Flacăra Iaşului, decembrie 1962 (Anul 18, nr. 5052-5077)

1962-12-01 / nr. 5052

A gap fmtrrm un wnw rma, wwmrij ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. IAȘI ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XVIII, Nr. 5053 SIMBATA 1 DECEMBRIE 1962 ( PAGINI 20 BAN) De luni pînă duminică la căminul cultural din Tg. Frumos O reuşită „Joie a tineretului“ s-a mai obişnuit la Tg. Fru- Smos să se organizeze Joi ale ti­ neretului. Se Intîmpla .însă des-« tul de rar In ultima vreme. In planul alcătuit de conducerea căminului cultural pentru pe. irioada de iarnă Joile tineretu­lui sunt prevăzute să se ţină le o regularitate. Prima din această seară a avut loc la 29 noiembrie. Staţia de amplifica­­­re a transmis în cursul dimi­­neţii programul foii tineretului, aşa că încă de la orele 16 au început să se adune colectivişti la căminul cultural. Interesant însă că alături de tineret -» Care era invitat în mod deose-­­bit — au venit să ia parte la manifestaţiile cultural-artistice Idestul vîrstnici. Moment muzical O surpriză plăcută au avut Colectiviştii cînd pe scena cămio­nului şi-a făcut apariţia o for­maţie orchestrală a „Doinei Moldovei“, invitată special la a­­ceastă ioie a tineretului. Ea a fost primită cu aplauze, mai a­. Ies că între orchestranţi se află Unii chiar din Tg. Frumos. Pro­­gramul de cîntece şi jocuri populare, dirijat de Lucia Lef­ter, s-a bucurat de un deosebit reucces, soliştii Dumitru Poto­­roacă, Mihai Iftode, Mihai Pri­nei, Lucia Lefter şi alţii fiind îndelung aplaudaţi şi bisaţi de bei peste 200 de spectatori. Programul de muzică popu­­lară romînească a creat o bună dispoziţie generală care a du­­rat toată seara. Intîlnire cu brigada ştiinţifică O brigadă ştiinţifică alcătuită cu forţe proprii a luat apoi a pe scenă­­ locul orchestrei de muzică populară. Şi aici trebuie remarcat faptul că atunci cina există iniţiativă­, interes pen­­tru organizarea unor acţiuni frumoase şi cu conţinut bogat, se găsesc forţe locale suficien­te. Aşa s-a procedat joi la Tg. Frumos. Au fost antrenaţi în brigada ştiinţifică un medic — P. Schwartz, un­­ profesor de muzică — Octavian Lişman, un Inginer agronom - Virginia Dăf­rîngă. De la Iaşi a venit doar­ un singur tovarăş, judecătorul Mir­cea Avram. Toţi aceştia au alcătuit o bri­­gadă care a putut da răspun­suri competente la întrebările ce li s-au pus. De exemplu, in­ginerul Virginia Dărîngă în răs­punsurile date s-a oprit mai ales la o problemă care-i preo­cupă îndeosebi pe colectiviştii din Tg. Frumos: sporirea conti­nuă a producţiei agricole. Legate de aceasta, au fost dezbătute probleme ca: valorificarea tere­nurilor neproductive, sau slab productive, folosirea pe scară largă a îngrăşămintelor, a se­minţelor de înaltă productivi­tate etc. Colectiviştii din Tg. Frumos şi-au planificat să ob­ţină în anul următor o produc­­ţie de 3.000 kg. griu la ha. pe o suprafaţă de 50 ha. Pentru a­­aceasta ei au aplicat tot com­plexul i de măsuri agrotehnice In această toamnă, urmînd ca la primăvară să execute o între­ţinere exemplară a culturilor. Cei de faţă, printre care ti­*­nerii fruntaşi in gospodărie ca Moroi Tănase, Cozma Valentin, Petrov Agripina şi ceilalţi au în­ţeles foarte bine ce au de făcut pentru a obţine producţii agri­cole mereu mai mari. Ceilalţi membri ai brigăzii au răspuns la întrebări legate de apărarea sănătăţii, combaterea unor boli (Schwartz M.), de u­­nele probleme ale situaţiei in-* ternaţionale (Mircea Avram), sau de aspecte ale cuceririi spa­­ţiului cosmic. După ce şi-au exprimat mul­ţumirea pentru informaţiile preţioase date de brigada ştiin­ţifică, tineretul a trecut la pro­bleme legate de munca lor. Au ascultat referatul prezentat de secretarul comitetului comunal U.T.M. — Timofte Constantin — „Contribuţia tineretului la în­tărirea economico-organizatori­­că a G.A.C.