Flacăra Iaşului, iunie 1966 (Anul 22, nr. 6134-6159)

1966-06-10 / nr. 6142

Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN AL COMITETBILUI REGIONAL P.G.R. IAŞI ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANDI XXII, Nr. 6142 TINERI !• IUNIE 1966 4 PAGINI 2­ PANI ORGANIZAREA PRODUCŢIEI Calitatea şi controlul preventiv ■ Atributele materiei prime ■ Primejdia unor concepţii greşite ■ Răspunderea colec­tivă şi răspunderea personală Anii Industrializării socialiste in patria noastră au adus importante modificări şi in producţia de mobilă, trecîndu-se de la vechiul sistem meş­teşugăresc la producţia în serie, in fabrici utilate la un înalt nivel teh­nic. In aceste condiţii, calificarea a cunoscut o largă diversificare, cores­punzător fazelor de prelucrare a lem­nului — de la materie primă la pro­dus finit, — astfel că în sala de montaj se Intilnesc piese executate de sute de muncitori; ele trebuie sfi corespundă, Insă, Intrutotul proiectu­lui, încît îmbinarea lor, din care re­zultă produsul finit, să se realizeze cu precizie. Evident că nu e lucru uşor să se obţină precizia necesară în fiecare fază de prelucrare şi de aceea controlul preventiv este de o mare importanţă. In practica Fabricii de mobilă din Iaşi au fost perioade cînd, din cau­za unor neajunsuri, în unele faze de prelucrare erau necesare remedieri In faza de montaj, ceea ce avea ur­mări negative asupra ritmicităţii li­vrărilor, fără a mai vorbi de faptul că remedierile lasă o amprentă ne­plăcută şi asupra calităţii. In ultimul timp, Insă, datorită controlului pre­ventiv pe faza de prelucrare, ase­menea situaţii se văd tot mai rar. Aceasta nu înseamnă că atenţia con­trolorilor de calitate nu trebuie să fie mereu trează. Colectivul nostru de tehnicieni, controlori şi-a organi­zat astfel munca, încît să poată cu­prinde toate fazele şi este cointere­sat, din punct de vedere material, în obţinerea unei calităţi mereu îm­bunătăţite a mobilei. Datorită modu­lui cum este organizată munca lor, ei participă la recepţia semifabricate­lor dintr-o secţie în alta, avînd obli­gaţia să nu primească nici o piesă care nu corespunde calităţii cerute de secţia din care face parte. Se mai aude, uneori, cîte un glas răzleţ: „de ce trebuie atîta precizie, doar nu construim rachete ?". Dar a­­ceasta nu ne slăbeşte exigenţa, ci ne dovedeşte că trebuie să o sporim şi, o dată cu ea, să ne perfecţionăm, mijloacele tehnice de control. Pre­cizia in prelucrare, în fabrica noas­tră, a ajuns a fi de ordinul 0,1 mm., o precizie despre care, în vechile ateliere meşteşugăreşti, nici nu se putea vorbi. Dezbaterile despre cali­tate cuprind întotdeauna referiri la precizie ; despre precizie se vorbeş-­­ te cu regularitate în adunările luna­re ale grupelor sindicale, in consfă­tuirile de producţie. De curînd s-a luat măsura de a se face expuneri periodice in faţa aparatului tehnico­­ingineresc, pe baza materialului fap­tic din fabrica noastră, despre posi­bilităţile de îmbunătăţire continuă a gradului de precizie în prelucrare. Eficienţa controlului preventiv de­pinde mult de modul lui de organi­zare, la care aş vrea să mă refer, ţinind seama de experienţa colecti­vului fabricii noastre. In această pri­vinţă primim un sprijin preţios din partea cadrelor de conducere ale fa­bricii care, în controalele lor perio­dice, ne atrag atenţia asupra grind­­ ing. VASILE COHUŢ şeful serviciului C.T.C. Fabrica de mobilă — Iaşi (Continuare în pag. a 3-a) Mecanizatorii Ion Enache și Alexandru Bîrl­ileanu de la S.M.T. Vaslui, ce deservesc cooperativa agricolă din Mun­tenii de Sus, execută prașila a II-a pe ultimele hectare cu floarea-soarelui. raţia de eboşare. Harnicul colectiv de muncă din secţia a 4-a mecanică de