Flacăra Iaşului, decembrie 1966 (Anul 22, nr. 6290-6316)

1966-12-01 / nr. 6290

ANUL XXII, Nr. 6290 JOI 1 DECEMBRIE 1966 4 PAGINI 2) DANI 9 CP Proletari din toate ţările, uniţi-vâ ! Organ al Comitetului reprm­al Iaşi al P­C­R şi al Sfatului nonutar regional ASIGURAREA FONDURILOR PENTRU PENSIONAREA ŢĂRANILOR COOPERATORI Un larg ecou au stirnic în masele de ţărani muncitori, de pe întreg cuprinsul patriei noastre, documentele Congre­sului al IX-lea al Partidului Comunist Român, în care se subliniază că o problemă ce va trebui să-şi găsească rezol­varea In cel mai scurt timp este stabilirea regimului de pensionare a ţăranilor coopera­tori la bătrineţe, în caz de incapacitate de muncă, cît şi pentru copiii orfani de ambii părinţi. Precum se ştie, Con­gresul ţăranilor cooperatori a votat în unanimitate documen­tele privind introducerea siste­mului de pensionare a membri­lor cooperativelor agricole. En­tuziasmul cu care a fost primit Statutul Casei de pensii de către masele largi, prin care se asigură rezolvarea pentru prima dată în ţara noastră a acestei probleme de mare importanţă socială, dovedeşte că ţărănimea urmează cu în­credere îndemnul partidului. Ei văd în măsurile adoptate per­spectiva îndeplinirii dorinţei fireşti a numeroase generaţii de ţărani ca prin munca lor să poată avea la bătrâneţe pro­priile lor mijloace de existenţă care să le asigure o viaţă dem­nă, senină şi ferită de griji. Se înţelege că fiind vorba de o acţiune fără precedent, pregătirea pensionării celor în­dreptăţiţi a cerut din partea noastră, a Uniunii regionale, a celor raionale, a comitetelor fi­lialelor Casei de pensii, plusul de efort pretins de orice în­ceput de drum. Accentul l-am pus, fireşte, pe asigurarea în­tregului volum de fonduri ne­cesar acoperirii pensiilor din cele două surse ale sale — cota de 3,5 la sută din valoa­rea producţiei globale a fiecă­rei unităţi agricole şi contri­buţia personală a membrilor cooperatori. Cît de mare im­portanţă s-a acordat acestei probleme ar fi suficient să ară­tăm că activitatea comitetului filialei regionale a fost anali­zată în trei şedinţe de birou M. CREŢU preşedinte al Uniunii regionale a cooperativelor agricole de producţie ŞTEFAN LUNGEANU preşedinte al Filialei regionale a Casei de pensii executiv şi in două şedinţe de lucru cu tot activul Uniunii re­gionale. De asemenea, activi­tatea comitetelor filialelor raio­nale ale Casei de pensii a fost analizată în cel puţin două şedinţe de birou executiv. Bi­roul executiv al Uniunii noas­tre regionale a Îndrumat şi sprijinit birourile executive ale uniunilor raionale, comi­tetul filialei regionale şi filia­lelor raionale ale Casei de pensii în legătură cu constitui­rea fondului de pensii, obţine­rea adeziunilor, întocmirea şi soluţionarea dosarelor de pen­sii. Pentru anul 1967 cele 238 cooperative agricole din regiu­nea noastră trebuie să contri­buie la formarea fondului de pensii cu suma de peste 40 milioane de lei. Pină în pre­zent, s-au și depus 30.568.622 de lei ceea ce reprezintă 75,7 la sută, planul de încasări pî­­nă la această dată fiind de­păşit cu 5,7 la sută. Pentru acest trimestru s-a reuşit să se încaseze în 45 de zile su­ma de 3.758.571 de lei. Cele mai bune rezultate le-au obţi­nut filialele raionale Vaslui, Paşcani, Hîrlău şi Huşi. Men­ţionăm că filiala raională Vas­lui a realizat planul pe trimes­trul IV în proporţie de 76 la sută. Această sumă reprezintă cota de 3,5 la sută din valoa­rea producţiei globale. Alte 4.069.308 lei au fost înca­saţi din contribuţia personală a membrilor cooperatori. Tre­buie să arătăm, însă, că încasă­rile din contribuţia personală sunt încă nesatisfăcătoare. De aceea, uniunile raionale al co­operativelor agricole şi consi­liile de conducere ale unităţi­lor au