Flacăra Iaşului, iulie 1964 (Anul 19, nr. 5540-5566)

1964-07-01 / nr. 5540

WT , tr/TXT-n V CI ' : •' ’A . 16.C.U. „M. EMINESCU" -»M. EMINESCu« rA3i­l iasi ' PROlBT^ÄRI 'ßlti TCTÄTE TÄRM, ÜNITI-VÄ1 U*. irfWTfjş . ORGAN al comitetului regional p.m.r. Iași şi al sfatului popular regional ANUL XIX, Nr. 5540 MIERCURI 1 IULIE 1964, 4 PAGINI 20 BANI URGENTAREA RECOLTĂRII FINURILOR NATURALE SI A INSILOZĂRILOR TIMPURII Unul din obiectivele principale prevăzute in planul de producţie a fiecărei gospodării colective, il constituie dezvoltarea fermelor de animale şi mărirea producţiei zoo­tehnice. Pentru aceasta este ne­cesar să se asigure o puternică bază furajeră. Conducerile multor gospodării colective dovedesc multă preocupare in această privinţă. In urma măsurilor luate s-a trecut din plin la stringerea linurilor cultivate şi naturale, la însilozarea diferite­lor ierburi. Cu aceste lucrări stau bine colectiviştii din Plugari - Bel­­ceşti, Fintînele, raionul Hirlău, Ta­­nacu, Zăpodeni - raionul Vaslui, Lunca Banului - raionul Huşi şi al­ţii. Ei ştiu că un fin de bună ca­litate se poate obţine incepînd co­situl la lucernă şi trifoi, înainte de înflorire, la fîneţele naturale în mo­mentul inspirârii plantelor, că un siloz de bună calitate se poate ob­ţine când folosim ierburi neajunse la maturitate. Cu toate acestea trebuie să a­­râtâm că în unele unităţi există delăsare în această privinţă. Din ultima situaţie operativă întocmită la Consiliul agricol regional rezultă că sint mult rămase in urmă atît cositul finului natural cit și visi­­­ozurile timpurii deși acum este mo­mentul optim de executare a a­­cestor lucrări. S-o luăm cu cositul finului. In regiune, s-a cosit finul de pe circa 1.000 hectare din cele 37.447 hectare în gospodăriile co­lective şi de pe 664 hectare din 8.730 hectare în gospodăriile agri­cole de stat. De ce există această situaţie ? In unele gospodării co­lective mai există părerea că lâ­­sînd finul să fie cosit după înflorire se poate obţine o cantitate mai mare la hectar. Or, practica a do­vedit contrariul. Intîrziind cu cositul finului, scade producţia la hectar iar calitatea finului se depreciază. lată de ce organizaţiile de partid din gospodăriile colective trebuie să îndrume consiliile de conducere să ia măsuri urgente pentru a mo­biliza forţe sporite la cosit in scopul de a se termina grabnic recoltarea şi depozitarea finului. Să fie urmat exemplul gospodăriilor colectiva din Leţcani raionul laşi, Lunca Banului raionul Huşi in această privinţă. La G.A.C. Leţcani s-a mobilizat un număr mare de cosaşi, iar cositul s-a început încă de acum 10 zile. O parte din recoltă este uscată în po­durile grajdurilor pentru a se ob­ţine fin vitaminic. La G.A.C. Lunca Banului, alături de cosaşi, sunt fo­losite şi cositorile cu tracţiune a­­nimală ceea ce face ca această lu­crare să avanseze rapid. Consiliile agricole şi conducerile S. M. T.