“. Tineri ca: Fecl­stov Irina, Ni­­colau Virginia, Berică Maria, Moroi Tănase, Movileanu Ne­­culai au vorbit despre felul cum au muncit ei ln G.A.C. şi au făcut propuneri preţioase în le­gătură cu felul cum trebuie să participe tineretul la muncile din gospodărie. Un film despre tineret in continuarea programului foii tineretului a fost prezentat filmul sovietic „Anii fecioriei“, un film închinat vieţii tineretu­­lui sovietic. Interesante proble­me de etică, de comportare a tineretului în colectiv, în fami­lie, în societate, au fost puse în faţa spectatorilor, înaltul simţ moral al tineretului sovietic, dragostea de muncă şi colectiv. Iată ce i-a impresionat în mod deosebit pe tinerii spectatori care au avut multe de învăţat din acest film. Joia tineretului, cu programul ei bogat şi variat, i-a determin­­at pe mulţi tineri să spună că doresc să participe cît mai des la asemenea manifestaţii. ŞT. O. MUGUR •—«o S­UMARUL — Pagina ,^Hagattn* pag. 2-a — Din experiența organizațiilor de bază din G. A. O. « — —__----------— JMaJ/Ia «T A» ISne/t • n4m­ 7 4Af+»Ai U 71 sprijin UC zwîup/up u* y# j/u/n-A'caj'**'«' u-o . u^m/ni­ / ui u. de partid. — Rubrica if« Id porerponden^“ pag. 8-a. — întrevederea SI­L Mittel an » J. Kennedy. — Sesiunea Adun8.rH General« 1 O .N. U. — Sosirea l­a Roma a delegației P. M. 1$. 1« Congresul P. O. Italian, pag. I-8. Oameni de ştiinţă din R. P. Ungară în vizită la Iaşi In cadrul acordului cultural existent între Universitatea­­Al. I. Cuza, din Iaşi şi Universitatea Debreţin din R.P. Ungară, a sosit în oraşul nostru o delegaţie de oameni de ştiinţă din Republica vecină frăţească. Din delegaţie fac parte: prof. dr. Berényi Denes membru corespondent al Academiei R.P.U., directorul Insti­tutului meteorologic şi decanul Facul­tăţii de ştiinţe naturale a Universităţii din Debreţin, prof. dr. Baci Imre, de­canul Facultăţii de litere şi prof. dr. Harangi Arpad blolog-botanlit de la aceeaşi Universitate. Oaspeţii maghiari s-au întîlnit cu cadre didactice de la Universitatea „Al. I. Cuza”, au vizitat Instituţii de cultură şi artă, monumente istorice precum şi unităţi industriale din Iaşi şi alte centre din Moldova. In clişeu — strungarul Mircea Chihaia de la I.R.A. 4, confec­ţionează o piesă a noii inovaţii: dispozitiv de recondiţionat chiplase de compresor, inovaţie care aduce întreprinderii o e­­conomie antecalculată de 22.000 lei anual. Foto: V. BOTOŞANU 1.000 de tone fier vechi expediat oţelăriilor patriei . Să colectăm şi să expe­­ediem către oţelăriile patriei cît mai mult fier vechi. Iată chemarea cu care or­ganizaţiile U.T.M. de la Fa­brica de rulmenţi din Bîrlad s-au adresat încă de la înce­putul anului întregului tine­ret din întreprindere. Şi ca întotdeauna, tinerii, în frunte cu utemiştii, au răspuns şi la această chemare cu entuzi­asm. Zilnic, în timpul pauze­lor de prînz sau după orele de lucru, zeci şi sute de tineri au muncit în mod voluntar la colectarea fierului. Fiecare bucăţică de metal era strînsă cu grijă. — Ştii tu că­ din 1.000­ de k­g. de fier vechi se obţine oţel din care se poate produce fier-be­­ton pentru două apartamen­te?.­­ Eu ştiu, dar ia să te văd ce altceva s-ar putea produ­ce din oţelul obţinut din 1.000 de kg. de fier vechi.