Flacăra Iaşului, octombrie 1965 (Anul 21, nr. 5929-5955)
1965-10-14 / nr. 5940
Protejari din toate ţările, urmîţi-vă' ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.C.R. IAŞI ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XXI, Nr. 594, JOI 14 OCTOMBRIE 1905 4 PAGINI 25 BANI AMCINTA NOASTR1: „Cum perfecţionaţi stilul şi metodele muncii politice ?“ Nu numai sarcini, ci şi un ajutor concret Iniţiată de o bună bucată de vreme, „ancheta noastră" şi-a câştigat repede cititorii, care, aşa cum reiese şi din scrisorile lor trimise pe adresa redacţiei, au avut multe de învăţat, experienţa pozitivă în activitatea de partid, popularizată prin intermediul acestei anchete, fiindu-se de un real ajutor. Mergînd pe urmele unei asemenea sensuri, am poposit, zilele trecute, ia rîndul muncitorilor de la Fabrica de mobilă. Cu sprijinul secretarului comitetului de partid de aici, tovarăşul Constantin Cota, am organizat o discuţie colectivă la care au luat parte : Gheorghe Simon, secretarul organizaţiei de bază de la secţia a IV-a, Mihai Matei, secretarul organizaţiei U.T.C., Dumitru Popovici, organizatorul grupei sindicale, Ion Burlui, membru al organizaţiei de bază din aceeaşi secţie, a VI-a. Subiectul de discuţie abordat ? Modul în care comuniştii de aici îşi îndeplinesc sarcinile de partid şi cum sunt ajutaţi de către biroul organizaţiei de bază în achitarea cu cinste de aceste sarcini. Mlndrie, dar şi răspundere Ion Burlui : - Pentru mine, sarcina de partid constituie o adevărată cinste, un prilej de mîndrie şi de înaltă răspundere, totodată. Red. : - Unde lucraţi şi ce sarcină vi s-a încredinţat de către biroul organizaţiei de bază ? I. Burlui : - Sînt sculer... Gheorghe Simon : - Unul dintre cei mai buni. Este fruntaş în întrecerea socialistă de trei ani şi se menţine evidenţiat lună de lună. Red. : - Plăcută recomandare. Continuaţi, tovarăşe Burlui. I. Burlui : - Mi s-a încredinţat sarcina de a răspunde de calificarea şi ridicarea calificării muncitorilor, problemă care, după părerea mea, nu-i de loc uşoară. Tehnica avansează; întreprinderea noastră continuă să fie înzestrată cu utilaje moderne şi de mare randament. Cunoaşterea la perfecţie, deci, folosirea la întreaga lor capacitate de producţie cer pricepere şi o bună stăpînire a meseriei. Strădania biroului nostru a dat roade, numărul însemnat de muncitori calificaţi la locul de muncă fiind un argument în acest sens. Personal, am calificat trei tovarăşi, care, în momentul de faţă, îşi îndeplinesc conştiincios atribuţiile din secţie. Vreau să spun cu acest prilej, că în îndeplinirea sarcinii amintite am fost permanent ajutat de către biroul organizaţiei de bază, personal de tovarăşul Simon, care s-a ţinut, aş zice, scai de capul meu, întrebîndu-mă de fiecare dată cum stau cu calificarea, şi dîndu-mi îndrumări preţioase. M-a îndrumat, m-a ajutat, dar... Mihai Matei : Ca sarcină permanentă mie mi s-a încredinţat conducerea organizaţiei U.T.C. Imediat ce am fost ales secretar, am şi fost chemat la biroul organizaţiei de bază, unde mi s-au dat îndrumări în legătură cu viitoarea sarcină ce o aveam de îndeplinit. Ajutorul biroului l-am avut in permanenţă... Red. : - Şi cum s-a concretizat acest ajutor ? M. Matei : - Aici e aici... Red. : - Este intr-adevăr. Pentru că, trecînd peste unele succese obţinute de organizaţia U.T.C. in direcţia indeplinirii planului de producţie, a creşterii rindurilor organizaţiei, a educării tineretului în spiritul dragostei faţă de patrie, de partid şi popor, faţă de muncă şi colectivul in rindul căruia lucrează, noi cunoaştem o seamă de deficienţe de a căror prezenţă se face răspunzător biroul organizaţiei de bază U.T.C., secretarul său, respectiv dumneata, tovarăşe Matei. Am să amintesc citeva dintre aceste lipsuri