Flacăra Iaşului, octombrie 1964 (Anul 20, nr. 5619-5645)

1964-10-01 / nr. 5619

PROLETAR! DIN TOATE ŢĂRILE, UNIȚI-VA ! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. IAŞI ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Succes în noul an universitar! Există o zi în fiecare an cind tine­reţea irumpe pe străzile laţului ca un torent, purtind cu sine soarele vacan­ţei dar ţi avîntul, prospeţimea ţi do­rul de a primi razele binefăcătoare ale ştiinţei ţi culturii. Din această zi, tra­diţională sărbătoare a deschiderii nou­lui an universitar, in fiecare dimineaţă se vor revărsa pilcuri, pilcuri de tineri spre institutele de invăţămint superior din centrul nostru universitar unde în­vaţă astăzi peste 18.000 de studenţi la cursurile de zi, serale­ţi fără frec­venţă. Alături de cei care se reîntorc cu drag să-ţi revadă profesorii ţi co­legii, păţesc cu emoţie ţi cei din anul I care pentru prima dată, in calitate de studenţi, trec pragul Universităţii sau al altor institute unde vor fi primiţi cu căldură ţi ajutaţi să-ţi insoţească temeinic bogate cunoştinţe de specia­litate şi de cultură generală. Aşadar, un nou etalon de studenţi se adaugă celorlalţi, numărul celor ce se pregătesc în şcoala noastră supe­­rioară fiind an de an tot mai mare. Este semnificativ faptul că astăzi, după 20 de ani de la Eliberare, locul uni­versitar este de 7 ori mai mare decit cel din 1939 cind existau numai două institute de invăţămint superior: Uni­versitatea şi Conservatorul, prima a­­vînd doar patru facultăţi. In prezent, cele 6 institute de invăţămint superior din oraşul nostru au 31 de facultăţi şi zeci de secţii, dintre care unele foar­te tinere, ivite pe măsura necesităţilor dezvoltării ştiinţei ţi tehnicii şi ale înfloririi continue a economiei naţio­nale. Pentru pregătirea cadrelor de specialişti au fost create în cele două decenii care au trecut condiţii optime de studiu şi viaţă, fiind refăcută bătrî­­na clădire a Universităţii căreia i s-a înălţat şi o aripă nouă, construindu-se Institutul agronomic, 18 cămine noi stu­­denţeşti, fiecare cu o capacitate de 400 de studen­ţi ţi 4 cortine moderne, bine utilate. S a ridicat Casa de cul­tură a tineretului, au fost bogat în­zestrate laboratoarele, bibliotecile etc. Se ştie că studenţii cu rezultate bune primesc burse, un mare număr de stu­denţi locuiesc in cămine, iau masa in cantine, avînd condiţii de viaţă de ne­conceput în trecut. Perioada care pre­cede fiecare nou an universitar pri­lejuieşte ample pregătiri, renovarea ţi amenajarea spaţiului destinat studiului şi cazării studenţilor, tipărirea unui nu­măr însemnat de cursuri ţi manuale, utilarea laboratoarelor cu aparataj mo­dern, aprovizionarea cantinelor etc. Toa­­te aceste preparative ţi măsuri dove­desc atenţia ţi dragostea ce înconjoară astăzi tineretul studios, scutit de grijile materiale care în trecutul regim bur­­ghezo-moşieresc întunecau tinereţea şi măcinau sănătatea fiilor din popor ce se încumetau să păţească pe treptele institutelor de învăţămint superior, fă­­cindu-ţi studiile cu preţul unor mari sacrificii. Cruţaţi prin grija părintească a par­tidului de suferinţele, greutăţile şi u­­milinţele din trecut, pe care intelec­tualii vîrstnici ţi le amintesc, studen­ţilor de astăzi nu le râmine ca princi­pală îndatorire decit aceea de a se pregăti profund, cu seriozitate, pentru