Flacăra Iaşului, decembrie 1962 (Anul 18, nr. 5052-5077)
1962-12-01 / nr. 5052
A gap fmtrrm un wnw rma, wwmrij ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. IAȘI ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XVIII, Nr. 5053 SIMBATA 1 DECEMBRIE 1962 ( PAGINI 20 BAN) De luni pînă duminică la căminul cultural din Tg. Frumos O reuşită „Joie a tineretului“ s-a mai obişnuit la Tg. Fru- Smos să se organizeze Joi ale ti neretului. Se Intîmpla .însă des-« tul de rar In ultima vreme. In planul alcătuit de conducerea căminului cultural pentru pe. irioada de iarnă Joile tineretului sunt prevăzute să se ţină le o regularitate. Prima din această seară a avut loc la 29 noiembrie. Staţia de amplificare a transmis în cursul dimineţii programul foii tineretului, aşa că încă de la orele 16 au început să se adune colectivişti la căminul cultural. Interesant însă că alături de tineret -» Care era invitat în mod deose-bit — au venit să ia parte la manifestaţiile cultural-artistice Idestul vîrstnici. Moment muzical O surpriză plăcută au avut Colectiviştii cînd pe scena cămionului şi-a făcut apariţia o formaţie orchestrală a „Doinei Moldovei“, invitată special la această ioie a tineretului. Ea a fost primită cu aplauze, mai a. Ies că între orchestranţi se află Unii chiar din Tg. Frumos. Programul de cîntece şi jocuri populare, dirijat de Lucia Lefter, s-a bucurat de un deosebit reucces, soliştii Dumitru Potoroacă, Mihai Iftode, Mihai Prinei, Lucia Lefter şi alţii fiind îndelung aplaudaţi şi bisaţi de bei peste 200 de spectatori. Programul de muzică populară romînească a creat o bună dispoziţie generală care a durat toată seara. Intîlnire cu brigada ştiinţifică O brigadă ştiinţifică alcătuită cu forţe proprii a luat apoi a pe scenă locul orchestrei de muzică populară. Şi aici trebuie remarcat faptul că atunci cina există iniţiativă, interes pentru organizarea unor acţiuni frumoase şi cu conţinut bogat, se găsesc forţe locale suficiente. Aşa s-a procedat joi la Tg. Frumos. Au fost antrenaţi în brigada ştiinţifică un medic — P. Schwartz, un profesor de muzică — Octavian Lişman, un Inginer agronom - Virginia Dăfrîngă. De la Iaşi a venit doar un singur tovarăş, judecătorul Mircea Avram. Toţi aceştia au alcătuit o brigadă care a putut da răspunsuri competente la întrebările ce li s-au pus. De exemplu, inginerul Virginia Dărîngă în răspunsurile date s-a oprit mai ales la o problemă care-i preocupă îndeosebi pe colectiviştii din Tg. Frumos: sporirea continuă a producţiei agricole. Legate de aceasta, au fost dezbătute probleme ca: valorificarea terenurilor neproductive, sau slab productive, folosirea pe scară largă a îngrăşămintelor, a seminţelor de înaltă productivitate etc. Colectiviştii din Tg. Frumos şi-au planificat să obţină în anul următor o producţie de 3.000 kg. griu la ha. pe o suprafaţă de 50 ha. Pentru aaceasta ei au aplicat tot complexul i de măsuri agrotehnice In această toamnă, urmînd ca la primăvară să execute o întreţinere exemplară a culturilor. Cei de faţă, printre care ti*nerii fruntaşi in gospodărie ca Moroi Tănase, Cozma Valentin, Petrov Agripina şi ceilalţi au înţeles foarte bine ce au de făcut pentru a obţine producţii agricole mereu mai mari. Ceilalţi membri ai brigăzii au răspuns la întrebări legate de apărarea sănătăţii, combaterea unor boli (Schwartz M.), de unele probleme ale situaţiei in-* ternaţionale (Mircea Avram), sau de aspecte ale cuceririi spaţiului cosmic. După ce şi-au exprimat mulţumirea pentru informaţiile preţioase date de brigada ştiinţifică, tineretul a trecut la probleme legate de munca lor. Au ascultat referatul prezentat de secretarul comitetului comunal U.T.M. — Timofte Constantin — „Contribuţia tineretului la întărirea economico-organizatorică a G.A.C.