Flacăra Iaşului, octombrie 1966 (Anul 22, nr. 6238-6262)
1966-10-01 / nr. 6238
ANUL nu. Nr. 12M 4 PAGINI 25 DANI ? C /? .eminescu » Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! Organ al Comitetului regional Iasi al P.C.R. si al Sfatului popular regional Perspective largi cercetării ştiinţifice în proiectarea construcţiilor O problemă centrală a platoului cincinal o constituie investiţiile,in realizarea cărora un rol deosebit revine şi proiectanţilor, care, prin soluţii tehnice inovatoare, pot contribui la folosirea cu maximă eficienţă a fondurilor materiale şi băneşti. Activităţii de construcţii, arhitectură şi sistematizare din regiunea noastră îi revin, prin planul cincinal, sarcini şi răspunderi, pe cit de Însemnate pe atît de frumoase şi mobilizatoare. îndeplinirea acestora poate fi accelerată prin aplicarea unor soluţii raţionale, noi, eficiente, prin adincirea şi dezvoltarea cercetării ştiinţifice in munca de proiectare, căreia ii este asigurat un timp nelimitat de acţiune. In etapa actuală, cind ştiinţa a devenit o nemijlocită forţă de producţie, ea capătă o însemnătate din ce In ce mai mare In viaţa societăţii, a oricărui stat in plină dezvoltare. Partidul şi guvernul orientează cercetarea ştiinţifică In primul rlnd spre efectuarea unor studii care să contribuie la progresul Întregii economii naţionale, la rezolvarea problemelor noi ale dezvoltării economice, stimulînd asigurarea unui echilibru între cercetarea aplicativă şi cea fundamentală, ambele trebuind să aibă finalitate practică, să contribuie la îndeplinirea sarcinilor desăvîrşirii construcţiei socialiste. Realizarea construcţiilor, din oraşul şi regiunea Iaşi, ridică în continuare probleme complexe privind fundarea in terenuri macropolice, structuri de rezistenţă economice din zidărie, beton armat şi metal, izolarea fonică şi zonificarea oraşului in funcţie de amplitudinea zgomotelor, sisteme rutiere ieftine in construcţii şi modernizarea drumurilor, sistematizarea localităţilor şi a teritoriului, arhitectura construcţiilor etc. Inţelegind rolul cercetării ştiinţifice la stabilirea soluţiilor in proiectare, ne-am propus ca, pe baza experienţei acumulate pînă în prezent, să lărgim colaborarea cu institutele de învăţămint superior şi de cercetare din Iaşi şi din ţară, şi în special cu Facultatea de construcţii şi Filiala I.N.C.E.R.C. Iaşi. La cercetarea acestor probleme cu caracter aplicativ şi fundamental, proiectanţii ieșeni işi vor aduce contribuţia, pe de o parte, la rezolvarea problemelor de producţie la nivelul tehnicii actuale, iar pe de altă parte la lărgirea cercetării ştiinţifice din ţara noastră. Roadele acestei munci au şi început să se arate cu prilejul proiectării Spitalului de pediatrie din Iaşi la care, împreunăcu Filiala I.N.C.E.R.C., Făcultatea de construcţii din Iaşi şi T.R.C. am cercetat un nou tip de planşeu din beton armat, obţinindu-se o reducere Conf. dr. ing. C. MIHAILESCU director al C.S.A.P.C. de circa 2 kg oţel pe m.p. planşeu şi o exploatare mai flexibilă, iar la fundaţiile blocurilor înalte din Tătăraşi, pe teren loessoid, o reducere a costurilor aprobate de circa 400.000 de lei. O importanţă deosebită o au măsurile pentru organizarea ştiinţifică a producţiei şi a muncii, care asigură pregătirea judicioasă şi desfăşurarea normală a proceselor tehnologice, organizarea in flux sau pe formaţii de specialitate, ritmicitatea producţiei, folosirea deplină şi eficientă a timpului de lucru, extinderea unor norme cu motivare tehnică. Aceasta creează condiţiile pentru perfecţionarea cercetării operaţionale, a teoriei dispoziţiei şi a celorlalte posibilităţi pe care le oferă modelarea matematică şi tehnico-electronică de calcul, privind munca de concepţie şi conducere a producţiei. Organizarea pe baze moderne a producţiei în întreprinderi constituie o condiţie principală pentru desfăşurarea unei activităţi tot mai eficiente. De aceea, un factor deosebit de important