorul Republicii India la Bucureşti, M.P. Mothur şi de ambasadorul Republicii Populare Române la Delhi, Iancu Horaţiu. De-a lungul celor 32 km. cît măsoară drumul pînă la Aarey populaţia din Bombay şi din regiunile înconjurătoare a făcut o caldă demonstraţie de simpatie solilor poporului român. La ora 9:30, ora locală, coloana de maşini oficiale ajunge la „Colonia Laptelui“. Aici oaspeţii sunt primiţi de ministrul agriculturii al statului Maharashtra, Desay, care le prezintă pe conducătorul complexului, Khurody, şi o serie de colaboratori ai săi. Solii poporului român sunt conduşi spre o colină de unde se poate avea o privire largă asupra întregului complex de ferme. Dl. Kharody dă înalţilor oaspeţi ample explicaţii cu privire la istoricul coloniei, la modul ei de organizare şi funcţionare. „Colonia Laptelui“ se întinde pe o suprafaţă de 283 ha. şi cuprinde 30 de ferme, în care sunt îngrijite peste 20.000 capete de vite Cu 13 ani în urmă pe acest loc nu se aflau nici un fel de construcţii. In 1949 guvernatorul de atunci al statului Maharahstra a hotărît scoaterea vitelor din oraş şi amenajarea unui loc special pentru ele. La început au existat numai şapte ferme şi ceva mai mult de 3.400 capete de vite. Astăzi numărul fermelor s-a împătrit, iar numărul vitelor este de şase ori mai mare. Zilnic se îmbuteliază 100.000 de litri de lapte care sunt distribuite printr-o largă reţea de desfacere cuprinzînd 700 de centre. După ce oaspeţii români au primit aceste explicaţii, s-a trecut la vizitarea unităţii nr. 5 din cadrul complexului şi a fabricii pentru pasteurizarea şi îmbutelierea laptelui. Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej şi-a exprimat aprecierea pentru felul în care este organizat procesul de producţie şi pentru calitatea produselor acestei întreprinderi moderne. Conducătorii de stat romîni însoţiţi de personalităţile indiene s-au îndreptat apoi spre casa de oaspeţi unde în cursul unei discuţii s-a arătat că ar fi folositoare organizarea unui schimb de experienţă intre specialiştii romîni şi cei indieni. Un astfel de schimb, au menţionat ambasadorul Republicii India la Bucureşti Mathur, şi Khurody, conducătorul coloniei, ar fi reciproc avantajos. Schimbul de experienţă, a spus tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, este întotdeauna folositor. Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române l-a invitat pe Khurody să facă o vizită în ţara noastră in timpul verii. Ambasadorul Indiei la Bucureşti a subliniat că vara este anotimpul cel mai indicat pentru o vizită în frumoasa Rominie. Ministrul agriculturii Desay s-a interesat îndeaproape de dezvoltarea agriculturii Romîniei, de sistemul de educaţie, in general, şi de pregătirea cadrelor cu calificare superioară în special. El a mulţumit tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej pentru explicaţiile date. Conducătorii de stat romîni au semnat în cartea de onoare a coloniei. La rugămintea gazdelor, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a plantat, potrivit unei vechi tradiţii indiene, un arbust de asopalat în Parcul Prieteniei de la Aarey pe un teren unde se află numeroşi arbuşti plantaţi de şefi de state şi guverne care au vizitat India. Adresîndu-se gazdelor, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a spus: „Fie ca oamenii să trăiască în pace, să nu mai existe niciodată război. Acestui scop să ne consacrăm forţele“. Ministrul agriculturii Desay, a adăugat: „Acesta este şi punctul de vedere al guvernului indian“. „Vă rugăm, a spus Desay, să