“. Tineri ca: Feclstov Irina, Nicolau Virginia, Berică Maria, Moroi Tănase, Movileanu Neculai au vorbit despre felul cum au muncit ei ln G.A.C. şi au făcut propuneri preţioase în legătură cu felul cum trebuie să participe tineretul la muncile din gospodărie. Un film despre tineret in continuarea programului foii tineretului a fost prezentat filmul sovietic „Anii fecioriei“, un film închinat vieţii tineretului sovietic. Interesante probleme de etică, de comportare a tineretului în colectiv, în familie, în societate, au fost puse în faţa spectatorilor, înaltul simţ moral al tineretului sovietic, dragostea de muncă şi colectiv. Iată ce i-a impresionat în mod deosebit pe tinerii spectatori care au avut multe de învăţat din acest film. Joia tineretului, cu programul ei bogat şi variat, i-a determinat pe mulţi tineri să spună că doresc să participe cît mai des la asemenea manifestaţii. ŞT. O. MUGUR •—«o SUMARUL — Pagina ,^Hagattn* pag. 2-a — Din experiența organizațiilor de bază din G. A. O. « — —__----------— JMaJ/Ia «T A» ISne/t • n4m 7 4Af+»Ai U 71 sprijin UC zwîup/up u* y# j/u/n-A'caj'**'«' u-o . u^m/ni / ui u. de partid. — Rubrica if« Id porerponden^“ pag. 8-a. — întrevederea SIL Mittel an » J. Kennedy. — Sesiunea Adun8.rH General« 1 O .N. U. — Sosirea la Roma a delegației P. M. 1$. 1« Congresul P. O. Italian, pag. I-8. Oameni de ştiinţă din R. P. Ungară în vizită la Iaşi In cadrul acordului cultural existent între UniversitateaAl. I. Cuza, din Iaşi şi Universitatea Debreţin din R.P. Ungară, a sosit în oraşul nostru o delegaţie de oameni de ştiinţă din Republica vecină frăţească. Din delegaţie fac parte: prof. dr. Berényi Denes membru corespondent al Academiei R.P.U., directorul Institutului meteorologic şi decanul Facultăţii de ştiinţe naturale a Universităţii din Debreţin, prof. dr. Baci Imre, decanul Facultăţii de litere şi prof. dr. Harangi Arpad blolog-botanlit de la aceeaşi Universitate. Oaspeţii maghiari s-au întîlnit cu cadre didactice de la Universitatea „Al. I. Cuza”, au vizitat Instituţii de cultură şi artă, monumente istorice precum şi unităţi industriale din Iaşi şi alte centre din Moldova. In clişeu — strungarul Mircea Chihaia de la I.R.A. 4, confecţionează o piesă a noii inovaţii: dispozitiv de recondiţionat chiplase de compresor, inovaţie care aduce întreprinderii o economie antecalculată de 22.000 lei anual. Foto: V. BOTOŞANU 1.000 de tone fier vechi expediat oţelăriilor patriei . Să colectăm şi să expeediem către oţelăriile patriei cît mai mult fier vechi. Iată chemarea cu care organizaţiile U.T.M. de la Fabrica de rulmenţi din Bîrlad s-au adresat încă de la începutul anului întregului tineret din întreprindere. Şi ca întotdeauna, tinerii, în frunte cu utemiştii, au răspuns şi la această chemare cu entuziasm. Zilnic, în timpul pauzelor de prînz sau după orele de lucru, zeci şi sute de tineri au muncit în mod voluntar la colectarea fierului. Fiecare bucăţică de metal era strînsă cu grijă. — Ştii tu că din 1.000 de kg. de fier vechi se obţine oţel din care se poate produce fier-beton pentru două apartamente?. Eu ştiu, dar ia să te văd ce altceva s-ar putea produce din oţelul obţinut din 1.000 de kg. de fier vechi. Pe scurt: 500 de cuţite de pluguri sau materie primă din care se pot fabrica 80 de biciclete sau 100 de butelii de aragaz. Asemenea discuţii au fost purtate de cei mai mulţi tineri şi fiecare avea ambiţia să adune tot mai mult fier vechi. Recent, s-a făcut bilanţul acestei acţiuni ,din care rezultă că harnicul tineret a colectat şi expediat oţelăriilor patriei de la începutul anului şi pînă acum peste 1.000 de tone de fier vechi. Tot atunci s-au făcut şi evidenţierile. Cele mai bune rezultate au fost obţinute de organizaţiile U.T.M. din secţiile forjă, bile-role şi reparaţii mecanice. Felicitări au primit pentru modul în care au participat la această acţiune şi tinerii Popescu Tudor, Ivaş Vasile, Tilibaşa Neculai, Todoriţă Vasile şi Constantin Bursucanu. In aceste zile acţiunea peritru colectarea fierului vechi Continuă cumult succes". Şantier literar Ce pregătesc scriitorii ieşeni in cinstea celei de a 15-a aniversări a proclamării Republicii? Sub îngrijirea Casei regionale a creaţiei populare se află un lucru culegerea literară Intitulată „Laudă patriei“. Printre colaboratori amintim pe Otilia Cazimir, George Lesnea, Ion Istrati, Dumitru Ignea, Nicolae Tatomir ş.a. precum şi pe D-tru Grigoraş, Petre V. Matei, Mihai Lucan ş.a. membri ai cenaclurilor literare din Iaşi. Andi Andrieş lucrează la piesa într-un act „Vladimir şi... Vladimir“, care tratează aspecte din viaţa nouă, materială şi spirituală a unui muncitor, Horia Zilieru are în lucru un ciclu de poezii închinate noului peisaj al patriei etc. din noile construcţii ieşene. Imagine din cartierul Socola» După ce s-a terminat o construcţie, de pildă un bloc de locuinţe. Constructorii au plecat spre un alt punct de lucru, spre un nou şantier. Dar ce se întîmplă în urma lor? înaintea locatarului, In urma lor vine o comisie care să recepţioneze lucrarea. Uneori, aşa cum s-a întîmplat la cîteva blocuri de pe şantierul nr. 3 al întreprinderii orăşeneşti de construcţii nr. 1 a T.R.C. (blocul B. 11 de pildă ) comisiile acestea de recepţie fac constatări pozitive şi consemnează in procesele verbale respective, foarte bine. Uneori, comisiile de recepţie sunt mai îngăduitoare şi „închid ochii“ asupra unor mici omisiuni sau lucrări de proastă calitate. Pe acestea le va constata... locatarul. Alteori defecţiunile sunt observate, notate şi constructorii se angajează să le înlăture ulterior. Aşa apar remedierele. Dar pe lingă remedieri mai este şi o altă problemă şi anume: Felul în care constructorul lasă terenul ce înconjoară construcţia. Dar să le luăm pe rând. La sectorul de investiţii al I.G.L.L. ni s-a relatat că la parterul blocului B. 2 din cvartalul Malul Drept Bahlui, constructorii n-au asigurat izolaţia corespunzătoare sub parchetul camerelor şi de aceea s-a infiltrat umezeala iar apoi ninchetul s-a umflat. A trebuit să fie refăcut. La blocul B. 3, scara A s-au exescutat tirziu, după... recepţie, mina curentă, instalaţia obiectelor sanitare, spoielile. Toate acestea scumpesc preţul de cost şi Îngreuiază, uneori pentru lungă durată, desfăşurarea normală a condiţiilor de locuit. poo-1 Secţie fruntaşă pe întreprindere in întrecerea socialistă colectivul de muncă de la secţia montaj vagoane a Atelierelor de reparat material rulant Nicolina a primit titlul şi steagul de secţie fruntaşă pe întreprindere pentru rezultatele bune obţinute în producţie in trimestrul III. Prin înfăptuirea tuturor prevederilor din planul măsurilor tehnico-organizatorice, planul productivităţii muncii a fost depăşit în această perioadă cu 4 la sută iar planul de producţie cu 4,39 la sută. S-au evidenţiat în mod deosebit colectivele partizilor de legare« împachetare, cutia vagonului, frînă și șasiu. Cu planul anual îndeplinit Colectivul de muncă de la întreprinderea „Frigorifer“ din Iaşi a reuşit să raporteze, zilele acestea, îndeplinirea planului anual (producţia globală şi marfă) în proporţie de 100,46 