­­ Pe scurt: 500 de cuţite de pluguri sau materie primă din care se pot fabrica 80 de biciclete sau 100 de butelii de aragaz. Asemenea discuţii au fost purtate de cei mai mulţi ti­neri şi fiecare avea ambiţia să adune tot mai mult fier vechi. Recent­, s-a făcut bilanţul acestei acţiuni ,din­ care rezul­tă că harnicul tineret a co­lectat şi expediat oţelăriilor patriei de la începutul anului şi pînă acum peste 1.000 de tone de fier vechi. Tot a­­tunci s-au făcut şi evidenţie­rile. Cele mai bune rezultate au fost obţinute de organiza­ţiile U.T.M. din secţiile for­jă, bile-role şi reparaţii me­canice. Felicitări au primit pentru modul în care au par­ticipat la această acţiune şi tinerii Popescu Tudor, Ivaş Vasile, Tilibaşa Neculai, To­­doriţă Vasile şi Constantin Bursucanu. In aceste zile acţiunea peri­­tru colectarea fierului vechi Continuă cu­­mult succes". Şantier literar Ce pregătesc scriitorii ieşeni in cin­stea celei de a 15-a aniversări a pro­clamării Republicii? Sub îngrijirea Casei regionale a creaţiei populare se află un lucru cu­legerea literară Intitulată „Laudă pa­triei“. Printre colaboratori amintim pe Otilia Cazimir, George Lesnea, Ion Istrati, Dumitru Ignea, Nicolae Tatomir ş.a. precum şi pe D-tru Grigoraş, Pe­tre V. Matei, Mihai Lucan ş.a. membri ai cenaclurilor literare din Iaşi. Andi Andrieş lucrează la piesa în­tr-un act „Vladimir şi... Vladimir“, care tratează aspecte din viaţa nouă, mate­rială şi spirituală a unui muncitor, Horia Zilieru are în lucru un ciclu de poezii închinate noului peisaj al pa­triei etc. din noile construcţii ieşene. Imagine din cartierul Socola» După ce s-a terminat o construcţie, de pildă un bloc de locuinţe. Constructorii au plecat spre un alt punct de lucru, spre un nou şantier. Dar ce se întîmplă în urma lor? înaintea locatarului, In urma lor vine o comisie care să recepţioneze lucra­­rea. Uneori, aşa cum s-a întîmplat la cîteva blocuri de pe şantierul nr. 3 al întreprinderii orăşeneşti de construc­ţii nr. 1 a T.R.C. (blocul B. 11 de pildă ) comisiile acestea de recepţie fac constatări pozitive şi consemnează in procesele verbale respective, foarte bine. Uneori, comisiile de recepţie sunt mai îngăduitoare şi „închid ochii“ asu­pra unor mici omisiuni sau lucrări de proastă calitate. Pe acestea le va constata... locatarul. Alteori defecţiu­nile sunt observate, notate şi construc­­torii se angajează să le înlăture ulte­rior. Aşa apar remedierele. Dar pe lingă remedieri mai este şi o altă problemă şi anume: Felul în care constructorul lasă te­renul ce înconjoară construcţia. Dar să le luăm pe rând. La sectorul de investiţii al I.G.L.L. ni s-a relatat că la parterul blocului B. 2 din cvartalul Malul Drept Ba­­hlui, constructorii n-au asigurat izo­laţia corespunzătoare sub parchetul camerelor şi de aceea s-a infiltrat umezeala iar apoi ninchetul s-a umflat. A trebuit să fie refăcut. La blocul B. 3, scara A s-au exes­cutat tirziu, după... recepţie, mina cu­rentă, instalaţia obiectelor sanitare, spoielile. Toate acestea scumpesc preţul de cost şi Îngreuiază, uneori pentru lun­­gă durată, desfăşurarea normală a condiţiilor de locuit.­ ­poo-1 Secţie fruntaşă pe întreprindere in întrecerea socialistă colec­tivul de muncă de la secţia montaj vagoane a Atelierelor de reparat material rulant Ni­­colina a primit titlul şi steagul de secţie fruntaşă pe întreprin­dere pentru rezultatele bune obţinute în producţie in trimes­trul III. Prin înfăptuirea tutu­­ror prevederilor din planul mă­­surilor tehnico-organizatorice, planul productivităţii muncii a fost depăşit în această perioa­­dă cu 4 la sută iar planul de producţie cu 4,39 la sută. S-au evidenţiat în mod deosebit co­lectivele partizilor de legare« îm­pachetare, cutia vagonului, frînă și șasiu. Cu planul anual îndeplinit Colectivul de muncă de la întreprinderea „Frigori­­fer“ din Iaşi a reuşit să raporteze, zilele acestea, îndeplinirea planului a­­nual (producţia globală şi marfă) în proporţie de 100,46 la sută şi respectiv 102,79 la sută. In afară de aceasta, pe primele 10 luni ale anului ei au rea­lizat economii la prețul de cost în valoare de 289.000 lei și beneficii peste plan in valoare de 410.000 lei. ­000­. Duminica sportivă Mîine dimineaţă, sala „Voinţa“ din Iaşi găzduieşte cele ma­i importante manifestări sportive ale zilei, Iată pro­gramul : BASCHET, ora 9: C.S.M.S.’ s Voinţa Bucureşti (categ.