profesia lor viitoare, pentru a face faţă cu cinste sarcinilor ce le vor reveni mai tîrziu în producţie, acolo unde vor tre­bui să muncească. Şi intr-adevăr, cei mai mulţi absolvenţi au dovedit mer­­gînd acolo unde au fost repartizaţi şi îndeplinindu-şi în mod exemplar sar-­ cinile, că ştiu să răspundă cum se cu­vine solicitudinii şi dragostei de care s-au bucurat în anii de studii, că sunt legaţi prin mii de fibre de popor şi demni de misiunea ce le-a fost încre­dinţată. Toate succesele dobândite la lo­cul de muncă de către cei care au terminat diferite facultăţi ţi care acum se dedică cu drag profesiei alese, în­seamnă tot atitea satisfacţii in primul rînd pentru profesorii lor, pentru cei ce le-au transmis pe tot parcursul a­­nilor de studii cunoştinţe bogate din diverse domenii. Pentru munca perse­verentă ţi plină de roade, partidul ţi statul nostru, întregul popor muncitor, acordă o inalta preţuire cadrelor di­dactice oglindită­ţi în numărul mare de distincţii acordate acestora: titluri de profesor emerit, om de ştiinţă eme­rit, ordine ţi medalii ce constituie pu­ternice stimulente in munca lor de viitor. De data aceasta, deschiderea noului an universitar are loc în preajma săr­bătoririi unor evenimente importante pentru cultura noastră naţională, şi a­­nume, sărbătorirea centenarului Uni­versităţii din Bucureşti, la patru ani după ce s-a serbat centenarul Univer­sităţii ieşene, precum şi împlinirea în curind a 100 de ani de la înfiinţarea conservatoarelor de muzică din laţi şl Bucureşti. Sunt momente festive ce pri­lejuiesc o trecere în revistă a înfăp­tuirilor obţinute în domeniul învăţă­­mîntului superior in anii regimului de­mocrat-popular cind prin măsurile lua­te de partid­ui de stat, procesul ins­­tructiv-educativ a căpătat un caracter realist-ştiinţific situîndu-se pe temelia concepţiei materialist-dialectice. In anii puterii populare ţînindu se seama de cerinţele economiei, de progresele şti­inţei şi tehnicii şi de necesitatea im­perioasă a legării teoriei de practică, de producţie, au fost mereu îmbunătă­ţite planurile de invăţămint şi s-au ela­borat altele noi pe baza consultărilor îndelungi cu oameni de ştiinţă, cu ca­dre de specialitate. Pentru ca învăţă­­mintul să ţină pasul cu epocalele tran­sformări produse in domeniul ştiinţei contemporane ţi cu descoperirile cele mai recente au fost introduse disci­pline noi ţi s au luat măsuri pentru perfecţionarea continuă a programelor disciplinelor existente. O grijă perma­nentă se manifestă pentru îmbogăţi­rea mai departe a profilului institu­telor şi facultăţilor, după cum cadrele didactice se preocupă şi vor milita de­sigur în continuare pentru îmbogăţi­rea conţinutului predării, ţinind seama de dezvoltarea impetuoasă a economi­ei naţionale, de faptul că în lume se desfăşoară în prezent o revoluţie teh­­nico-ştiinţifică cu rezonanţe adinei in fiecare domeniu de activitate. In creş­terea viitoarelor cadre necesare patriei noastre socialiste, pe lingă predarea cunoştinţelor de specialitate, o mare bază se pune pe însuşirea de către (Continuare în pag. 2­ a) fiarwi rSca­nu. EMlNeSCU“ I­N IASI . ANUL XIX, NET 5619 J 0 I 1 OCTOMBRIE 1964 4 PAGINI 20 BANI Vizita conducătorilor de partid şi de stat in regiunea Galaţi GALAŢI 30 (Coresp. Agerpres). Tovarăşii Gheorghe Gheorghiu- Dej, Chivu Stoica, Alexandru