Flacăra Iaşului, aprilie 1964 (Anul 20, nr. 5464-5489)

1964-04-01 / nr. 5464

PROLETARI DIN­ TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VAI 'ORGAN AI COMITEIUWI 1I&GIONAL P.M.R. IAŞI ŞI A'­ SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XIX, Nr. 54*4 MIERCURI 1 APRILIE 1964 4 PAGINI 20 BANI Brigăzi fruntaşe Intr-o serie de gospodării colec­tive deservite de S.M.T. Vlădeni, me­canizatorii au trecut de cîteva zile la arat­ul semănat. Cea mai mare suprafaţă a fost arată pînă acum de brigada nr. 14 de la G.A.C. Bivolari condusă de Şt. Iablonschi. In această unitate s-au arat peste 120 hectare, s-au grăpat 30 hectare ogoare de toamnă, iar de ieri s-a început se­mănatul culturilor din prima epocă. De asemenea, brigada de la G.A.C. Tri­­feşti (şef brigadă C. Popescu) a arat 118 hectare. Lucrările de primăvară se desfăşoară din plin şi la alte G.A.C.-uri. Astfel, la G.A.C. Forăşti au fost arate 79 hectare, la G.A.C. Probota 27 hectare. Totodată aici s-au făcut lucrări de reţinere a a­­pei in sol şi însăminţări pe primele hectare. -ooo- înainte de termen BIRLAD (de la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşu­lui“). Metalurgiştii birlădeni, care, pentru rezultatele in muncă obţinute in 1963, au primit, recent, di­ploma de Întreprindere evidenţiată pe ramură, au raportat la 30 martie îndeplinirea sarcinilor de plan la toţi indicii pe trimestrul I a. c. Au fost executaţi, peste prevederile planului, mai mult de 5.000 bucăţi rulmenţi de diferite tipuri. Cele mai bune rezultate în întrecerea socialistă au fost obţinute de colectivele de muncă ale sec­ţiilor forjă şi rectificare. ELIADE SOLOMON •­î»? Cu forţe sporite la executarea lucrărilor agricole rip primăvară! La Q.A.C. Sine­fi In toiul muncilor de sezoni ! Despre sineşteni am auzit vorbi­­du-se, dar de "cunoscut, i-am cum­­cut abia dăunăzi, cînd un tineri plin de sănătate, înalt şi chipeş, îm­brăcat cu o bondiţă din acelea n care se gătesc flăcăii cînd merg ln horă, m-a luat din gară şi m-a treat cu o căru­ă trasă de doi cai spe­teai, peste spinările Înalte, presări« ici, colo, cu firişoare de iarbă pr«s­­pătă, a vreo trei, patru dealuri ce despart Sineştiul de Lungani. La fa­lele ultimului deal, de unde în®p să se Întindă aşezările sineştenilor, case mari, care mai de care mal u­­moase, poleite în alb sau In albaru de culoarea cerului senin, flăcăi a sărit din căruţă, a luat caii de că­păstru şi i-a tras mai la margini de drum, aşternindu-le dinainte p o Împletitură de cinepă un braţ de in. — Iaca, colo-i via noastră!- a rostit el arătându-mi cu mina un cal din stingă satului căruia localcii s-au obişnuit să-i spună de ani „­as­ta Haţeş“. După deal, că abia poţi să-l cuprinzi cu ochii, sunt lina­l sute de oameni, colectivişti de din Stroneşti şi Bocniţa ca şi de pri­n- sol, sate componente ale cornei Sineşti. Se pare că aici, pe acest leal au ieşit toţi sineştenii căci au anit şi cei tineri: Neculai Ciornei, Ţîţă Drănceanu Gheorghe, Neculai Sin şi Gheorghe Pino, ca şi Dumitru Sîn­­geap, Vasile Valeriu, Mihai Clare, cel ale căror tîmple s-au albi! Se munceşte cu tragere de ininăi așa cum știe să muncească