pentru realizarea sarcinilor actualului cincinal este întărirea disciplinei de plan, expresie a datoriei tuturor lucrătorilor din economie de a rezolva problemele planului la timp şi in cadrul strict al mijloacelor materiale şi financiare stabilite. Dacă ne referim la aceste probleme — organizarea ştiinţifică a producţiei şi a muncii şi disciplina de plan — constatăm că, în acest an, deşi prevederile planului au fost cunoscute cu mult înainte de către titularii şi beneficiarii de investiţii, totuşi, planul de proiectare aprobat a suferit pînă acum destule schimbări. Astfel, din 260 de faze de proiectare cu 1.132.000 ore medii convenţionale au fost scoase pînă acum 98 faze cu 439.700 ore medii convenţionale şi s-au introdus 141 faze de proiectare cu 509.000 ore medii convenţionale. Sunt încă beneficiari şi titulari de investiţii care mai cer încă şi acum proiectarea unor lucrări care să înceapă încă în acest an! Ne dăm seama că astfel, oricît ne-am strădui, organizarea ştiinţifică a producţiei în proiectare nu poate fi făcută în condiţii optime. Studiind, cu un colectiv de proiectanţi, cauzele care fac ca beneficiarii şi titularii de investiţii, proiectanţii şi executanţii să se găsească uneori surprinşi de nepregătirea condiţiilor necesare realizării investiţiilor, am ajuns la concluzia că ele se datoresc lipsei unei suficiente fun-damentări ştiinţifice privind planificarea, organizarea şi conducerea în perspectivă a realizării sarcinilor trasate. Profunzimea cu care a analizat conducerea superioară de partid şi personal tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al G.C. al P.G.R., planul cincinal, activitate ce reprezintă o înaltă şcoală a modului cum trebuie abordate problemele legate de cheltuirea chibzuită a mijloacelor materiale şi financiare şi măsurile necesare pentru ridicarea eficienţei economice a întregii noastre activităţi, ne obligă să părăsim improvizaţiile, ne obligă la studii şi fundamentări serioase. De aceea, pentru a cunoaşte din timp care activităţi din cadrul planului de investiţii sunt absolut necesare şi a căror dată de începere şi de terminare nu poate fi amînată, deoarece ar conduce implicit la depăşirea termenului de punere în funcţiune a construcţiilor, la folosirea necorespunzătoare a potenţialului uman şi material de care dispune regiunea — şi care operaţiuni şi activităţi n-au termene obligatorii de începere sau terminare, dar au durată de execuţie fixate, apreciem ca oportună elaborarea unui studiu privind planificarea, or(Continuare In pag. a 3-a) Calculul prin similitudine al planşeelor de la Spitalul de pediatrie din Iaşi, s-a făcut pe baza încercării unui model din plexiglas, scara 1:20. (Autori: ing. Gh. Palamaru şi ing. Mihai Constantin) Gladiolele de la Bivolari In curtea caseilaborator a cooperativei agricole din Bivolari, un loc, în suprafaţă de 9 ari era, de ani de zile, nefolosit. In primăvară, conducerea cooperativei agricole a hotărît să dea acestei palme de teren o întrebuinţare ingenioasă. Şi anume, să planteze gladiole. Zisul făcut Pentru munca ce s-a depus au fost consumate 70 de zile-muncă. Gladiolele recoltate, foarte frumoase, au fost valorificate. In felul acesta, cooperativa a încasat peste 10.000 de lei. AGENDA Complex al cooperaţiei meşteşugăreşti BIRLAD (de la subredacţia ziarului .Flacăra Iaşului“). Colectivul Grupului II şantiere construcţii-montaj Bîrlad a predat beneficiarului „ cooperativa .Progresul“ — noul complex de deservire al cooperaţiei meşteşugăreşti situat în cartierul Cetinei. Noua unitate de deservire a populaţiei are 8 secţii, printre care: confecţii şi încălţăminte, frizerie şi coafură, reparaţii radio şi televizoare etc. In prezent se montează mobilierul şi utilajul necesar. Chioşcuri moderne de difuzare a presei La Iaşi, au fost Instalate două noi chioşcuri de difuzare a presei, Încăpătoare, moderne. Acestea se află In b-dul T. Vladimirescu (colt cu str. V. Lupul şi în