Bîr­­lădeanu, Gh. Gaston Marin, Gogu Rădulescu, Marin Rădoi, ministrul industriei construcţiilor de maşini, Janoţ Fazekas, ministrul industriei alimentare, au făcut in zilele de 29 şi 30 septembrie o vizită îrn re­giunea Galaţi. Conducătorii de partid şi de stat au vizitat şantierul Combina­tului siderurgic de la Galaţi şi Combinatul chimic de la Brăila, nava trauler de pescuit oceanic „Galaţi", sosită de cîteva zile din prima cursă experimentală de pes­cuit, precum şi faleza­ţi scara monumentală-esplanadă din ora­şul Galaţi. In timpul izitei, oaspeţii au fost însoţiţi de tov. Constantin Scarlat, membru al C. C. al P.M.R., prim­­secretar al Comitetului regional Galaţi al P.M.R., Constantin Du­­mitrache, preşedintele Comitetu­lui executiv al Sfatului popular regional Galaţi, şi alţi reprezen­tanţi ai organelor locale de partid şi de stat. De-a lungul traseului pe unde au trecut, oaspeţii au fost întîmpi­­naţi cu căldură de oameni ai muncii. Veşti din întreprinderi Prin reducerea adaosului de prelucrare Una din preocupă­rile de seamă care stă permanent în a­­tenţ­ia lortorilor de la Atelierele Nicolina din Iaşi este şi aceea a reducerii adaosului de prelucrare. In a­­cest scop, maiştrii Mihai Ocneanu şi Gheorghe Barnea au conceput şi executat un dispozitiv pentru matriţarea plăcilor de rapel de la suspen­sia arcurilor de lo­comotive. Prin intro­ducerea în procesul de producţie a aces­tui dispozitiv, pe lin­gă faptul că timpul de lucru este redus cu peste 20 la sută, ca urmare a Înlătu­rării unor operaţii suplimentare, consu­mul specific de me­tal este redus cu a­­proape 500 gr. la fie­care piesă. Din material economisit La fabrica de trico­taje „Moldova“ din Iaşi angajamentele luate în întrecerea socialistă se înfăptu­iesc cu succes. Ocu­pîndu-se de generali­zarea experienţei fron­taţilor şi evidenţiaţi­lor in întrecerea so­cialistă şi de atrage­rea muncitoarelor la cursurile de ridicare a calificării, comitetul sindicatului a ajutat toate formaţiile de la­Economisirea mate­riilor prime şi mate­rialelor constituie una dintre preocupările per­manente ale membri­lor cooperativei de produ­cţie meşteşugă­rească „Mobilă şi ta­piţerie“ din Iaşi. Astfel, cooperatorii, dintre care se eviden­ciu să îmbunătăţeas­­că mult calitatea pro­duselor şi să econo­misească importante cantităţi de materie primă şi materiale. Astfel, de la începutul anului şi pînă în pre­zent colectivul acestei întreprinderi, din rîn­­dul căruia se eviden­ţiază muncitoare ca Maria Pascal, Varva­ra Haciu, Elena Hei­ban şi altele, a­l­ţia că Iustin Zamfir, D. Sofronie, I. Balan şi alţii, au reuşit, prin­­tr-o folosire raţională a materialului lemnos, a furnirului şi a ma­terialelor de vopsit şi lustruit să reducă la fiecare comandă con­sumurile specifice de materiale e­conomisit peste 200 kg. fire bumbo­s, şi alte cantităţi de ma­­teriale auxiliare (ace de tricotat, elastic, pînză albită, bandă pentru confecţii, nas­turi,­­fermoare etc.) a­­ căror valoare se ci­frează la suma de a­­proape 110.000 lei. Din firele de bumbac economisite, colectivul fabricii a tricotat 1.000 m.p. tricot peste pre­vederile planului. Aceasta a contribuit la realizarea de că­tre cooperativă, de la începutul anului şi pînă acum, a unor e­­conomii în valoare de circa 351.000 lei pes­te sarcina planificată, depăşindu-şi in acest fel angajamentul