reveniţi pentru a vedea cum a crescut arbustul“. Mlădiţa nou plantată este străjuită de o tăbliţă albastră pe care scrie cu litere albe : „Plantat de excelenţa sa dl. Gheorghe Gheorghiu-Dej, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române, la 13 octombrie 1962“. In cursul după-amiezii înalţii oaspeti romîni au vizitat Institutul de energie atomică de la Trombay, situat la marginea oraşului Bombay. Ca şi dimineaţa, cînd conducătorii de stat romîni au străbătut drumul spre Aarey, pe străzi au venit să salute numeroşi locuitori ai oraşului care au ovaţionat la trecerea coloanei de maşini oficiale. Conducătorii de stat romîni au fost însoţiţi de lai Sukh. Lai Hathi ministrul muncii al Republicii India, de Salebhoy Abdulkddar membru al guvernului statului Maharashtra, de ambasadorul Indiei la Bucureşti Mathur şi ambasadorul Republicii Populare Române la Delhi, Iancu Horaţiu. Institutul de energie atomică din Trombay, cel mai mare centru de cercetări nucleare din India, este înzestrat cu trei reactoare şi cu numeroase aparate şi instalaţii ultramoderne. In cele 15 sectoare ale institutului desfăşoară o activitate intensă peste 2.800 de oameni de ştiinţă şi tehnicieni. Aci se fac experienţe şi se întreprind cercetări pentru aplicarea energiei atomice în cele mai diferite domenii: fizică, chimie, biologie, medicină. La intrarea în institut oaspeţii romîni au fost întîmpinaţi de Setlna, locţiitor al directorului general, şi de şefii unor sectoare de cercetări. In faţa unei scheme locţiitorul directorului general a descris amplasarea clădirilor şi instalaţiilor institutului, planurile de dezvoltare a acestuia. Apoi oaspeţii au vizitat o serie de sectoare unde li s-au dat explicaţii cu privire la funcţionarea diverselor mecanisme şi dispozitive. Intre tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Sethna a avut loc o scurtă convorbire, în cadrul căreia locţiitorul directorului general a subliniat că institutul întreţine relaţii strînse cu Institutul de fizică atomică din Bucureşti şi a primit pînă acum de două ori vizita directorului acestuia acad. Horia Hulubei. In timpul vizitei oamenii de ştiinţă, tehnicienii şi laboranţii Institutului de energie atomică au primit cu căldură pe oaspeţii romîni, exprimîndu-şi bucuria pentru prilejul pe care l-au avut de a le arăta roadele muncii lor. La sfîrşitul vizitei tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a urat succese în muncă colectivului de oameni de ştiinţă şi tehnicieni de la Trombay, apreciind rezultatele obţinute de colectivul Institutului în activitatea sa ştiinţifică. La despărţire locţiitorul directorului general al Institutului a declarat tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej că întregul colectiv se simte onorat de vizita care a fost făcută de înalţii oaspeţi romîni. La înapoierea spre Bombay zeci şi zeci de mii de oameni au salutat prieteneşte pe solii poporului român. Pretutindeni putea fi auzit un salut străvechi în limba hindi adresat în mod tradiţional oaspeţilor şi prietenilor : „Victorie vouă“. Seara guvernatorul statului Maharashtra a oferit un dineu în cinstea conducătorilor statului român. Presa din Bombay publică ample relatări cu privire la primirea caldă care a fost făcută încă din prima zi oaspeţilor români de locuitorii oraşului. După cum scrie ziarul de limbă engleză „Free Press Journal“. „Preşedintelui român însoţit de primul ministru şi de ministrul Afacerilor Externe li s-au făcut la aeroport o primire călduroasă. In drumul spre Raj Bhavana ei au