la Ate­lierele Paşcani se menţine şi In acest an printre secţiile eviden­ţiate In Întrecerea socialistă. IN CLIŞEU : comunistul Constantin Florea — strungar — evidenţiat in întrecere. De la Începutul anu­lui el a dat peste prevederile pla­nului 80 de osii strunjite la ape­ LA ORDINEA ZILEI NTREIMA CULTURILOR De ce nu ţin toţi pasul cu raioanele avansate Umiditatea existentă în sol şi tem­peratura în creştere înregistrată în ultimele zile contribuie, după primă­vara neobişnuit de răcoroasă, la dez­voltarea mai accelerată a vegetaţiei. In scopul asigurării unor recolte spo­rite, la condiţiile climatice optime trebuie să se adauge în acest sezon o preocupare permanentă şi susţinu­tă pentru întreţinerea culturilor. Gri­ja pentru menţinerea apei în sol şi distrugerea buruienilor din culturi este caracteristică multor unităţi a­­gricole din regiune. Este vorba in primul rînd de unităţile din Trustul Gostat Iaşi, care se apropie de În­cheierea praşilei a doua la cultura porumbului. (Pînă pe data de 8 iu­nie a.c., aici se realizase din plan 88,4 procente). Din sectorul agricol cooperatist cele mai mari suprafeţe prăşite a doua oară sunt deţinute de cooperativele din raioanele care o­­cupă în harta alăturată zona albă. Primul se clasează raionul Hîrlău, unde s-a îndeplinit din plan 46,6 la sută. Aici se înregistrează, de altfel, în această săptămână şi viteza de lu­cru cea mai mare. Cu mult spor s-a lucrat In acelaşi interval de timp şi In cooperativele agricole din raioa­nele Iaşi, Paşcani şi Negreşti. In schimb, în raioanele Bîrlad, Vaslui şi în comunele subordonate oraşului Iaşi nu se observă nici acum sufi­cientă preocupare pentru lichidarea intîrzierilor la întreţinerea culturilor. Aşa, de exemplu, în cooperativele agricole bîrlădene, ritmul de lucru s-a menţinut cel mai scăzut din re­giune şi în ultimele zile. Nu e de mirare, deci, că raionul Bîrlad, con­tinuă să se situeze în urma celorlal­te raioane (praşila a II-a este exe­cutată atei pe abia 5,3 la sută din suprafaţa cultivată cu porumb). Des­făşurarea lentă a lucrărilor de între­ţinere este urmarea faptului că in numeroase cooperative agricole for­ţele existente nu sunt din plin folo­site. Factorii de conducere din uni­tăţile respective nu se ocupă cu răs­pundere de mobilizarea ţăranilor coo­peratori la lucru, ceea ce duce la o slabă participare a acestora la prăşit. Nici aportul mecanizatorilor nu este In multe locuri cel aşteptat. In unele cazuri repartizarea mijloacelor me­canizate­ în cooperative nu s-a făcut judicios. Aşa se face că într-o se­rie de brigăzi suprafaţa de întreţi­nut mecanizat ce revine unui agre­gat este de două ori sau chiar şi mai mare decit în altele. Se consta­tă, de asemenea, dese deficienţe în organizarea muncii la nivelul brigă­ (Continuare în pag. a 3-a) Situaţia executării prașilei a II-a la cultura porumbului la data de 8 iunie a.c. Au început praşila a Ill-a Ţăranii cooperatori din co­muna Godăeşti, ajutaţi de me­canizatori dau zor în aceste zile cu executarea lucrărilor de întreţinere a culturilor. Pînă acum, ei au executat două pra­­şile la toate culturile, iar de cîteva zile au început praşila a IlI-a. Această lucrare a fost efectuată deja pe 60 de hectare cu sfeclă de zahăr şi 32 de hectare cu floarea-soarelui. Cele mai bune rezultate au obţinut ţăranii cooperatori din brigăzile de cîmp conduse de Ion Hârja, Toader Bocu, VLAD ARMEANU coresp. PE MERIDIANELE GLOBULUI Lucrările Congresului al XV-lea al Partidului Popular Revoluţionar Mongol Couve de Murville despre rezultatele sesiunii N.A.T.O. S.U.A. „Marşul lui Meredith“ continuă ÎN PAGINA a 2-a Menirea consiliului de conducere A da viață hotărîrilor adunării generale (Din experiența cooperativei