Flacăra Iaşului, octombrie 1962 (Anul 18, nr. 5000-5025)

1962-10-14 / nr. 5011

PROLETARI­­DIN TOATE ȚĂRILE, XMNITI-VA) " a­­l ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XVIII, Nr. 5011 PUMINICA 14 OCTOMBRIE 1962I 4 PACINI 20 BANI ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. Fiecare secţie trebuie să contribuie la îndeplinirea angajamentelor ✓ Colectivul de la IPROFIL „Mobila“ le-a angajat, încă din perioada dez­baterii cifrelor de plan pe 1962, să producă 30 garnituri de mobilă din materii prime şi materiale economisite în decursul acestui an. Pentru a-şi pu­tea înfăptui angajamentul, muncitorii, inginerii şi tehnicienii din fabrică tre­buiau să-şi concentreze eforturile în direcţia unui obiectiv principal: lichi­darea rămînerii în urmă în îndeplini­rea preţului de cost planificat. In primele două trimestre din 1962 angajamentul colectivului de la IPRO-­fiL „Mobila“ nu a fost îndeplinit. Care este situaţia în prezent? Bilan­ţul pe trimestrul III curent arată o economie de materii prime şi mate­riale de peste 230.000 lei ceea ce în­seamnă că o mare parte din rămîne­­rea în urmă a fost lichidată, ca re­zultat al măsurilor luate. In multe jocuri normele consumului specific au fost revizuite. Comitetul sindical a f­ost îndrumat de organizaţia de par­tid să-şi îmbunătăţească activitatea pentru a populariza iniţiativele valo­­roase, pentru a organiza mai bine în­trecerea socialistă. S-a îmbunătăţit şi munca de agitaţie politică axată pe gospodărirea chibzuită a materialelor, pe folosirea eficientă a rezervelor in-­­terne. Prin astfel de metode au reuşit or­ganizaţia de partid de la IPROFIL­­,Mobila“ şi conducerea tehnico-ad­­ministrativă să mobilizeze colectivul la înfăptuirea angajamentului luat. Sunt remarcabile eforturile depuse, ca şi succesele obţinute pe măsura aces­tor eforturi, care se văd în unele sec­toare. La suma economisită pe trimes­trul III a contribuit şi sectorul pregă­tire I (mobilizat de maiştrii Petru laponii şi Gheorghe Podaru) cu aproa­pe 55.000 lei prin croirea raţională a furnirului şi folosirea judicioasă a celorlalte materiale. A mai contribuit şi sectorul finisaj I cu materiale e­­conomisite,în valoare de 36.500 lei, sectorul finisaj II cu mai bine de 64.000 lei. Muncitorii şi tehnicienii din aceste sectoare (din care fac parte Const. Bradu, Miloş Gheorghiu, Aguri­­ţa Conoru, Gheorghe Zamfir şi alţii) şi-au îndeplinit cu cinste angajamen­tul. Economiile realizate se ridică la o valoare dublă faţă de partea ce i se cuvin. Se aminteşte de partea ce i se cu­vine fiecărui sector pentru că fiecare sector, brigadă, echipă sau muncitor a cunoscut din timp cu cît trebuia să contribuie la îndeplinirea anga­jamentului luat pe întreprindere. A cunoscut şi colectivul secţiei tapiţerie partea ce ii revine din angajamentul anual pentru a contribui la confecţio­narea celor 30 garnituri de mobilă din economii, materiale, specifice a­­cestui sector de muncă, în valoare de 24.240 lei. Cît s-a realizat pînă acum din angajament? Materiale care valo­rează numai 4.174 lei. Ar părea că în această secţie nu sunt posibilităţi de economisire. Capetele de sfoară ce pot fi văzute într-un număr mare pe La­nprofil „Mobila“ îaşi podelele atelierului, iarba de mare şi vata călcate în picioare, cuie îmi prăştiate la tot pasul sunt fapte care ar trebui analizate serios. Pînă la 1 septembrie a.c. secţia a înregistrat pierderi de 350 kg. cuie de tapiţerie, 300 kg. sfoară de diferite