-u­­rilor să ia măsuri ca fiecare cositoa­re mecanică, fiecare baletieră, să fie folosită din plin la grăbirea stringerii fînurilor. Aceeaşi go­ă tre­buie avută şi pentru stringerea plantelor anuale pentru fin. Pînă mai zilele trecute a fost cosită re­colta de pe numai 637 hectare din 11.083 hectare cultivate cu diferite plante pentru nutreţ. Necesarul de furaja pentru peri­oada de stabulaţie trebuie comple­tat prin însilozarea unor cantităţi sporite de nutreţuri timpurii. In ur­ma ploilor căzute se găsesc rezerve însemnate de ierburi şi buruieni in cadrul fiecărei gospodării colective. Unele unităţi care posedă iazuri sau bălţi au posibilitatea să insilozeze însemnate cantităţi de rogoz, pănu­­şită etc. La gospodăriile colective din Jigănaşi, Dumeşti, raionul Iaşi, Coarnele Caprei, Frumuşica, raionul Hirlău etc. unde s-au organizat e­­chipe speciale care se ocupă de această lucrare s-au insilozat canti­tăţi mai mari de ierburi timpurii. Dar ceea ce s-a făcut pînă acum pe regiune este puţin : s-au însi­­lozat abia 6.745 tone diferite ierburi, secară, lucernă etc. din planul de 45.000 tone. Şi aceasta pentru că acţiunea de insilozare este neglijată în multe unităţi. In raionul Bîrlad, de exemplu, s-au însilozat pînă mai zilele trecute numai 529 de tone, iar in raionul Negreşti 445 tone. Comitetele raionale şi orăşeneşti de partid trebuie să analizeze sta­diul in care se află recoltarea fi­­nurilor naturale ş­ insilozările tim­purii şi să ia măsuri corespunzătoare pentru urgentarea acestor lucrări. LA ORDINEA ZILEI cu Filo-UfiaţiLtc Cadre pentru industria chimică Grupul şcolar petrol-chimie din Iaşi, a dat, zi­lele trecute, o nouă promoţie de absolvenţi, cadre pentru industria noastră chimică. Şcoala profe­sională a fost absolvită de 315 elevi, iar şcoala tehnică - de 63. După o scurtă vacanţă, noua promoţie de mun­citor şi tehnicieni în lucru d­in în­treprinderi din Iaşi şi din alte localităţi ale ţării. Premiere cinematografice In cursul lunii lulie, in oraşul laşi, vor rula noi filme In premieră. Astfel, la cinematogra­ful î,Victoria* vom pu­tea viziona filmele î,Doi colonel* (Italian), ,,Omul citul fotografie* (Iugoslavii ).De­ trei muschetari* (o nouă realizare franco-italia­­nă). La cinematograful î.Republica* vor rula filmele r.Psrlga de aur* (ceh); nAsasinul din cartea de telefon* (francez); r.Am ajuns și rege I* (ceh); „Cerul și mocirla* (francez); iar la î.Tineretului" vom­ putea vedea filmele „Kaloian" (bulgar), „Nu pleca* (sovietic); Do­uăsprezece scaune* (cubanez) şi­­,Golful Elena" (sovietic). In această lună, la celelalte cinematografe din Iaşi, vor fi reluate filmele :, Dezrădăcinaţii* (mexican); ;,A două­sprezecea noapte* (so­vietic); ;,Valsul nemuri­tor* şi ;,Totul despre Eva" (americane), „Va­porul lul Emil“ (fran­cez) și altele. Şcoală nouă în comuna Plugari, raionul Hirlău, a fost dat, zilele acestea, în folosinţă noul local al şcolii de 8 ani. Şcoala are 5 săli de clasă, o bibliotecă, cancelarie, laborator etc. Mare parte a lucrărilor de construcţie a fost efec­tuată prin muncă pa­triotică de către colec­tiviştii din Plugari,’ Altă staţie „Peco“ la Bîrlad BIRLAD (de la sub­­redacţia ziarului ,,Fla­căra Iaşului"). Constructorii bîrlă­­deni au terminat re­cent construcţia unei noi staţii de benzină pentru aprovizionarea autovehiculelor,­ situată la intrarea de nord a oraşului Bîrlad. In prezent, se fac probe tehnologice şi revizia celor patru pom­pe, urmînd ca zilele acestea staţia să fie da­tă în folosinţă. ELIADE SOLOMON Vizita in Austria a prim-vicepreşedintelui Consiliului de Miniştri, Gheorghe Apostol La invitaţia vicecancelarului Repu­blicii Austria, dr. Bruno Pittermann­prim-vicepreşedintele Consiliului de Miniştri al