Flacăra Iaşului, decembrie 1965 (Anul 21, nr. 5983-6007)

1965-12-03 / nr. 5983

Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGAN Al COMITETULUI REGIONAL P.G.R. IAŞI ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XXI, Nr.­ 39*3 VINERI 3 DECEMBRIE 1963 4 PAGINI 25 DANI DOCUMENTELE PLENAREI C. C. AL P. C. R. DIN 11-12 NOIEMBRIE 1965­­ ÎN DEZBATEREA ORGANIZAŢIILOR DE PARTID DE LA SATE „Nu vom precupeţi nici un efort pentru înflorirea agriculturii“ Animaţi de aceleaşi sentimente, comuniştii din cooperativa agricolă de producţie din Miroslăveştii Paş­­caniului s-au îndreptat din timp spre sala de festivităţi a cooperativei lor, locul unde urma să se ţină aduna­rea generală a organizaţiei de partid. Participarea tuturor comuniştilor constituie încă o mărturie a pro­fundului interes stîrnit de subiectul de discuţie înserat la ordinea de zi: „Activitatea comitetului de partid pentru continua întărire și dezvol­tare a cooperativei agricole în lu­mina Documentelor Plenarei C.C. al P.C.R. din 11—12 noiembrie a.c.". După ce a scos în evidenţă marea însemnătate a acestor documente, măsurile preconizate, izvorîte din neţărmurita grijă ce-o manifestă par­tidul pentru creşterea necontenită a bunăstării materiale a ţărănimii mun­citoare, tovarăşa ingineră VIORICA STANGIU a spus: „In anul acesta, ţăranii noştri cooperatori, mobili­zaţi şi însufleţiţi în permanenţă de Comitetul de partid, de birourile or­ganizaţiilor de bază, de comunişti, şi-au intensificat eforturile, execu­­tînd lucrările agricole în epoca op­timă şi de bună calitate. Aceasta a dus, cum era şi firesc, la înregistra­rea unor frumoase rezultate, obţi­­nîndu-se însemnate sporuri de re­colte. Astfel, la grîu s-a realizat cu peste 300 de kg. mai mult în medie la hectar, faţă de plan, la sfecla de Zahăr cu peste 4.000 de kg. Depă­şiri însemnate s-au înregistrat şi la porumb, cartofi etc. In sectorul zo­otehnic, de asemenea, am obţinut succese în ceea ce priveşte produc­ţia de lapte de vacă şi de oaie, de lînă şi de carne. Fondul de bază a ajuns în anul acesta de două ori mai mare faţă de sfîrşitul anului 1962. Fără îndoială că posibilităţile n-au fost nici pe departe epuizate. Noi şi noi succese se pot adăuga, ma­­nifestînd în continuare aceeaşi dra­goste de muncă, dînd dovadă de abnegaţie şi entuziasm în îndepli­nirea tuturor sarcinilor ce ne revin. Documentele Plenarei constituie un puternic imbold în mobilizarea for­ţelor noastre pentru traducerea în viaţă a măreţelor sarcini trasate de partid. Materialul prezentat de tovarăşa Ingineră s-a referit apoi la ne­cesitatea creării unei puternice baze tehnico-materiale, la asi­gurarea unui înalt grad de mecani­zare a tuturor muncilor agricole, prin extinderea chimizării şi irigaţiilor, prin asigurarea mijloacelor necesare de transport şi de depozitare a pro­duselor agricole etc. S-a evidenţiat importanţa acţiunilor privind selecţia şi ameliorarea raselor de animale, tot mai buna îngrijire a acestora în scopul obţinerii de producţii sporite.