şi anume : reparaţii de slabă calitate executate de tineri cum sunt Ion Airinei, Gh. Degeratu, Didi Andrei şi alţii, manifestări de indisciplină (lipsuri nemotivate, intîrzieri, venire in stare de ebrietate la lucru, nefolo- 5rea integrală a celor 480 de minute etc.). Şi viaţa organizaţiei are carenţe, şi nu fără însemnătate. Adunările generale nu s-au ţinut cu regularitate, iar atunci cind au avut loc, ele n-au fost întotdeauna temeinic pregătite, ceea ce a făcut ca ele să nu-şi atingă scopul. De asemenea, problemele abordate n-au fost cele mai semnificative, discuţiile n-au fost rodnice, atmosfera n-a fost pătrunsă de combativitate, de un puternic spirit critic şi autocritic. S-ar părea, aşadar, că a lipsit o mai temeinică îndrumare din partea biroului organizaţiei de partid. M. Matei : M-a îndrumat, m-a ajutat, dar... CORNELU HUŢANU (Continuare în pag. 2) ECONOMII ŞI BENEFICII PESTE PLAN Urmărind realizarea ritmică a angajamentelor luate, cu privire la reducerea cheltuielilor neproductive, micşorarea consumurilor specifice de materii prime şi materiale, colectivul întreprinderii „Proletarul” Iaşi a reuşit să obţină economii suplimentare la preţul de cost în valoare de 260.000 lei. In acelaşi timp, beneficiile realizate depăşesc cu 348,00 lei sarcina planificată. PREMIERĂ LA TEATRUL DIN BIRLAD Astă-seară, colectivul Teatrului de stat „Victor Ion Popa“ din Bîrlad, prezintă premiera inaugurală a stagiunii 1965-1966, cu piesa lui Al. Mirodan „Noaptea e un sfetnic bun". Regia aparţine lui Cristian Nacu, iar scenografia lui Al. Olian. Din distribuţie : Ștefan Tivodaru, Livia Ungureanu, Constantin Vârtejanu, Dimitrie Bitang, Smaranda Manoliu-Herford, Radu Cazan, Al. Onica. DRUM NOU Pe lingă alte numeroase acţiuni patriotice de înfrumuseţare şi bună gospodărire a satelor comunei, cetăţenii din comuna Deleni, raionul Hîrlău, acordă o atenţie deosebită întreţinerii şi modernizării drumurilor. Astfel, în acest an, ei au construit un drum nou pe o distanţă de 3,6 km. La această importantă acţiune au luat parte peste 660 de cetăţeni, care au prestat un număr de 8.336 ore. Valoarea lucrării se ridică la 108.000 lei. In mod deosebit s-a evidenţiat deputatul Mihai Ailenei. CONSFĂTUIRE Redacţia revistei „Viaţa economică", organizează în ziua de vineri, 15 octombrie a.c., la orele 18, la sediul Cabinetului regional de partid, o consfătuire cu cititorii şi colaboratorii din Iaşi. La această consfătuire sunt invitaţi să participe economişti şi alţi specialişti din industrie, construcţii, agricultură etc., toţi cititorii care doresc să contribuie, prin sugestiile lor, la îmbunătăţirea conţinutului tematic al revistei. In secţia deţesătorie * Fabrica „Ţesătura“, unde în ultima vreme s-au instalat 744 de maşini automate. Sărbătorirea VASILE acad. prof. dr. RĂŞCANU Cu prilejul Împlinirii virstei de 80 de ani a acad. prof. dr. Vasile Răşcanu, director al Institutului de biologie generala şi aplicată al Filialei Iaşi a Academiei Republicii Socialiste România, ieri după-amiază a avut loc la Filiala ieşeană a Academiei Republicii Socialiste România, o adunare festivă consacrată sărbătoritului. Au participat academicieni, profesori din învăţămlntul superior şi mediu, cadre didactice din Institutul de medicină şi farmacie, cercetători, foşti studenţi ai sărbătoritului, oameni de cultură şi artă. In prezidiu au luat foc : acad. Grigore Benetatu, directorul Institutului de fiziologie normală şi patologică al Academiei Republicii Socialiste România, Ion Tudoran, secretar al Govrtetului regional de partid Iaşi, acad. Cristofor Simionescu, preşedintele Filialei Iaşi a Academiei Republicii Socialiste România, acad. Ion Enescu, acad. Constantin Iliescu directorul Centrului de asistenţă a cardiacilor, prof. dr. Petre