­s,A“ — feminin), ora 10,30: Voinţa laşi - C.S.O. Craiova (categ. „A“ - masculin). VOLEI, ora 12: C.S.M.S. — Ştiinţa Galaţi teateg. „A­j ( masculin). k Succese ale feroviarilor paşcaneni PAŞCANI (de la subredacţia ziarului .Flacăra Iaşului*) La depoul de locomotive Paşcani In cele 10 luni ale anului curent, planul producţiei globale exprimat In tone km., a fost realizat In proporţie de 103,19 la sută, obţinîndu-se o econo­mie la preţul de cost de 170.000 lei. De asemenea, s-au remorcat 1.135 trenuri cu 170.250 t remorcate peste nucleu pe distanţa Paşcani-Iaşi. Mecanicii şi fochiştii de locomoti­ve au ca obiectiv în întrecerea socia­listă şi obţinerea unor însemnate eco­nomii de combustibil convenţional. Ce la începutul anului el au obţinut 6.999­­. economii de combustibil convenţie­ S-au evidenţiat In mod deosebit, in remorcarea trenurilor cu supratonaj mecanicii de locomotivă Popescu Ioani, Enache Iile şi Neagu Constantin iar In obţinerea de economii da combus­tibil Badea Neculai, Stole­n-tin Di­­mache Aurel, Pasat Alexandru şi alţii. N. BOBOC i mimu­ms pleacă constructorii... Celălalt aspect, modul In care este debarasată şi amenajată suprafaţa din jurul construcţiilor. . In faţa blocului B. 2 se pot vedea şi acum multe cărămizi rezultate probabil din demolări. Apoi se mai pot vedea mormane de nisip şi piatră. Nu se văd însă căile da acces intre blocuri. Cînd plouă, oamenii trebuie să facă adevărate calcule in legătu­ră cu locul prin care ar putea să­ păşească. O locatară ne remarca cu mult umor, că într-o seară, un tractor al şantierului a intrat cu roţile din faţă într-o gură de car­al, aflată chiar în faţa blocului B 2. Un motiv pentru a se sesiza cineva şi a lua măsuri pen­tru punerea la punct a acestui mic „amănunt“? Nu. Nici acum gura ca­nalului respectiv nu este astupată cu suficientă stabilitate, în mod corespun­zător. Pentru că nu sunt amenajate căile de acces, absolut necesare, terenul dintre blocuri devine în timpul ploilor şi după acestea, impracticabil. Din această cauză unele centrale termice nu pot fi aprovizionate cu combusti­­bil pentru că prin apropierea lor nu se poate ajunge nici cu tractorul. Ne-am interesat de unde provine această situaţie exterioară a construc­ţiilor, de ce nu se asigură căi norma­­le de acces măcar la 1­2 luni după­ predarea blocurilor de locuinţe. Ni s-a răspuns că nu s-au prevăzut de la început fondurile necesare pentru a-a­menajările exterioare. Serviciul de in­­­vestiţii al Sfatului popular regional n-a lăsat la vreme lista titlurilor de lucrări. Abia acum, recent, organele de resort din cadrul Sfatului popular regional şi Sfatului popular orăşe­nesc Iaşi au discutat posibilităţile existente pentru asigurarea fonduri­lor necesare amenajărilor exterioare. Dar de ce acum şi nu cu mult înainte chiar de începerea construcţiilor? Constructorii şi unităţile însărcinate să execute amenajările exterioare au, bineînţeles, nevoie sa I­ se asigure condiţiile materiale necesare. Numai asigurindu-li-se aceste condiţii se poate proceda la executarea drumu­rilor interioare de acces, se pot a­­menaja spaţiile verzi eU. Dar pînă atunci? Locatarii se lovesc de aceste lipsuri şi... omisiuni. Şi nu e bine.