fost aclamaţi de o mare mulţime“. Ziarele „Times of India“, „Free Press“ şi „Lokasatta“ însoţesc reporrajele din prima zi a vizitei cu fotografii înfăţişînd pe conducătorii de stat români la sosirea în Bombay. Prezenţe romîneşti peste hotare MOSCOVA 13 Corespondentul Agerpres transmite: După cum s-a anunţat orchestra simfonică a radioteleviziunii române întreprinde un turneu în U.R.S.S. în cadrul tradiţionalei Luni a prieteniei romîno-sovietice. Primele trei concerte care au avut loc la Leningrad s-au bucurat de un mare succes. Publicul şi critica muzicală au făcut o primire călduroasă orchestrei noastre. In repertoriul orchestrei, dirijată de Iosif Conta şi Emanoil Elenescu, se află numeroase lucrări ale compozitorilor romîni şi sovietici: Simfonia a II-a de George Enescu, Simfonia V-a de Şostakovici, Suita de Ion Dumitrescu, Concertul nr. 2 de Prokofiev, precum şi cunoscutele lucrări ale compozitorilor clasici universali: Simfonia spaniolă de Lalo, Ucenicul vrăjitor de Paul Ducas şi Til Eulenspiegel de Richard Strauss. Orchestra şi soliştii - Ion Voicu şi Valentin Gheorghiu — au dat la cererea publicului numeroase bisuri. La concertul din Leningrad au asistat numeroşi muzicieni de seamă sovietici care au dat o înaltă apreciere orchestrei simfonice a radioteleviziunii. Presa din Leningrad a publicat cronici muzicale elogioase. Sub titlul ,,Ne bucură succesul prietenilor”, „Leningradskolia Pravda” scrie: ,,Atmosfera de legătură și contactul Cu auditoriul s-au stabilit din primul moment: Valentin Gheorghiu este nu numai un eminent pianist, ci și un compozitor talentat" - scrie ziarul, referindu-se la concertul pentrupian al solistului român interpretat de acesta. Turneul în U.R.S.S. al orchestrei simfonice a radioteleviziunii române continuă. Următoarele concerte, vor avea loc la Riga, Kiev și Moscova. Toate forțele pentru terminarea grabnică a însămînțărilor! In ultimele zile, lucrările agricole de însămînţare a păioaselor de toamnă s-au bucurat de toată atenţia în multe unităţi agricole socialiste de pe cuprinsul regiunii. Lucrătorii din gospodăriile agricole de stat Trifeşti— raionul laşi, Bucium — oraş laşi, membrii gospodăriei agricole colective din Griviţa - oraş Bîrlad, de exemplu, au şi încheiat campania însămînţărilor de toamnă. Sînt pe punctul de a termina însămînţârile, gospodăriile colective din Sîrbi — raionul Bîrlad, Bivolari şi Luceni - raionul Iaşi şi altele. După cum reiese din situaţia operativă întocmită la Consiliul agricol regional, un ritm mai intens la însămînţările de toamnă s-a înregistrat în raioanele Paşcani, Bîrlad, Hîrlău şi în comunele subordonate oraşului Bîrlad. Mecanizatorii şi membrii gospodăriilor agricole colective din raioanele sus amintite şi comunele subordonate oraşului Bîrlad au acordat mai multă grijă pregătirii terenului şi însămînţărilor, folosind mai bine timpul şi capacitatea de lucru a maşinilor. In comunele subordonate oraşului Bîrlad planul însămînţărilor a fost realizat în proporţie de 63 la sută, in raionul Bîrlad de 59,5 la sută, raionul Paşcani de 56,6 la sută, raionul Hirlău de 53,1 la sută. Sub posibilităţi se desfăşoară insaminţarea păioaselor de toamnă în raioanele Huşi, Iaşi, Vaslui, Negreşti şi în comunele subordonate oraşului Iaşi. In ultima săptâmînă, de exemplu în raionul Negreşti, s-au realizat numai 3,4 procente din planul însămînţârilor de toamnă în timp ce în raionul Hîrlău s-au realizat aproape 20 procente .Asta înseamnă că în raionul Negreşti, comitetul executiv al sfatului popular raional (preşedinte tov. Vasile Grâdinaru), Consiliul agricol raional (preşedinte tov. Leontin Onuţă), conducerea S.M.T.