Flacăra Iaşului, martie 1967 (Anul 23, nr. 6366-6392)
1967-03-01 / nr. 6366
Mai sunt 4 zile pină la alegerile de deputaţi in sfaturile populare comunale Prilej de bucurie şi mîndrie BIRLAD (de la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului"). La adunarea electorală, care a avut loc luni la căminul cultural din comuna Griviţa, au fost prezenţi cei 35 de candidaţi ai Frontului Democraţiei Populare pentru alegerile de la 5 martie, ţărani cooperatori, peste 300, intelectuali, specialişti în agricultură. Iau cuvîntul, pe rînd, candidaţi ai F.D.P., ţărani cooperatori, intelectuali. „Comnia noastră — spune Ion Răileanu, preşedintele Comitetului executiv al Sfatului popular comunal — așezare veche, de peste 100 de ani, a cunoscut, în anii din urmă, schimbări înnoitoare : s-au construit peste 300 de case noi individuale, s-au reparat multe din cele vechi, lumina electrică a luat locul lămpii cu petrol. . . In casele țăranilor cooperatori întîlneşti mai la tot pasul mobilă nouă, aparate de radio, televizoare. Comuna noastră, prin hărnicia locuitorilor ei, devine cu fiecare zi tot mai frumoasă. Numai în anul trecut, s-au efectuat 19.350 de ore de muncă patriotică pentru înfrumuseţarea şi gospodărirea ei. Am plantat 80.000 de fire de flori, am amenajat 5.000 m.p. spaţii verzi, am plantat pe drumul Trestiana — Bîrlad 700 de pomi, iar pe cel spre Fruntişeni — 500 de pomi. Cu toate acestea, mai avem încă multe de făcut. Trebuie să ★ Formaţiile artistice sindicale fac intense pregătiri în vederea alegerilor. Diferite formaţii instrumentale, printre care „Doina Moldovei", se vor deplasa în comune pentru a evolua în faţa cetăţenilor alegători. ★ Biblioteca regională Iaşi a scos un „Caiet metodic", care cuprinde texte pentru manifestările de masă în perioada campaniei electorale. Spicuim şi titlurile cîtorva manifestări indicate în „Caietul metodic": „Alegerile de deputaţi în patria noastră socialistă" —■ seară literară; „Geografia nouă a României socialiste" — montaj de versuri etc. aliniem gardurile, în toate circumscripţiile, să continuăm construcţia morii săteşti, să reparăm podurile şi podeţele, să continuăm electrificarea satului. Sunt sigur că toate acestea vor fi realizate prin munca unită a noastră". Constantin Stan, directorul şcolii generale din comună, a spus : „Azi, în fiecare sat avem cîte o şcoală, la Odaia Bursucam una nouă, iar la Trestiana şi Griviţa localurile au fost renovate şi lărgite cu încă două săli de clasă şi săli de laborator în care învaţă peste 700 de elevi de a căror educaţie şi instruire se ocupă cu grijă 35 de cadre didactice. Peste 100 de tineri din comună urmează diferite licee, alţi circa 30 sunt la diferite facultăţi, în timp ce mulţi alţii au devenit deja profesori, doctori, ingineri". Constantin Cozma, preşedintele cooperativei agricole de producţie, a făcut bilanţul muncii de pică acum, al realizărilor bogate obţinute de ţăranii cooperatori . „Să facem cîteva comparaţii între rezultatele noastre de pînă acum. Spre exemplu, în 1963, valoarea zilei-muncă a fost mai mică, iar în 1966 a ajuns de 21,2 lei. Dacă în 1963 am obţinut o recoltă de sfeclă de zahăr de 10.702 kg. la hectar, anul trecut, recolta a ajuns la 25.000 kg. la hectar. La grîu, de la 597 kg., cît am obţinut la hectar în 1963, am obţinut anul trecut peste 1.500 kg., iar la porumb, de la 1.284 kg. în 1963 am ajuns să avem o recoltă, în 1966, de 1.953 de kg. la hectar. Aceste rezultate au dus la creşterea producţiei globale şi, implicit, la sporirea fondului de bază al cooperativei şi a veniturilor ţăranilor cooperatori. Hotărîrea noastră este să adăugăm acestui bilanţ noi înfăptuiri". ELIADE SOLOMON PRIMĂVARĂ SĂTEASCĂ Am umblat in zilele din urmă, îndată după ce troienele ultimelor inbelşugate ninsori au prins să se subţieze, prin mai multe sate moldoveneşti. Mai peste tot, in aşezările