str. Primăverii (colt cu str- Tudora). In prezent, In praful Iaşi funcţionează 20 de chioşcuri de difuzare a presei. Un alt chioşc va fi instalat în aleea M. Sadoveanu. Noi cercuri metodice Pe lingă Casa raională de cultură din Hîrlău activează, de mai multă vreme, o serie de cercuri metodice, care au dat unele rezultate bune (cercul de iniţiere în muzica cultă, cel dramatic, cel literar, cel de acordeon). Nu de mult, aici s-a luat iniţiativa înfiinţării unor cercuri noi, venindu-se în acest fel în întimpinarea cerinţelor manifestate de către o seamă de frecventatori ai activităţilor Casei. Astfel, a luat fiinţă un cerc de fotoamatori, iar în cadrul cercului de studiere a limbilor străine, secţiei de limbă engleză i se mai adaugă cele de franceză, germană şi de rusă. Astăzi are loc deschiderea festivă a activităţii tuturor acestor cercuri metodice. rrrrath ri . O importantă realizare a tehnicii româneşti DEVA . In apropierea Combinatului siderurgic Hunedoara, pe valea Zlaştilor, a intrat în funcţiune o fabrică de dolomită metalurgică, cea mai mare unitate industrială de acest fel din ţară. Ea produce în cuptoare rotative dolomită metalurgică sintetizată, material necesar agregatelor siderurgice de la Hunedoara, întregul proces de producţie este mecanizat şi in cea mai mare parte automatizat. Capacitatea construită şi dată în exploatare în prima etapă este de 50.000 tone pe an, cu perspective de dezvoltare în viitor. Noua fabrică constituie o importantă realizare a tehnicii româneşti. Ea a fost proiectată în întregime de specialiştii de la Institutul de proiectări metalurgice Bucureşti, iar utilajele şi construcţiile metalice au fost executate la Uzinele constructoare de maşini Reşiţa, „Independenţa" — Sibiu, Uzinele „23 August" din Capitală şi altele. Lucrările de construcţie au fost executate de colectivul întreprinderii de construcţii siderurgice Hunedoara. (Agerpres) Echipa de electricieni, condusă de Dumitru Cojocaru, aparţinînd secţiei de reţele electrice Paşcani, lucrează la revizia postului de transformare din comuna Balş, raionul Hîrlău. Datoriei de a asigura stringerea şi depozitarea fără pierderi a recoltei i se adaugă preocuparea de mare răspundere de a executa la timp şi la un înalt nivel agrotehnic insămînţările de toamnă. Aceasta presupune o bună organizare a muncii, competenţă şi operativitate în rezolvarea diferitelor proble me ce apar. In acest sens s-a desfăşurat şi convorbirea pe care am avut-o zilele acestea cu tov. Neculai Ştefanache, preşedintele cooperativei agricole de producţie din Româneşti — Hîrlău. — Care-i stadiul recoltării culturilor ?n Floarea-soarelui de pe 370 de hectare este treierată. Producţia planificată a fost depăşită cu cîteva sute de kilograme la hectar. In prezent, trei autocamioane şi o remorcă transportă recolta de floarea-soarelui la baza de recepţie. Aşa cum ne-am prevăzut în grafic, pînă sîmbătă vom încheia această acţiune. S-a terminat şi transportul macului. La recoltarea sfeclei de zahăr este respectat graficul fabricii. Aceasta ne-a creat posibilitatea să mobilizăm toate forţele la culesul porumbului. — Porumbul solicită un mare volum de muncă. Cum procedaţi pentru a vă încadra în graficul stabilit ? — Am dat întîietate eliberării tarlalelor care vor fi semănate cu grîu. Aici au fost îndreptate toate forţele încă din primele zile. Aşa se face că acum 300 de hectare sunt deja eliberate, iar 9 tractoare ară porumbiştea, această lucrare fiind efectuată pe mai bine de 120 de hectare. Pe restul suprafeţelor ocupate cu porumb procedăm la fel. Adică, fiecare echipă taie strujenii, desfacă ştiuleţii, cit poate intr-o singură zi, leagă cocenii, îi clădeşte în glugi, La fiecare echipă am repartizat cele trei atelaje care transportă porumbul cules în ziua respectivă la pătule. Aplicîndu-se retribuţia suplimentară, cîntărirea produselor se face de către socotitorul brigăzii şi magazinei, în prezenţa fiecărui cooperator. Cantitatea