grosimi, a­­proape 800 m.p. pînză albită etc., pierderi de care tapiţerii Rotilă Domi­nica şi Adolf Bercovici nu sunt deloc străini. Nu sunt străini de această pierdere nici şeful de echipă Hara­­lambie Chelaru care nu distribuie co­rect materialele, nici echipa condusă de Onel Maxim care nu croieşte, cu suficient simţ de răspundere sfoara destinată­ legării arcurilor la şomiere. La secţia tapiţerie lipseşte şi o e­­videnţă precisă din care să reiasă consumul şi economiile de materiale, iată şi o discuţie cu maistrul de schimb Florea Fuerea care confirmă aceasta. - Care sînt materialele economisite şi cuprinse în suma de 4.174 lei cit a realizat colectivul de la tapiţerie? - După cît ştiu 20.000 kg. de vată de umplutură şi 8.000 kg. de iarbă de mare... Şi după cîteva secunde, timp în care a răsfoit vraful de hîrtii de pe birou, a reluat pripit:­­ ...adică, nu. Notaţi în carnet nu­mai 10 tone de vată şi 4.000 kg. de iarbă de mare... (?!?). Iar „reducerile“ au continuat mai departe, repet, pînă au ajuns la 2.000 kg .vată şi... nici un gram de iarbă de mare. E limpede că chiar şi suma de 4.174 lei dată ca economii prove­nite din materiale este, oarecum, îndoielnică. Care sunt totuşi cauzele care au de­terminat colectivul tapiţerilor de la IPROFIL „Mobila“ să nu-şi poată în­deplini angajamentul economiilor? Ele sunt mai multe. Dar să ne oprim la cele principale. In primul rînd se simte lipsa unor norme de consum specific, stabilite matematic, cu simţ gospodăresc şi răspundere faţă de bunul obştesc. La magazia acestei secţii se simte şi­­­ne­voia unui cîntar cu ajutorul căruia ma­terialele să fie distribuite raţional. Ast­fel se creează posibilităţi de organi­zare mai bună a procesului tehnolo­gic, de urmărire a consumului specific pe categorii de materiale, de eco­nomii. In magaziile secţiei tapiţerie se ob­servă şi cîteva valuri de stofă pentru divane cu dimensiuni mai mici faţă de cele prevăzute în normative pre­cum şi baloturi cu iarbă de mare cu straturi alterate din cauza condiţiilor proaste de transport. De ce nu sunt traşi la răspundere cu energie acei care se fac răspunzători de aceste deficienţe? La secţia tapiţerie din fabrică lu­crează alături de maistrul Florea Fue­rea şi maistrul Dumitru Teleban, la celălalt schimb. Amîndoi sunt bine pregătiţi profesional, cu experienţă în producţie şi activitate politică. Dar în atelierele secţiei munca de agitaţie se face prea puţin simţită. Bunăoară, nici o lozincă nu se referă la proble­ma economiilor. Problema economiilor nu este cu eficacitate abordată nici în consfătuirile de producţie. In nici una din aceste consfătuiri organizate de la începutul anului şi pînă acum nu s-a pus ca principal punct al ordi­­nei de discuţii problema­ economiilor pentru a fi rezolvată cu succes. Printre tapiţeri sunt şi muncitori fruntaşi în. . producţie. Ei nu au fost selecţionaţi în colectivul de agitatori şi instruiţi astfel ca, alături de mai­ştrii Florea Fuerea şi Dumitru Teleban, să explice pe larg întregului colectiv din secţie însemnătatea respectării cuvîntului dat. Muncitorii din secţia tapiţerie tre­buie sprijiniţi printr-o acţiune bine or­ganizată, în care sens comitetul sin­dical pe întreprindere are datoria să acţioneze. AL. SEVERIN ­oOori O frumoasă festivitate la Hîrlău In­aînarea buletinelor de identitate tinerilor de b­ ani ! Ieri la amiază a avut loc la Hîrlău o festivitate prilejuită de înmînarea buletinelor de indentitate unor tineri care împlinesc vîrsta de 14 ani. Cu acest prilej au primit buletinul de identitate un număr de 150 de tineri din comunele Belceşti, Cotnari, Cepleniţa, Scobinţi, Hîrlău, Deleni şi Frumuşica. La adunare au participat tineri care au împlinit vîrsta de 14 ani, precum şi invitaţi, reprezentanţi ai organelor de partid şi de stat, ai organizaţiilor de masă, cadre didacti­ce, părinţi.