Flacăra Iaşului, septembrie 1963 (Anul 19, nr. 5283-5307)
1963-09-01 / nr. 5283
L proletárt um rom tarier, umri-rAi ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. IAŞI ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL In atenţia noastră: Obţinerea unei producţii sporite de gria în 1964 Ne aflăm în pragul unei noi campanii agricole §i anume, campania, însămînţări, lor de toamnă, gospodăriile agricole colectiva din raioniVor trebui să însămînţeze peste 21.000 hectare cu grîuri secară,400 hectare cu orz. In Raportul prezentat de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- Dej la Congresul al m-lea al P.M.R. s-a subliniat că oamenii taunicii din agricultură trebuie să lupte pentru sporirea continuă a producţiei de cereale şi în special de grîu şi porumb de care depinde dezvoltarea celorlalte ramuri de producţie şi în primul rând creşterea animalelor. Consiliul agricol raional, îndrumat de Comitetul raional de partid, s-a ocupat îndeaproape de îndeplinirea acestei sarcini trasate de partid. Nu de mult a avut loc plenara Consiliului agricol. Cu acest prilej au fost puse în discuţie sarcinile planului de stat în agricultură pe 1964. Referindu-se la apropiata campanie a însămînţărilor,mulţi vorbitori au ară-» tat că în fiecare gospodărie colectivă există posibilităţi pentru sporirea producţiei de grîu în 1964. In lumina sarcinilor îzvorîte din documentele celui de al 113-lea Congres al P. I M. Hr. şi pe baza recentelor recomandări ale Consiliului Superiori al Agriculturii, membrii Consiliului agricol raional au stabilit măsurile necesare pentru creşterea simţitoare ai producţiei de grâiu în 1964. In cadrul discuţiilor purtate, s-a scos în evidenţă rolul important pe care îl au folosirea soiurilor productive corespunzătoare condiţiilor pedoclimatice din raion, fertilizarea, pregătirea patului germinativ, amplasarea judicioasă a culturii, semănatul în timpul optim etc., în sporirea producţiei. Cn multe gospodării colective unde s-a respectat cu stricteţe complexul de măsuri cerute de cultura griului, s-au obţinut producţii bune la 1 hectar, cu toate că condiţiile de climă din acest an nu au fost tocmai favorabile. Pentru campania însămb.ţărilor de toamnă, gospodăriile colective sunt asigurate cu seminţe din soiuri de mare productivitate. Necesarul de sămînţă a fost produs în cadrul fiecărei gospodării colective. Prin măsurile luate de Consiliul agricol raional, în toamna anului 1962 au fost înfiinţate loturi semincere cu grîu din soiul 301 pe 3454 de hectare, cu soiul Bezostaia I pe 1530 hectare, cu orz şi secară pe 300 hectare. Insămînţarea griului pe loturile semincere şi întreţinerea culturii s-a făcut la timp şi la un înalt nivel agrotehnic. Griul de pe aceste loturi a fost recoltat separat şi depozitat în încăperi speciale, in această toamnă, aproape 70 la sută din suprafaţă va fi ocupată cu soiul 301, iar restul cu soiul Bezostaia I. Aceeaşi grijă se va avea şi în toamna aceasta pentru loturile semincere. In Consiliu s a stabilit să se treacă deîndată la pregătirea seminţei pentru însămînţare. In această perioadă, majoritatea consiliilor, de conducere şi specialiştii agricoli se ocupă cu toată răspunderea de îndeplinirea acestei sarcini. La G.A.C. Voineşti, de exemplu, sămînţă este aproape In întregime condiţionata. Cantităţi însemnate de sămînţă au fost selecţionate şi la alte gospodării colective. Pentru a se termina la timp selecţionatul