fiecS^om gospodar. Se amenajează tevele pentru via colectivei (colectiv n-a avut pînă acum vie) ce se­­ în­tinde pe o suprafață de 25 de hec­tare. Din rîndul celor de la se desprinde instructorul de pari — se lucrează la amSjlire teraselor pentru via ctfc^v4 Foto : V. BOTOANU Grigore Michere, apoi inițiorul gronom Leontin Onuţă şi pisediiăle colectivei, Petru Signeanu.Infirim o discuţie despre aceasti maţ­il folositoare acţiune. S-a făcut vremea amiezi şi m­e­­­oCo­nii şi-au scos merindele şi au În­ceput să minînce cu poftă. — Hai să mergem şi la uivlă, că nu-i departe. Şi-ai să vezi la*8­8 colo ce ştie să facă mina mulul Vom transforma „Coasta flete”, căci aşa-i spune dealului, în’-o I­­vadă mare, de toată frumuiţea. Am ascultat vorbele preşeintelii şi am urcat toţi patru un căruţan care ne aştepta flăcăul cu bondiţă l­a fel. Cit era dealul „Coasta Jantei“ de mare tot era împestriţat iţii-o or­dine simetrică cu gropi p­aple în fundul cărora erau admini­stib în­grăşăminte pentru plantaturi piilor fructiferi.­­ — Noi ne-am planificări spilan­­tăm In acest an cu pomi­­ doare de hectare. O să plantăm în­să mi­ult — 25. Gropile-s făcute, avei pre­­gătită și mranita. 67 d­e hecte de livadă vom avea. Aveiie, nu «mă! In cuvintele preşedintelui era multă mîndrie pe care i o întîlniţi la omul cinstit, dornic de­ muncă lotru a trăi şi mai bine, h mîndii« i o­­mului nou, educat­­de parid Din vorbă în vostba ajut,eu a­­proape de sat. Am­­ tresărit h­­aizul unui cîntec ce se­­ repetă îi fieare primăvară, vară și toamnă pe întin­sele ogoare. Era Hntecul facioare­­lor brigăzii a III-a 8 S.M.T.-ilui Podu- Iioarei pornite aic* l8 Sinet la arat pe ogoarele dezhi 'Cate de ulna albă a^lernii. w — Intr-adevSÄL venii primăvara! *’’i5n frartarKrwnié'. ta)/ I Şi zicînld aceasta, prgeiintele s-a apropiat die brazdă, a fivit arătura. E bună! /continuă el si spună. I AGACHI Folosesc din plin atelajele Imediat ce timpul a permis, meca­nizatorii din brigada a V-a de trac­toare a S.M.T. Zorleni, care deser­veşte gospodăria colectivă din Sîrbi, raionul Birlad, au început executa­rea lucrărilor de primăvară. Pînă in prezent, s-au insămînţat 30 de hec­tare cu mazăre şi 15 hectare cu bor­­ceag. In continuare, se pregăteşte tere­nul pentru insămînţările din epoca a doua. La aceste lucrări s-au eviden­ţiat tractoriştii Gheorghe Chiracu, Ionel Suciu şi alţii. Concomitent se execută şi alături d­ eferatele pe terenuri­? fr panţ?. Cele mai bune rezultate le-a obţinut pînă acum brigadă nr. 1 condusă de Olaru Panainte, care a executat ară­turi pe o suprafaţă de 30 de hectare. GHEORGHE IACOB — coresp. Premieră la Naţional Ieri seara, la Teatrul Naţional „Vasile Alec­­sandri* din Iaşi, a avut loc spectacolul în pre­mieră cu comedia lui William Shakespeare „Noaptea regilor“ („A douăsprezecea noapte“). Direcţia de scenă apar­ţine lui Crin Teodorescu, iar scenografia — Hris­­tofenisi Cazacu. „Noap­tea regilor“ este a V-a premieră din actuala stagiune a Naţionalului Ieşean. Ca şl „Richard al III- lea“, noua premieră este dedicată Împlinirii a 400 de ani de la naşterea marelui dramaturg en­glez. Spectacolul s-a bucu­rat de succes. In mijlocul colectiviştilor .