rurale mai dinspre nord, dar mai ales in cele din latura sudică a regiunii Iaşi, au început a se rupe şi a se topi omăturile şi chiar au pornit să bolborosească şi să gîlgîie părîiele, cerul amiezilor se descruntă treptat de nourii înneguraţi ai iernii, şi pluteşte în văzduhuri proaspăt aer de curg nou şi a miroase a primăvară ! Prevestitori ai anotimpului ce cată a se statornici înnoitor pe plaiurile noastre, ghioceii imaculaţi au şi scos capul de sub crusta zăpezilor, care încă mai marchează. Ici-colo, pămlntul şi zimbesc dalb, şi tăgăduitori spre al-ION ISTRATI bastrul orizonturilor prin aburul cărora curind-curînd, venite de la drum lung, au să se arate, vîslind cutezătoare din aripi, cirligele întîielor cocoare. Pină atunci, am luat aminte, poposind prin sate, cum, pe alocuri, prin pomăturile din jurul caselor ţărăneşti şi, îndeosebi, prin livezile cooperativelor agricole de producţie, se şi desluşeau, cu foarfece şi cu mici fierăstraie de mină la ei, cu scări ori chiar cu vermerele în spate, oameni din echipele de curăţitori şi de stropitori, care mai de care dovedind, încă de pe acum, cuvenita bună purtare de grijă poamelor dulci ale verii şi ale toamnei viitoare. De bună seamă, nici grija pentru roada intr-aleasă şi mindră a cîmpiilor nu este uitată, căci am văzut, în nu puţine locuri, ţărani ieşiţi cu biclete la desfundat ori la săpat canale şi şanţuri de irigaţie şi la consolidat taluze, după cum, prin unele părţi, am auzit păcălit de tractoare gata de porneala pe tarlale sau ducînd la cîmp remorci încărcate cu îngrăşăminte chimice. Colo şi dincolo, răsuflă ţărîna cu aburiri încete şi reavăne, în vreme ce, dezvelindu-se din blana caldă a nămeţilor şi respirînd în voie cerul, sugînd sevă întremătoare din icrele cernoziomului, creşte, vrednic de laudă şi verde, grîuil Intre acestea, o dată cu această plină perioadă din marele ciclu al fertilităţii, cinci luna (continuare în pag. a 2-a) Vasile Ureche (mijloc), ţăran cooperator din comuna Strunga, raionul pentru a şasea oară propus candidat al F.D.P., discută despre treburile dăreşti cu un grup de alegători. Paşcani, gospo # Reuniunea ministerială a S. U. A. • După etapa olandeză a turneului lui Wilson PE MERIDIANELE GLOBULUI 0 A! doilea act terorist la Aden 0 COMENTAR EXTERN Crija lichidităţilor şi camele ei Cum sunt folosite utilajele pe şantierele I. R. C. Indici buni, dar randamente scăzute Din situaţia întocmită la Serviciul mecanic şef de la Trustul regional de construcţii Iaşi reiese că indicii de folosire planificaţi pe anul 1966, la majoritatea utilajelor pe care le au în dotaţie unităţile trustului, au fost îndepliniţi şi chiar depăşiţi. De exemplu, la excavatoare indicele de utilizare a fost realizat în proporţie de 101 la sută, la betoniere 161 la sută, la malaxoare pentru mortare 224 la sută, la macarale turn 101 la sută, la cilindri compresori 106 la sută, la buldozere 101 la sută etc. Este un lucru pozitiv, care scoate în relief faptul că, faţă de anii precedenţi, grupurile de construcţii, I.U.T., din cadrul T.R.C.-ului, şi-au organizat mai bine munca pe şantiere, au privit cu mai mult simţ de răspundere problema folosirii utilajelor. Se naşte, însă, următoarea întrebare: la ce nivel au fost folosite capacităţile de producţie de care dispun utilajele amintite ? Abordăm această latură de mare eficacitate, în ceea ce priveşte obţinerea unei productivităţi sporite, deoarece indicii de utilizare realizaţi la o bună parte din utilaje sunt cu mult sub nivelul celor la care utilajele au fost proiectate. De pildă, deşi la excavatoare şi betoniere cu amestec forţat de 500 litri capacitate, indicii de folosire au fost realizaţi în procent de 101 la sută şi 161 la sută, totuşi utilajele amintite au lucrat cu un randament de numai 40—50 la sută şi respectiv 52 la sută din capacitatea lor proiectată. Nu putem spune că la