Jitariu, secretar al Filialei Iaşi a Academiei Republicii Socialiste România, prof. dr. Gheorghe Popovici, prorector al institutului de medicină şi farmacie Iaşi. Acad. prof. dr. Vasile Răşcanu reprezintă una din personalităţile de prestigiu ale ştiinţei româneşti, un mesager al acestei ştiinţe peste hotarele ţării noastre. Importantele sale cercetări ştiinţifice. Îndelungata şi prodigioasa sa activitate la catedra de fiziologie a Institutului de medicină şi farmacie şi în cadrul institutului de biologie generală şi aplicată, sunt încununate azi de preţuirea colegilor, a numeroşilor colaboratori, a continuatorilor muncii ştiinţifice, depuse timp de peste 50 de ani de acad. prof. dr. Vasile Răşcanu. Om de cultură Înaintat, militant pentru idealuri de progres social, acad. prof. dr. Vasile Răşcanu a contribuit la propăşirea vieţii culturale româneşti, la crearea unor noi ramuri In domeniul cercetării ştiinţifice medicale. Format In şcoala de Uziologie a prof. Atanasiu, acad. prof. dr. Vasile Răşcanu a dezvoltat Ideile Înaintaşului său, creând o şcoală de electrofiziologie, care s-a impus in ţară şi peste hotare prin problemele fundamentale cercetate. In literatura de specialitate din ţară şi străinătate, numele academicianului Vasile Răşcanu şi ale colaboratorilor sunt foarte des citate. Producţia ştiinţifică a sărbătoritului Însumează numeroase lucrări de sinteză, comunicate la congrese internaţionale de fiziologie, cu cel de la Buenos Aires din 1959, de la Leyden şi Praga din 1962. Munca ştiinţică a academicianului Vasile Răţeanu s-a desfăşurat in următoarele direcţii de cercetare: Modificările funcţionale ale inimii, determinate de colapsul hemoragic experimental I M Modificări funcţionale ale organismului In efort şi oboseală Cercetări In problema neurodinamicii reflexelor medulare şi a reflexului galvano-cutanat, Corelaţia dintre reactivitatea şi biochimismul muşchilor antagonişti; Ghemoreceptorul musculaturii striate şi reflexele Interoceptive musculare. In toate aceste domenii, acad. prof. dr. Vasile Răşcanu a adincit şi descoperit noi căi de cercetare ştiinţifică. Referindu-se la viaţa şi activitatea sărbătoritului, acad. prof. dr. Cristofor Simionescu a spus, printre altele : „Sărbătorirea de astăzi adună căldura multor inimi de muncitori, ţărani şi cărturari, stima şi preţuirea multor tineri şi virstnici pentru deceniile de muncă, luptă şi mari realizări dăruite poporului român de academicianul Vasile Răşcanu“. Lulnd cuvlntul In numele Prezidiului Academiei Republicii Socialiste România, acad. Grigore Benetatu a arătat că „prin cercetările sale ştiinţifice, prin formarea cadrelor de fiziologi şi, în general, prin munca sa organizatorico-ştiinţifică, profesorul Răşcanu a contribuit foarte mult la dezvoltarea ştiinţelor fiziologice in tara noastră“. Despre activitatea ştiinţifică a academicianului Vasile Răşcanu, a vorbit prof. dr. Petre Jitariu, iar prof. dr. Gheorghe Popovici şi conf. dr. Traian Baran s au referit în cuvântul lor la munca didactică şi obştească a sărbătoritului. Numeroşi vorbitori, printre care acad. Ion Enescu, prof. dr. Gheorghe Năstase, dr. Const. Solomon, secretar al consiliului ştiinţific al Institutului de biologie generală şi aplicată al Academiei Republicii Socialiste România, au evocat, în cuvinte pline de căldură, personalitatea proeminentă a sărbătoritului. Acad. Cristofor Simionescu a dat apoi citire numeroaselor telegrame de felicitare adresate sărbătoritului. A luat apoi cuvântul acad. Vasile Răşcanu. Făcind un emoţionant istoric al vieţii sale, relevînd eforturile depuse pentru propăşirea ştiinţelor medicale, vorbitorul a făcut un călduros apel tineretului — căruia partidul i-a creat cele mai bune condiţii de studiu şi de viaţă — de a munci cu abnegaţie