— Unde mergi, bădiţă ? — La căminul cultural. Vine o brigadă ştiinţifică de la Iaşi. — Stai că merg şi eu... Duminică, la Cotnari, sute de colectivişti au discutat cu membrii brigăzii ştiinţifice despre păstrarea avutului obştesc şi codul familiei, despre prognoza vremii şi zborul omului In Cosmos, despre viaţa lui Emi­­nescu, despre îndatoririle colectiviştilor. Brigăzi ştiinţifice, alcătuite din cadre di­dactice din învăţămintul superior, jurişti, istorici, lingvişti, medici etc., trimise de Comisia regională pentru răspindirea cu­noştinţelor ştiinţifice, au poposit duminică şi la Balş, Boureni, Erbiceni, Popricani, Trifeşti, Bivolari, Schi­tu Duca, Poieni. La intilnirile cu aceste brigăzi au participat peste 2.000 de colec­tivişti. ,,, 111) 11 itTTTTi i i I De la Universitatea populară In cadrul cursului de Astronomie­ cos­­monautică al Univer­sităţii populare Iaşi, conf. univ. dr. V. Na­­dolschi, de la Obser­vatorul astronomic Iaşi, vorbeşte despre „Luna — satelit na­tural al pămîntului*. Conferinţa are loc astăzi, la orele 18, In­sva----------------­ t­urneu BIRLAD (de la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului") Intre 1 şi 29 a­­prilie a. c. colec­tivul teatrului bîrlă­­dean întreprinde un turneu prin ţară cu piesa: „Dezertorul" de Mihail Sorbul. Actorii birlădeni vor prezenta piesa in o­­raşele Ploeşti, Bra­şov, Făgăraş, Arad, Timişoara, Craiova, Piteşti şi altele. ELENA GRIGORIU sala Comitetului re­gional al femeilor, ---- -poo- Întîlnire de handbal In vederea reînce­perii campionatului categoriei A. de handbal în 7, forma­ţia handbaliştilor de la C.S.M.S. va susţi­ne astăzi o partidă de verificare cu echi­pa Dinamo din Ba­cău. Intilnirea va avea loc pe terenul „Lo­comotiva" (Gara), la ora 16,30. In deschi­dere, la ora 15,30, o partidă din cadrul „Cupei primăverii", Universitatea — Școa­la sportivă de elevi. GH. GAVRIL Metrologia în întreprinderi Importanţa metrologiei In între­prinderi derivă din Înzestrarea conti­nuă a întreprinderilor cu tehnica cea mai înaintată, care reclamă utiliza­rea unei aparaturi de măsură şi con­trol de înaltă precizie, in scopul bu­nei funcţionări a proceselor tehnolo­gice şi îmbunătăţirii continue a cali­tăţii produselor. In acest sens, metro­logia de stat a dus şi duce o muncă continuă pentru asigurarea unifor­mităţii şi preciziei cit mai ridicate a măsurării, precum şi pentru corecta utilizare a mijloacelor de măsurat. In cele mai multe din întreprinderile din regiunea noastră, metrologia de­partamentală asigură Întrebuinţarea de aparate de măsurat precise şi in perfectă stare de funcţionare, in flux sau in cercetări. La Fabrica de rulmenţi­ Bîrlad, de exemplu, ale cărei produse fac cinste ţării noastre pes­te hotare, precizia măsurătorilor este deosebit de Înaltă. Ea a reuşit să realizeze aceasta, datorită in mare măsură, metrologiei uzinale, pusă foarte bine la punct, in pas cu teh­nica nouă. Fabrica „Ţesătura“, prin dezvolta­rea metrologiei departamentale, are posibilitatea de a controla şi asigura buna funcţionare a aparatelor de mă­surat din domeniile: forţe textile, presiuni