R.P.R., Gheorghe Apostol, însoţit de vicepreşedintele Consiliului de Miniștri, Constantin Tuzu, va face o vizită în Austria între 6-11 iulie a.c. Aceasta constituie răspunsul la vizita făcută de vicecancelarul Austriei In R. P. Romînă în luna aprilie. Noi aparate şi utilaje în laboratoarele Institutului agronomic din Iaşi De la începutul acestui an şi pînă în prezent, laboratoarele Institutului agronomic „Ion Ionescu de la Brad" din Iaşi, au fost dotate cu un nu­măr de 31 de noi aparate şi uti­laje necesare lucrărilor practice cu studenţii, cît şi pentru efectuarea lucrărilor ştiinţifice. Printre noile aparate amintim de un sterioscop, un tahometru, două refractometre albe, un oscilograf catodic, capsule de aur platinate, cristale de cuarţ şi altele. Noile aparate şi utilaje se ridică la valoarea de 180 mii lei1. De asemenea, în primele 8 luni­­ale acestui an, la biblioteca Insti­tutului, au intrat un număr de 700 de volume de specialitate. In pre­zent, biblioteca posedă 76.994 de volume. In zilele vacanţei Zilele vacanţei de vară constituie pentru numeroşi elevi de la Şcoala medie nr. 3 din Iaşi un prilej de cunoaştere a frumuseţilor patriei. Nu de mult, elevii clasei a IlI-a au făcut o excursie prin raioanele Paşcani şi Hirlău, iar cei din clasa a IV-a au vizitat localităţile Pia­tra Neamţ, Bicaz, Lacul Roşu, Bor­­şa, Cimpulung-Moldovenesc ş.a. Peste citeva zile, numeroşi elevi de la această şcoală vor pleca in­tr-o excursie prin ţară, iar alţii se pregătesc pentru plecarea in ta­berele organizate la mare şi la munte. Sâmbătă seara pe scena Teatrului de vară din Iaşi a avut loc un spectacol festiv organizat cu prilejul închiderii fazei regionale, etapa a II-a a­ cehii de al VII-lea concurs. La acest spectacol şi-au dat concursul unele formaţii artistice de amatori clasificate pe locul I la Faza regională. US CLIŞEU, un aspect din timpul spectacolului. Pe scenă, corul căminului cultural din Deleni, raionul Hîrlău. Foto: AURI­AN Ă.I în pag. II-a: „Două decenii“ pagină specială din regiunea Cluj De „Ziua învăţătorului" Solemnitatea înmînărîi unor înalte titluri şi ordine Marţi, în „Ziua învăţătorului", a avut loc la Consiliul de Stat solemnitatea inminării unor înalte titluri şi ordine. In marea sală de marmură se aflau învăţători şi profesori cu o veche ac­tivitate, care au educat numeroase generaţii de oameni, cadre didactice care au contribuit la dezvoltarea în­­văţămintului in ţara noastră. Cei prezenţi au salutat cu îndelungi şi puternice aplauze intrarea în sală a tovarăşilor Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ion Gheorghe Maurer, Iemil Bodnăraş, Leonte Răutu, Ştefan Voitec, expri­­mindu-şi sentimentele de dragoste, recunoştinţă şi încredere faţă de partid şi guvern. Erau de faţă tovarăşii Grigore Gea­­mănu, secretarul Consiliului de Stat, Ştefan Bălan, ministrul învăţămîntului, Costin Nădejde, adjunct al ministru­lui învăţămîntului. Se dă citire decretelor privind con­ferirea titlului de „învăţător emerit al Republicii Populare Romine", „Pro­fesor emerit al Republicii Populare Romine", „Ordinul Muncii", clasa lll-a „Medalia Muncii" unor învăţători şi profesori din învăţămîntul de cultură generală şi din învăţămîntul profesio­nal şi tehnic. Rînd pe rînd învăţători profesori primesc de la preşedin­tele Consiliului de Stat