datoria de a impulsiona această acţiune. Pentru aceasta este necesar să se generalizeze experienţa pozitivă, să existe peste tot suficientă preocupare. Rezultatele bune de pînă a­­cum îşi găsesc explicaţia, în primul rînd, în situaţia finan­ciară a cooperativelor agri­cole. Spre exemplu, cooperati­va agricolă din Comarna, ra­ionul Iaşi, a depus încă din lu­na iulie suma de 186.000 de lei, reprezentînd contribuţia de 3,5 la sută datorată pe în­treg anul, deşi pînă la acea dată avea obligaţia să depună numai 35 la sută din suma res­pectivă. Intru­cît planul de pro­ducţie al acestei unităţi a fost cu mult depăşit în acest an, deci au crescut şi veniturile, consiliul de conducere al coo­perativei a preconizat să mai contribuie la fondul de pen­sii cu suma de 75.000 de lei. Astfel de exemple se pot în­­tîlni la multe cooperative a­­gricole printre care amintim pe cele din Codăeşti şi Tana­­cu, raionul Vaslui, Totoieşti şi Plugari, raionul Hîrlău, Huşi, Rîseşti, raionul Huşi. In al doilea rînd, rezultatele se ex­plică şi prin ceea ce am pu­tea numi modul de lucru al tovarăşilor de la filialele Casei de pensii. Ca o metodă bună folosită de lucrătorii Casei de pensii a fost aceea că încă de la începutul fiecărui trimestru au impulsionat conducerile co­operativelor agricole să depu­nă la ghișeele băncii dispozi­ (Continuare în pag. a 2-a) CU PLANUL ANUAL ÎNDEPLINIT Colectivul de muncitori, ingineri şi tehnicieni din cadrul Depoului C.F.R. Iaşi a reu­şit printr-o mun­că susţinută să-şi îndeplinească sar­cinile de plan pe 1966 cu 45 de zile mai devreme. Pro­ductivitatea muncii a crescut cu 16,63 la sută, iar consu­mul specific de combustibil con­venţional s-a re­dus cu 1,15 la su­tă. Valoarea tota­lă a economiilor obţinute prin re­ducerea, peste plan, a preţului de cost însumează 71,9 milioane lei. O contribuţie însemnată la reali­zarea planului a­­nual, înainte de termen, a avut şi remorcarea a 888 de trenuri cu un supratonaj de 210.341 tone Din­tre mecanicii de locomotivă care au adus un aport de­osebit la îndepli­nirea şi depăşirea sarcinilor de pro­ducţie, se eviden­ţiază tovarăşii Du­mitru Cozma, Şte­fan Ropota, Gheor­­ghe Dinulescu şi alţii. A. CRISTEA tehnician, preşedintele comitetului sindicatului Prevederile proiectului au fost depăşite La Fabrica de confecţii din Bîrlad s-au executat importante lucrări de investiţii. Ca urma­re, în trimestrul II din acest an a fost dată în funcţiune o suprafaţă de producţie, însu­­mînd peste 2.000 m.p. Intrarea la timp în funcţiune a acestei lucrări de investiţii şi măsurile luate pentru asigurarea unei depline utilizări a noii capaci­tăţi au asigurat depăşirea pre­vederilor din proiect, privind indicatorii producţiei globale şi productivităţii muncii. Aces­ta a fost unul dintre factorii care au contribuit la îndeplini­rea planului pe luna noiembrie a.c., cu cîteva zile mai devre­me, precum şi la realizarea u­­nor economii la preţul de cost şi beneficii suplimentare in va­loare de 353.000 de lei şi res­pectiv 415.000 de lei (pe 10 luni). E­S 2 ’ CENTRAL/. JA. ET'­IM f. C­A 5 , i, _ tolTARÁJ UR IAŞI Secţia bile-role de la Fabrica de rulmenţi din Birlad se numără printre colectivele evidenţiate in Întrecerea so­cialistă. La succesele obţinute de muncitorii de aici o contribuţie substanţială a adus şi comunistul Gheorghe V. Popa. Iată-l: In clişeul nostru, la masa de control, verifi­­cind calitatea produselor executate de membrii brigăzii pe care o conduce. * Foto : V. Botoșanu Imagine din centrul orașului Vaslui. PE MERIDIANELE GLOBULUI BUDAPESTA Vizita delegaţiei P.C.R. I la Combinatul metalurgic Csepel • CONTRIBUŢII ROMANIŞTI IA 0.O1L VIZITA TOVARĂŞULUI IOSIP BROZ mo In țar­a noastră La invitaţia secretarului ge­neral