şi mase-domenii cu ponderea cea mai mare în procesul de produc­ţie. Fabrica „Ţesătura“ ajută şi cele­lalte întreprinderi din regiune, prin atelierul de reparat manometre. Unele întreprinderi Industriale ca: Fabrica de mobilă, Fabrica de ţiga­­r­ete, Fabrica „Moldova“, Fabrica „Textila Roşie", Atelierele Paşcani şi Topitoria de cînepă Vaslui, In ca­re numărul redus de mijloace de mă­surare, dar cu aceeaşi importanţă In procesul de fabricaţie, nu poate jus­tifica Înfiinţarea de ateliere de repa­rat şi laboratoare metrologice pro­prii, manifestă o continuă preocupare ca aparatele de măsurat să fie in permanenţă în bună stare de funcţio­nare. Mai mult, Fabrica „Moldova” şi Atelierele Paşcani şi-au realizat cu forţe proprii cite un atelier, de repa­rat aparate din domeniul mase uzu­ale, şi respectiv, manometre. Nu tot aşa stau insă lucrurile In alte întreprinderi. Unele probleme se ridică in uzinele intrate de curînd în funcţiune. Dacă Uzina de prelucrare a maselor plastice a înfiinţat ateliere de reparat şi laboratoare metrologi­ce, unele in curs de autorizare, pen­tru domeniile temperaturi, presiuni, aparate electrice şi mase precizie, la Uzina metalurgică nu s-a reuşit în­fiinţarea nici unui laborator metrolo­gic sau atelier de reparat, deşi pro­cesul de producţie, fiind automatizat, reclamă imperios aparate de mare precizie, bine puse la punct. Lipsuri în domeniul metrologiei e­­xistă şi la Fabrica de ulei „Urtirea", care, de asemenea, nu dispune de a­­teliere de reparat, laboratoare de ve­rificări interne şi nici de aparate de rezervă, din care cauză se folosesc în instalaţii mijloace de măsurare neexacte. Datorită acestei situaţii, într-una din zile o cantitate de circa 1.260 kg. miez a intrat în fabricaţie, fără să fie înregistrată ca atare, pen­tru că aparatul de cîntărit automat tip R.A.R. de 150 kg. instalat la sec­ţia prese, era defect. Conducerea în­treprinderii trebuie să insiste în con­tinuare pe lingă forul tutelar pentru crearea condiţiilor necesare desvoltă­­rii metrologiei departamentale. Unele deficienţe se observă şi în întreprinderi mai vechi. La Ateliere­le Nicolina, de pildă, se mai lucrează cu aparate de măsurat cu precizie redusă, cu instalaţii pentru măsura­rea temperaturii montate necorespun­zător, cu şublere defecte, fapt care aduce multe neplăceri şi chiar rebu­­tări. Această stare de lucruri se da­toreşte, în cea mai mare măsură, fap­tului că la decurs de numai cîţiva ani au fost schimbaţi 5—6 ingineri care răspundeau de această proble­mă. Conducerea Atelierelor trebuie să depună eforturile necesare pentru dotarea cu aparate de mai mare pre­cizie şi să renunţe la schimbarea atât de frecventă a responsabilului metro­­log. In cîteva Întreprinderi industriale din regiunea noastră nu se acordă atenţia cuvenită bunei întreţineri a aparatelor de măsură şi control. La Fabrica de antibiotice, de exemplu, deşi există o metrologie departamen­tală capabilă să asigure continuitatea măsurătorilor In fluxul tehnologic, datorită faptului că in aceeaşi came­ră funcţionează încă patru labora­toare, aparate de o precizie foarte ridicată, de o valoare destul de