seminţei au fost luate măsuri ca pe lîngă selectoare să fie folosi- Din preocupările Consiliului agricol raional iaşi te la condiţionat şi batozele. In ultimul timp, toate gospodăriile colective UU trimişi probe de seminţe la laborator pentru încercarea puterii de germinaţie. Un rol de iseamiă In Spori- Srea producţiei de grîu îl are amplasarea acestei culturi, a diferitelor soluri după cele mai bune premergătoare şi în terenurile cele mai indicabte. In gospodăriile colective, unde s-au respectat acestei cerinţe, s-au obţinut producţii însemnate la hectar. Exemplu pot fi date gospodăriile colective din Epureni, Movileni, Golăieşti, Podu Iloaiei, Popricani şi altele. Pentru o amplasare judicioasă a griului ce urmează să fie însăminţat în toamna acestui an, Comitetul executiv al Consiliului agricol, îndrumat de Comitetul raional de partid, a luat măsuri şi a format colective de specialişti din cadrul Consiliului care au stabilit pentru fiecare gospodărie Colectivă ce terenuri să fie însămînţate cu grîu şi cu care anume soi. S-a urmărit ca cultura griului să fie ampla- sată după cele mai bune premergătoare, pe terenurile cele mai fertili şi plane în vederea mecanizării tuturor, lucrărilor cerute de această cultură. O atenţie deosebită1 Se va acorda folosirii economicoase a îngrăşămintelor chimice şi naturale. In plenara Consiliului agricol care a avut loc nu de mult, s a arătat că este necesar să se dea doze mai mici de îngrăşăminte chimice la hectar pentru a se putea fertiliza suprafeţe mai mari. Gospodăriile colective posedă cantităţi sporite de îngrăşăminte naturale. Aceste îngrăşăminte fermentate şi neferm mnentate vor fi folosite mai chibzuit. In multe gospodării colective se mergea pe linia ca îngrăşămintele să fie transportate pe tarlalele din apropierea adăposturilor pentru animale, Indiferent dacă era nevoie de fertilizarea acestor tarlale sau nu. Dei, acum înainte vor fi fertilizate tarlalele care necesită acest lucru, indiferent de distanţa la care se afla de Sursa de Îngrăşăminte, in Consiliu S-a stabilit ca tarlalele mai puţin fertile ce urmează a fi însăminţate cu grîu să fie fertilizate cu cîte 15—20 tone in- grăşăminte naturale la hectar. Comitetul executiv va urmări ca această hotărîre a Consiliului să fie îndeplinită întocmai in fiecare gospodărie colectivă. In multe gospodării acţiunea de fertilizare se desfăşoară din plin. In vederea unor însămînţări de bună calitate se va acorda toată atenţia pregătirii patului germinativ. Principalele forţe ale brigăzilor de tractoare vor continua să execute arături pe tarlalele ce se eliberează de culturile de toamnă: porumb pentru siloz, sfecla de zahăr, floarea-soaluî, porumb şi în primul rînd pe terenurile unde urmează să fie însămînţeze griul. In plenara Consiliului s-a stabilit ca pînă la 15 septembrie majoritatea Suprafeţelor destinate culturii griului să fie pregătite pentru însămînţat. Astfel, se va putea ca de la această dată toate forţele sa fie îndreptate la Semănat. Semănatul urmează să se încheie cel mai tîrziu la 15 octombrie. In prezent, în majoritatea gospodăriilor colective arătura de vară, desti-Ing. S. MORUGA, vicepreşedinte al Consiliului agricol raional Iaşi (Continuare în pag. 3-a) Avvv\/ivvvvwivvvia\vAvwiAVLviA\\v\/i/ivvAVia/v/vvivv/iaavi/viviAAaw ANUL XVIII NR. 5283 DUMINICĂ 1 SEPTEMBRIE 1963 4 PAGINI 20 BANI Curs de pregătire a propagandiştilor Comitetul regional laţi al P.M.R. a