­ ­ IONESCU De curînd în Capitală a fost dat în folosință Institutul de Inframicrobio­­logie. IN CLIŞEU , aspect din laboratorul de biochimie. Foto : Agerpres (P. DUMITRESCU) Manifestare artistică Astăzi, la ora 8 in sala Casei de cultură a tine­retului şi studenţilor din oraşul Iaşi va avea loc trecerea în revistă a formaţiilor artistice de ama­tori din unităţile cooperativelor meşteşugăreşti din regiunea Iaşi. La trecerea l­a revistă vor participa printre altele următoarele formaţii: orchestra şi bri­gada artistică de agitaţie a cooperativei „Igiena“ Iaşi, brigada artistică de agitaţie şi formaţia de dansuri a cooperativei „Tehnica Confecţiei“ Iaşi, brigada artistică de agitaţie a coope- _____ rativei „Progresul“ Bîrlad ş.a. De asemenea îşi va da concursul şi brigada artistică de agitaţie a clubului cooperativelor meşteşugăreşti din Bucu­­reşti. Şedinţă de comunicări ştiinţifice Cu prilejul „Zilei Institutului de medicină“ şi a comemorării primului profesor de chirurgie şi decan al facultăţii de­ medicină din Iaşi, prof. dr. Leon Sculy, precum şi a acad. prof. dr. Nic. Hortolomei, secţia de chirurgie a Societăţii de medici şi na­­turalişti din Iaşi organizează o şedinţă de comu­nicări ştiinţifice. Şedinţa va avea loc în cursul zi­lei de astăzi, în amfiteatrul clinicilor chirurgicale de la Spitalul de adulţi nr. 1. -------------------------------------— Cămin de bătrîni la Valea Seacă La Valea­­ Seacă, raionul Paşcani se apropie de sfirşit lucrările de amenajare a unui cămin de bătrîni cu o capacitate de 120 locuri. Incăpe­rile destinate căminului au fost înzestrate cu mo­­bilier şi inventar moale. De asemenea, s-a ame­najat camera pentru au­dierea emisiunilor de ra­dio şi pentru vizionarea emisiunilor de televiziune. Zilele acestea, se vor termina şi lucrările de amenajare a anexelor căminului. In „Săptămîna economiei“ In primele zile ale „Săptămînii economiei”, cetăţenii oraşului Iaşi au depus la unităţile C.E.C. disponibilită­ţile lor băneşti în sumă de peste 3 milioane lei. In aceeaşi perioadă, în raionul laşi numărul depunătorilor a crescut cu peste 2.000. In prezent, în oraşul şi raionul laşi, numărul depună­­torilor la C.E.C. se ridică la peste 93.000. La aceasta trebuie adăugată şi creş­terea numărului de depunători pe bază de consimţământ scris. Numai la fabrica „Ţesătura”- Iaşi, bunăoară, au de­­venit depunători pe bază de consimt­ţămînt scris peste 1.000 de salariaţi.' -oOo-* Lumină fluorescentă în grădina Copou Lucrările de modernizare a ilumina­­tului public în oraşul Iaşi continuă. Pe strada Karl Marx, bunăoară, iluminatul fluorescent a fost realizat în întregime. Zilele acestea, vor fi începute şi lucrările de instalare a lămpilor fluo­­rescente pe aleele grădinii Copou. DE PESTE HOTARE * MOSCOVA . Intr-o declaraţie dată publicităţii la 29 noiembrie, Co­­mitetul sovietic al veteranilor de război protestează cu hotărîre împotriva persecutării democraţilor din Germania occidentală. Comitetul cheamă pa „toţi veteranii de război, toate forţele iubitoare de pace să apere drepturi­­le antifasciştilor germani; pe adevăraţii democraţi; pe luptătorii fermi pen­tru pace“. In declaraţia sa, comitetul cere încetarea imediată a ruşinosului proces intentat Uniunii persoanelor persecutate de nazişti. * BAGDAD : In Irak a sosit primul grup de specialişti sovietici pentru acordarea de ajutor tehnic în efectuarea lucrărilor de prospectări, reconstruc­ţia sistemelor de irigaţii şi de drenaj etc. * PARIS - Biroul Consiliului naţional al Păcii din Franţa a dat publici­­tăţii o declaraţie în care condamnă politica guvernului francez de creare a „forţei atomice de şoc“ şi de respingere a oricăror tratative internaționa­le cu privire le dezarmare.

Next