în alte distinc­ţii. Ei mulţumesc în cuvinte emoţio­nante conducerii partidului şi statului, personal tovarăşului Gheorghe Gheor­ghiu-Dej pentru această înaltă preţuire a activităţii lor. A luat apoi cuvîntul tovarăşul Gheor­ghe Gheorghiu-Dej care, din partea Co­mitetului Central al Partidului Munci­toresc Român, a Consiliului de Stat şi a Consiliului de Miniştri, a felicitat călduros pe învăţătorii şi profesorii cărora le-au fost conferite în alte distincţii. Arătînd că ele exprimă marea pre­­­ţuire pe care partidul şi guvernul o acordă învăţătorimii noastre, corpului didactic, tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej spus: „Cine nu-şi aminteşte cu e­­moţie de învăţătorul care i-a pus în­­tiia oară condeiul în mină, l-a învăţat să scrie şi să citească, îndreptîndu-i primii paşi pe calea ştiinţei de carte. Desigur, părinţilor le este plăcut să se mîndrească cu copiii lor. Dar acela care duce greul, acela care întilneşte şi e chemat să modeleze caractere atit de diferite, firi atlt de deosebite, este învăţătorul. Partid­ul fi guvernul, care au preţuit întotdeauna activitatea dumneavoastră didactică — a spus In continuare tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej - au convingerea că şi In viitor ca­drele didactice îşi vor îndeplini nobila lor misiune: de a pregăti omul de mîine, omul societăţii socialiste, omul societăţii comuniste. Nu mă îndoiesc că veţi fi la înălţimea acestei misiuni, încă o dată, din toată inima, vă fe­licit“. învăţătorii şi profesorii prezenţi la solemnitate au primit cu căldură şi entuziasm cuvintele de înaltă apreciere ce le-au fost adresate. Luînd cuvîntul, învăţătorul emerit Teo­dor Boldea, din Galaţi, a spus : „Mă uit la şirul lung al celor 40 de ani care au trecut de cînd - ca proaspăt absolvent al şcolii normale - păşeam pentru prima dată pragul şco­lii în care urma să lucrez, şcoală de ţară, improvizată, cu pămînt pe jos, avind doar o singură clasă. Am găsit aici o mină de copii slabi şi prost îmbrăcaţi, dar avînd un ochi licărul inteligenţei sănătoase, al dorinţei de a învăţa carte". Amintind în continuare marile greu­tăţi pe care le intimpinau odinioară şcoala şi slujitorii ei, vorbitorul a spus : „Astăzi, eu şi colegii mei din regiu­nea Galaţi, ca şi cei de pe întregul cuprins al patriei noastre, lucrăm în condiţii cu totul noi. Localuri sănătoa­se, clase spaţioase, laboratoare, săli de sport şi atâtea altele, ne stau la dispoziţie. Asemenea condiţii de mun­că, precum şi condiţiile de trai ce ne sunt asigurate prin grija partidului, faptul că astăzi învăţătorul se bu­cură de stimă şi apreciere sporesc elanul şi pasiunea învăţătorului in în­deplinirea nobilei sale misiuni. Oglindind grija permanentă a parti­dului şi guvernului pentru îmbunătă­ţirea condiţiilor de viaţă ale celor ce muncesc; recenta hotărîre a C.C. al P.M.R. şi a Consiliului de Miniştri cu privire la majorarea salariilor, consti­tuie un imbold in munca noastră". Distincţiile acordate nouă astăzi sunt o dovadă a înaltei aprecieri pe care partidul şi guvernul o acordă muncii de făurire a omului nou - a spus in cuvîntul său profesorul emerit Vasile Popeanga, de la Şcoala pe­dagogică din Arad. Eu lucrez intr-o şcoală care formează viitori învăţători. Adeseori in clasă arătăm elevilor noştri cită deosebire există intre