organizat Un curs de pregătire a propagandiştilor, cu durata de 15 zile, care vor conduce cercurile ţi cursurile Invâţămlntului de partid (cursuri serala şi Statut P.M.R.) In anul şcolar 1963— 1964. La curs participă circa 700 de propagandişti din întreprinderi şi din unităţile agricole socialiste de la sate. Pînă acum în faţa celor prezenţi la curs au fost expuse lecţiile „Etapa desăvîrşirii construcţiei socialiste în ţara noastră. Dezvoltarea forţelor de producţie. Procesul de consolidare a relaţiilor de producţie socialiste în economia naţională“, „Rolul economic al statului socialist“, „Formarea şi dezvoltarea conştiinţei socialiste in ţara noastră. Educarea oamenilor muncii In spiritul patriotismului socialist şi internaţionalismului proletar“, „Dezvoltarea intensivă şi multilaterală a producţiei agricole. Creşterea producţiei agricole, vegetale şi animale". Propagandiştii de la oraşe au vizitat Fabrica de rulmenţi din Bîrlad cu care prilej le-a fost făcută o expunere despre „Creşterea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost. Căile creşterii productivităţii muncii şi ale reducerii preţului de cost". In programul cursului mai sunt prevăzute şi alte expuneri şi dezbateri cu privire la problemele vieţii de partid, la metodica muncii propagandiştilor. De asemenea, propagandiştii vor vizita o gospodărie agricolă colectivă, muzeele de la Palatul Culturii şi zona industrială a oraşului Iaşi. ooea In raionul Vaslui încă un sat electrificat Zilele trecute, în satul Deleni, raionul Vaslui au fost terminate lucrările de electrificare a localităţii. La lucrările de electrificare au luat parte şi cetăţenii din sat. Ei au efectuat muncă patriotică la’ săpatul gropilor şi plantatul stupilor, au transportat conductorii și alte materiale. In sprijinul ridicării calificării profesionale La Fabrica de confecţii Iaşi, de curînd, s-a ţinut examenul de absolvire a celor 194 cursanţi care in perioada 1 martie — 30 iulie au urmat cursurile de calificare. Dintre cei 167 cursanţi declaraţi reuşiţi, o mare parte au obţinut media peste 7. Zlăvog Catinca, Lozcanu Ana, au obţinut nota 10. Dealtfel, Lozcanu Ana la consfătuirea de producţie a obţinut încă o notă mare: a fost declarată de tovarăşii ei evidenţiată în producţie. De numai 6 luni în fabrică este mereu prima la cursurile de calificare şi în producţie. Saitu Nina de la secţia Confecţii pantaloni, Mihai Dumitriţa de la secţia lenjerie şi alţi cursanţi au obţinut nota 9. Sunt primii absolvenţi ai cursurilor de calificare ai anului 1963. Această promoţie vă contribui la îmbunătăţirea calităţii produselor la Fabrica de confecţii Iaşi. Acum, funcţionează un nou curs de calificare cu 119 cursanţi. Un alt curs pentru ridicarea calificării pentruverificatori şi şefi de zonă cuprinde 54 de cursanţi. Lecţiile teoretice şi practice sunt predate de Inginerii şi maiştrii cei mai pricepuţi. MARIA RADULESCU corespi. In aceste zile, la G. A. S. Ruginoasa, raionul Paşcani, mecanizatorii fac ultimele pregătiri In vederea însămînţării griului, iată două aspecte: pînă acum pe 450 ha. au fost împrăştiate gunoi de grajd şi îngrăşăminte chimice. Fotografia noastră din stînga reprezintă un aspect de la secţia Posteşti. Imaginea. din dreapta l-a. iSprprins pe mecanizatorul fruntaş Aurelian Curcă în timpul lucrăriio* de discuție, jfcotoG. PAUL Economii suplimentare la preţul de cost BIRLAD (de la subredacţia ziarului „Flacără