rezultată la cîntărire se trece atît în registrul de magazie, cit şi în caietul personal al membrului cooperator. Rezultatul unei astfel de organizări a muncii este îmbucurător. Ţinem pasul cu graficul stabilit. Din 1010 hectare cu porumb, 510 hectar« sunt culese, iar ştiuleţii »pozitaţi în pătule. — Aţi pus bază trainică recoltei anului viitor în Consiliul de conducere, cu sprijinul neprecupeţit al inginerului agronom, a dat toată atenţia amplasării judicioase a culturii griului, fertilizării terenului, pregătirii unui bun pat germinativ, insăminţării soiurilor de grîu de înaltă productivitate, după cerinţele fiecăruia. Astfel, pentru griul amplasat după grîu, s-au fertilizat cele 270 de hectare repartizate cu cite 100 kg. superfosfat la hectar, pe toată suprafaţa, iar cu 50 kg. azotat la hectar numai pe tarlalele mai sărace. Continuăm fertilizarea porumbiştei cu îngrăşăminte complexe, fosfatice şi azotoase. — Care este stadiul însăminţărilor ? — Am terminat de însămînţat griul pe 270 de hectare pregătite cu mult timp înainte. După cum am spus, terenul, destinat insăminţării griului după porumb, este eliberat. In prezent, seară. Urmărim să pregătim un bun pat germinativ griului, discuind odată sau de două ori pentru a fărîmiţa cit mai bine bolovanii. In prezent, 52 ha. sînt deja pregătite. Cu forţele de care dispunem sintem siguri că vom termina însămînţatul griului în plină epocă optimă. — Intîmpinaţi deci cu rezultate bune „Sărbătoarea recoltei". — Aceasta este dorinţa membrilor cooperatori. AL. ATANASE Competenţă şi operativitate La G.A.S. Războieni se pregătește terenul destinat insămințării griului. PE MERIDIANELE GLOBULUI Lucrările O. N. U. Guvernul belgian cere revizuirea angajamentelor faţă de N. A. T. O. PE TEME EXTERNE RECITAL DE FARSE Pentru continua îmbunătăţire a studiului şi comportării studenţilor Invăţămîntul superior din tara noastră cunoaşte o continuă dezvoltare. Prin grija partidului şi a guvernului, sunt create posibilităţi de cuprindere a unui număr mereu sporit de studenţi. In prezent in instituţiile de învăţămînt superior studiază 136.000 studenţi, care se pregătesc in peste 200 de specialităţi. In acest an vor păşi pentru prima oară în instituţiile de învăţămint superior peste 33.000 de tineri, adică mai mult decit numărul total al studenţilor existenţi în România anului 1938. , Gratuitatea invăţămîntului, bursele de care beneficiază peste 60 la sută din studenţii ţării, căminele şi cantinele moderne construite în centrele universitare asigură studenţilor noştri condiţii bune de pregătire şi de viaţă, scutindu-i de greutăţile materiale chinuitoare care împovărau în trecut cea mai mare parte a tineretului universitar. Datorită eforturilor întregului popor, studenţii noştri îşi pot consacra întreaga putere de muncă pregătirii lor temeinice, pentru a deveni cadre de nădejde în opera de desăvârşire a construcţiei socialiste. Marea majoritate a studenţilor învaţă cu sîrguinţă, avînd conştiinţa îndatoririlor lor faţă de societate. Sînt însă cazuri, izolate, cînd unii studenţi neglijează îndatorirea lor principală, învăţătura, sau, prin comportarea lor, încalcă normele vieţii universitare. Cu prilejul deschiderii noului an universitar, ministrul invăţămîntului a emis un ordin prin care stabileşte reguli şi obligaţii ale studenţilor privind studiul şi comportarea lor în cadrul instituţiilor de învăţămint superior şi în viaţa socială. Studenţii au îndatorirea de a îndeplini în bune condiţii şi la timp toate sarcinile care revin potrivit planului de învăţământ şi programelor de studii, de a frecventa cu regularitate şi punctualitate cursurile, seminariile, de a participa la lucrările practice şi celelalte forme de activitate prevăzute în orarii. Totodată, se cere studenţilor să respecte pe profesori, conferenţiari şi celelalte cadre didactice, atît în cadrul instituţiei de învăţămint superior, cit şi în afara acesteia, să aibă o atitudine