mun­ca şi viaţa omului de la catedră din anii noştri faţă de trecut. Arătînd că altădată tinerii absolvenţi ar fi bătut drumurile în căutarea unui post în învăţămînt, şi dacă l-ar fi găsit ar fi trebuit să lupte cu nenumărate greutăţi, vorbitorul a spus in conti­nuare : „Astăzi, absolvenţii Institutelor şi şcolilor pedagogice au locul asigu­rat în învăţămînt, sunt aşteptaţi în şcoli cu căldură şi dragoste, sunt spri­jiniţi să muncească şi să-şi înjghebeze viaţa în condiţii pe care noi nici nu le-am visat". In încheierea cuvintului lor vorbitorii au mulţumit cu căldură partidului, guvernului şi personal tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej pentru înalta apreciere, au asigurat în numele celor distinşi, a colegilor lor, că vor munci cu toate forţele pentru a-şi îndeplini misiunea încredinţată de partid, de a pregăti tineretul chemat să participe la opera măreaţă de construire a noii societăţi, de a-l educa în spiritul dra­gostei şi devotamentului faţă de pa­trie, faţă de partid, faţă de cauza socialismului. La sfîrşitul solemnităţii conducătorii de partid şi de stat au ciocnit un pa­har de şampanie cu cei prezenţi. In aplauzele entuziaste ale asistenţei, to­varăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a u­­rat celor distinşi sănătate, ani înde­lungaţi de viaţă, noi succese in munca lor. (Agerpres) Sărbătorirea „Zilei învăţătorului“ în regiunea noastră Ieri, în toate centrele raionale din regiunea Iaşi au avut loc festivităţi închinate tradiţionalei „Zile a învăţă­torului". La aceste festivităţi au luat parte numeroşi slujitori ai şcolilor noastre, cei care zi de zi se apleacă cu căldură peste capetele şi inimile copiilor, sădindu-le trainice cunoştinţe şi alese sentimente de omenie. La Iaşi, numeroase cadre didactice au umplut pînă la refuz sala Filarmo­nicii „Moldova", unde a avut loc a­­dunarea festivă închinată acestei zile. In cuvîntul său, adresat învăţătorilor şi profesorilor aflaţi în sală, tovarăşul Anghel Negulescu, preşedintele Comi­tetului executiv al Sfatului popular orăşenesc Iaşi, a arătat că în acest an ,,Ziua învăţătorului" este sărbă­torită în condiţii deosebite, cînd în­tregul nostru popor întîmpină cea de a XX-a aniversare a eliberării patriei cu noi realizări, în toate domeniile de activitate. După ce a făcut un bilanţ al realizărilor obţinute în domeniul invăţămîntului elementar şi mediu din oraşul laşi, in anii de democraţie populară, vorbitorul a subliniat faptul că in anul şcolar viitor vor fi date în folosinţă încă 2 localuri de şcoală cu 41 săli de clasă şi 12 săli de clasă în comunele oraşului. In atenţia or­ganelor locale de partid şi de stat stă preocuparea asigurării spaţiului de şcolarizare pentru anul şcolar vi­itor, ţinîndu-se seama de faptul că acesta va fi anul cu care începe în­văţămîntul general de 8 ani. Cei din băncile şcolii, a remarcat vorbitorul, se schimbă cu fiecare toamnă, sosesc mereu alţii şi alţii, dar cei de la catedră rămîn să slujească mai departe şcoala, numărînd cu zîm­­bet cald generaţiile pe care le educă. De „Ziua învăţătorului", tovarăşul Anghel Negulescu a transmis celor de faţă, în numele Comitetului orăşenesc de partid şi al Comitetului executiv al Sfatului popular orăşenesc călduroase felicitări şi succese în muncă. Un grup de purtători al cravatelor roşii