Flacăra Iaşului, decembrie 1965 (Anul 21, nr. 5983-6007)
1965-12-03 / nr. 5983
Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGAN Al COMITETULUI REGIONAL P.G.R. IAŞI ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XXI, Nr. 39*3 VINERI 3 DECEMBRIE 1963 4 PAGINI 25 DANI DOCUMENTELE PLENAREI C. C. AL P. C. R. DIN 11-12 NOIEMBRIE 1965 ÎN DEZBATEREA ORGANIZAŢIILOR DE PARTID DE LA SATE „Nu vom precupeţi nici un efort pentru înflorirea agriculturii“ Animaţi de aceleaşi sentimente, comuniştii din cooperativa agricolă de producţie din Miroslăveştii Paşcaniului s-au îndreptat din timp spre sala de festivităţi a cooperativei lor, locul unde urma să se ţină adunarea generală a organizaţiei de partid. Participarea tuturor comuniştilor constituie încă o mărturie a profundului interes stîrnit de subiectul de discuţie înserat la ordinea de zi: „Activitatea comitetului de partid pentru continua întărire și dezvoltare a cooperativei agricole în lumina Documentelor Plenarei C.C. al P.C.R. din 11—12 noiembrie a.c.". După ce a scos în evidenţă marea însemnătate a acestor documente, măsurile preconizate, izvorîte din neţărmurita grijă ce-o manifestă partidul pentru creşterea necontenită a bunăstării materiale a ţărănimii muncitoare, tovarăşa ingineră VIORICA STANGIU a spus: „In anul acesta, ţăranii noştri cooperatori, mobilizaţi şi însufleţiţi în permanenţă de Comitetul de partid, de birourile organizaţiilor de bază, de comunişti, şi-au intensificat eforturile, executînd lucrările agricole în epoca optimă şi de bună calitate. Aceasta a dus, cum era şi firesc, la înregistrarea unor frumoase rezultate, obţinîndu-se însemnate sporuri de recolte. Astfel, la grîu s-a realizat cu peste 300 de kg. mai mult în medie la hectar, faţă de plan, la sfecla de Zahăr cu peste 4.000 de kg. Depăşiri însemnate s-au înregistrat şi la porumb, cartofi etc. In sectorul zootehnic, de asemenea, am obţinut succese în ceea ce priveşte producţia de lapte de vacă şi de oaie, de lînă şi de carne. Fondul de bază a ajuns în anul acesta de două ori mai mare faţă de sfîrşitul anului 1962. Fără îndoială că posibilităţile n-au fost nici pe departe epuizate. Noi şi noi succese se pot adăuga, manifestînd în continuare aceeaşi dragoste de muncă, dînd dovadă de abnegaţie şi entuziasm în îndeplinirea tuturor sarcinilor ce ne revin. Documentele Plenarei constituie un puternic imbold în mobilizarea forţelor noastre pentru traducerea în viaţă a măreţelor sarcini trasate de partid. Materialul prezentat de tovarăşa Ingineră s-a referit apoi la necesitatea creării unei puternice baze tehnico-materiale, la asigurarea unui înalt grad de mecanizare a tuturor muncilor agricole, prin extinderea chimizării şi irigaţiilor, prin asigurarea mijloacelor necesare de transport şi de depozitare a produselor agricole etc. S-a evidenţiat importanţa acţiunilor privind selecţia şi ameliorarea raselor de animale, tot mai buna îngrijire a acestora în scopul obţinerii de producţii sporite. Din Documentele Plenarei, arăta brigadierul de cîmp SANDU AIOANEI, se desprinde cu claritate şi importanţa organizării Judicioase a muncii In brigadă. Cum nu se poate mai adevărat. Iată, de exemplu, brîgada de la Soci. Ea cuprinde 301 membri. Este, bineînţeles, prea mare, fapt ce Îngreunează atît munca de îndrumare, cît şi de control asupra calităţii lucrărilor efectuate, înfiinţarea şi a unei alte brigăzi la Soci ni se pare deosebit de necesară. De asemenea, terenul să