laşului“). Valorificindmai judicios biateriile prime şi imaterialele, colectivul Fabricii de rulmenţi din Bîrlad a realizat în luna iulie 63.000 lei economii suplimentare la preţul de cost. Cu acestea economiile realizate în cele 1 7 luni ale anului depășesc suma de 500.000 lei. BLIADE SOLOMON Au terminat pregătirile pentru noul an şcolar La Grupul şcolar petrol-chimie din Iaşi, pregătirii* In vederea noului an de invăţămlnt sunt pe terminate. Elevilor li s-au pregătit cîteva surprize. Astfel, au fost aduse şi se află in curs de montare bănci noi pentru sălile de clasă, s-a amenajat o sală pentru materialul didactic, au fost confecţionate 10 planşe cu diferite scheme tehnologice din Industria chimică etc. Laboratorul şi atelierul de lucrări practice au fost dotate cu aparatură modernă 9 polarimetre, colorimetre, un cuptor electric, un microscop, micrometre, manometre diferenţiale, un autotransformator reglabil etc. La laborator s-a terminat de montat instalaţia de ventilaţie. In prezent, se amenajează un atelier de sudură, pentru care au şi fost aduse aparatele necesare. Legume şi fructe pentru populaţie VASLUI (de la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului“). Gospodăriile colective din raionul vaslui au contractat în acest an, cu cooperaţia de consum însemnate cantităţi de legume şi fructe. Mare parte din aceste contracte a şi fost predată la Agevacoop Vaslui. Astfel, au fost predate aproape 45.000 kg. roşii, 73.000 kg. varză, peste 7.000 kg. rădăcinoase, 50.000 kg. cartofi, peste 1.000 kg. mere, 154.000 kg. cireşe şi vişine etc. VLAD ARMEANU In incinta întreprinderii Un magazin „Alimentara1“ Ieri, in incinta întreprinderii de utilaje-transporturi Iași, O. C. L. „Alimentara“ a deschis un magazin alimentar, menit să deservească salariații acestei întreprinderi. Magazinul, dotat cu toate cele necesare, desface cumpărătorilor produse de panificaţie, preparate din carne, precum şi alte articole de consum alimentar. oOo* La Casa de cultură a sindicatelor In toamna acestui an, la Casa de cultură a sindicatelor din Iaşi, vor lua fiinţă cercuri de balet (pentru copiii intre 7 şi 11 ani), foto, acordeon, artă plastică, croitorie. înscrierile pentru cercurile amintite, se fac în fiecare zi, la Casa de cultură a sindicatelor. Un nou local de cămin cultural Zilele acestea, în comuna Olana din raionul Bîrlad, s-au terminat lucrările de construcţie a noului local de cămin cultural, prevăzut cu o sală de festivităţi, avînd o capacitate de 300 de locuri, o sală pentru bibliotecă şi o cabină pentru aparat de proiecţie. Noua construcție, ridicată prin contribuție voluntară, a fost dotată cu mobilierul necesar. -ooo- Duminica sportivă Din programul manifestărilor sportiave de astăzi, amintim: Fotbal, stadionul „23 August", ora 16,30: C.S.M.S. - Steaua Bucureşti (categoria „A“). Teren „Ţesătura", ora 12: Instalatorul Iaşi—Rapid Bîrlad (camp, regional). Rugbi, stadionul „23 August", ora 14,30: C.S.M.S.