agricole din Prisecani) în curînd la raff Un spectacol al ansamblului de cîntece şi dansuri al armatei In cadrul turneului întreprins prin ţară, ansamblul de cîntece şi dansuri al armatei va poposi şi In oraşul nostru în ziua de 22 iunie, cînd va prezenta un spec­tacol. Din bogatul repertoriu ce cu­prinde peste 500 de creaţii vocale şi 160 de montări coregrafice au fost alese pentru programul ce va fi prezentat în curînd la Iaşi, fru­moase jocuri populare din diferi­te regiuni ale ţării şi dansuri ostăşeşti, cîntece dedicate partidu­lui, patriei socialiste, melodii in­spirate din folclorul nostru, arii din operete etc. Evantai de foc. (Instan­taneu de la Uzina meta­lurgică din Iași). A­GENDA 3 | Spectacolul muzical-coregrafic (prim dirijor colonel Stelian Dinu — maestru emerit al artei, maeş­tri de balet Gheorghe Baciu — artist emerit — şi Vladimir Be­­dea), se bucură de concursul unor solişti talentaţi ca : Ion Bogza, Po­lina Manoilă, Ana Gavrilescu- Piuaru, Aurelia Jurj, Ileana Sfet­­cu, Nicolae Mocanu, Stanciu Si­­mion şi Ion Milu. Şantier de construcţii la Boureni PAŞCANI (de la subredacţia zia­rului ,Flacăra Iaşului“). De citeva zile, în centrul satului Boureni, din comuna Moţca, s-a des­chis un nou şantier de construcţii. Aici se va ridica, din fond central, un magazin modern universal cu bu­ fet. In scurt timp se vor încheia lu­crările la fundaţii, urmand ca săptă­­mlna aceasta să se treacă la execu­tarea zidăriei. VASLUI (de la subredacţia zia­rului .Flacăra Iaşului“). In ziua de 7 iunie a.c., Biblio­teca raională Vaslui a primit vi­zita unei delegaţii de lucrători din Ministerul Invăţămintului şi Culturii din Republica Populară Ungaria. Cu acest prilej, a avut loc un schimb de păreri în pro­blemele muncii cu cartea, al me­todelor de organizare a reţelei de biblioteci comunale şi săteşti şi al metodelor folosite în deser­virea cu cărţi a cititorilor. A fost vizitată biblioteca comunală Mun­teni de Jos. GH. BALAUTA BÎRLAD (de la subredacţia zia­rului „Flacăra laşului"). Zilele acestea a fost expediat spre Olanda un prim lot de rul­menţi axiali şi oscilanţi realizaţi de metalurgiştii birlădeni. In prezent, se fac pregătiri pentru a se expedia un lot de rulmenţi în Iordania care, de asemenea, primeşte pentru prima oară rul­menţi fabricaţi la Bîrlad. In felul acesta, Olanda este al 30-lea beneficiar extern al F.R.B., iar Iordania al 31-lea. Vacanţă studenţească Pentru studenţii fruntaşi la Învă­ţătură, Consiliul U.A.S. Iaşi pune la dispoziţie, şi In această vară, nume­roase bilete gratuite de odihnă şi tratament. Astfel, numai In tabăra studenţească Costineşti de pe litoral vor pleca, In 6 serii a cite 12 zile, aproape 1.000 de studenţi ieşeni, iar în cea de la Piriul Rece, peste 250. De asemenea, vor fi repartizate circa 700 de bilete pentru tratament în diferite staţiuni balneo-climaterice de pe întreg cuprinsul ţării. Totodată, amatorii de turism pot efectua excursii cu preţ redus în Delta Dunării, Munţii Apuseni, Mun­ţii Retezat, Munţii Rodnei, la Piatra Craiului, Iezer, Paring, Lotru, Şu­­rlan, Cibin şi alte localităţi. Expoziţie La Casa de cultură din Vaslui s-a deschis recent o expoziţie a Muzeu­lui etnografic din Iaşi. Sunt expuse cele mai reprezentative obiecte din sălile muzeului ieșean ca­ obiecte de port, Instalații tehnice populare ş. a. SATUL CARE DANSEAZĂ Omul de lingă mine are pal­mele bătătorite şi aspre. Are obrajii, gîtul şi un colţ de piept, chiar sub bărbie, adlt­cit îngăduie deschizătura cămă­şii, ca un triunghi isoscel cu ascuţişul în jos, înnegrite de soare. Deasupra sprîncenelor, fruntea-i lată face trei cute a­­dînci, ca trei hăngașe. De la crestătura de sus, pînă sub ră­dăcina părului sur, are o dungă