-ului Negreşti (director, tov. B. Dandeş) s-au ocupat într-o măsură nesatisfâcătoare de problema însămînţărilor de toamnă în epoca optimă. Comitetul raional de partid Negreşti trebuie să analizeze temeinic această situaţie şi să ia măsurile cuvenite pentru impulsionarea lucrărilor de însăminţare. Râmase în urmă cu însămînţârile sunt şi unele gospodării agricole de stat din cadrul Trustului G.A.S. Bîrlad (directorul Trustului tov. ing. Zagorodniuc). Dacă in gospodăriile agricole de stat din Trustul Iaşi s-au însămînţat 81,4 la sută din suprafeţele planificate, în unităţile Trustului G.A.S. Bîrlad nu s-au semănat decît 48,4 la sută din suprafaţa totală. Aceasta dovedeşte că în unele gospodării agricole de stat din raionul Bîrlad mijloacele mecanizate nu sunt folosite cu întreaga lor capacitate la executarea insâmînţărilor. Perioada optimă de însăminţare a păioaselor de toamnă se apropie de sfîrşit. De aceea, Comitetele executive ale sfaturilor populare raionale şi orăşeneşti. Consiliile agricole, sub îndrumarea organelor raionale de partid şi de stat, trebuie să mobilizeze toate forţele pentru a termina grabnic însămînţările. Brigăzi fruntaşe * Colectiviştii din Valea Seacă, raionul Paşcani muncesc cu spor pentru terminarea recoltatului culturilor tîrzii şi însămînţărilor de toamnă. Astfel, pe măsură ce terenurile sînt eliberate de culturi, se trece din plin la arat şi însămînţat. Pînă in prezent au fost însămînţate 153 ha. cu grîu şi ,10 ha. cu orz de toamnă. Fruntaşe la însămînţările de toamnă sunt brigăzile I-a din Valea Seacă şi a IlI-a din Topile. Briigada de tractoare de la S.M.T. Paşcani condusă de Damian Ioan execută lucrări de bună calitate. MIHALACHE VASILE directori de cămin cultural Primele 100 hectare * Harnicii colectiviști din Cîrniceni raionul Iaşi au terminat recoltatul a 302 ha. cu porumb boabe, 90 ha. cu floarea soarelui iar din cele 65 ha. cu sfeclăde zahăr s-a recoltat o suprafaţă de 40 de ha. De asemenea ei au pregătit întreaga cantitate de sămînţă de grîu pentru semănat. Pînă în prezent au fost însămînţate aproape 100 de hectare. IONIŢA IOACHIM învăţător In toiul însămînţărilor , îndrumaţi de organizaţia de partid, membrii G.A.C. „Drum Nou“ din satul Cuza Vodă, rapionul Negreştidau izor, piţ îm săminţările. Pînă acum ei au însămînţat peste 100 de hectare cu grîu. Din brigada 13 de la S.M.T. Negreşti care lucrează la această gospodărie s-au evidenţiat tractoriştii Manele Vasile şi Teslaru Neculai. LUCICA TESLARU colectivistă Tractorişti fruntaşi * Zilele acestea la IG.A.C. Bivolari, raionul Iaşi se lucrează din plin la însămînţările de toamnă. Pînă acum s-au semănat 50 de hectare cu secară masă verde, 30 de hectare cu orz de toamnă, 30 de hectare cu o măzăriche şi 668 ha. cu grîu. De asemenea ei au împrăştiat pe cîmp peste 2.000 tone gunoi de grajd. S-au evidenţiat tractoriştii V. Caravan, Constantin Clopan din brigada condusă de Constantin Răşchip de la S.M.T. Vlădeni. CONSTANTIN ŞALARU colectivist Roadele bunei organizări * Organizînd din timp munca pentru buna desfăşurare a campaniei de insăminţări, colectiviştii din Flămînzi au obţinut rezultate satisfăcătoare în această direcţie. Astfel ei au însămînţat o suprafaţă de 350 ha. cu grîu. Din brigada a VlII-a de la S.M.T. Frumuşica s-au evidenţiat tractoriştii Mihai Calniciuc, I. Ştefănucă şi alţii. C. LOGHIN instructori de partid,. Veşti de la corespondenţi La G.A.S. Răducăneni, raionul Huşi