a­­nual cu 150.000 lei. Folosesc raţional materialele Premiere cinematografice la Iaşi in luna octombrie, pe ecranele ci­nematografelor din oraşul Iaşi vor rula în premieră noi filme. La cine­matograful „Victoria", spectatorii vor putea viziona următoarele filme : „Falsificatorul" (producţie maghiară), „Banda de Iaşi" (producţie italo­­franceză), „Ghepardul" (producţie ita­liană). La cinematograful „Republica" spectatorii vor putea urmări în pre­mieră filmele : „Al 9-lea nume" (pro­ducţie cehă), „Braţul nedrept al le­gii" (producţie engleză), „Ciociara" (producţie italiană), „Viaţă particula­ră" (producție franceză). Vedere din dealul Gopoului: Universitatea „Al. I. Cuza“, noul corp de clădire al Universităţii şi denteşte -unul din complexele stu-Foto: G. PAUL Cu prilejul celei de a XV-a aniversări a proclamării R. P. Chineze Adunarea festivă din Capitală Miercuri după-amiază, la Teatrul de Operă şi Balet al R. P. Romíne din Bucureşti, a avut loc o adunare festi-i­vă organizată de Comitetul Executiv al Sfatului Popular al Capitalei şi Institutul român pentru relaţiile cul­turale cu străinătatea, cu prilejul celei de-a XV-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze. Au participat Gheorghe Apostol, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Avram Buna­­ciu, vicepreședinte al Consiliului de Stat, Corneliu Mănescu, ministrul afa­cerilor externe, Anton Breitenhofer, membru al C. C. al P.M.R., membru al Consiliului de Stat, Bujor Almăşan, membru al C. C. al P.M.R., ministrul minelor și energiei electrice, Ghizela Vass, membru al C. C. al P.M.R.; Petre Constantinescu-Iaşi, membru al Consiliului de Stat, Voinea Marinescu, ministrul sănătăţii şi prevederilor so­ciale, reprezentanţi ai conducerii unor instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, academicieni şi alţi oameni de ştiin­ţă, cultură şi artă, generali şi of­ţeri superiori. Au fost prezenţi şefii unor misiuni diplomatice acreditaţi ln R. P. Romina şi alţi membri ai corpului diplomatic. Au fost intonate imnurile de stat ale R. P. Chineze şi R. P. Romíne. Adunarea a fost deschisă de Octav Livezeanu, vicepreşedinte al I.R.R.C.S. A­ luat apoi cuvîntul acad. Gheor­ghe Mihoc, rectorul Universităţii Bucu­reşti. A vorbit apoi ambasadorul R. P. Chineze la Bucureşti, Liu Fan. In încheierea adunării a fost pre­zentat un spectacol artistic. (Agerpres) Tovarăşului MAO TZE-DYN Preşedintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez Tovarăşului LIU SAO-TI Preşedintele Republicii Populare Chineze Tovarăşului CIO DE Preşedintele Comitetului Permanent al Adunării Reprezentanţilor populari din întreaga Chină Tovarăşului CIU EN-LAI Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze Dragi tovarăși, GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ­A­PEKIN Cu prilejul marii sărbători a poporului chinez| a XV-a aniversare a proclamării Republicii Populare Chineze, in numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, al Consiliului de Stat, al Consiliului de Mi­niştri al Republicii Populare Române şi al poporului român, vă transmitem dumneavoastră şi prin dumneavoastră întregului popor chinez un fierbinte salut frăţesc ţi cele mai calde felicitări. Instaurarea Republicii Populare Chineze a încununat lupta revoluţionară îndelungată, dusă cu eroism şi abnegaţie de poporul chinez, sub