­­ Din Documentele Plenarei, ară­ta brigadierul de cîmp SANDU A­­IOANEI, se desprinde cu claritate şi importanţa organizării Judicioase a muncii In brigadă. Cum nu se poate mai adevărat. Iată, de exemplu, brî­gada de la Soci. Ea cuprinde 301 membri. Este, bineînţeles, prea mare, fapt ce Îngreunează atît munca de îndrumare, cît şi de control asu­pra calităţii lucrărilor efectuate, în­fiinţarea şi a unei alte brigăzi la Soci ni se pare deosebit de nece­sară. De asemenea, terenul să fie repartizat pe o perioadă mai înde­lungată brigăzilor, pentru ca acestea să se obişnuiască cu el, să-l cunoas­că tainele, să-l fertilizeze şi, de aici, să sporească rodnicia pâmîn­­tului. — Documentele Plenarei, a spus brigadierul zootehnic GHEORGHE CIOCOIU, subliniază rolul ce revi­ne lucrătorilor din sectorul zooteh­nic în sporirea producţiei animalie­re. In sectorul nostru zootehnic s-au realizat importante depăşiri la toate produsele. Comuniştii, printre care RALUCA GRIGORAŞ, ELENA BA­­LAŞA, MANO­LE GAU­RIŢA şi alţii, au constituit vii exemple de hărni­cie şi pasiune faţă de muncă. Dar, aşa cum se arată şi in Documentele Plenarei, ne revin sarcini şi mai mari în direcţia educării comuniste a tuturor lucrătorilor din sector. Cele prevăzute în aceste documente con­stituie o grăitoare mărturie a aten­ţiei cu care ţărănimea noastră mun­citoare este îndrumată de Partidul Comunist Român. Tovarăşul VASILE ALBI51, secre­tarul biroului organizaţiei de bază de la brigada a IlI-a, s-a referit, în cuvîntul său, la importanţa irigaţi­ilor. „Noi avem condiţii foarte bune pe Valea Moldovei. Ne-am şi pro­pus, de altfel, ca pînă in 1970 să irigăm prin mijloace proprii peste 400 de hectare, pe care vom cultiva porumb, sfeclă de zahăr şi legume". Secretarul biroului organizaţiei de bază de la sectorul zootehnic, to­varăşul GHEORGHE ZAHARIA, s-a referit, în mod deosebit, la capitolul din documente privitor la stabilirea unui sistem unic de pensionare a cooperatorilor. „Fiind şi eu la o vîrstă înaintată, nu pot să-mi exprim decit deplina satisfacţie ce mi-a procurat această prevedere şi să transmit, din adîncul inimii, cele mai curate gînduri de profundă re- CORNELIU HUŢANLI (Continuare în pag. 3) Consfătuire pe teme de gospodărire şi conservare a fondului locativ La Iaşi, a avut loc ieri o con­sfătuire în cadrul căreia s-a analizat modul în care au fost aplicate, în regiune, pre­vederile H.G.M. nr. 407/1965 cu privire la organizarea ad­­­­ministrării fondului locativ, organizarea şi funcţionarea comitetelor de locatari. La lucrările consfătuirii au luat parte reprezentanţi ai sfaturilor populare regional şi orăşenesc, ai întreprinderi­lor subordonate acestora, ad­ministratori de clădiri, preşe­dinţi şi membri ai comitete­lor de locatari. Au participat tovarăşii: Constantin Nistor, preşedinte­le Comitetului executiv al Sfatului popular regional Iaşi, membru al biroului Comitetu­lui regional de partid, şi Gheorghe Nistor, membru al biroului Comitetului regional de partid. Din partea Direc­ţiei pentru problemele orga­nelor locale ale Administra­ţiei de Stat a Consiliului de Miniştri a participat tovară­şul Tită Florea. Informarea prezentată de Comitetul executiv al Sfatu­lui popular orăşenesc Iaşi şi discuţiile purtate au scos în evidenţă rezultatele obţinute prin aplicarea prevederilor H.C.M. nr. 407/1965 în oraşele din regiune. Reglementarea prin Hotărîrea sus-amintită a naturii juridice, a modului de organizare şi de funcţionare a comitetelor de locatari are menirea să conducă la întări­rea legăturii dintre locatari şi comitetele executive, la e­­ducarea locatarilor în­ spiritul grijii faţă de avutul obştesc şi al respectării normelor de convieţuire socialistă. Subliniindu-se Înfăptuirile obţinute pînă în prezent în în­treţinerea şi conservarea fon­dului locativ, în cadrul con­sfătuirii au fost semnalate şi u­­nele lipsuri, pentru înlătu­rarea cărora participanţii la discuţii au făcut propuneri concrete. Acestea vor trebui studiate şi