ma­re, sunt In pericol a fi scoase din uz înainte de termen. întreprinderea re­gională de industrializarea cărnii cheltuieşte anual sume destul de mari cu întreţinerea mijloacelor de măsurare, neajungînd însă să asigu­re, în tot timpul, buna lor funcţiona­re, în loc să-şi organizeze un atelier de reparat. La întreprinderea de co­lectarea şi industrializarea laptelui se scot anual la casare zeci de aparate, în special de cîntărit, din cauza lip­sei de întreţinere, lipsei de suprave­ghere internă. O situaţie metrologică slabă se întîlneşte di in Întreprinde­rile industriei locale , întreprinderile „Progresul“ şi „Proletarul" — Iaşi, întreprinderile economice din Birlad, Huşi, Vaslui, Paşcani. Toate aceste întreprinderi au şi secţii de reparat aparate de cîntărit pentru terţi, dar aparatele din unităţile proprii se re­pară numai cind sesizează Metrolo­gia de Stat. Ridicarea necontenită a nivelului tehnic al producţiei, cerinţele tot mai mari privind calitatea produselor, cer din partea întreprinderilor să a­­corde o atenţie sporită metrologiei. De aceea serviciile tehnice şi condu­cerile tehnico-administrative au dato­ria să ia măsurile corespunzătoare pentru organizarea unei metrologii la nivelul tehnicii noi, in continuă per­fecţionare, pentru buna întreţinere a aparaturii şi creşterii răspunderii ca­drelor de specialitate. N. NIŢULESCU şeful Laboratorului Metrologic­­ Iaşi Fruntaşi în acţiunea de înfrumuseţare a oraşului PAŞCANI (de la sub redacţia ziaru­lui „Flacăra Iaşului“) Oraşul Paşcani devine pe zi ce trece mai frumos. La buna gospodă­rire şi înfrumuseţare a oraşului con­tribuie cetăţenii, care, mobilizat­ de deputaţi, participă la efectuarea,­ prin muncă patriotică, a diferitelor lu­crări gospodăresc-edilitare. Despre a­­ceastă problemă s-a vorbit şi în ca­drul celei de-a 13-a sesiuni a Sfatu­lui popular orăşenesc care a avut loc zilele trecute. Anul trecut, de exemplu, prin mun­ca patriotică a cetăţenilor, s-au ob­ţinut economii de peste 1.500.000 lei. Pentru munca frumoasă desfăşurată anul trecut, 30 de deputaţi şi preşe­dinţi de comitete de stradă au fost distinşi cu insigna de fruntaş în mun­ca de înfrumuseţare a oraşului. C-TIN ENEA Pe terenurile zvîntate Sub îndrumarea directă a tfrjitetu­­lui de partid, membrii corisdui de conducere al gospodăriei Elective d­in D­eleni — Vaslui impună cu specialiştii controlează zile toate tarlalele pentru a stabili­renurile zvîntate unde se poate ie la lu­cru. Imediat, pe aceste prafeţe, s-a şi trecut la însămînţul cul­turilor din prima urgenţă.­’ Pînă în prezent s-a înst­înţat o suprafaţă de 8 hectare cu lazăre şi tiorceag, de către brigăzile conduse de Ion Baciu şi Neculai Culei. PETRU IGNAT corespindent -O împletire trai ar­monioasă ca acest început de primăvari cu zilele vacanţe nici că se poate. Străzile sunt parcă întimnite, grădinile şi parcurile cunosc freamll inedit. Bucuria, tinereţea, vo­ia bună, la braţ cu primăvara­, şi-au dat intîlnire cu vacan­t, izvor nesecat de surpri­ze, acivităţi recreative. Cururile nu se ţin, dar în in­­cinta şcolilor elevii găsesc preo­cupaţi antrenante, educative, la cluburile organizate