Flacăra Iaşului, iulie 1966 (Anul 22, nr. 6160-6186)

1966-07-22 / nr. 6178

A a 4 A . A is" C f PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.C.R. IAŞI ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANDI XXII, Nr. 6118 VINERI 22 IULIE 1966 4 PAGINI 25 DANI O sarcina urgenta: TERMINAREA SECERIŞULUI De ce întîrzie treierişul ? Atenţie sporită executării arăturilor de vară! Numărul unităţilor agricole de stat şi cooperatiste care termină recoltatul griului creşte în fiecare ii. In multe locuri, mecanizatorii şi ţăranii cooperatori string acum re­colta de pe ultimele suprafeţe. Cele mai importante succese în această campanie au fost înregistrate pînă acum de Trustul Gostar Bîrlad (grîul este cules în proporţie de aproape 89 la sută). Aceleaşi aprecieri se pot face şi la adresa cooperativelor agricole din raioanele Huşi (87,4 la sută), Bîrlad (85,5 la sută) şi Hîrlău (85,5 la sută). In numeroase unităţi ritmul cam­paniei agricole s-a înviorat mult în ultimele zile. Bilanţul săptămînii in curs demonstrează, însă, că hotă­­rîrea de a scurta cît mai mult dru­mul recoltei din lanuri în hambare nu este caracteristică peste tot in regiune. Iată un exemplu: în raio­nul Negreşti s-au făcut simţite se­rioase defecţiuni organizatorice chiar de la sosirea momentului optim pen­tru seceriş. De existenţa lor consi­liul agricol şi uniunea cooperatistă raională şi-au dat seama încă înainte de a se trece din plin la recoltat. Era de aşteptat, deci, ca pentru îndrep­tarea lucrurilor să se ia de urgenţă măsuri corespunzătoare. Nu s-a în­­tîmplat însă aşa. Dacă la începutul acestei săptămîni, raionul Negreşti mai avea în urmă comunele din ra­za oraşului Iaşi şi raionul Paşcani, acum el se situează pe penultimul loc din regiune. La fel au dat îna­poi cooperativele agricole subordo­nate oraşului Iaşi, care, cu cele 50,8 procente realizate din planul de recoltare a griului, sunt astăzi cele mai intîrziate la seceriş. In această perioadă, sarcina prin­cipală în agricultură este încheierea grabnică a secerişului. Concomi­tent, trebuie urgentat şi treieratul recoltei. Grîul a fost de-acum strîns de pe 76,1 la sută din suprafaţa de­ţinută de cooperativele agricole din regiune. Cu toate acestea, nu e tre­ierată decît abia o treime din recoltă. Nu mai vorbim de tărăgă­ (Continuare în pag. a 2-a) Situaţia recoltării griului la data de 21 iulie a.c. Alte cooperative agricole au terminat recoltatul în raionul Hîrlău Ţăranii cooperatori şi me­canizatorii din raionul Hir­­lău, mobilizaţi de organi­zaţiile de partid, folosesc din plin mijloacele existente şi fiecare oră bună de lu­cru pentru a strînge grabnic recolta de păioase. Primele unităţi au şi anunţat termi­narea secerişului. Este vorba de cooperativele agricole din Balş, Româneşti, Chiş­­căreni şi Prăjeni. Pînă aseară, în raionul Hîrlău a fost recoltată su­prafaţa de 20.960 de hecta­re, adică 85,5 la sută din su­prafaţa existentă, în raionul Iaşi La cooperativa agricolă din Prisecani s-a încheiat se­cerişul încă de pe data de 20 iulie. In fruntea acestei lucrări s-au situat ţăranii cooperatori din brigăzile con­duse de Emil Drăgan şi S. Ciobanu. Paralel cu seceri­şul, mijloacele de transport au fost mobilizate la căratul snopilor la aici, astfel că cele trei batoze treieră din plin. Pînă acum a fost treie­rată recolta de pe 250 de hectare din totalul de 510 hectare cîte au fost ocupate cu grîu. * In raionul Iaşi au mai ter­minat secerişul şi cooperati­vele agricole din AmMeşeni Epureni şi Movileni. C. Călăraşii activist de partid AGENDA Noi maşini şi utilaje Secţiile Atelierelor „Nicolina" continuă să fie dotate cu noi ma­şini şi utilaje. Recent, echipele de ajustori şi electricieni con­duse de Vasile