a adus adunării salutul celei mai tinere generaţii. „Cu sufletul curat, a rostit pioniera Luminiţa Teodorescu, vă aducem astăzi, de „Ziua învăţă­torului", salutul nostru cald, pionie­resc şi închinăm cupa inimii noastre cu recunoştinţă dascălilor noştri. Vă urăm ani mulţi şi fericiţi !". Au luat apoi cuvîntul profesori şi învăţători, care au mulţumit partidu­lui pentru sprijinul acordat şcolii in vederea educării în spirit comunist a tinerei generaţii. Cu prilejul ,,Zilei învăţătorului" nu­meroşi profesori şi învăţători din ora­şul şi regiunea Iaşi au fost distinşi cu înalte titluri, ordine şi medalii. Pu­blicăm mai jos numele acestora. Titlul de „învăţător emerit al Repu­blicii Populare Române" a fost conferit tovarăşilor : Mihai Leonte (director, Şcoala de 8 ani Perieni, com. Probota, raionul laşi), Alexandrina Mihăilescu (Şcoala de 8 ani nr. 2 Bîrlad), Gheorghe Si­­reţeanu (inspector metodist, Secţia în­văţămînt, raion Hîrlău), Mihai Tudora­­che (şeful Secţiei învăţămînt, raion Paşcani), Ioan Vărzaru (director, Şcoa­la de 8 ani Heci-Lespezi). Titlul de „Profesor emerit al Repu­blicii Populare Române) a fost conferit tovarăşilor : Elisabeta Antonescu (Şcoala medie nr. 2 - Iaşi), Nicolae Colibaba (Şcoa­la medie nr. 3 - Iaşi). „Ordinul Muncii“ cl. III-a a fost con­ferit tovarăşilor: Spiridon Arsenie (învăţător; Şcoala medie nr. 2 - Bîrlad), Elena Mocanu (profesoară; Şcoala medie nr. 7 — Iaşi), Suzana Romanescu (învăţătoare; Şcoala de 8 ani Deleni-Hirlău); Ioan Trofin (învăţător; director; Şcoala de 8 ani Scînteia-Negreşti). „Medalia Muncii" a fost conferită tovarăşilor : Elisabeta Breahnă (educatoare; in­spector metodist Secţia învăţămînt re­giunea Iaşi), Virginia Damir (învăţă­toare, director Şcoala de 8 ani corn. Golăeşti), Teodor Florea (învăţător , director Şcoala Drăgeşti - raionul Ne­greşti), Vasile Lămăşanu (învăţător Şcoala medie nr. 4 laşi), Eugenia Munteanu (profesoară - director Şcoa­la experimentală Vaslui), Petru Matei­­ciuc (învăţător Şcoala medie nr. 6 Iaşi), Elena Pintilie (învăţătoare - di­rector Şcoala de 4 ani Chireasca Mă­­luşteni-Bîrlad), loan Paraschiv (învă­ţător - director Şcoala de 8 ani Ru­­ginoasa-Paşcani), loan Penişoară (în­văţător - director Şcoala de 8 ani experimentală Fălciu-Bîrlad). Numeroase alte cadre didactice din regiunea Iaşi au primit ieri titlul de ,,învăţător fruntaş" şi „Profesor frun­taş". Rămînerile planului în urmă la trebuie îndeplinirea lichidate Colectivul de muncă de la Fabrica de mobilă din Iaşi, şi-a ridicat de la un an la altul prestigiul, realizînd pro­duse tot mai bune, mai ieftine şi în sortimente noi. Şi în acest an, in primul trimestru, majoritatea indicatorilor de plan au fost îndepliniţi şi depăşiţi. La preţul de cost s-au obţinut economii în va­loare de peste 15.000 lei. Analizînd însă realizările înregistra­te în 2 luni din trimestrul II (aprilie - mai a.c.) se constată că rezulta­tele sunt sub cifrele planificate. Con­ducerea întreprinderii ne dă o justi­ficare : „au intrat în fabricaţie noi sor­timente - bucătăriile melaminate - produs nou pe sector, care a inclus aplicarea unei tehnologii deosebite şi a ridicat multe probleme de orga­nizare a locurilor de muncă ,­pre­cum şi alte produse". Or, aici este defecţiunea cea ma­re. Pentru realizarea noilor sortimen­te, S.D.V.