­­ Cu un deosebit interes au ascultat participanţii la această sărbătoare a tinerilor de 14 ani, cuvîntarea tov. Virgil Trofin, prim secretar al Comi­tetului Central al U.T.M. CE" * ■ . U­n­iversitarA ICUM IAȘI Vizita tovarăşilor Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Ion Gheorghe Maurer în India BOMBAY 13 Trimisul special Ager­­pres Ion Gălăţeanu, transmite­­ Bombayul, care prin mărimea şi nu­mărul locuitorilor săi (peste patru milioane), este al doilea oraş al In­diei, se aseamănă cu o largă potcoa­vă în golul căreia pătrund valurile înspumate ale Mării Arabe. Bombayul a căzut sub stăpînirea colonială por­tugheză în anul 1498, dar nu mult după aceea portughezii l-au cedat prinţului moştenitor al Angliei cu pri­lejul căsătoriei acestuia. In sutele de ani de dominaţie britanică, oraşul Bombay era considerat „Poarta In­diei“, fiind principalul port de acces în această ţară imensă despre care se spunea că era „perla coroanei bri­tanice“. Astăzi, Bombayul este un important centru industrial, comercial şi portuar al Indiei independente. Fiind situat sub tropicul Racului, peste tot în oraş se poate observa o vegetaţie luxurian­tă. Faţadele blocurilor moderne, care se înşiruie pe marile bulevarde sunt încadrate armonios de prezenţa zvel­­tă a palmierilor. Pretutindeni în oraş se remarcă o mare animaţie. Aspectu­lui vesel al străzilor i se adaugă a­­cum o notă în plus: steagurile roşu­­galben-albastru şi portocaliu-alb-verde care flutură alături, simbol al priete­niei dintre Republica Populară Ro­­mînă şi Republica India, dintre popoa­rele celor două ţări. In cea de-a doua zi a vizitei în Bombay, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- Dej, împreună cu tovarăşii Ion Gheorghe Maurer şi Corneliu Mănes­­cu, au vizitat aşa-numita „Colonie a Laptelui“ din Aarey — un complex­­model de ferme pentru produse lacta­te, şi Institutul de energie atomică de la Trombay. Deşi atît de deosebite prin specificul lor cele două obiective incluse în programul vizitei au însă trăsături comune: ambele sînt menite să slujească la promovarea bunăstării poporului indian, la accelerarea pro­gresului economic al ţării. De la Raj Bhavana — reşedinţa conducătorilor de stat romîni — şi pînă la „Colonia Laptelui“ în alţii .­.oaspeţi au fost însoţiţi de guvernatorul statu­lui Maharashtra, H. K. Chainani, de ministrul muncii al Republicii India J ai Sukh Lai Hathi, de ambasadorul Republicii India la Bucu­reşti, M.P. Mothur şi de ambasadorul Republicii Populare Române la Delhi, Iancu Horaţiu. De-a lungul celor 32 km. cît măsoară drumul pînă la Aarey populaţia din Bombay şi din regiunile înconjurătoare a făcut o caldă de­monstraţie de simpatie solilor poporu­lui român. La ora 9:30, ora locală, co­loana de maşini oficiale ajunge la „Colonia Laptelui“. Aici oaspeţii sunt primiţi de ministrul agriculturii al sta­tului Maharashtra, Desay, care le pre­zintă pe conducătorul complexului, Khurody, şi o serie de colaboratori ai săi. Solii poporului român sunt conduşi spre o colină de unde se poate avea o privire largă asupra întregului