aplicate cu grijă şi răspundere de către comi­tetele executive ale sfaturilor populare în scopul îmbunătă­ţirii continue a gospodăririi fondului locativ, al dezvoltării în rîndul locatarilor a grijii față de avutul obștesc. Cu planul îndeplinit anual (De la ziarul de uzină „Muncitorul metalurgist"), Secţia boghiuri de la Atelierele „Nicolina" a îndeplinit zilele trecute planul anual. Peste 1.200 boghiuri au ieşit anul acesta de la „Nicolina" corespunzind întrutotul caracteristi­cilor tehnice şi calitative stabilite. Acest succes are la bază o bună organizare a muncii, participarea ac­tivă a Întregului colectiv la între­cerea socialistă. In timpul anului s-au mai construit încă patru stan­duri de lucru, s-a lărgit sectorul de prelucrări, s-a extins lucrul în trei schimburi, asigurindu-se asistenţă tehnică competentă. * A Îndeplinit planul anual la pro­ducţia globală şi întreprinderea de gospodărire orăşenească din Huşi, ne informează corespondentul nostru voluntar, tov. Dumitru Jalbă. In acest an s-au înfăptuit peste 50 de măsuri tehnico-organizatorice, s-a acordat o mai mare atenţie aprovizionării cu materiale. Rezultate bune s-au mai obţinut atît la creşterea productivi­tăţii muncii, indicator care a fost depăşit cu 4 la sută, ctt şi la scă­derea preţului de cost, inregistrin­­du-se economii suplimentare de 178.000 lei. IN CELELALTE PAGINI * Coordonatele timpului liber ■ Note de lector ■ SPORT Ü Iarna a sosit — pag. 2 Sunt pregătite mijloacele de transport în comun pentru acest sezon? pag. 3 Corespondente din New York și Atena pag. 4 La nivelul parametrilor proiectaţi Calitatea, în pas cu exigenţele Dispozitive ajutătoare Atenţie sporită aprovizionării Caracteristica principală a pre­gătirilor care se fac pentru produc­ţia anului 1966 la Fabrica de tri­cotaje „Moldova" este grija de a se realiza, în cit mai scurt timp, ni­velul parametrilor proiectaţi. Un angajament mai vechi arată că fa­brica va realiza nivelul parametrilor proiectaţi cu cîteva luni înainte de termen, iar aceasta se va întîmpla în prima parte a anului viitor. Că angajamentul va fi îndeplinit o do­vedeşte producţia din acest an, care ţine pasul cu prevederile. Treptat, maşinile se rodează, colectivul se întăreşte, îşi ridică gradul de cali­ficare, iar producţia, atît sub raport cantitativ, cit şi calitativ, se înca­drează în cifrele stabilite. — Totuşi nu suntem­ mulţumiţi, ne spune tovarăşul GH. ŞERBAN, in­ginerul şef. Se putea mai mult. Da­că ar trebui să dau un calificativ pentru calitatea producţiei noastre, aş spune relativ bine. Aceasta în­seamnă că mai sunt rezerve interne. In ce constau aceste rezerve inter­ne? In ridicarea calificării munci­torilor şi tehnicienilor, în aplicarea unor dispozitive care permit o ur­mărire mai atentă a unor operaţii, în mai buna întreţinere a maşini­lor. Proporţia de produse de calitatea întîi este de 84 la sută prin pre­vederile planului şi s-a menţinut a­­ceastă proporţie chiar în condiţiile creşterii planului şi angajării de noi muncitori care au fost calificaţi. Dar, în anul viitor se va completa e­­fectivul de cadre şi atunci ridicarea calificării se va realiza în masă, şi astfel proporţia produselor de ca­litatea întîi va creşte mult. De a­­ IN PREGĂTIRE - PRODUCŢIA 1960 semenea, va creşte şi productivi­tatea muncii. Pentru 1966, acest in­dicator trebuie să sporească cu 8 la sută. Este o creştere mare, dar pe deplin realizabilă. La rîndul lor şi secţiile de pro­ducţie au făcut analize atente şi au ajuns la concluzia că nu e cazul să se mulţumească cu ce au realizat şi că se poate mai mult. Inginerul teh­nolog, OVIDIU OARZA, din secţia maşini bază, este foarte preocupat de introducerea unor dispozitive a­­jutătoare (opritor superior la rupe­rea firului şi altele), care asigură o calitate superioară a tricotului şi creşterea productivităţii muncii.