condu­cerea încercatului Partid Comunist Chinez, în frunte cu tovarăşul Mao Tze-dun, împotriva forţelor coalizate ale reacţiunii interne şi internaţio­nale, a inaugurat o eră nouă în multimilenara istorie a Chinei. Victoria revoluţiei populare chineze, eveniment de uriaşă însemnătate istorică, a zdruncinat din temelii poziţiile imperialismului in Asia, a adus o contri­buţie considerabilă la schimbarea raportului de forţe pe plan mondial in favoarea socialismului, a dat un nou ţi puternic impuls mişcării de eli­berare naţională, luptei pentru progres social şi pentru pace în lume. Luîndu-ţi soarta in propriile mîini, harnicul şi inzestratul popor chi­nez, călăuzit de partidul său comunist, a înfăptuit adinei transformări re­voluţionare în toate domeniile vieţii sociale, a desfăşurat o gigantică mun­că constructivă, obţinind remarcabile realizări in dezvoltarea economiei şi culturii, in opera de construire a socialismului. Succesele Chinei Popu­­lare, ale tuturor ţârilor socialiste sporesc continuu uriaşa forţă materială şi moral-politică a sistemului mondial socialist, înm­urirea pe care acesta o exercită asupra dezvoltării sociale contemporane. In rezolvarea proble­melor vieţii internaţionale, în lupta dusă de ţările socialiste, de celelalte forţe iubitoare de pace pentru zădărnicirea acţiunilor agresive ale im­perialismului, pentru menţinerea şi consolidarea păcii, Republica Populară Chineză are un rol de mare însemnătate. Nutrind sentimente de adincă prietenie şi stimă faţă de poporul frate chinez, poporul român se bucură din toată inima de marile succese ob­ţinute in cei 15 ani de existenţă a Chinei Populare. Ne exprimăm convingerea că relaţiile de prietenie frăţească, cola­borare şi intr-ajutorare tovărăşească dintre popoarele romin şi chinez, din­tre Republica Populară Romină şi R.P. Chineză se vor dezvolta continuu pe baza trainică a marxism,leninismului, în interesul ambelor popoare, al unităţii ţi coeziunii ţărilor socialiste, al cauzei socialismului ţi păcii. In această zi de mare sărbătoare, vă adresăm, dragi tovarăşi, dum­neavoastră ţi întregului popor chinez, cele mai sincere urări de noi succese în făurirea vieţii noi, în înflorirea patriei socialiste. Să trăiască ţi să se întărească prietenia frăţească dintre popoarele român şi chinez ! Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române Textul acestui mesaj de felicitări a fost înmînat de tovarăşul Ion Gheorghe Maurer tovarăşului Ciu Eu­lai cu pri­lejul întrevederii pe care a avut-o Id Pekin în ziua de 29 septembrie. Sporeşte volumul mărfurilor vîndute In perioada 1 ianuarie - 1 septem­brie a.c., cooperativa din Bivolari, ra­ionul Iaşi a vîndut locuitorilor acestei comune un volum de mărfuri în valoare de peste 4,6 milioane Iei­­ cu aproa­pe 300.000 lei mai mult faţă de a­­ceeaşi perioadă a anului trecut. Prin­tre produsele desfăcute amintim: con­fecţii în valoare de 124.000 lei, încăl­ţăminte - 240.000 Iei, ţesături,­­ 1,2 milioane lei, 21 aparate de radio, 6 televizoare, 9 maşini de cusut, 78 bici­clete etc. Printre gestionarii care se remarcă printr-o Comportare frumoa­să faţă de cumpărători se numără Constantin Gh. Duhaliu, Maria Perju, Ioan Şiclova, Ioan Duhaliu şi alţii. CONSTANTIN ŞELARU corespondent Cu forme sporite la semănat! Mecanizatorii colectivişti ! In urma ultimelor ploi, aproape peste