al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Nicolae Ceauşescu, preşedin­tele R.S.F. Iugoslavia şi preşe­dintele U.C.I., Iosip Broz Tito, va face între 1 şi 3 decembrie a.c. o vizită neoficială in Re­publica Socialistă România. Preşedintele I. B. Tito va fi Însoţit de Mialko Todo­rovici, secretarul Comitetului Execu­tiv al C.G. al U.G.I., Marko Nikezici, secretar de stat pen­tru afaceri externe, mem­bru al C.C. al U.C.I., şi Kiro Gligo­­rov, secretar federal pentru finanțe, membru al C.G. al 15.0.1. " COMUNICAT la invitaţia Maiestăţii Sale Imperiale Haille Selassie I, pre­şedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia, Chivu Stoica, împreună cu soţia, va face o vizită ofi­cială de prietenie în Etiopia, intre 5 şi 9 decembrie 1966. a­, DIN ŢARĂ Un gest de adîncă umanitate BRAŞOV — Pe străzile Me­diaşului, o ambulanţă alear­gă In plină viteză spre spital, în timp ce vuietul prelung al sirenei cere cale liberă pen­tru viaţa unui om — ingine­rul Neculae Surpeţeanu, grav accidentat. Ca o reacţie in lanţ au prins să se declanşeze toate resoar­­tele puse in slujba vieţii. De la Bucureşti, Tg. Mureş, Sibiu şi din alte localităţi ale ţării au sosit pe calea aerului mai mulţi specialişti. Şi tot cu avi­onul a fost adus si singe. Pes­te 50 de oameni din diferite secţii ale fabricii „Vicrometan“ s-au grăbit să dea din sîngele lor pentru însănătoşirea tova­răşului de muncă. Colectivita­tea, prin gestul ei de adîncă umanitate, i-a redat astfel viaţa. Exponat unic SUCEAVA — La Muzeul din Suceava se găseşte un expo­nat unic în întreaga ţară, scheletul capului unui mamut descoperit la Ripiceni-Izvor, împreună cu unelte din silex. Fildeșul străvechiului animal, care a trăit acum 70.000 de ani, are o lungime de 3 metri. CONSECINŢELE IMOBILIZĂRII FONDURILOR ÎN STOCURI SUPRANORMATIVE In documentele Congresului IX-lea al P.C.R. s-a pus un accent deosebit pe sarcina de a se lichida stocurile supra­­normative, de a se preîntîm­­pina formarea lor, prin folosi­rea cu maximum de chibzuin­ţă a mijloacelor materiale şi băneşti. Existenţa stocurilor supra­­normative, care reflectă o si­tuaţie anormală, îmbracă în general două aspecte. In pri­mul rînd, imobilizarea în stocuri de rezerve materiale pentru producţie (materii pri­me, materiale, combustibil, piese de schimb etc.) peste ne­cesarul unor întreprinderi, face ca alte întreprinderi sau or­ganizaţii economice să ducă, temporar, lipsă de aceleaşi mijloace materiale. Dacă este vorba de stocuri supranorma­­tive de producţie neterminată, atunci trebuie să ţinem seama de faptul că, în această fază, producţia nu poate fi folosită ca atare şi în ea se încorpo­rează cheltuieli cu materii, ma­teriale şi manoperă, care nu pot recăpăta o valoare de întrebuinţare decit numai prin finisare, şi că produsele res­pective sunt aşteptate în cir­cuitul economic. In sfîrşit, dacă nu se livrează la timp produ­sele fabricate şi rămîn în stoc supranormativ, aceasta înseam­nă că nu satisfacem la timp nevoile consumatorilor sau că am produs ceva care nu co­respunde cerinţelor, ceea ce poate provoca pagube atît în­treprinderilor­­respective, cît şi economiei naţionale. In al doilea rînd, existența stocurilor supranormative a­­trage după sine un preț de cost mai ridicat. Intrucît aco­perirea financiară a stocurilor supranormative se face, de o­­bicei, pe seama împrumuturilor bancare restante, la care se plătesc dobînzi penalizatoare de 12 la sută pe an, valoarea acestora scumpesc preţul de cost al producţiei curente. Pe primele nouă luni ale acestui an, dobînzile penalizatoare în­registrate la preţul de cost rea­lizat de întreprinderile din oraşul Iaşi,­ se ridică la peste 2,9 milioane lei. Rezultate bune în folosirea eficientă a fondu­rilor circulante s-au obţinut, de exemplu, în