­­ Ar trebui insă o mai mare a­­tenţie din partea conducerii fabricii pentru aprovizionarea cu materii pri­me şi materiale auxiliare. Iată acum se simte lipsa unui anumit sorti­ment de ace. Lăcătuşul ŞTEFAN PLEŞESCU, din aceeaşi secţie, care este şi secretar de organizaţie de bază, ne vorbeşte despre ridicarea calificării ca o con­diţie principală pentru îndeplinirea sarcinilor de producţie, mai ales din punct de vedere calitativ. In secţie s-au făcut eforturi pentru însuşirea unui volum cit mai mare de cunoş­tinţe despre noile maşini, pentru montarea unor dispozitive care să prevină ruperea acelor etc. Ar fi necesară însă o mai bună aprovi­zionare cu piese de schimb. In anul viitor, sarcinile de plan sporesc la nivelul parametrilor proiectaţi­ şi a­­ceasta impune funcţionarea continuă a maşinilor la întreaga lor capaci­tate. V. GHEORGHIU (Continuare în pag. 3) Mecanizatorii din brigada a Tî-a de la S­ M.T. Tg. Frumos nu pierd nici o zi prielni­că pentru executarea arăturilor. Iată o parte din tractoare lucrînd de zor pe tarlaua J-Urtopi a cooperativei agricole din Tg. Frumos. Foto: G. Paul BED............. <♦»—> ........ Lr = ffllHIIIIIIIIIIIIIIIUIIIIIIIIipilllllUIIHIIIUIIIUIIIIIIIIW Fabrica de confecţii Iaşi. Controlul de calitate pe fiecare fază de lucru este o preocupare principală ce stă în atenţia G.T.C.-ului. IN CLIŞEU: Elena Busuioc (dreapta) făcind con­trolul operaţiilor pe care le execută maşinista Tinea Be­­jenaru. Foto: V. Botoşaniu Intîlnire cu fruntaşii în întrecerea socialistă BIRLAD (de la subredacţia zia­rului „Flacăra laşului") In organizarea comitetului U.T.G., la Fabrica de rulmenţi din Bîrlad a avut loc, recent, o intîlnire cu tinerii fruntaşi în întrecerea so­cialistă de la secţia strungărie. După ce a fost expus referatul „Vă prezentăm fruntaşii şi evidenţiaţii secţiei strungărie", mai mulţi fruntaşi în întrecerea socialistă, printre care şi Ioan Moldoveanu, Constantin Atanasiu şi alţii, au vorbit despre metodele lor de muncă. A urmat apoi o frumoasă serată dansantă. CORNELIA BRIA Noutăţi din... pădure Pentru iepuri s-a suspendat re­­paosul duminical. Peste 1.600 de vînători, organizaţi în 55 de gru­pe, au vînat duminică aproape 2.­100 de iepuri. Pe fondul de vî­­nătoare Fîstîci — Cozmeşti, ra­ionul Vaslui, cei 28 de vînători din grupă au numărat seara 78 de iepuri rînduiţi frumos unul lingă altul. Vinătorii de la Banca (Bîrlad), pe lingă 32 de iepuri au împuş­cat şi doi lupi şi o vulpe, iar cei de la Bogdăniţa — trei lupi şi două vulpi, în afară de cei 27 de iepuri. De la începutul sezonului şi pî­nă acum, vînătorii Filialei Iaşi a Asociaţiei generale a vîînătorilor şi pescarilor sportivi am partici­pat la 123 de vînător­i, vînînd 3.970 de iepuri şi trei mistreţi. Lectorate pentru gospodine In cartierul Getinei din Bîrlad, s-a deschis, zilele acestea, un lec­torat pentru gospodine. Prima lec­ţie care a fost expusă se intitu­lează: „Un vast program de în­florire a patriei şi de ridicare a bunăstării poporului. Sarcinile de bază ale planului de dezvoltare­­a economiei pe anii 1966—1970". Au participat aproape 100 d0 gospodine, care s-au înscris la lectoratul ce