Blaga şi, respec­tiv, V. Simionescu au montat şi dat în funcţiune, în secţia fieră­rie, un ciocan electric de 500 kg. De asemenea, au mai sosit 5 grupuri electrice pentru sudură, de 500 amperi fiecare, şi două strunguri transferate de la uzi­nele „Progresul" Brăila. Pentru îmbunătăţirea operaţii­lor de manevră în incinta între­prinderii, se foloseşte în prezent o locomotivă Diesel de 120 G.P., sosită de curînd în întreprindere. Noile utilaje contribuie la îmbu­nătăţirea înzestrării tehnice a A­­telierelor, la realizarea în mai bune condiţii a sarcinilor de plan in secţiile respective. VASILE DODU coresp. in tabăra de pionieri de la Muncel PAŞCANI (de la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului"). Aşezată într-un decor plăcut, în mijlocul pădurii Muncelul din raionul Paşcani, tabăra de pionieri şi şcolari de la Muncelul de sus şi-a primit noii oaspeţi. Este vorba de cea de a treia serie de pionieri din şcolile regiunii Iaşi, care-şi petrec aici o parte din vacanţă. Ca şi în­­seriile pre­cedente, cei 186 de copii vor participa la activităţi instructiv­­educative din cele mai variate­­ programe cultural-artistice, con­cursuri pe diferite teme, jocuri distractive, drumeţii prin împre­jurimi, vizitarea Casei memoriale „Vasile Alecsandri" de la Mir­­ceşti, jocuri sportive la care se adaugă programe la televizor, a­­udiţii la radio etc. Viitoarea stagiune teatrală la Bîrlad In stagiunea viitoare, Teatrul­­de stat din Bîrlad va prezenta în deschidere: „Harap Alb" — dra­matizare de G. Vasilescu după I. Creangă. Tot în această sta­giune vor mai putea fi vizionate spectacolele: „Simple coinciden­ţe" de Paul Everac, „3 crai de la Răsărit" de B. P. Haşdeu, „O mişcare greşită" de Virgil Sto­­enescu, „Naufragiaţii" de Şt. Ber­­ciu, iar din repertoriul universal „Evantaiul doamnei Winder­­mmeer" de Oscar Wilde şi „Ju­piter se amuză" de Gronin. S­port Mîine şi duminică. Incepînd de la ora 17, Teatrul de vară din Iaşi va găzdui o etapă interre­­giuni la box. Vor participa cei mai buni pugilişti din regiunile Bacău, Suceava şi Iaşi. CONSTANŢA 21 (Agerpres) Ieri, la Constanţa, s-a disputat cel de-al doilea meci al finalei cupei balcanice" la fotbal in­tre echipele Farul şi Rapid Bucu­rești. Intîlnirea s-a terminat cu scorul de 2—0 (0—0) în favoarea fotbaliştilor bucureşteni, care astfel cîştigă „Gupa balcanică" ediţia 1965-1966. R­­ecent, am avut ocazia să vizi­tăm şantiere de construcţie (ale grupurilor 2 Bîrlad şi 3 Iaşi) dispersate în diverse puncte­­ ale re­giunii şi să stăm de vorbă cu ingineri, mai­ştri, şefi de brigăzi. Printre altele, am cău­tat să vedem cum este organizat controlul de calitate, periodicitatea şi efectele acestuia. Constatările ne-au dus la concluzia că, în a­­ceastă direcţie, situa­ţia nu este de natură să satisfacă cerinţele. In principal, se acuză lipsa unor suficiente cadre tehnice care să asigure asistenţa, în­drumarea, supraveghe­rea şi, bineînţeles, con­trolul producţiei. „Ca să existe o or­ganizare riguroasă a producţiei şi a muncii, un control permanent al calităţii — ne spu­nea ing. Aurel Alexa, şeful de lot la lucra­rea de modernizare a drumului Iaşi — Rădu­­căneni — am avea ne­voie de­ un tehnician I sau II, un ataşamen­­tist, un normator şi mai ales de 3 maiştri, cîte unul la statia de asfalt, la poduri şi pen­tru lucrările de moder­nizare. Cu aceste ca­dre am putea asigura un plus de organizare, supraveghere şi con­trol, dar nu le am pe toate. Ne lipsesc în­deosebi maiştri, pe în­tregul şantier neexis­­tînd decît unul singur care se ocupă de toa­te. Punctele de lucru sunt dispersate la dis­tanţe relativ mari, 10— 15 km. şi chiar mai mult şi, este de la sine înţeles, singurul mai­stru pe care-l avem nu