complex de ferme. Dl. Kharody dă înalţilor oaspeţi ample explicaţii cu privire la istoricul coloniei, la modul ei de orga­nizare şi funcţionare. „Colonia Lapte­lui“ se întinde pe o suprafaţă de 283 ha. şi cuprinde 30 de ferme, în care sunt îngrijite peste 20.000 capete de vite Cu 13 ani în urmă pe acest loc nu se aflau nici un fel de construcţii. In 1949 guvernatorul de atunci al sta­tului Maharahstra a hotărît scoaterea vitelor din oraş şi amenajarea unui loc special pentru ele. La început au existat numai şapte ferme şi ceva mai mult de 3.400 capete de vite. Astăzi numărul fermelor s-a împătrit, iar nu­mărul vitelor este de şase ori mai mare. Zilnic se îmbuteliază 100.000 de litri de lapte care sunt distribuite printr-o largă reţea de desfacere cu­­prinzînd 700 de centre. După ce oaspeţii români au primit aceste explicaţii, s-a trecut la vizita­rea unităţii nr. 5 din cadrul­ complexu­lui şi a fabricii pentru pasteurizarea şi îmbutelierea laptelui. Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej şi-a expri­mat aprecierea pentru felul în care este organizat procesul de producţie şi pentru calitatea produselor acestei întreprinderi moderne. Conducătorii de stat romîni însoţiţi de personalităţile indiene s-au îndreptat apoi spre casa de oaspeţi unde în cursul unei discu­ţii s-a arătat că ar fi folositoare orga­nizarea unui schimb de experienţă intre specialiştii romîni şi cei indieni. Un astfel de schimb, au menţionat ambasadorul Republicii India la Bucu­reşti Mathur, şi Khurody, conducăto­­rul coloniei, ar fi reciproc avantajos. Schimbul de experienţă, a spus tova­răşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, este întotdeauna folositor. Preşedintele Con­siliului de Stat al Republicii Populare Române l-a invitat pe Khurody să facă o vizită în ţara noastră in timpul verii. Ambasadorul Indiei la Bucureşti a sub­liniat că vara este anotimpul cel mai indicat pentru o vizită în frumoasa Ro­­minie. Ministrul agriculturii Desay s-a in­teresat îndeaproape de dezvoltarea a­­griculturii Romîniei, de sistemul de educaţie, in general, şi de pregătirea cadrelor cu calificare superioară în special. El a mulţumit tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej pentru expli­caţiile date. Conducătorii de stat ro­mîni au semnat în cartea de onoare a coloniei. La rugămintea gazdelor, to­varăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a plantat, potrivit unei vechi tradiţii in­diene, un arbust de asopalat în Par­cul Prieteniei de la Aarey pe un te­ren unde se află numeroşi arbuşti plantaţi de şefi de state şi guverne care au vizitat India. Adresîndu-se gazdelor, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a spus: „Fie ca oamenii să trăiască în pace, să nu mai existe niciodată război. Acestui scop să ne consacrăm forţele“. Ministrul agriculturii Desay, a adău­gat: „Acesta este şi punctul de ve­dere al guvernului indian“. „Vă rugăm, a spus Desay, să reveniţi pentru a vedea cum a crescut arbustul“. Mlădiţa nou plantată este străjuită de o tăbliţă albastră pe care scrie cu litere albe : „Plantat de excelenţa sa dl. Gheorghe Gheorghiu-Dej, preşe­dintele Consiliului de Stat al Rep­ubli­­cii Populare Române, la 13 octombrie 1962“. In cursul după-amiezii înalţii oaspeti romîni au vizitat Institutul de energie atomică de­­ la Trombay, situat la mar­ginea oraşului Bombay. Ca şi dimi­neaţa, cîn­d conducătorii de stat ro­mîni au străbătut drumul spre Aarey, pe străzi au venit