-Progresul Bucureşti (categoria „A“), Handbal în 7, teren „Moldova", dar la ora 9, întrecerile zilei a ll-a a „Cupei Iaşului". * Astăzi, la Iaşi, va avea loc tragerea la sorţi a buletinelor concursului „Cine ştie sport cîştigă", un concurs organizat de Consiliul regional U.C.F.S., Iași. Tragerea va avea loc la stadio nul „23 August", la ora 16. Concurs ,,Cine ştie cîştigă“* Recent, în Sala cinematografului „I. C. Frimu” din Vaslui, a avut loc un concurs „Cine ştie cîştigă“ pe tema „Pagini din muncitori la IPRODCOOIL Vaslui, Augustina Crops funcţionară la Sfatul popular raional. Cei peste 500 de spectalupta poporului pentru etori au întîmpinat cu vii liberarea patriei oglindită in arta cinematografică romînească“. Au concurat: Vasile Ghiur, Gheorghe Băsescu şi C-tin Popa -aplauze pe cîştigătorul concursului, Vasile Ghiur. GHEORGHE PIRCALABU resp. cinematografului „I. C. Frimu“ Vaslui Noi cămine studenţeşti din cartierul „Puşkin“ din Iaşi. Foto : AURIAN / Marile prefaceri înfăptuite de poporul nostru pe tărâm economic, politic şi social în anii de după eliberare, au determinat un avint nemaicunoscut în domeniul construcţiilor. Pe tot întinsul patriei noastre se construiesc mari complexe industriale şi un volum din ce în ce mai mare de locuinţe şi clădiri social-culturale. In fiecare proiect, in fiecare plan mai complex sau chiar cel mai neînsemnat detaliu de execuţie, proiectantul caută să găsească soluţia cea mai bună, mai ieftină şi mai frumoasă de rezolvare, astfel incit cu fiecare proiect terminat şi predat beneficiarului să se poată constata că deficiențele observate la proiectele executate anterior au dispărut. In minea aceasta de continuă imbunătățire a proiectelor, proiectanții ieșeni folosesc o documentare tehnică mai conștiincioasă asupra problemelor legate de proiectul respectiv, schimburi de experienţă cu alte institute de proiectare, se folosesc observaţiile la proiecte ale beneficiarilor şi constructorilor şi chiar a locatarilor care de obicei aduc observaţii juste asupra confortului şi altele. Ca urmare, deficienţele in proiectare sunt din ce în ce mai reduse ca număr şi importanţă, aceasta contribuind direct la realizarea unor locuinţe şi clădiri social-culturale din regiunea noastră, trainice şi frumoase. Constructorii din_____________ cadru TRC şi ai altor unităţi locale de construcţii se străduiesc şi în mare măsură reuşesc să îndeplinească planurile întocmite de proiectanţi care răspund exigenţelor de calitate şi confort. Cu toate acestea în procesul de execuţie a lucrărilor se fac încă unele abateri de la prevederile proiectelor, ceea ce poate dăuna în final funcţionalităţii clădirii, confortului şi aspectului interior sau exterior. Dacă în ce priveşte respectarea planurilor de sistematizare, de amplasare a clădirilor, posibilităţile de încălcare a acestora sunt practic lichidate, în tratarea separată a fiecărui obiectiv dintrrun cvartal de locuinţe spre exemplu, se pot întimpla şi se intîmplă unele abateri de la proiecte. Ne propunem să exemplificăm şi abaterile de la proiectele de amenajări şi reţelele de instalaţii exterioare, faţadele clădirilor şi altele, constatate mai recent la unele blocuri de locuinţe din oraşele laşi şi Paşcani. Astfel in ceea ce priveşte reţelele exterioare de apă şi canal nu s-au respectat prevederile din proiecte pentru grosimea pereţilor la căminele de agometre şi canalizare precum şi natura materialului din care trebuiau executate. Unele cămine de apometre s-au executat din cărămidă normală cu grosimea de 12,5 cm„ în loc de pereţi de beton de 15 cm grosime, (ex. blocurile de pe strada Avram lancu—Broşteni) sau din cărămidă eficientă contrar normativului în vigoare (la blocurile B 12 din cartierul Avram lancu-Broşteni şi B5, B6 şi pa şantierul unităţii nr. 2 construcţii). Căminele d® canalizare, la blocurile A 1-A 3 din str. Avram lancu-Broşteni s-au executat cu pereţi de 1/2 