poate fi pretutin­deni, în acelaşi timp. Dacă reţin că nu toţi şefii de echipă sînt de strictă specialitate, că, în general, nu se poate conta pe sută la sută conştiinciozitate, con­cluzia e clară. Echipele de lucru sunt slab în­drumate şi urmărite , organizarea producţiei staţiei de asfalt, lipsită de asistenţă tehnică, este defectuoasă. Un prim efect se observă asupra creşterii duratei de execuţie pe şantier. In plus, eu sunt supra­solicitat mai ales că de­ţin funcţii multiple şi răspund de şantiere si­tuate la mare distan­ţă unele de altele: sunt inginerul şef al şantierului 34 (din grupul 3), şef de lot la modernizarea drumului Iaşi — Răducăneni, conduc lucrările de as­faltare a drumurilor in cvartalele de locuinţe din Iaşi şi construcţia altui drum la punctul Ghirita, mai răspund de statia de asfalt de la Holboca, dispensarul veterinar în construc­ţie la Isoi, de şantie­rul centrului de vini­­ficaţie din Răducăneni etc. In fiecare seară mă întreb­i unde să mă duc mai întîi mîi­ne dimineaţă?". Pe şantierul S.M.T. Băceşti, am putut ve­dea, la placa peste a­­coperişul remizei, că barele de oţel de la ar­mătura superioară a grinzilor erau alipite, adică fără distanţa pre­scrisă între ele, ceea ce face ca să nu fie în­globate bine în beton. Şeful şantierului, mai­strul G. Dragomir, şi-a notat „aspectul" şi a spus că va lua măsuri, preîntîmpinînd astfel o cauză care ar fi putut duce la o reducere a aderenţei dintre beton şi armătură, şi, intr-o anumită măsură, a re­zistentei. Nu suntem­ siguri că el ar fi observat sin­gur defectul şi acum nu garantăm că acesta a fost înlăturat, ulte­rior. Ne întrebăm însă: cine controlează cali­tatea, cînd, de cîte ori, cine constată lipsurile, cum se procedează pen­tru preîntîmpinarea lor ?. Cadre tehnice sunt puţine pe şantierele din regiune. Grupurile şi şantierele subordo­nate lor n-au servicii de control tehnic al ca­lităţii. Pe şantierul S.M.T. Băceşti un sin­gur maistru — şeful de şantier­e— răspunde de toate problemele şi e greu să sesizeze to­tul, mai ales în con­diţiile în care au fost atacate simultan toate obiectele viitorului S.M.T. Atunci cine ur­măreşte, cine răspun­de de calitate ?. Tov. ing. Ioan Ghiţă, directorul T.R.C., ne-a spus cam aşa: există un serviciu C.T.C. pe Trust, care dislocă 1— 2 ingineri sau tehni­cieni, cu sarcini per­ manente în acest sens, pe şantierele cu pon­dere mare. La gru­puri nu sunt asemene­a servicii, însă, pe baza unor programări preci-H. IONESCU (Continuare in pag. 3-a) CONTROLUL CALITĂŢII PE ŞANTIERE C. T. C.-işti numai la Trust? ÎN INTERIORUL ZIARULUI­­ Viaţa culturală ■ Din „culisele“ C. M. de fotbal pag. 3 pag. 2 Rulmenţi peste plan In cele două decade cîte au trecut din luna iulie a.c., me­­talurgiştii bîrlădeni au desfă­şurat cu multă energie între­cerea socialistă. Pe lîngă în­deplinirea integrală a tuturor indicatorilor de plan pe aceas­tă perioadă, ei au dat, supli­mentar planului, 780 bucăţi de rulmenţi de diferite tipuri. Bi­lanţul producţiei obţinute pes­te prevederile planului, de la începutul anului şi pînă acum, oglindeşte realizarea unui nu­măr de aproape 13.000 bucăţi de rulmenţi — succes la care au contribuit, îndeosebi, co­lectivele secţiilor forjă şi rec­tificare. Linie de țevi sudate de la Uzina metalurgică din Iași. Gospodăria agricolă de stet Strunga. După recoltarea grîului se execută arături în­ miriște. Peter G. Paul / Iniţiativă lăudabilă Din iniţiativa unor deputati din comuna Cozia, raionul Iaşi, aici au început, recent, prin muncă patrio­tică, lucrările de amenajare a unui parc situat în apropierea sediului Sfatului popular. Au fost amenajate alei cu nisip şi pietriş, rondouri de flori, garduri vii. In prezent, se lu­crează la un