fie repartizat pe o perioadă mai îndelungată brigăzilor, pentru ca acestea să se obişnuiască cu el, să-l cunoască tainele, să-l fertilizeze şi, de aici, să sporească rodnicia pâmîntului. — Documentele Plenarei, a spus brigadierul zootehnic GHEORGHE CIOCOIU, subliniază rolul ce revine lucrătorilor din sectorul zootehnic în sporirea producţiei animaliere. In sectorul nostru zootehnic s-au realizat importante depăşiri la toate produsele. Comuniştii, printre care RALUCA GRIGORAŞ, ELENA BALAŞA, MANOLE GAURIŢA şi alţii, au constituit vii exemple de hărnicie şi pasiune faţă de muncă. Dar, aşa cum se arată şi in Documentele Plenarei, ne revin sarcini şi mai mari în direcţia educării comuniste a tuturor lucrătorilor din sector. Cele prevăzute în aceste documente constituie o grăitoare mărturie a atenţiei cu care ţărănimea noastră muncitoare este îndrumată de Partidul Comunist Român. Tovarăşul VASILE ALBI51, secretarul biroului organizaţiei de bază de la brigada a IlI-a, s-a referit, în cuvîntul său, la importanţa irigaţiilor. „Noi avem condiţii foarte bune pe Valea Moldovei. Ne-am şi propus, de altfel, ca pînă in 1970 să irigăm prin mijloace proprii peste 400 de hectare, pe care vom cultiva porumb, sfeclă de zahăr şi legume". Secretarul biroului organizaţiei de bază de la sectorul zootehnic, tovarăşul GHEORGHE ZAHARIA, s-a referit, în mod deosebit, la capitolul din documente privitor la stabilirea unui sistem unic de pensionare a cooperatorilor. „Fiind şi eu la o vîrstă înaintată, nu pot să-mi exprim decit deplina satisfacţie ce mi-a procurat această prevedere şi să transmit, din adîncul inimii, cele mai curate gînduri de profundă re- CORNELIU HUŢANLI (Continuare în pag. 3) Consfătuire pe teme de gospodărire şi conservare a fondului locativ La Iaşi, a avut loc ieri o consfătuire în cadrul căreia s-a analizat modul în care au fost aplicate, în regiune, prevederile H.G.M. nr. 407/1965 cu privire la organizarea administrării fondului locativ, organizarea şi funcţionarea comitetelor de locatari. La lucrările consfătuirii au luat parte reprezentanţi ai sfaturilor populare regional şi orăşenesc, ai întreprinderilor subordonate acestora, administratori de clădiri, preşedinţi şi membri ai comitetelor de locatari. Au participat tovarăşii: Constantin Nistor, preşedintele Comitetului executiv al Sfatului popular regional Iaşi, membru al biroului Comitetului regional de partid, şi Gheorghe Nistor, membru al biroului Comitetului regional de partid. Din partea Direcţiei pentru problemele organelor locale ale Administraţiei de Stat a Consiliului de Miniştri a participat tovarăşul Tită Florea. Informarea prezentată de Comitetul executiv al Sfatului popular orăşenesc Iaşi şi discuţiile purtate au scos în evidenţă rezultatele obţinute prin aplicarea prevederilor H.C.M. nr. 407/1965 în oraşele din regiune. Reglementarea prin Hotărîrea sus-amintită a naturii juridice, a modului de organizare şi de funcţionare a comitetelor de locatari are menirea să conducă la întărirea legăturii dintre locatari şi comitetele executive, la educarea locatarilor în spiritul grijii faţă de avutul obştesc şi al respectării normelor de convieţuire socialistă. Subliniindu-se Înfăptuirile obţinute pînă în prezent în întreţinerea şi conservarea fondului locativ, în cadrul consfătuirii au fost semnalate şi unele lipsuri, pentru înlăturarea cărora participanţii la discuţii au făcut propuneri concrete. Acestea vor trebui studiate şi