la sută şi respectiv 102,79 la sută. In afară de aceasta, pe primele 10 luni ale anului ei au realizat economii la prețul de cost în valoare de 289.000 lei și beneficii peste plan in valoare de 410.000 lei. 000. Duminica sportivă Mîine dimineaţă, sala „Voinţa“ din Iaşi găzduieşte cele mai importante manifestări sportive ale zilei, Iată programul : BASCHET, ora 9: C.S.M.S.’ s Voinţa Bucureşti (categ.s,A“ — feminin), ora 10,30: Voinţa laşi - C.S.O. Craiova (categ. „A“ - masculin). VOLEI, ora 12: C.S.M.S. — Ştiinţa Galaţi teateg. „Aj ( masculin). k Succese ale feroviarilor paşcaneni PAŞCANI (de la subredacţia ziarului .Flacăra Iaşului*) La depoul de locomotive Paşcani In cele 10 luni ale anului curent, planul producţiei globale exprimat In tone km., a fost realizat In proporţie de 103,19 la sută, obţinîndu-se o economie la preţul de cost de 170.000 lei. De asemenea, s-au remorcat 1.135 trenuri cu 170.250 t remorcate peste nucleu pe distanţa Paşcani-Iaşi. Mecanicii şi fochiştii de locomotive au ca obiectiv în întrecerea socialistă şi obţinerea unor însemnate economii de combustibil convenţional. Ce la începutul anului el au obţinut 6.999. economii de combustibil convenţie S-au evidenţiat In mod deosebit, in remorcarea trenurilor cu supratonaj mecanicii de locomotivă Popescu Ioani, Enache Iile şi Neagu Constantin iar In obţinerea de economii da combustibil Badea Neculai, Stolen-tin Dimache Aurel, Pasat Alexandru şi alţii. N. BOBOC i mimums pleacă constructorii... Celălalt aspect, modul In care este debarasată şi amenajată suprafaţa din jurul construcţiilor. . In faţa blocului B. 2 se pot vedea şi acum multe cărămizi rezultate probabil din demolări. Apoi se mai pot vedea mormane de nisip şi piatră. Nu se văd însă căile da acces intre blocuri. Cînd plouă, oamenii trebuie să facă adevărate calcule in legătură cu locul prin care ar putea să păşească. O locatară ne remarca cu mult umor, că într-o seară, un tractor al şantierului a intrat cu roţile din faţă într-o gură de caral, aflată chiar în faţa blocului B 2. Un motiv pentru a se sesiza cineva şi a lua măsuri pentru punerea la punct a acestui mic „amănunt“? Nu. Nici acum gura canalului respectiv nu este astupată cu suficientă stabilitate, în mod corespunzător. Pentru că nu sunt amenajate căile de acces, absolut necesare, terenul dintre blocuri devine în timpul ploilor şi după acestea, impracticabil. Din această cauză unele centrale termice nu pot fi aprovizionate cu combustibil pentru că prin apropierea lor nu se poate ajunge nici cu tractorul. Ne-am interesat de unde provine această situaţie exterioară a construcţiilor, de ce nu se asigură căi normale de acces măcar la 12 luni după predarea blocurilor de locuinţe. Ni s-a răspuns că nu s-au prevăzut de la început fondurile necesare pentru a-amenajările exterioare. Serviciul de investiţii al Sfatului popular regional n-a lăsat la vreme lista titlurilor de lucrări. Abia acum, recent, organele de resort din cadrul Sfatului popular regional şi Sfatului popular orăşenesc Iaşi au discutat posibilităţile existente pentru asigurarea fondurilor necesare amenajărilor exterioare. Dar de ce acum şi nu cu mult înainte chiar de începerea construcţiilor? Constructorii şi unităţile însărcinate să execute amenajările exterioare au, bineînţeles, nevoie sa I se asigure condiţiile materiale necesare. Numai asigurindu-li-se aceste condiţii se poate proceda la executarea drumurilor interioare de acces, se pot amenaja spaţiile verzi eU. Dar pînă atunci? Locatarii se lovesc de aceste lipsuri şi... omisiuni. Şi nu e bine. IONESCU De curînd în Capitală a fost dat în folosință