cuprinde teme de e­­ducaţie politică, cetăţenească etc. 6. GHISER — corespondent Prezenţe româneşti peste hotare MOSCOVA — Corespondentul Agerpres, S. Podină, transmite: Delegaţia de poeţi români, care participă împreună cu celelalte de­legaţii din ţările socialiste la ma­nifestările din cadrul „zilelor poe­ziei" de la Moscova, a luat parte la o masă rotundă organizată de revista „Innostranaia Literatura". Poeţii George Lesnea şi Viole­ta Zamfirescu au avut o întîl­­nire cu publicul iubitor de poe­zie la una din librăriile din Mos­cova, unde au recitat din poeziile lor, iar scriitorul sovietic Iuri Ko­­jevnikov a recitat aceleași poezii, traduse de el în limba rusă. l»WWWWWWtfVVtfVVVVW Studenţi din anul III al Facultăţii de chimie de la Univer­sitatea „Al. I. Cuza” efectuează experien­ţe în cadrul cercului ştiinţific de chimie organică. Foto: B. Daniel coresp. |iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiu................................................................................................................iiiiiiiiiiiiiniiiimiiiiiiii!iiiiiii,iiiiiiiiiiiii,|||imi,;i||||||ni||||,wl|ll|l,.ilIII|I|||Ji Cum am ajuns părintele firmologiei Orice ştiinţă are unul sau mai mulţi părinţi. Firmologia, ştiinţă absolut nouă şi dificilă, ale cărei baze le-am pus eu, mă are pe mine. Sin­gurul. Dar, mai bine să trecem in revistă istoria (putină cită o are) noii discipline. Totul a pornit ca din senin, de la pa­siunea mea pentru sport. Aici trebuie să fac o precizare: nu sunt numai un sportiv de tribună, ci şi unui adevărat. Practic, mai ales acasă, diferite sporturi care au mare contingenţă cu acela al halterelor, imi pla­ce mult turismul. A venit la mine intr-o zi un tovarăş de drumeţie şi mi-a propus: — Hai să organizăm un concurs de orien­tare turistică. — Dragul meu, nu sunt sportiv de per­­formanţă. Cu toate a­­cestea, find vorba de turism, facem şi an concurs, că n-o îl joc. — Nu-i chiar așa, a replicat amicul meu. Regulile acestui con­curs sunt speciale. lată, pe scurt, cam ce avem de făcut: ne urcăm intr-un a­­vion, fiecare cu cite o paraşută. (Numărul concurenţilor nu-i fix). De la, să zicem 2.000 de metri, legaţi zdra­văn la ochi, ca-n jo­cul de-a baba oarba, sărim, din timp în­ timp şi rind pe rind. Nu ştim deasupra că­rui oraş, sat ş.a.m.d. Jos, care şi cum ni­mereşte, işi dezleagă ochii şi in cel mai scurt­ timp trebuie să ajungă la un anume punct, stabilit prin­­tr-un semnal sonor, urmînd să răspundă, in fata unui juriu, la anumite întrebări: pe ce traseu a circulat, în ce localitate se alia etc. Am uitat să precizez că totul se va petrece noaptea. Ca mijloc de orien­tare, nimic altceva decit ce-ji cade la în­­demină •. Urmele — dacă ești în oraș, al­tele — dacă ești in altă parte. In cele din urmă, deși , toată afacerea asta imi cam mirosea a aventură, am ac­ceptat-o. In noaptea următoare,, intr-un a­­vion, ne-am urcat mai mulţi concurenţi. A­­junşi la o anumită trnălţime, legaţi bine la ochi, ne-am pipăit, care mai avea putere, inimile şi neram a- a­runcat pe tind în hăul­­ de dedesubt. Ce-am­­ cugetat pînă mi s-a­m deschis paraşuta, nu o mai spun. Ajuns pe­­ pămint mi-am scos §j legătura şi mi-am S frecat îndelung ochii, E după care i-am deschis E și am privit în jur. H Md aii am intr-un loc = necunoscut, din cite E imi dădeam seama j§ intr-un oraș destul = de arătos, în care = modernizarea urba- = nistică pătrunsese a- =­dine. Ora era tîrzie, §i așa că nu mai era = V. FILIP § (Continuare in pag. 2) .

Next