special. La Casa de cultură a tineretu­lui - aceeaşi animaţie. La Casa pionerilor - de asemenea. Au vizitat, zilele acestea, mi­cul palat în care tizii primire­­a fi lat neîncetat la poarta ştim­­­ei, strecurîndu-se Qurrafft şi Ince­­­t­a mult aten­tă. Linişte ? Nu. Dimpotrivă - va­carm în bună regulă. Strigile de bucurie, paraziţi la radio, o voce de crainic care transmite radiojurnalul şi... aplauze. Ex­plozii justificate. Radioamatorii au reuşit să-i dea de capăt hibei căutate. Acum radioul e perfect Ascultaţi-1, păreau a ne spune privirile - numai soare - din ochii lui Neculae Samoilă, fiul muncitorului tipograf Ion Sa­moilă. Eli Brişcaru şi ceilalţi membri ai cercului confirmau reuşita colegului lor. In sfîrşit, a fost pusă la punct şi staţia de radioamplificare necesară car­navalului. Conduşi de tov. Iuliai Luca, di­rectoarea Casei pionierilor, am intrat în altă încăpere. Aici e linişte deplină. Doar scîrţîitul creioanelor ce lăsau urme pe colile de bloc, urme ce se adu­nau intr-un mănunchi de ghio­cei, toporoşi, lalele, lăprămioaa­re, trandafiri. „Totul­­ pentru carnaval“, izbucniră intr-un glas Radu Herghelegiu - de două ori premiat pe ţară la expoziţiile de pictură de la Bucureşti - Adrian Chiş, portretistul cercului de pic­tură, Ioan Cristian, cel mai tînăr membru al cercului - e in clasa a II-a - dar pus pe fapte mari. Premiul obţinut la concursul in­ternaţional de la Geneva, încă pe cînd era doar în grupa mare - la grădiniţă - este, desigur, pre­ludiul altor premii pe care le va lua. Bineînţeles, că pentru a­ceasta trebuie muncă perma­nentă şi serioasă, lucru bine ştiut de Ionel. Camera destinată cercului ar­tă decorativă are toate semnal­mentele unui magazin de artiza­nat. Bibelourile cele mai varia­te, jucăriile, obiectele de artă, voia bună, modelele, motile etc.­­ confec­ţionate de­ îndemînatice mlini­e s-au aliniat cuminţi pe rafturi şi mese, lăsîndu-se privite de meş­terii lor : Gh. Viorică, Vasile To­por, Lucreţia Berzintu şi alţii, precum şi de noi. Activităţi de vacanţă. Anima­ţie am găsit şi la cercurile: co­regrafie, cusături, croitorie. Pes­te tot se fac intense pregătiri pentru Carnavalul primăverii ce va avea loc, nu peste mult timp, la Casa de cultură a tineretului. Doar pregătiri ? Nu. Ne-am convins că perioada vacanţei de primăvară constituie un bogat prilej de a organiza cele mai va­riate şi instructive manifestări. Convorbiri politice, întîlniri cu fruntaşii la învăţătură, con­cursuri, dimineţi distractive, con­vorbiri în faţa hărţii, medalioa­ne muzicale şi literare, drumeţii şi excursii, activităţi apreciate şi deosebit de îndrăgite de pio­nieri şi elevi. Iată doar cîteva momente spi­cuite din freamătul acestor mi­nunate zile de primăvară, peste care­­domneşte - nestingherită - CORNELIU HUŢANU. încă o comună complet electrificată Zilele trecute, comuna Duda din raionul Huşi a fost complet elec­trificată. Cele două sate, Duda şi Novaci, au fost racordate la sis­temul energetic naţional, primind curent electric de la termocentra­la de la Borzeşti. La realizarea acestei înfăptuiri au contribuit din plin şi cetăţe­nii din comună. Astfel, ei şi-au adus aportul atit la transportul stîlpilor cit şi la săpatul gropilor. S-au evidenţiat in această muncă cetăţenii din circumscripţia nr. 1 (deputat Ion I. Pavel) şi cei din circumscripţia nr­. 