Institutul de Inframicrobiologie. IN CLIŞEU , aspect din laboratorul de biochimie. Foto : Agerpres (P. DUMITRESCU) Manifestare artistică Astăzi, la ora 8 in sala Casei de cultură a tineretului şi studenţilor din oraşul Iaşi va avea loc trecerea în revistă a formaţiilor artistice de amatori din unităţile cooperativelor meşteşugăreşti din regiunea Iaşi. La trecerea la revistă vor participa printre altele următoarele formaţii: orchestra şi brigada artistică de agitaţie a cooperativei „Igiena“ Iaşi, brigada artistică de agitaţie şi formaţia de dansuri a cooperativei „Tehnica Confecţiei“ Iaşi, brigada artistică de agitaţie a coope- _____ rativei „Progresul“ Bîrlad ş.a. De asemenea îşi va da concursul şi brigada artistică de agitaţie a clubului cooperativelor meşteşugăreşti din Bucureşti. Şedinţă de comunicări ştiinţifice Cu prilejul „Zilei Institutului de medicină“ şi a comemorării primului profesor de chirurgie şi decan al facultăţii de medicină din Iaşi, prof. dr. Leon Sculy, precum şi a acad. prof. dr. Nic. Hortolomei, secţia de chirurgie a Societăţii de medici şi naturalişti din Iaşi organizează o şedinţă de comunicări ştiinţifice. Şedinţa va avea loc în cursul zilei de astăzi, în amfiteatrul clinicilor chirurgicale de la Spitalul de adulţi nr. 1. -------------------------------------— Cămin de bătrîni la Valea Seacă La Valea Seacă, raionul Paşcani se apropie de sfirşit lucrările de amenajare a unui cămin de bătrîni cu o capacitate de 120 locuri. Incăperile destinate căminului au fost înzestrate cu mobilier şi inventar moale. De asemenea, s-a amenajat camera pentru audierea emisiunilor de radio şi pentru vizionarea emisiunilor de televiziune. Zilele acestea, se vor termina şi lucrările de amenajare a anexelor căminului. In „Săptămîna economiei“ In primele zile ale „Săptămînii economiei”, cetăţenii oraşului Iaşi au depus la unităţile C.E.C. disponibilităţile lor băneşti în sumă de peste 3 milioane lei. In aceeaşi perioadă, în raionul laşi numărul depunătorilor a crescut cu peste 2.000. In prezent, în oraşul şi raionul laşi, numărul depunătorilor la C.E.C. se ridică la peste 93.000. La aceasta trebuie adăugată şi creşterea numărului de depunători pe bază de consimţământ scris. Numai la fabrica „Ţesătura”- Iaşi, bunăoară, au devenit depunători pe bază de consimtţămînt scris peste 1.000 de salariaţi.' -oOo-* Lumină fluorescentă în grădina Copou Lucrările de modernizare a iluminatului public în oraşul Iaşi continuă. Pe strada Karl Marx, bunăoară, iluminatul fluorescent a fost realizat în întregime. Zilele acestea, vor fi începute şi lucrările de instalare a lămpilor fluorescente pe aleele grădinii Copou. DE PESTE HOTARE * MOSCOVA . Intr-o declaraţie dată publicităţii la 29 noiembrie, Comitetul sovietic al veteranilor de război protestează cu hotărîre împotriva persecutării democraţilor din Germania occidentală. Comitetul cheamă pa „toţi veteranii de război, toate forţele iubitoare de pace să apere drepturile antifasciştilor germani; pe adevăraţii democraţi; pe luptătorii fermi pentru pace“. In declaraţia sa, comitetul cere încetarea imediată a ruşinosului proces intentat Uniunii persoanelor persecutate de nazişti. * BAGDAD : In Irak a sosit primul grup de specialişti sovietici pentru acordarea de ajutor tehnic în efectuarea lucrărilor de prospectări, reconstrucţia sistemelor de irigaţii şi de drenaj etc. * PARIS - Biroul Consiliului naţional al Păcii din Franţa a dat publicităţii o declaraţie în care condamnă politica guvernului francez de creare a „forţei atomice de şoc“ şi de respingere a oricăror tratative internaționale cu privire le dezarmare.