aplicate cu grijă şi răspundere de către comitetele executive ale sfaturilor populare în scopul îmbunătăţirii continue a gospodăririi fondului locativ, al dezvoltării în rîndul locatarilor a grijii față de avutul obștesc. Cu planul îndeplinit anual (De la ziarul de uzină „Muncitorul metalurgist"), Secţia boghiuri de la Atelierele „Nicolina" a îndeplinit zilele trecute planul anual. Peste 1.200 boghiuri au ieşit anul acesta de la „Nicolina" corespunzind întrutotul caracteristicilor tehnice şi calitative stabilite. Acest succes are la bază o bună organizare a muncii, participarea activă a Întregului colectiv la întrecerea socialistă. In timpul anului s-au mai construit încă patru standuri de lucru, s-a lărgit sectorul de prelucrări, s-a extins lucrul în trei schimburi, asigurindu-se asistenţă tehnică competentă. * A Îndeplinit planul anual la producţia globală şi întreprinderea de gospodărire orăşenească din Huşi, ne informează corespondentul nostru voluntar, tov. Dumitru Jalbă. In acest an s-au înfăptuit peste 50 de măsuri tehnico-organizatorice, s-a acordat o mai mare atenţie aprovizionării cu materiale. Rezultate bune s-au mai obţinut atît la creşterea productivităţii muncii, indicator care a fost depăşit cu 4 la sută, ctt şi la scăderea preţului de cost, inregistrindu-se economii suplimentare de 178.000 lei. IN CELELALTE PAGINI * Coordonatele timpului liber ■ Note de lector ■ SPORT Ü Iarna a sosit — pag. 2 Sunt pregătite mijloacele de transport în comun pentru acest sezon? pag. 3 Corespondente din New York și Atena pag. 4 La nivelul parametrilor proiectaţi Calitatea, în pas cu exigenţele Dispozitive ajutătoare Atenţie sporită aprovizionării Caracteristica principală a pregătirilor care se fac pentru producţia anului 1966 la Fabrica de tricotaje „Moldova" este grija de a se realiza, în cit mai scurt timp, nivelul parametrilor proiectaţi. Un angajament mai vechi arată că fabrica va realiza nivelul parametrilor proiectaţi cu cîteva luni înainte de termen, iar aceasta se va întîmpla în prima parte a anului viitor. Că angajamentul va fi îndeplinit o dovedeşte producţia din acest an, care ţine pasul cu prevederile. Treptat, maşinile se rodează, colectivul se întăreşte, îşi ridică gradul de calificare, iar producţia, atît sub raport cantitativ, cit şi calitativ, se încadrează în cifrele stabilite. — Totuşi nu suntem mulţumiţi, ne spune tovarăşul GH. ŞERBAN, inginerul şef. Se putea mai mult. Dacă ar trebui să dau un calificativ pentru calitatea producţiei noastre, aş spune relativ bine. Aceasta înseamnă că mai sunt rezerve interne. In ce constau aceste rezerve interne? In ridicarea calificării muncitorilor şi tehnicienilor, în aplicarea unor dispozitive care permit o urmărire mai atentă a unor operaţii, în mai buna întreţinere a maşinilor. Proporţia de produse de calitatea întîi este de 84 la sută prin prevederile planului şi s-a menţinut această proporţie chiar în condiţiile creşterii planului şi angajării de noi muncitori care au fost calificaţi. Dar, în anul viitor se va completa efectivul de cadre şi atunci ridicarea calificării se va realiza în masă, şi astfel proporţia produselor de calitatea întîi va creşte mult. De a IN PREGĂTIRE - PRODUCŢIA 1960 semenea, va creşte şi productivitatea muncii. Pentru 1966, acest indicator trebuie să sporească cu 8 la sută. Este o creştere mare, dar pe deplin realizabilă. La rîndul lor şi secţiile de producţie au făcut analize atente şi au ajuns