2 (deputat Con­stantin Drăgunoiu). C. PENIȘOARA corespondent ­oOo- La Birlad O interesantă acţiune culturală In ultima vreme, Comitetul orăşe­nesc al femeilor din Birlad, a iniţiat o serie de acţiuni culturale de masă. Este vorba de intîlniri ale femeilor cu activişti de partid şi de stat, cu muncitori fruntaşi de la Fabrica de rulmenţi, cu oameni de ştiinţă, artă şi cultură. In cadrul acestor acţiuni, ieri după amiază, in sala Teatrului de stat „Victor Ion Popa“ din Birlad, a avut loc o întîlnire a 500 femei din oraşul şi satele din raza oraşului Birlad, cu scriitoarea Mia Dumitriu, directoarea Teatrului de păpuşi din Iaşi. La ma­nifestare a participat tov. Olimpia Corbu, vicepreşedintă a Comitetului regional al femeilor. Tov. Mia Dumitriu a vorbit femei­lor despre realizările obţinute in anii regimului democrat-popular, pe tărî­­mul artei şi culturii, şi a insistat asu­pra importanţei muncii cu cartea iar apoi a citit un­ fragment din cartea sa „La treisprezece ani și ju­mătate“. A urmat apoi spectacolul „In lu­mea apelor“, prezentat de actorii Teatrului de stat din Birlad. schiţe în creion QzCUtt&ZultZ Cronicar de astă dată, vin a va ruga umil Să îngăduiţi ca stihu-mi, nici grozav, nici prea subtil, Veşti aparte să v-aducă, noutăţi de... iasofil. Dimineaţă, telefonic, el, Costică, m-a vestit Că la fotbal clasamentul, da, va fi revizuit, intilnirile pierdute de C.S.M.S. în marte Vor fi grabnic anulate şi jucate-n altă parte. Toţi arbitrii vor răspunde, personal, de-al nostru scor Şi să nu şutese nimeni în Plasa ieşenilor... Aşteptind autobuzul, chiar aici lingă Palat. Am văzut zeci de persoane cum in şir, s-au aşezat. Iar cînd a sosit maşina nimeni nu se-nghesuia. „O, vă rog, poftiţi!“ „Se poate! Am să urc după mata!“ Ameţit de politeţe, am uitat să iau bilet. (De aceea casierul mi-a zimbit jenat, discret...). Prin restaurante, iată, de cină mulţi din noi n-am­ dat. Un vlnt cald, primăvăratic, ne-a mai... braşovenizat. „Dunărea“ ce-a fost deunăzi un local cam... de, se ştie, „Cerbul carpatin“ întrece. Are-o cramă, ca la vie / Zilnic - orişice mişcare şi oricare vinişor Şi nu-i chelner să nu vie alergind şi zimbitor... Dar şi ce-a mai fost aseară... înăuntru la copou, Pe alei, pe bănci, sub lună, un ciudat şi grav tablou. Fetele, grupate toate, studiau cu ochii-n carte. Ei, băieţii, tot grămadă, separat şi mai departe, Hotărîseră ca pînă în semestrul următor Nici măcar s-aducă vorba de iubire sau de dor... Pentru toate astea, gata. Tolba cu săgeţi in cui! Nu mai cat de-acum pricină, cu condeiul, nimănui. Celor supăraţi pe mine, azi, supus, le cer iertare Şi (ieri ciştigînd la Loto) îi invit la o gustare La grădina „Trei sarmale renovată de curînd. Ne vom împăca îndată, eu plătind, ei criticind... POST SCRIPTUM MIHAI DUMITRIU Să mai spun că ghiocelul, din petale şi pistil, va striga în sori spre tine, cu surisu-i de copil: „Fii atent la toate, astăzi... Nu ştii că-i intii april ?“.

Next