-urile ca şi celelalte condi­ţii nu au fost pregătite din vreme, iar în organizarea producţiei, în ge­neral, s-au resimţit în aceste ultime două luni lipsuri. Producţia nu s-a realizat ritmic, în decada l-a înregis­­trîndu-se realizări sub nivelul celor­lalte decade, in luna mai, de exemplu, în prima decadă s-a realizat 20,74 la sută din planul lunar, în decada a doua 36 la sută, iar în decada a treia 43 la sută. Desigur că lucrul în asalt intr-o secţie se resimte şi în celelalte secţii, iar planul de coope­rare dintre secţii nu se respectă. Aşa s-a întîmplat în secţia l-a cînd nerit­­micitatea în producţie a provocat per­turbaţii în secţia a ll-a de fabricaţie. Specialiştii ne spun că analiza curbei de sarcină constituie de fapt analiza procesului de producţie - energia consumată fiind în fiecare moment proporţională cu producţia realiza­tă în condiţiile unui grad înalt de mecanizare, aşa cum este şi cazul Fabricii de mobilă. Analizînd aşa­dar curbele zilnice de sarcină, se con­stată mari discontinuităţi şi salturi de la o oră la alta. Aceasta vor­beşte nu de defecţiuni de maşină, căci este imposibil ca deodată să se defecteze 10-20 maşini, ci de deficienţe privind organizarea pro­cesului de producţie. Un răspuns la această situaţie ni-l dă şi faptul că în fabrică se resimte lipsa personalu­lui calificat. Numai la secţia I - a lipsesc 2 maiştri, iar în secţia a ll-a nu este încadrat nici un inginer. Tre­buie să subliniem că lipsa persona­lului de specialitate se observă mai mult în schimbul de după-amiază şi de noapte. Nerealizarea integrală a sarcinilor de plan în luna aprilie—mai a.c. ca şi efectuarea unor cheltuieli neeconomi­­coase au făcut ca în aceste două luni ale trimestrului II să se înregistreze pierderi la preţul de cost în valoare de circa 200 mii lei. La aceasta tre­buie să precizăm că a contribuit în afara deficienţelor de ordin organiza­toric şi existenţa unor stocuri supra­­normative mari pentru care s-au plătit dobînzi, precum şi penalizările pen­tru împrumuturile restante. De ase­menea consumarea unor materiale peste prevederile planului cum ar fi : depăşirea consumului specific la răşi­noase şi foioase cu peste 80 metri cubi, precum şi a altor materiale ca nitrolacul diluant etc. au majorat pre­ţul de cost. Se ştie că mare efect asupra re­ducerii preţului de cost al producţiei îl are înfăptuirea la timp a prevede­rilor planului de măsuri tehnico-orga­­nizatorice. Constatăm însă că din cele 48 măsuri prevăzute a se realiza în trimestrul I și II a.c. au fost în­făptuite abia 32. Credem că condu­cerea tehnică a întreprinderii trebuie să tragă la răspundere colectivul ser­viciului tehnic care nu a sesizat și urmărit rămînerile în urmă în în­făptuirea la timp a prevederilor pla­nului M.T.O. De asemenea şi în exe­cutarea unor lucrări de mică mecani­zare se manifestă încetineală. Nu s-au executat următoarele lucrări planifi­cate : „montarea pe bandă a tapi­ţeriilor" şi „mecanizarea transportului scaunelor curbate după finisare". Organizaţia de partid trebuie să mobilizeze conducerea tehnico-admi­­nistrativă și întregul colectiv al fabri­cii pentru înlăturarea lipsurilor sem­nalate, pentru recuperarea în cel mai scurt timp a rămîneților în urmă în­registrate în cele două luni ale tri­mestrului II a.c. T. ECONOMII LA IPROFIL „MOBILA“ i

Next