să salute numeroşi locuitori ai oraşului care au ovaţionat la trecerea coloanei de maşini ofi­ciale. Conducătorii de stat romîni au fost însoţiţi de lai Sukh. Lai Hathi ministrul muncii al Republicii India, de Saleb­hoy Abdulkddar membru al guvernului sta­tului Maharashtra, de ambasadorul In­diei la Bucureşti Mathur şi ambasadorul Republicii Populare Române la Delhi, Iancu Horaţiu. Institutul de energie atomică din Trombay, cel mai mare centru de cer­cetări nucleare din India, este înzes­trat cu trei reactoare şi cu numeroase aparate şi instalaţii ultramoderne. In cele 15 sectoare ale institutului des­făşoară o activitate intensă peste 2.800 de oameni de ştiinţă şi tehni­cieni. Aci se fac experienţe şi se între­prind cercetări pentru aplicarea ener­giei atomice în cele mai diferite do­menii: fizică, chimie, biologie, medi­cină. La intrarea în institut oaspeţii ro­mîni au fost întîmpinaţi de Setlna, loc­ţiitor al directorului general, şi de şe­fii unor sectoare de cercetări. In faţa unei scheme locţiitorul directorului ge­neral a descris amplasarea clădirilor şi instalaţiilor institutului, planurile de dezvoltare a acestuia. Apoi oaspeţii au vizitat o serie de sectoare unde li s-au dat explicaţii cu privire la func­ţionarea diverselor mecanisme şi dis­pozitive. Intre tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Sethna a avut loc o scurtă convorbire, în cadrul căreia locţiitorul directorului general a sub­liniat că institutul întreţine relaţii strînse cu Institutul de fizică atomică din Bucureşti şi a primit pînă acum de două ori vizita directorului acestuia acad. Horia Hulubei. In timpul vizitei oamenii de ştiinţă, tehnicienii şi laboranţii Institutului de energie atomică au primit cu căldură pe oaspeţii romîni, exprimîndu-şi bucuria pentru prilejul pe care l-au avut de a le arăta roadele muncii lor. La sfîrşitul vizitei tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a urat succese în mun­că colectivului de oameni de ştiinţă şi tehnicieni de la Trombay, apreciind rezultatele obţinute de colectivul In­stitutului în activitatea sa ştiinţifică. La despărţire locţiitorul directorului general al Institutului a declarat tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej că întregul colectiv se simte onorat de vizita care a fost făcută de înalţii oaspeţi romîni. La înapoierea spre Bombay zeci şi zeci de mii de oameni au salutat prie­teneşte pe solii poporului român. Pre­tutindeni putea fi auzit un salut stră­vechi în limba hindi adresat în mod tradiţional oaspeţilor şi prietenilor : „Victorie vouă“. Seara guvernatorul statului Maha­rashtra a oferit un dineu în cinstea conducătorilor statului român. Presa din Bombay publică ample relatări cu privire la primirea caldă care a fost făcută încă din prima zi oaspeţilor români de locuitorii oraşului. După cum scrie ziarul de limbă en­gleză „Free Press Journal“. „Preşedin­telui român însoţit de primul ministru şi de ministrul Afacerilor Externe li s-au făcut la aeroport o primire căl­duroasă. In drumul spre Raj Bhavana ei au fost aclamaţi de o mare mulţi­me“. Ziarele „Times of India“, „Free Press“ şi „Lokasatta“ însoţesc repor­r­­ajele din prima zi a vizitei cu foto­grafii înfăţişînd pe conducătorii de stat români la sosirea în Bombay. Prezenţe romîneşti peste hotare MOSCOVA 13­­ Corespondentul A­­gerpres transmite: După cum s-a anunţat orchestra simfonică a radioteleviziunii române întreprinde un turneu în U.R.S.S. în cadrul