albă ce seamănă cu o pangli­că. Acolo, din cauza pălăriei, n-a ajuns soarele. Pe omul de lingă mine îl cheamă Gheorghe. Moș Gheor­ghe. II întreb: — Citi ani ai mata, moș Gheorghe? —­ Apoi, știu eu... Cînd s-a terminat cooperativizarea, a­­veam cam zece peste o jumă­tate de veac. Parcă grija asta am eu : să număr anii ?!... Omul de lingă mine, moș Gheorghe, îmi povestește des­pre munca lui. Lucrează în sec­torul viticol, în cooperativa a­­gricolă din Arsura—Huşi. — Dumneata ai auzit de vi­nul de Pîhneşti? mă întreabă moş Gheorghe. — Am auzit. — Da’ de băut, l-ai băut? — Nu prea. Omul de lingă mine dispare cîteva minute şi revine cu o ulcică de untdelemniu. In preajma licorii care şi-a cîşti­gat o binemeritată faimă, moş Gheorghe îmi povesteşte des­pre nişte fete şi nişte băieţi care vor ca Pîhneştii să nu fie pomenit doar ca sat de podgo­rii şi podgoreni. — Prin 1963 — povesteşte bătrinul a venit ca profesor flăcăul ista al lui Voloacă, Ion. Nelu, cum li mai zicem noi. Fiind băiet cu tragere de inimă pentru baştina lui şi plăcîndu-i mult jocul nostru din moşi strămoşi, ce-a zis? „Ia să în­cerc eu să înjgheb o echipă de dansuri". O început întîi cu şcolarii, cu cei mici. Azi un pas la stînga, mîine unul la dreapta... cu ce mai ştia el, cu ce mai prindea de pe la noi, iştia mai în etate, voia să facă lucru sănătos. Azi oleacă, mîine oleacă, vreo cîţiva băieţaşi au deprins paşii şi, la îndemnul profesorului, s-au apucat să-i înveţe şi pe alţii: fraţi mai mari, prieteni. Noi, cei din sat, nu prea ştiam mare lucru des­pre ce au ei de gînd, cînd, în­­tr-o bună zi, aud că la cămi­nul cultural se va da o serbare la care va lua parte şi echipa de dansuri. Mulţi se întrebau: „Care echipă de dansuri, că pe la noi nu s-a pomenit aşa ceva de cînd ne ştim?". Moş Gheorghe face o pauză, atît cît li trebuie să umple din nou paharele şi să sorbim cîte o înghiţitură gospodărească. A­poi, zice mai departe : — Drept să-ţi spun, de la început mi-au plăcut. Cu toate că nu aveau costume naţionale la fel — le împrumutaseră şi ei de unde apucaseră. Jucau, o­­mule, de se hurduca scena cu ei. „Unde joacă moldovenii, dedesubt pămîntul geme" — aşa strigau. Şi doar îs nişte gîgîlice cît nişte chitonage cu care mustuiam poama pe vre­muri. Ei, află mata că de a­­tunci, iaca îs trei ani, la noi la Pîhneşti toată lumea joacă. Să te faci o dată a trece pe lingă şcoală, unde-i şi grădiniţa, ai să vezi, în recreaţii, cum toţi ţîncii ţopăie, parcă ar fi nişte vrăbii, zău aşa. Ea, într-o seară — nu mi-a fi ruşine să-ţi spun —m-am pomenit, fără să vreau, frămîntînd pămîntul, în pas de Ciobănaş, prin ogradă, de s-a minunat baba, crezînd că, doamne fereşte, m-oi... Ca s-o liniştesc, i-am zis: lasă, măi femeie, poate om face păreche în echipă. Ce, numai cei din Flă­­mînzi pot ? Deocamdată, formaţia aceas­ta neobişnuită cuprinde doar două generaţii: copii şi tineret. Curînd, insă, se vor alătura şi bătrînii, leatul lui moş Gheor­ghe, care vor transmite como­rile păstrate de la străbuni. Nu de mult, pe micul ecran al televizorului, am văzut pe şcolarii din Pîhneşti jucînd. Mă uitam la chipurile lor radiind de sănătate şi de bucurie, abu­rite de flăcările aprinse ale jo­cului, frumosului nostru joc popular, şi, nu ştiu cum, mi-au venit în minte versurile lui Coşbuc, din „Nunta Zamfirei": „Trei paşi la stînga binişori şi alţi trei paşi la dreapta lor; / Se prind de mîini şi se des­prind,­ Se-adună-n cerc şi iar se-ntind/Şi bat pămîntul tropo­­tind din tact uşor". Să evidenţiezi pe cineva, e treabă dificilă, deoarece cele 30, 40, 50 ori mai multe perechi formează un tot. Iată, Popa Do­rina, din clasa a II-a, nu are un an de cînd face parte din for­maţie. Cînd o vezi pe scenă, însă, zici