cărămidă în loc de 1 cărămidă conform proiectului. _______________ Datorită nerespectării detaliilor de execuţie, în multe cazuri aceste cămine au fost deja degradate apărind fisuri şi burduşiri ale pereţilor care au dus în final la refacerea acestor cămine (de exemplu, căminele din faţa blocurilor A3, B12, etc. din str. Avram Iancu-Broşteni). La unele cămine de vizită nu s-au montat trepte pentru coborîre iar la altele nu s-a executat nici tencuirea şi sclivisirea pereţilor (bloc A4 şi A 5 din str. Avram lancu- Broşteni). In ceea ce priveşte instalaţiile din căminele de apometre la blocurile D 1 — D 3 şi C1, din str. Avram lancu- Broşteni, s-au montat apometre de diametrul 50, iar în celelalte blocuri cu diametrul de 30 în loc de apometrul 50/20, cum a fost prevăzut pentru toate blocurile din întreg cartierul, prejudiciind în acest fel raţională funcţionare a apometrelor. La execuţia reţelelor termice exterioare s-au constatat uneori deficienţe în ceea ce priveşte izolarea conductelor, montarea vanelor etc. Astfel la unele blocuri de pe malul drept al Bahluiului nu s-au izolat termic conductele în cămine, iar in unele cămine nu s-au montat toate vanele prevăzute în proiect (căminele C 5, C 9 şi C12) ceea ce creează greutăţi ,tg .exploatare. La Iaşi cam la blocurile de locuinţe in execuţie, constructorul (întreprinderea Nr. 3 Interraională a TBC) de asemenea nu a respectat o serie de detalii din proiecte ca spre exemplu: pozarea şi izolarea corespunzătoare a conductelor de încălzire şi apă caldă. Izolaţia termică la conducte în- tre căminele de la blocurile V9 şi V 10. De asemenea la blocul V 10 dintr-o eroare a constructoruui lucrările s-au executat cu 70 cm mai sus decit cota indicată în proiect ceea ce a atras după sine un aspect arhitectural de-, favorabil şi a provocat şi greşeli de pozare a canalului termic exterior şi a căminelor respective. Pentru acestt motiv in final au trebuit să fie refă-’ cute plăcile de beton de acoperire cu căminelor şi parţial pereţii acestora, pentru a fi aduse la cota de nivel a terenului. Totodată, a fost nevoie să se refacă pozarea şi izolarea ţevilor de încălzire pe porţiunea blocurilor V9 şi V10. Dacă aceste abateri de la prevederile proiectelor aduc neajunsuri funcţionării normale a instalaţiilor res- pective ce deservesc cartierele noi de locuinţe, există însă unele care dăunează şi aspectului exterior al clădirilor, arhitecturii cartierului .Astfel, joi blocurile V 8, V 9 şi V 10 din Paşcani, constructorul (întreprinderea Nr. 3) împreună cu beneficiarul lucrărilor reprezentat prin dirigintele de şantier şi-au permis să modifice fără acordul proiectantului întreaga profilatură a faţadelor acestor blocuri. Acest lucru contravine disciplinei construcţiilor şi a creat un neajuns acestui grup de lolocuinţe, deoarece arhitectura acestor blocuri nu se mai leagă armonios cu ansamblul de blocuri executate anterior. In mod asemănător la locuinţele din str. Avram lancu-Broşteni i toate blocurile de tip A nu s-au montat iniţial la uşile de intrare grilele de protecţie peste canatul de sticlă pînă jos. De asemenea, lăcrimarul balcoanelor şi copertinelor s-a executat necorect, sau de loc, ca la blocurile A3 şi A2. Ing. IULIAN ŞTEFANESCU, Inspectoratul regional pentru construcţii (Continuare In pag. 3-a) Abaterile de la indicaţiile proiectelor trebuie înlăturate aouoonoou Să construim mai repede, mai bine, mai ieftin! »oa»ca»o»aouia»oa»!