plină de deferenţă în timpul desfăşurării activităţilor didactice. Comportarea demnă şi civilizată a studenţilor trebuie să se manifeste şi prin ţinuta lor exterioară, faţă de care işi vor impune o deosebită exigenţă. Stridenţa vestimentară, aspectul neîngrijit şi neplăcut sunt incompatibile cu ţinuta unui student. Atitudinea tovărăşească şi respectul reciproc, politeţea şi decenţa in comportare trebuie să caracterizeze relaţiile dintre studenţi. Este necesar ca atitudinea civilizată să se manifeste în toate împrejurările, atit in instituţia de învăţămint, cît şi in societate. In cămine şi cantine, studenţii sunt datori să respecte normele de convieţuire în comun. In continuare se precizează obligaţiile studenţilor cu privire la îngrijirea şi păstrarea bunurilor materiale puse la dispoziţia lor. Studenţii au datoria că la atitudine combativă împotriva acelora care se abat de la normele de disciplină studenţească şi să dezvolte o opinie sănătoasă care să contribuie la întărirea şi creşterea prestigiului calităţii de student. Conducerile instituţiilor de învăţămint superior sînt chemate să ia măsurile necesare pentru asigurarea desfăşurării in bune condiţii a activităţii studenţilor. (Agerpres) De bună seamă, intr-o mai mare sau mai mică măsură, cu toţii, la anii noştri cei dinţii, am fost nevinovaţi ca nişte ingeri, dar şi neastimpăraţi ca muştele de casă, mindri ca şi părinţii noştri, drăgăstoşi ca duioasele turturele, îndărătnici mai dihai decit cadrii, naivi asemeni unor minţi şi, Îndeobşte, foarte sentimentali, ca, dealtminteri, aşa precum sunt şi aud fie mereu toţi copiii de pe lume. Noţiune mereu deschisă şi temă totdeauna arzătoare, la ordinea zilei, fericirea e un mare ideal uman. Specialiştii In materie, astfel ca sociologii, pedagogii, psihologii, medicii şi ceilalți, împreună cu noi toți, conchid, pe temeiul investigaţiilor lor şi a cunoaşterii profunde a vieţii, că nu reuşeşti să fii fericit aşa, de unul singur, marile fericiri fiind acelea care se impart, mai ales în cadrul pe care le realizează familia. Pe această linie, desigur, nu e de loc greu de observat şi de recunoscut că, în vremea si in conditiile societăţii noastre socialiste, cind statul acordă din ce în ce mai eficient şi cu tot mai deplină generozitate, o exemplară bună purtare de grijă şi o deosebită atenţie faţă de ocrotirea mamei şi copilului, urmărind, prin toate mijloacele, continua îmbunatăţire a vieţii şi ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc, tuturora ne este hărăzită posibilitatea de a fi fericiţi. Asta înseamnă că avem cu toţii dreptul şi datoria să realizăm raporturi armonioase şi constructive cu semenii noştri, şi în cadrul plin de dragoste şi de afecţiune al familiei considerată ca nucleu al societăţii. Ne este asigurat climatul optim pentru a ne valorifica însuşirile pe care le avem, lăsînd în urma noastră înfăptuiri dintre cele mai vrednice de stimă şi nu părăsind viaţa astfel incit să ne piară definitiv numele aşa cum piere urma păsărilor în văzduhuri ! La toate acestea ne gîndeam deunăzi şi cam despre aceste probleme discutam recent cu ocazia unei mai lungi vizite pe care ne-am îngăduit să o făcem pe şantierul noului spital de pediatrie şi pe urmă prin cîteva unităţi spitaliceşti din oraşul Iaşi, poposind ceva mai mult în incinta Spitalului orăşenesc clinic de pediatrie de pe strada Elena Doamna şi, mai cu seamă, pe sălile, in rezervere şi în pavilioanele Spitalului clinic de obstericâ şi ginecologie de r strada Cuza Vodă. La a ta din urmă l-am r cut pe dr. Gheorghe cu, directorul insl am dat, de aser o mai veche de-a noastră diatru N. 7 duce serviciul nat copiilor prevn.^rf preună cu aceştia pe tind, apoi cu cadre medicale de state, ca şi împreui' serie de cadre medii vut prilejul să că mai îndeaproape edificăm asupra rivnei şi priceperi. mai pretutindeni, zice, se munceşte Continuare In ION ISTRATI Copiii— o mare fericire Scriitorii $1 cotidianul