foișor și la o scenă în aer liber. In curînd, se vor instala bănci. In parcul din Cozia se vor orga­niza, pe timp de vară, toate mani­festările cultural-sportive din comună. PE flERIDIANElE ii citii ii ■ SOLIDARITATE CU VIETNAMUL EROIC Varşovia Sesiunea extraordinară a Seimului polonez Vizita la Bonn a preşedintelui de Gaulle G­rave incidente rasiale la Cleveland Caniculă. Fotó: Aurian ÎNSEMNĂRI La orice , în orice direcţie... Ora 22.30. In sala telegrafului liniştea e perforată de ţăcănitul sacadat al tele­imprimatoarelor. Elena Ghervan, lingă un telex, face situaţia telegramelor recepţio­nate şi transmise.­­ In medie, se transmit sau se recep­ţionează cîte 60 de telegrame pe oră, adică una în fiecare minut. Uneori şi mai mult. E telegrafistă de 15 ani. Pînă acum cîţiva ani lucra cu un aparat Morse. O muncă mult mai obositoare. Situaţia e în­cheiată. Elena Ghervan se pregăteşte să predea serviciul şi se gîndeşte* la odihnă. In locul ei rămîne Silvia Hîrţan : — La opt zile avem „o noapte mare”, li spunem „mare” pentru că trece mai greu. Dar e de lucru destul ca să nu bagi de seamă fiecare ceas care trece. Numai cînd vezi că afară se luminează, abia atunci simţi oboseală. Banda teleimprimatorului „curge” continuu. Pentru telegramele urgente, banda de hîr­­tie este tăiată în grabă, lipită de formular şi curierul de servici se pregăteşte să-i ducă imediat telegrama destinatarului, în plina noapte. Uneori o veste buna, alteori. . . Ora 23.30. In sala telegrafului liniştea e perforată continuu de ţăcănitul teleimpri­matoarelor. Ora 23.45. Aici, în această sală a tele­foanelor, în care ziua e un adevărat turn Babei, cînd fiecare telefonistă vorbeşte cu altcineva şi uneori chiar cu mai mulţi deodată, acum au rămas numai cîteva fe­mei. Cu Zonia Ionescu e dificil să stai de vorbă. Te ascultă şi-ţi răspunde numai intre două legături telefonice pe care Ie efectuează s — Da, da. Trebuie să ai multă răbdare, sâ fii calmă. Bucureştiule, ale Bucureştîu­­le.­­ 2 Intr-o noapte cam 30 de convorbiri şi pînă la 100 de avize primite şi trans­mise. . . Ora 0,15.­ în sala centralei telefonice au­tomate, printre cei care supraveghează mai­şinile sunt şi Constantin Gheorghiu şi Ni­­colae Pascaru, şefi de tură. „ Baza funcţionarii normale a centralei automate este serviciul de noapte,­ amintea N. Pascaru. După un anumit program­ ri­guros respectat, se fac verificările la toate maşinile şi instalaţiile, se restabilesc de­ranjamentele urgente. In noaptea aceasta, amîndoi vor verifica pînă dimineaţă 600 de maşini­. Ora 0.45. Toate legăturile interurbane, te­­lefonice, telegrafice, telex şi telefoto se adună în sala de înaltă frecvenţă şi sunt supravegheate de un singur om în aceasta noapte : electromecanicul Gheorghe Mere­­ghea. In gesturile lui se simte o grija deosebită faţă de aceste instalaţii com­plicate. Operatoarea de serviciu ÎI cere restabi­lirea unui circuit. Sprinten, Gheorghe Me­­reghea se urcă pe o scară, desface un capac, îndepărtează o lamă blocată. Şi* pînă dimineaţa, omul acesta se invîrte* stapîn pe el, prin labirintul de circuite* relee, cabluri şi fire. Ora 1.15. Oraşul, noaptea nu adoarme în întregime niciodată vegheat de stelele care suferă de o insomnie cosmică. Ajuns acasă* tîrziu, mai răsfoiesc cartea de telefon cu gîndul la cei printre care am petrecut o parte din noapte. Mă opresc la un anunţ 2 îiLa orice oră d in orice direcţie* puteţi transmite prin telefonul dv. î Tonul nu e încă domesticit cum trebuie şi de multe ori telefoanele ne rezervă surprize, uneori neplăcute. Dar nu poţi sâ nu încerci un sentiment de recunoştinţă faţă de cel care veghează noaptea aşteptînd un apel tele­fonic* la orice oră* în orice direcţie.' N, AlOEfl ii

Next