pentru ca ştiinţa românească să obţină şi un viitor noi şi strălucite succese. Seara a avut loc în localul Filialei Iaşi a Academiei Republicii Socialista România, un cocteil in cinstea sărbătoritului. Mecanizatori din brigada a Vil-a de la S.M.T. Huşi execută arături adinei de toamnă pe tarlalele cooperativei agricole de producţie din Epureni. Foto: G. Paul O ACŢIUNE ÎNTÎRZIATĂ. Desfundarea pentru noile pla n agricultură, sunt, acum, în plină toamnă, destule treburi de făcut. O dată cu culesul recoltelor sau alte lucrări la ordinea zilei este necesar să se dea zor şi cu pregătirea terenului destinat noilor plantaţii vitipomicole. In numeroase unităţi agricole care au de plantat viţă de vis în primăvara viitoare s-a trecut la desfundând terenului din vreme. Lucrîndu-se din plin în perioadele dintre campaniile agricole, cind forţele erau mai puţin solicitate, bunii gospodari au reuşit să încheie desfundatul pe întreaga suprafaţă planificată încă înainte de declanşarea insămînţărilor de toamnă. Din păcate nu peste tot s-a procedat aşa. Din această cauză în momentul de faţă a rămas de desfundat mai bine de două treimi din suprafaţa de peste 2.500 de hectare pe care cooperativele agricole din regiune şi-au propus să înfiinţeze noi vii în primăvara care vine. După cum se vede, lucrările sunt mult întârziate şi de aceea se impun măsuri corespunzătoare atît din partea consiliilor agricole, cit şi a unităţilor rămase in urmă. în unele locuri domneşte părerea că nu e nici un motiv de grabă, întrucît desfundarea se poate executa și in „ferestrele" iernii sau la desprimăvărare. Intr-adevăr, în anii din urmă o serie de vii au fost plantate în teren desfundat primăvara. Dar rezultatele au dovedit că tocmai în acestea procentul de prindere a fost cel mai mic, deoarece plantarea s-a făcut în teren insuficient de aşezat, in care golurile de aer au favorizat uscarea viţelor. lată de ce este nevoie ca toată suprafaţa planificată să fie plantată în primăvara lui 1966 numai în teren pregătit pînă la sosirea iernii. Nu trebuie omis nici faptul că pe suprafeţele desfundate înainte de îngheţ, gerurile vor mărunţi bine brazdele, iar în primăvară vor exista în sol şi cele mai mari rezerve de apă. Deşi in regiunea noastră stadiul desfundărilor este, aşa după cum am amintit, nesatisfăcător, există condiţii pentru a se recupera rămînerea in urmă. In unele raioane se remarcă în ultima vreme mai mult interes pentru lichidarea întîrzierii. Este mai ales cazul cooperativelor agricola din raioanele laşi şi Bîrlad, în care s-au mai desfundat de la începutul lunii septembrie încă aproape 160 de hectare. Cu alte cuvinte, aceste două raioane deţin peste 60 la sută din suprafaţa desfundată în perioada amintită în întreaga regiune. După cum se vede, cooperativele agricole din restul regiunii au înregistrat in acest interval rezultate mult mai slabe, in raionul Paşcani, desfundările n-au mai progresat de loc, iar în raionul Vaslui, suprafaţa pregătită a crescut cu numai două hectare. La fel se prezintă situaţia şi in comunele subordonate oraşului Bîrlad. Aceste diferenţe demonstrează că posibilităţile de grăbire a desfundărilor n-au fost folosite peste tot. In zilele următoare este necesar să se accelereze tot mai mult ritmul de lucru în întreaga regiune. Rezerve pentru creşterea vitezei de lucru există şi în raioanele în care pregătirea terenului a avansat mai mult în ultima perioadă. Spre deosebire de comunele oraşelor laşi şi Bîrlad sau de raionul Paşcani, care au în plan suprafeţe relativ mici de desfundat, sarcinile cele mai mari revin celorlalte raioane. Dintre acestea ceva mai înaintat cu pregătirea terenului e doar raionul laşi, unde s-a desfundat 45 la sută din suprafaţa planificată. In ordinea realizărilor urmează