fabricile de trico­taje şi de mobilă din Iaşi, la care în­­ 1966, faţă de 1965, creşterea normativelor este mai mică decit creşterea producţiei globale cu 2 la sută, respectiv 2,5 la sută. In afara­ concluziilor de an­samblu privind consecinţa exis­tenţei stocurilor supranorma­­tive sau a unor subnormative permanente, în condiţiile rea­lizării planurilor de producţie, dacă se analizează cauzele de­vierilor de la normativul fixat, pentru fiecare element în parte, se desprind şi alte as­pecte importante. De exemplu, Fabrica de antibiotice, deşi nu a avut greutăţi financiare şi nici stocuri supranormative în primele luni ale acestui an, cu ocazia analizei cauzelor , care au generat, apariţia împrumu­turilor restante, a ieşit în evi­denţă existenţa, încă din anul 1965, a unor materiale în va­loare de peste 1,5 milioane de lei şi care în parte nu se pot consuma pînă la finele acestui an. Deci, existenţa unor ma­terii şi­ materiale fără între­buinţar­e. .. chiar dacă pentru moment nu apar ca , stocuri supranormative, şi ,deci nu cre­ează greutăţi financiare între­prinderii, sunt in fapt imobili­zări de mijloace circulante. Măsurile pentru lichidarea a­­cestor stocuri fără, întrebuin­ţare trebuie să fie luate ope­rativ (la Atelierele „Nicolina", D.R.E.F. etc.) preîntîmpinînd crearea stocurilor supranorma­­tive, greutăţile financiare. Sunt unii care mai încearcă să justifice crearea unor su­pranormative prin grija ce o depun pentru asigurarea unei bune desfăşurări a procesului de producţie. Este greşit şi consecinţele suportate de între­prinderi ca „Progresul“ şi I.R A. 4 Iaşi se datoresc toc­mai acestei ,,, griji“ exagerate în aprovizionare. Ce se întimplă însă cînd se află în stoc supranormativ pro­ducţia unei întreprinderi ? La Fabrica de tricotaje „Moldova“ au existat, la 1 octombrie a.c., stocuri supranormative de pro­duse finite în valoare de 1.358.000 de lei. Intrucît pro­dusele au desfacerea asigurată şi sînt de bună calitate, ar însemna că situaţia nu este îngrijorătoare. Iată însă că, în acelaşi timp, la o analiză mai atentă rezultă că nu s-au respectat unele prevederi din contractele de livrări pentru MIRCEA POPOV director adjunct al Direcţiei orăşeneşti a Băncii Naţionale Iaşi (Continuare în pag. a 3-a) Colecţie de ceasuri rare PLOIEŞTI — Muzeul regio­nal de istorie din localitate dispune de o valoroasă colec­ţie de ceasuri rare. Aici poate fi văzut un ornic monumental care a aparţinut lui Ludovic al XIV-lea, ceasuri ale dom­nitorilor Constantin Brîncovea­­nu, Al. Moruzi, Alexandru Ioan Cuza, o pendulă construită la Braşov în secolul XVIII, pre­văzută cu mecanism muzical, care execută 5 melodii. Ală­turi de ceasul plan-glob, ca­re indică diferenţele de ore de pe întregul mapamond, este expus un altul, de o construc­ţie interesantă, al cărui cadran indică denumirea orei, minu­telor și secundelor în 11 limbi. (Agerpres) astăzi Începe RECENSAMÎNTUL REŢELEI COMERCIALE Astăzi, 1 decembrie, începe recensămîntul reţelei comer­ciale din ţara noastră. Timp de două luni, cît va dura a­­ceastă acţiune, se vor efec­tua lucrări complexe pentru cunoaşterea multilaterală a u­­nor aspecte actuale privind structura reţelei şi eficienţa e­­conomică a diferitelor tipuri de unităţi comerciale. Prin această acţiune urmea­ză să se obţină date referi­toare la amplasare, înzestrarea cu utilaj şi mobilier a unită­ţilor şi la indicatorii econo­­mico-financiari pe care îi rea­lizează. Sunt recenzate toate tipurile de unităţi comercia­le de desfacere cu amănuntul, de alimentaţie publică, precum şi unităţile de producţie şi ce­le de depozitare care le deser­vesc. Intrucît prin recensămînt se culege un mare număr de in­formaţii, s-au l­at măsuri ca prelucrarea lor să se facă în totalitate