lucrările de insămînţare a griului se desfăşoară din plin. Mecanizatorii de aici depun eforturi sporite pentru a termina cit mai grabnic aceste lucrări. Iată-i în clişeul de mai rsus pe mecanizatorii fruntaşi Leon Ciucă şi Constantin Nedelcu în timpul lucrului pe tarlalelesecţiei Trestiana. Foto: V. BOTOŞANU Distincţie pentru încheierea acţiunii de autofinanţare a cooperativelor săteşti Zilele acestea, a fost înmînată Comitetului executiv al Uniunii regionale a cooperativelor de consum-Iaşi din partea Centrocoop şi Uniunii sindicatelor din comerţul de stat şi cooperatist, o distincţie specială pentru încheierea acţiunii de autofinanţare a tuturor cooperativelor săteşti din regiune. Cu acest prilej, s-a subliniat că începînd de la 20 septembrie a.c., toate cele 160 cooperative de consum din regiune se autofinanţează. In felul acesta au fost eliberate fonduri în valoare de 85 milioane lei. —-------------shafSsf----------------- In finisaj Constructorii de pe şantierul blocului V 8 din Paşcani (str. Ştefan cel Mare) se străduiesc, în cadrul întrecerii socialiste, să termine înainte de termen acest obiectiv. Construcţia, care cuprinde 48 apartamente şi spaţiu comercial la parter, se află într-un stadiu avansat de execuție. Sunt efectuate în prezent lucrări de finisaj interior: mozaicuri, vopsitorii, zugrăveli. Concomitent se execută tencuieli la fațadă. Volum sporit de desfacere Ca urmare a creşterii nivelului de trai al oamenilor muncii, în raionul Vaslui volumul mărfurilor vîndute este în continuă creştere. In primele 9 luni ale acestui an, bunăoară, valoarea mărfurilor vîndute, peste sarcina planificată, de către unităţile cooperaţiei de consum reprezintă suma de aproape un milion lei. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, s-a înregistrat o creştere de 16 la sută a volumului de mărfuri desfăcut populaţiei din satele raionului Vaslui. 2000— [tipie* de abepteţie pilită' Zilele trecute, s-a deschis în localitatea Tg. Frumos un modern complex de alimentaţie publică. Complexul este constituit dintr-un restaurant cu o capacitate de peste 60 mese, un bufet şi o cofetărie cu laborator. Alte sate în curs de electrificare Reţeaua electrică continuă să se extindă în satele şi comunele regiunii. Astfel, echipe complexe ale întreprinderii regionale de electricitate laşi continuă lucrările de electrificare în satele Găureni, Holm, Hoiseşti, Hărpăşeşti, Doroşcani, raionul laşi , Blăgeşti, Igeşti, raionul Bîrlad, Ştefan cel Mare - Vaslui şi altele. Expoziţii Bîrlad (de la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului”). Zilele trecute, Consiliul orăşenesc ARLUS - Bîrlad a organizat două expoziţii cu temele :,Dezarmarea, problema cheie a vieţii internaţionale” şi „Popoarele lumii luptă pentru apărarea păcii”. Expoziţiile au fost amenajate în centrul orașului Bîrlad. ELENA GRIGORIU Duminica sportivă •„Pauza”- survenită în campionatele categoriei „A” la fotbal şi rugbi face ca în această zi atenţia iubitorilor de sport din Iaşi să fie îndreptată spre confruntările din campionatele orăşenesc şi regional. Iată şi programul principalelor întreceri : Fotbal, stadionul „23 August”, ora 13.30 : Moldova laşi - CSMS (camp, republican de juniori) , teren -„Moldova”, ora 11 : Moldova laşi — Rapid Birlad (camp, regional) teren „Ţesătura", ora 15.00 : Ţesătura laş - Confecţia Bîrlad (camp, regional). Volei, teren -„Voinţa”, de la ora 8 , în treceri în cadrul „Cupei de toamnă”. Handbal, teren Moldova”, de la ora 8.30 , întreceri în cadrul campionatului de calificare.