raioanele Hîrlău (38,1 la sută), Bîrlad (33,6 la sută), Huşi şi Negoeşti (ambele cu cite 23,9 la sută) şi Vaslui (cu abia 6,1 la sută). Suprafeţele mari rămase de desfundat impun folosirea din plin a tuturor forţelor în fiecare zi prielnică de lucru. Organizînd mai bine munca cu tractoarele grele se cere să existe o participare tot mai largă a țăranilor cooperatori, pe măsură ce se termină cu stringerea recoltelor tîrzii. Cooperativele agricole din regiunea noastră au prevăzut să planteze aproape 600 de hectare cu pomi în masiv şi să completeze peste 180.000 de goluri în livezile existente. Pentru obţinerea unor rezultate cit mai bune se recomandă ca plantarea pomilor să se facă numai în toamnă, înseamnă deci că gropile trebuie făcute la timp. Şi în această privinţă tot raionul Iaşi se situează pe primul loc, celelalte raioane fiind mai mult sau mai puţin întîrziate cu săpatul gropilor. Mobilizînd majoritatea forţelor la desfundarea terenului destinat noilor vii, acţiune care cere cel mai mare volum de muncă, trebuie deci luate măsuri şi pentru a grăbi săpatul gropilor în viitoarele livezi. Să nu se uite că procentul de prindere şi deci reuşita plantaţiilor vitipomicole depinde in bună măsură de timpul şi felul în care se pregăteşte terenul. .................................iiiiiiiiiiiiiiiiMiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiimiiiiimiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii!iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii|||||||||||||||||||l|illllll|iI)||||II|I|1|I||1|lî[1J|1|(^ Noi magazine în spatele gării Nicolina. din Iaşi. De unde se vede că trebuie să glumim serios Intr-una din zilele trecute, s-a prezentat la mine o hîrtie: — Să trăiţi, tovarăşe şef! — Nu sînt şef, drăguţă, i-am răspuns şi mi-am văzut de treburi. După ce a foşnit puţin prin fața mea, cochetînd ca o fetişcană, a vorbit iar: — De ce mă tratezi cu indiferență, omule? „Ia te uită, am gîndit eu, cum a aflat că nu-s şef, a și schimbat persoana", l-am replicati! — Cum crezi că aș pierde vremea cu o simplă hîrtie, care nici nu-i măcar colorată? — Tocmai aici e buba: nu sunt o simplă hîrtie. Eu sunt cineva! — Ei aș! — Da, da! Privește-mă! Citește ici! Curios cum sînt, m-am aplecat asupra ei şi am citit nişte cifre din care n-am înţeles nimic: lavoare — 51; căzi de baie — 3; robinete cu dublu servici —■ 33; robinete lavoar — 11; baterii perete — 12; şi aşa mai încolo. — Nu, nu pricep, am zis. — Să-ţi explic, s-a oferit hîrtia 3 toate cifrele astea reprezintă obiectele de uz comun stricate în ultimii cîțiva ani la blocul tineretului din str. Culturii — Iași. — Bine, dar eu nu locuiesc acolo, nu sînt administrator, nu... — Tocmai de aceea... A început să-mi vorbească despre o serie de lucruri și, în cele din urmă, m-a determinat să fac o vizită la respectivul bloc. N-am intrat bine în holul principal, că de undeva m-au întîmpinat niște sunete ciudate, scoase parcă dintr-un gît aflat la mare primejdie. Pînă să-mi dau seama de unde vin acele sunete, a trecut oleacă de vreme și ele au contenit. „Ce-o fi?“ m-am întrebat. Am pornit să cercetez. După cîteva minute — nimic. Atunci, mi-a venit o idee. ..Ia să intru în baia de la parter, din aripa dinspre apus a blocului". Am intrat și m-am dumirit pe dată : înăuntru — pene jălbe, pene galbene, pene roşii. FOILETON pene porumbace = şi singe pe jos, § singe pe pereţi; = . singe mai vechi. = unge mai proas- = năt. = — In balul ăsta = am ajuns, am au- 5 zit o voce, ca un § sughiţ. I îmi vorbise tea- fra de la duş. Am 2 ridicat privirile | spre ea. Arăta jal- | tic fără sita. .§ — Dar unde ţi-i § .. capul? am în- § rebat. — Mi l-au luat 1ntr-o noapte, pe §{ cind ațipisem și Și eu puțin. 3 — Cine ti l-ai luat? I V . FILIP § Continuare în pag. g || *