la concluzia că nu e cazul să se mulţumească cu ce au realizat şi că se poate mai mult. Inginerul tehnolog, OVIDIU OARZA, din secţia maşini bază, este foarte preocupat de introducerea unor dispozitive ajutătoare (opritor superior la ruperea firului şi altele), care asigură o calitate superioară a tricotului şi creşterea productivităţii muncii. Ar trebui insă o mai mare atenţie din partea conducerii fabricii pentru aprovizionarea cu materii prime şi materiale auxiliare. Iată acum se simte lipsa unui anumit sortiment de ace. Lăcătuşul ŞTEFAN PLEŞESCU, din aceeaşi secţie, care este şi secretar de organizaţie de bază, ne vorbeşte despre ridicarea calificării ca o condiţie principală pentru îndeplinirea sarcinilor de producţie, mai ales din punct de vedere calitativ. In secţie s-au făcut eforturi pentru însuşirea unui volum cit mai mare de cunoştinţe despre noile maşini, pentru montarea unor dispozitive care să prevină ruperea acelor etc. Ar fi necesară însă o mai bună aprovizionare cu piese de schimb. In anul viitor, sarcinile de plan sporesc la nivelul parametrilor proiectaţi şi aceasta impune funcţionarea continuă a maşinilor la întreaga lor capacitate. V. GHEORGHIU (Continuare în pag. 3) Mecanizatorii din brigada a Tî-a de la S M.T. Tg. Frumos nu pierd nici o zi prielnică pentru executarea arăturilor. Iată o parte din tractoare lucrînd de zor pe tarlaua J-Urtopi a cooperativei agricole din Tg. Frumos. Foto: G. Paul BED............. <♦»—> ........ Lr = ffllHIIIIIIIIIIIIIIIUIIIIIIIIipilllllUIIHIIIUIIIUIIIIIIIIW Fabrica de confecţii Iaşi. Controlul de calitate pe fiecare fază de lucru este o preocupare principală ce stă în atenţia G.T.C.-ului. IN CLIŞEU: Elena Busuioc (dreapta) făcind controlul operaţiilor pe care le execută maşinista Tinea Bejenaru. Foto: V. Botoşaniu Intîlnire cu fruntaşii în întrecerea socialistă BIRLAD (de la subredacţia ziarului „Flacăra laşului") In organizarea comitetului U.T.G., la Fabrica de rulmenţi din Bîrlad a avut loc, recent, o intîlnire cu tinerii fruntaşi în întrecerea socialistă de la secţia strungărie. După ce a fost expus referatul „Vă prezentăm fruntaşii şi evidenţiaţii secţiei strungărie", mai mulţi fruntaşi în întrecerea socialistă, printre care şi Ioan Moldoveanu, Constantin Atanasiu şi alţii, au vorbit despre metodele lor de muncă. A urmat apoi o frumoasă serată dansantă. CORNELIA BRIA Noutăţi din... pădure Pentru iepuri s-a suspendat repaosul duminical. Peste 1.600 de vînători, organizaţi în 55 de grupe, au vînat duminică aproape 2.100 de iepuri. Pe fondul de vînătoare Fîstîci — Cozmeşti, raionul Vaslui, cei 28 de vînători din grupă au numărat seara 78 de iepuri rînduiţi frumos unul lingă altul. Vinătorii de la Banca (Bîrlad), pe lingă 32 de iepuri au împuşcat şi doi lupi şi o vulpe, iar cei de la Bogdăniţa — trei lupi şi două vulpi, în afară de cei 27 de iepuri. De la începutul sezonului şi pînă acum, vînătorii Filialei Iaşi a Asociaţiei generale a vîînătorilor şi pescarilor sportivi am participat la 123 de vînători, vînînd 3.970 de iepuri şi trei mistreţi. Lectorate pentru gospodine In cartierul Getinei din Bîrlad, s-a deschis, zilele acestea, un lectorat pentru gospodine. Prima lecţie care a fost expusă se intitulează: „Un vast program de înflorire a patriei şi de ridicare a bunăstării poporului. Sarcinile de bază ale planului de dezvoltarea economiei pe anii 1966—1970". Au participat aproape 100 d0 gospodine, care s-au înscris la lectoratul