tradiţionalei Luni a prieteniei romîno-sovietice. Primele trei concerte care au avut loc la Leningrad s-au bucurat de un mare succes. Publicul şi critica muzicală au făcut o primire căl­duroasă orchestrei noastre. In reper­toriul orchestrei, dirijată de Iosif Con­ta şi Emanoil Elenescu, se află nume­roase lucrări ale compozitorilor ro­mîni şi sovietici: Simfonia a II-a de Geor­ge Enescu, Simfonia V-a de Şostako­­vici, Suita de Ion Dumitrescu, Con­certul nr. 2 de Prokofiev, precum şi cunoscutele lucrări ale compozitorilor clasici universali: Simfonia spaniolă de Lalo, Ucenicul vrăjitor de Paul Ducas şi Til Eulenspiegel de Richard Strauss. Orchestra şi soliştii - Ion Voicu şi Valentin Gheorghiu — au dat la cere­rea publicului numeroase bisuri. La concertul din Leningrad au a­­sistat numeroşi muzicieni de seamă sovietici care au dat o­ înaltă apre­ciere orchestrei simfonice a radiotele­viziunii. Presa din Leningrad a publicat cro­nici muzicale elogioase. Sub titlul ,,Ne bucură succesul prietenilor”, „Lenin­­gradskolia Pravda” scrie: ,,Atmosfera de legătură și contactul Cu auditoriul s-au stabilit din primul moment: Va­lentin Gheorghiu este nu numai un eminent pianist, ci și un compozitor talentat" - scrie ziarul, referind­u-se la concertul pentru­­pian al solistului român interpretat de acesta. Turneul în U.R.S.S. al orchestrei sim­fonice a radioteleviziunii române con­tinuă. Următoarele concerte, vor avea loc la Riga, Kiev și Moscova. Toate forțele pentru terminarea grabnică a însămînțărilor! In ultimele zile, lucrările agricole de însămînţare a păioaselor de toam­nă s-au bucurat de toată atenţia în multe unităţi agricole socialiste de pe cuprinsul regiunii. Lucrătorii din gospodăriile agricole de stat Trifeşti— raionul laşi, Bucium — oraş laşi, mem­brii gospodăriei agricole colective din Griviţa - oraş Bîrlad, de exemplu, au şi încheiat campania însămînţărilor de toamnă. Sînt pe punctul de a termina însămînţârile, gospodăriile colective din Sîrbi — raionul Bîrlad, Bivolari şi Luceni - raionul Iaşi şi altele. După cum reiese din situaţia ope­rativă întocmită la Consiliul agricol regional, un ritm mai intens la însă­­mînţările de toamnă s-a înregistrat în raioanele Paşcani, Bîrlad, Hîrlău şi în comunele subordonate oraşului Bîr­lad. Mecanizatorii şi membrii gospo­dăriilor agricole colective din raioa­nele sus amintite şi comunele subor­donate oraşului Bîrlad au acordat mai multă grijă pregătirii terenului şi însămînţărilor, folosind mai bine timpul şi capacitatea de lucru a maşinilor. In comunele subordonate oraşului Bîr­lad planul însămînţărilor a fost rea­lizat în proporţie de 63 la sută, in raionul Bîrlad de 59,5 la sută, raionul Paşcani de 56,6 la sută, raionul Hir­­lău de 53,1 la sută. Sub posibilităţi se desfăşoară insa­­minţarea păioaselor de toamnă în ra­ioanele Huşi, Iaşi, Vaslui, Negreşti şi în comunele subordonate oraşului Iaşi. In ultima săptâmînă, de exemplu în raionul Negreşti, s-au realizat numai 3,4 procente din planul însămînţâri­­lor de toamnă în timp ce în raionul Hîrlău s-au realizat aproape 20 pro­cente .Asta înseamnă că în raionul Negreşti, comitetul executiv al sfatu­lui popular raional (preşedinte tov. Vasile Grâdinaru), Consiliul agricol raional (preşedinte tov. Leontin Onu­­ţă), conducerea S.M.T.