că joacă de cînd s-a născut. Iar la şcoală — numai 9 şi 10. Bîrsă Maria, de exem­plu, e cea mai bună la învă­ţătură pe şcoală. De fapt, ea nu-i singura dansatoare din fa­milie : mai sînt şi surorile ei — Valeria şi Lila, ultima la ti­neret. ...Pîhneşti, un sat din comuna Arsura, raionul Huşi, vestit prin hărnicia oamenilor. Pînă acum­­ trei ani, aici oamenii jucau­­ doar la nunţi şi la hore. In hai- | nele obişnuite. De trei ani în-­­ coace, costumul nostru naţional şi jocul, neasemuitul nostru joc popular, au devenit familiare a oricui. Pîhneștii e satul care­­ dansează. Iar faima dansatori- f lor lui se pregătește să întrea- . că pe cea dobîndită de licoa- \ rea untdelemnie din partea lo- * cului. VASI­LE FILIP I I I I I I­I­I I I I Adunate şi... redate iT% w s w ■ ©® Calatorii de agrement I Dragi cititori, doriţi să vă delec-I taţi, Indiferent dacă sînteţi în inte­res da serviciu ori în timpul liber, şi să vă acumulaţi amintiri din cele I­I mai variate ? Vă recomandăm o că­lătorie de... „agrement", pe care v-o procură, cu destulă îndemînare unii vatmani ce conduc tramvaiele I pe ruta Piaţa Gh. Dimitrov — Go­­pou. ... De la Institutul agronomic,­­ după ce-şi aruncă ochii la ceas, vat- I mânui porneşte tramvaiul încet, ofe-I rlndu-ţi posibilitatea să-ţi mai arunci privirile prin împrejurimi, apoi se avlntă în cursă. O ciocnire cu ve- I cinul, graţie Indemînării conducăto-I * rului, te anunţă că e staţie. Apoi, din nou în cursă. Stîlpii, copacii, ce străjuiesc Gopoul, rămîn de... lemn I în faţa bolidului ce se prăvale cu viteză cosmică şi care lasă să se răspîndească în văzduh cea mai va­riată gamă de... trăncănituri, de parcă o cumplită avalanşă a dislocat toate stîncile carpaţilor şi le-a pră­vălit în haos. I I I dim la timpul ce fierbe în loc pînă tramvaiul face întoarcerea de 360 de grade prin cel mai tînăr parc te-I­şean, tramvaiul se opreşte — in sfîrşit — se pare că pentru totdeau­na, în Piaţa Dimitrov. Vagoanele sînt asaltate, se transformă în uriaşe cu­ I tit de sardele. Vatmanului nu-i pasă însă. El a părăsit cabina şi se odih­neşte liniştit pe banca special am-I plasată,­­ori la umbra acoperişurilor. Minutele trec, îţi transferi greuta-t tea de pe un picior pe altul, o iei de la capăt cu transferul, vatmanul nici nu se mişcă. El cască a som-nolenţă. Deodată, parcă-şi aduce aminte că­­ este totuşi în plin serviciu, aşa că se avîntă în cabină, smuceşte va- goanele din încheieturi şi... dealul. Zgomotul produs de un bombardier I în picaj, nu alta, pare uruitul scos de bolidul în plină escaladare a dea­lului lui Eminescu. Plăcerea, călătorule, ţi-e şi mai fascinantă văzînd că drumul se scur- I tează de la clipă la clipă, graţie ce- i lui de la reostat, care aruncă doar I o privire în locul unde ar trebui să oprească şi, mulţumit, se avîntă spre urcuş. Buna dispoziţie ţi-e stricată nu­mai de acei (ah, ce oamenii), care vor totuşi să coboare în staţiile o­­bişnuite şi care, neavînd posibilita- t tea de a coborî, posibilitate rete­­­­zată de vatman, îşi manifestă nemul­ţumirea, a lor, bineînţeles, prin vo­ciferări, strigăte, apeluri, rugăminţi neputincioase, de bună seamă. Ii as­culţi şi te gîndeşti să te dai jos în prima staţie. Că n-ai să reuşeşti, asta e altă poveste. Te alături, deci, corului de nemulţumiţi şi implori pe vatman. Zadarnic însă,­ cum zadarni­ce s-au dovedit şi intervenţiile ce­tăţenilor, în ziua de 7 mai, orele 15,30, care, în loc să coboare la Universitate, au ajuns la grădină, iar de la grădină la Spital şi, poate, da­că nu se azvîrleau din mers pe tro­tuare ar fi ajuns la Institutul agro­ GORNELIU HUŢANU ... După înscrierea curbei, cu a­­devărat de sacrificiu, dacă ne gîn- (Continuare în pag. a 3-a) y

Next