ce cuprinde teme de educaţie politică, cetăţenească etc. 6. GHISER — corespondent Prezenţe româneşti peste hotare MOSCOVA — Corespondentul Agerpres, S. Podină, transmite: Delegaţia de poeţi români, care participă împreună cu celelalte delegaţii din ţările socialiste la manifestările din cadrul „zilelor poeziei" de la Moscova, a luat parte la o masă rotundă organizată de revista „Innostranaia Literatura". Poeţii George Lesnea şi Violeta Zamfirescu au avut o întîlnire cu publicul iubitor de poezie la una din librăriile din Moscova, unde au recitat din poeziile lor, iar scriitorul sovietic Iuri Kojevnikov a recitat aceleași poezii, traduse de el în limba rusă. l»WWWWWWtfVVtfVVVVW Studenţi din anul III al Facultăţii de chimie de la Universitatea „Al. I. Cuza” efectuează experienţe în cadrul cercului ştiinţific de chimie organică. Foto: B. Daniel coresp. |iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiu................................................................................................................iiiiiiiiiiiiiniiiimiiiiiiii!iiiiiii,iiiiiiiiiiiii,|||imi,;i||||||ni||||,wl|ll|l,.ilIII|I|||Ji Cum am ajuns părintele firmologiei Orice ştiinţă are unul sau mai mulţi părinţi. Firmologia, ştiinţă absolut nouă şi dificilă, ale cărei baze le-am pus eu, mă are pe mine. Singurul. Dar, mai bine să trecem in revistă istoria (putină cită o are) noii discipline. Totul a pornit ca din senin, de la pasiunea mea pentru sport. Aici trebuie să fac o precizare: nu sunt numai un sportiv de tribună, ci şi unui adevărat. Practic, mai ales acasă, diferite sporturi care au mare contingenţă cu acela al halterelor, imi place mult turismul. A venit la mine intr-o zi un tovarăş de drumeţie şi mi-a propus: — Hai să organizăm un concurs de orientare turistică. — Dragul meu, nu sunt sportiv de performanţă. Cu toate acestea, find vorba de turism, facem şi an concurs, că n-o îl joc. — Nu-i chiar așa, a replicat amicul meu. Regulile acestui concurs sunt speciale. lată, pe scurt, cam ce avem de făcut: ne urcăm intr-un avion, fiecare cu cite o paraşută. (Numărul concurenţilor nu-i fix). De la, să zicem 2.000 de metri, legaţi zdravăn la ochi, ca-n jocul de-a baba oarba, sărim, din timp în timp şi rind pe rind. Nu ştim deasupra cărui oraş, sat ş.a.m.d. Jos, care şi cum nimereşte, işi dezleagă ochii şi in cel mai scurt timp trebuie să ajungă la un anume punct, stabilit printr-un semnal sonor, urmînd să răspundă, in fata unui juriu, la anumite întrebări: pe ce traseu a circulat, în ce localitate se alia etc. Am uitat să precizez că totul se va petrece noaptea. Ca mijloc de orientare, nimic altceva decit ce-ji cade la îndemină •. Urmele — dacă ești în oraș, altele — dacă ești in altă parte. In cele din urmă, deși , toată afacerea asta imi cam mirosea a aventură, am acceptat-o. In noaptea următoare,, intr-un avion, ne-am urcat mai mulţi concurenţi. Ajunşi la o anumită trnălţime, legaţi bine la ochi, ne-am pipăit, care mai avea putere, inimile şi neram a- aruncat pe tind în hăul de dedesubt. Ce-am cugetat pînă mi s-am deschis paraşuta, nu o mai spun. Ajuns pe pămint mi-am scos §j legătura şi mi-am S frecat îndelung ochii, E după care i-am deschis E și am privit în jur. H Md aii am intr-un loc = necunoscut, din cite E imi dădeam seama j§ intr-un oraș destul = de arătos, în care = modernizarea urba- = nistică pătrunsese a- =dine. Ora era tîrzie, §i așa că nu mai era = V. FILIP § (Continuare in pag. 2) .