-ului Negreşti (director, tov. B. Dandeş) s-au ocupat într-o măsură nesatisfâcătoare de problema însămînţărilor de toamnă în epoca optimă. Comitetul raional de partid­­ Negreşti trebuie să analize­ze temeinic această situaţie şi să ia măsurile cuvenite pentru impulsiona­rea lucrărilor de însăminţare. Râmase în urmă cu însămînţârile sunt şi unele gospodării agricole de stat din cadrul Trustului G.A.S. Bîr­lad (directorul Trustului tov. ing. Za­­gorodniuc). Dacă in gospodăriile a­­gricole de stat din Trustul Iaşi s-au însămînţat 81,4 la sută din supra­feţele planificate, în unităţile Trustului G.A.S. Bîrlad nu s-au semănat decît 48,4 la sută din suprafaţa totală. A­­ceasta dovedeşte că în unele gospo­dării agricole de stat din raionul Bîr­lad mijloacele mecanizate nu sunt fo­losite cu întreaga lor capacitate la executarea insâmînţărilor. Perioada optimă de însăminţare a păioaselor de toamnă se apropie de sfîrşit. De aceea, Comitetele executi­ve ale sfaturilor populare raionale şi orăşeneşti. Consiliile agricole, sub îndrumarea organelor raionale de partid şi de stat, trebuie să mobi­lizeze toate forţele pentru a ter­mina grabnic însămînţările. Brigăzi fruntaşe * Colectiviştii din Valea Sea­că, raionul Paşcani muncesc cu spor pentru terminarea recol­tatului culturilor tîrzii şi în­sămînţărilor de toamnă. Ast­fel, pe măsură ce terenurile sînt eliberate de culturi, se trece din plin la arat şi însă­mînţat. Pînă in prezent au fost însămînţate 153 ha. cu grîu şi ,10 ha. cu orz de toamnă. Frun­taşe la însămînţările de toam­nă sunt brigăzile I-a din Valea Seacă şi a IlI-a din Topile. Brii­gada de tractoare de la S.M.T. Paşcani condusă de Damian Ioan execută lucrări de bună calitate.­ ­MIHALACHE VASILE directori de cămin cultural Primele 100 hectare * Harnicii colectiviști din Cîr­­niceni raionul Iaşi au terminat recoltatul a 302 ha. cu porumb boabe, 90 ha. cu floarea soare­lui iar din cele 65 ha. cu sfec­lă­­de zahăr s-a recoltat o supra­faţă de 40 de ha. De asemenea ei au pregătit întreaga canti­tate de sămînţă de grîu pentru semănat. Pînă în prezent au fost însămînţate aproape 100 de hectare. IONIŢA IOACHIM învăţător In toiul însămînţărilor , îndrumaţi de organizaţia de partid, membrii G.A.C. „Drum Nou“ din satul Cuza Vodă, ra­pionul Negreşti­­dau izor, piţ îm săminţările. Pînă acum ei au însămînţat peste 100 de hecta­re cu grîu. Din brigada 13 de la S.M.T. Negreşti care lucrează la această gospodărie s-au evi­­denţiat tractoriştii Manele Va­sile şi Teslaru Neculai. LUCICA TESLARU colectivistă Tractorişti fruntaşi * Zilele acestea la IG.A.C. Bi­volari, raionul Iaşi se lucrează din plin la însămînţările de toamnă. Pînă acum s-au semă­nat 50 de hectare cu secară masă verde, 30 de hectare cu orz de toamnă, 30 de hectare cu o măzăriche şi 668 ha. cu grîu. De asemenea ei au împrăştiat pe cîmp peste 2.000 tone gunoi de grajd. S-au evidenţiat trac­toriştii V. Caravan, Constantin Clopan din brigada condusă de Constantin Răşchip de la S.M.T. Vlădeni. CONSTANTIN ŞALARU colectivist Roadele bunei organizări * Organizînd din timp munca pentru buna desfăşurare a cam­paniei de insăminţări, colecti­viştii din Flămînzi au obţinut rezultate satisfăcătoare în a­­ceastă direcţie. Astfel ei au în­sămînţat o suprafaţă de 350 ha. cu grîu. Din brigada a VlII-a de la S.M.T.