mecanizat. (Agerpres). Peisaj de iarnă. Foto : G. Paul LA CONFLUENŢA ISTORIEI CU VIITORUL Omul de lungi mine are vârsta istoriei şi memoria pământului românesc. Numele lui poate fi Gheorghe, poate fi Ştefan, poate fi oricare alt nume românesc. Vocea lui sună limpede ca şo­­potul piratelor româ­neşti şi vine parcă din cronici şi din „Mioriţa“. Privirile-i seamănă cu nişte pă­sări măiestre, care-şi iau zborul din adân­­cimi de codru către culmile cele mari şi luminoase ale unor munţi asemeni Car­­paţilor noştri, dar care poartă nume cu rezonanţă nouă : Vi­itorul. Omul acesta mi-a călăuzit paşii printr-un sat româ­nesc aliat la conflu­enta istoriei cu vi­itorul. Şi are acel sat nume cunoscut in regiunea noastră : Zăpodeni. „Vezi matale coama asta de deal ce se ridică in calea noas­tră ca o spinare de bour ? — m-a Între­bat omul de Ungă mine , arătindu - mi dealul crescut chiar intre drumurile care au direcţii: Zăpodeni şi Ştefan cel Mare. Iaca, această spinare de bour era, In vre­mea de demult, pe cind năvălitori hap­­sini se jucau cu lo­cul şi cu moartea In bătrina noastră Mol­dovă, un fei de că­lăuză şireată, care a­­bătea puhoaiele duş­mane din drumul spre Iaşi şi Suceava către istalalt, ce duce la Zăpodeni şi care se pierdea in codrii cei mari din acele vremuri, unde oas­peţii nepoftiţi se in­­tilneau cu topoarele şi săgeţile păminteni­­lor. Datorită vicleşu­gului acestei bucăţi din pămintul Moldo­vei, scăpau adeseori de ptrjol cătunele din Ţara de Sus. Şi tot din această pricină Zăpodenii din timpu­rile acelea, să tot fie 500—600 de ani de atuncea, şi-a mulat vatra de două ori, trăgindu-se tot mai sub pavăza şi-n fră­ţia codrilor, de unde, bărbaţii satului, pu­­nîndu-se sub steagul ţării, se prăvăleau ca nişte bolovani peste năboiul păgin, irin­­gîndu-i". O clipă, am avut impresia că m-am cu­fundat in istorie. O clipă, am auzit parcă un dangăt de clopot, un glas de bucium, care sunau ca o che­mare : „S-a fost scu­lat Măria-Sa-n Su­ceavă / Şi glas de bu­cium a pornit chema­re / Şi limbi de clo­pot bat cu-nverşuna­­re / Şi geana Doamnei iarăşi e jilavă“. Şi parcă răzbatea un zvon de bătălie, şi parcă era in ziua de 10 ianuarie a anului 1475, zi­cînd, in mlaştinile din preaj­ma Vasluiului, cu oaste puţină, dar cu vitejie multă şi cu nesfirşită dragoste de ţară, moldovenii lui Ştefan au dat de chel­tuială unui număr i­­mens de năvălitori. De jos, de pe firul văii, satul mai mult se ghicea decit se ve­dea. Casele erau îm­prăştiate printre li­vezi in care nucii dominau prin masivi­tatea și coloritul lor de toamnă, galben­­ruginiu. Sus, pe cul­mea dealului Ghicirea, părea că cerul se sprijină pe ramurile încă înfrunzite ale li­vezii celei tinere şi pe umerii st­rigilor re­ţelei electrice ce-i taie in curmeziş. Cînd am pătruns pe uliţele satului, omul de lingă mine mi-a atras a­­tenţia că vom merge pe Hunerariul Istoriei, nu cântărea obiceiuri­lor şi a tradiţiei şi pentru a Întrezări vi­itorul. Un lucru care mi-a atras atenţia in mod deosebit, după ce străbătusem o bucată de sat, a fost ames­tecul de vechi şi nou. Mi s-a părut că mă găsesc intr-un fel de muzeu al satului mol­dovenesc din regiunea noastră. Alături de împrejmuirile din nu­­ieloaie împletite pe o­­rizontală şi cu streaşi­nă care să le apere de ploi, apăreau tot mai des gardurile din scindură pusă vertical, ca un sim­bol al tendinţei către înălţimi, cu stilpii porţilor sculptaţi cu migală şi cu artă ; a­­lături de căsuţe stră­vechi, cu o odăiţă şi tindă, răsăreau mai la tot pasul case noi, cu deregi sculptaţi şi cu podoabe de arici populară sub streşi­nile acoperişului din tablă. Modelele de case aliate in cara­ionul trimis Sfatului norm­­ar nu prevăd părţi sculptate. Oa­menii, insă, le-au a-V. FILIP (Continuare in pag. a 3-a)

Next