tot în regiune timpul a devenit prielnic pentru continuarea intensă a însă­­mînţărilor. Fiecare oră bună de lucru trebuie folosită din plin la pregătirea terenului şi semănat. Obiectivele principale în aceste zile să fie ritmul şi calitatea însămînţărilor. Para­lel cu această acţiune grăbiţi strîngerea recoltei şi celelalte lucrări agricole de sezon. Folosind primele ore bune de lucru La gospodăria agricolă colectivă Colectiviştii din Bivolari, ajutaţi de mecanizatorii din brigada de tractoare de la S. M. T. Vlădeni condusă de Ştefan Iablonschi, se îngrijesc sa pună o bază trainică recoltei de grîu din anul viitor. A­­cest lucru se poate vedea din preocuparea ce există pentru în­­sămînţarea la timp şi la un nivel agrotehnic corespunzător a celor aproape 1.000 hectare cu grîu. începutul epocii optime pentru se­mănat i-a găsit pe colectivişti ga­ta pregătiţi. Terenul eliberat de culturile premergătoare timpurii, aproape 750 hectare, a fost arat şi pregătit din vreme în vederea însăminţă­rilor. Pentru a obţine producţii spo­rite de grîu la hectar, colectiviştii din Bivolari şi-au propus să fer­tilizeze peste 700 de hectare. Mo­­bilizînd la această acţiune circa 60 de atelaje ei au reuşit să fer­tilizeze 600 hectare. In momentul de faţă 20 de atelaje continuă să transporte zilnic îngrăşăminte naturale pe alte suprafeţe. înainte de jumătatea lunii sep­tembrie la această gospodărie s-a început din plin semănatul. In pri­mul rînd au fost semănate cele 70 hectare cu orz şi 25 hectare cu secară. Pînă la începerea ploilor din ultima vreme, se reuşise să se insămînţeze aproape 30 hectare cu grîu. Timpul ploios a stinjeniit, e drept, continuarea lucrărilor dar a creat condiţii pentru a pregăti terenul mai bine şi a face însă­­mînţările la un nivel calitativ su­perior. De ieri, terenul a permis să se reînceapă semănatul aces­tei culturi şi să se realizeze într-o singură zi 20 de hectare. In timp ce mecanizatorii, prin­tre care Gheorghe Clapon, Petru Archip şi Nicolae Pascal, însămîn­­ţau terenurile pregătite, brigăzile de cîmp erau ocupate cu recolta­tul porumbului boabe. Ieri, parti­cipau la această lucrare peste 500 de colectiviști. Din cele 1.000 de hectare cultivate cu porumb, s-a și recoltat pînă azi mai bine de o treime. Aproape 150 de ate­laje au fost mobilizate la trans­portul recoltei de pe tarlale. Pe suprafeţele eliberate de culturi, din Bivolari unde urmează să se insămînţeze griul, au intrat ieri la arat 7 trac­toare. Seara, la sediul gospodăriei, s-au întilnit la şedinţa operativă, inginerii colectivei, membrii din consiliul de conducere, brigadie­rii de cimp şi șeful brigăzii S. M. T. S-a stabilit ca astăzi toa­te semănătorile să treacă din plin la lucru, intrucît terenul se zvîn­­tase în cea mai mare parte. In­­tr-un cuvînt, au fost luate toate măsurile organizatorice pentru ca ritmul de lucru să se intensifice, atit la semănat, cit și la strînsul recoltei şi pregătirea terenului. Strî­nsa colaborare ce există în­tre brigăzile colectivei şi brigada S.M.T., atenţia care se acordă or­ganizării muncii, urmăresc să asi­gure buna desfăşurare a însămîn­ţărilor, încadrarea acestei acţiuni in epoca optimă. Totodată, la G. A. C. Bivolari se constată a­­ceeaşi strădanie şi pentru execu­tarea celorlalte lucrări agricole la vreme şi la un nivel calitativ su­perior. P. AGACHI

Next