­­ Frumuşica s-au evi­denţiat tractoriştii Mihai Calni­­ciuc, I. Ştefănucă şi alţii. C. LOGHIN instructori de­ partid,. Veşti de la corespondenţi La G.A.S. Răducăneni, raionul Huşi lucrările d­e insămîn­­ţare a griului se desfăşoară din plin. Mecanizatorii de aici depun eforturi sporite pentru a termina cit mai grabnic a­­ceste lucrări. Iată-i în clişeul de mai rsus pe mecanizatorii fruntaşi Leon Ciucă şi Constantin Nedelcu în timpul lucrului pe tarlalele­­secţiei Trestiana. Foto: V. BOTOŞANU Distincţie pentru încheierea acţiunii de autofinanţare a cooperativelor­ săteşti Zilele acestea, a fost înmînată Co­mitetului executiv al Uniunii regio­nale a cooperativelor de consum-Iaşi din partea Centrocoop şi Uniunii sin­dicatelor din comerţul de stat şi co­operatist, o distincţie specială pentru încheierea acţiunii de autofinanţare a tuturor cooperativelor săteşti din re­­giune. Cu acest prilej, s-a subliniat că începînd de la 20 septembrie a.c., toate cele 160 cooperative de con­sum din regiune se autofinanţează. In felul acesta au fost eliberate fonduri în valoare de 85 milioane lei. —-------------shafSsf-----------------­ In finisaj Constructorii de pe şantierul blocului V 8 din Paşcani (str. Şte­fan cel Mare) se stră­duiesc, în cadrul între­cerii socialiste, să ter­mine înainte de termen acest obiectiv. Construc­ţia, care cuprinde 48 apartamente şi spaţiu comercial la parter, se află într-un stadiu a­­vansat de execuție. Sunt efectuate în pre­zent lucrări de finisaj interior: mozaicuri, vop­sitorii, zugrăveli. Con­comitent se execută tencuieli la fațadă. Volum sporit de desfacere Ca urmare a creşterii nivelului de trai al oa­menilor muncii, în raionul Vaslui volumul mărfu­rilor vîndute este în continuă creştere. In pri­mele 9 luni ale acestui an, bunăoară, valoa­rea mărfurilor vîndute, peste sarcina planifica­tă, de către unităţile cooperaţiei de consum re­­prezintă suma de aproape un milion lei. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului tre­cut, s-a înregistrat o creştere de 16 la sută a volumului de mărfuri desfăcut populaţiei din satele raionului Vaslui. 2000— [tipie* de ab­­epteţie pilită' Zilele trecute, s-a deschis în localitatea Tg. Frumos un modern complex de alimenta­ţie publică. Complexul este con­stituit dintr-un restau­rant cu o capacitate de peste 60 mese, un bufet şi o cofetărie cu laborator. Alte sate în curs de electrificare Reţeaua electrică continuă să se extindă în satele şi comunele regiunii. Astfel, echipe complexe ale întreprin­derii regionale de e­­lectricitate laşi conti­nuă lucrările de elec­trificare în satele Gău­­reni, Holm, Hoiseşti, Hărpăşeşti, Doroşcani, raionul laşi , Blăgeşti, Igeşti, raionul Bîrlad, Ştefan cel Mare - Vaslui şi altele. Expoziţii Bîrlad (de la subre­­dacţia ziarului „Flacă­ra Iaşului”). Zilele trecute, Con­siliul orăşenesc ARLUS - Bîrlad a organizat două expoziţii cu te­mele :­­,Dezarmarea, problema cheie a vieţii internaţionale” şi „Po­poarele lumii luptă pentru apărarea pă­cii”. Expoziţiile au fost a­­menajate în centrul o­­rașului Bîrlad. ELENA GRIGORIU Duminica sportivă •„Pauza”- survenită în campionatele cate­goriei „A” la fotbal şi rugbi face­ ca în aceas­tă zi atenţia iubitori­lor de sport din Iaşi să fie îndreptată spre confruntările din cam­pionatele orăşenesc şi regional. Iată şi programul principalelor întreceri : Fotbal, stadionul „23 August”, ora 13.30 : Moldova laşi - CSMS (camp, republican de juniori) , teren -„Mol­dova”, ora 11 : Moldo­va laşi — Rapid Bir­lad (camp, regional) teren „Ţesătura", ora 15.00 : Ţesătura laş - Confecţia Bîrlad (camp, regional). Volei, teren -„Voin­ţa”, de la ora 8 , în treceri în cadrul „Cu­pei de toamnă”. Handbal, teren Moldova”, de la ora 8.30 , întreceri în ca­drul campionatului de calificare.

Next