situaţia arătată nu şi-au adus contribuţia şi o serie de cauze obiective ca neasigurarea de către D.R.T.A. Iaşi a necesarului zilnic de mijloace de transport, lipsa de piese de schimb etc., care a tras în jos productivitatea utilajelor. Insă, dacă acestea ar fi fost singurele cauze, desigur că rezultatele obţinute erau cu mult mai bune. Dar, pe lîngă neasigurarea mijloacelor de transport şi lipsa pieselor de schimb, au mai existat şi o serie de deficienţe de ordin subiectiv, manifestate printr-o slabă organizare a producţiei şi a muncii, prin lipsa de îndrumare şi coordonare a activităţii de producţie pe şantiere, în special la grupurile II şi III, unde utilajele nu au avut I. BACIU (continuare in pag. a 3-a) Liceul agricol din Podu Iloaiei Măsuri pentru îmbunătăţirea asistenţei medicale a studenţilor Pentru continua îmbunătăţire a asistenţei medicale a tineretului studios, în unităţile medicale studenţeşti din Bucureşti, Braşov, Craiova, Cluj, Galaţi, Iaşi şi Timişoara vor fi înfiinţate în acest an noi cabinete de stomatologie, iar actualele laboratoare de tehnică dentară vor fi extinse. In unele cămine studenţeşti vor fi create, de asemenea, puncte sanitare încadrate cu personal mediu. O atenţie deosebită va fi acordată îmbunătăţirii condiţiilor igienico-sanitare din cămine şi cantine, precum şi antrenării tuturor studenţilor la controalele medicale periodice, controlul microradiofotografic şi altele. (Agerpres). Profesorul de istorie din învăţămîntul mediu şi cercetarea ştiinţifică In epoca actuală, de desăvîrşire a construcţiei socialismului în ţara noastră, cercetarea ştiinţifică în domeniul ştiinţelor sociale şi umanistice este în plin avînt, creîndu-se pe zi ce trece posibilităţi de dezvoltare din ce in ce mai mari. In ceea ce priveşte ştiinţele istorice, în noile condiţii de lucru, după cum este binecunoscut, s-a dat atenţia cuvenită săpăturilor arheologice, aducîndu-se contribuţii esenţiale la istoria veche şi medie a României. De asemenea, prin investigaţii migăloase în arhive s-a reuşit să se publice colecţii voluminoase de documente, precum şi valoroase articole, studii şi monografii cu subiecte din istoria medie, modernă şi contemporană a României. In articolul de faţă ne preocupă interesul profesorilor de istorie din învăţămîntul mediu pentru activitatea de cercetare ştiinţifică. In legătură cu această problemă se pot cita numeroşi profesori de liceu din trecut, care pe lîngă o frumoasă activitate didactică s-au remar- Prof. dr. docent MIRCEA PETRESCU DÎMBOVIŢA cat şi printr-o susţinută muncă de cercetare ştiinţifică, constituind pentru generaţia de astăzi de profesori de istorie adevărate exemple de urmat. Astfel, este suficient să amintim pe profesorul Gr. Buţureanu din Iaşi, pasionat arheolog, care prin activitatea sa neobosită a făcut cunoscută staţiunea eneolitică de la Cucuteni, nu numai în ţară, ci şi peste hotare, prin comunicarea prezentată in 1889 la Congresul internaţional de antropologie şi arheologie preistorică de la Paris. La fel, profesorul emerit AL Bărcăcilă din Turnu-Severin, care a împlinit nu de mult 90 de ani, a studiat cu pasiune şi zel antichităţile de la Drobeta. In ceea ce priveşte istoria medie, cine nu cunoaşte publicaţiile de colecţii de documente ale profesorului Al. Ştefulescu din Tg. Jiu şi mai ales ale profesorilor Gh. Ghibănescu şi M. Costăchescu din Iaşi, ambii aleşi pentru meritele lor ştiinţifice membri corespondenţi ai Academiei române. Această frumoasă tradiţie de cercetare istorică a continuat şi în zilele noastre, prin munca plină de devotament şi pasiune a unor profesori de istorie din învăţămîntul mediu, ale cărei rezultate au fost valorificate atît în studiile şi articolele de istorie locală, publicate în paginile revistei „Studii şi articole de istorie", editată de către Societatea de ştiinţe istorice şi filologice, cît şi în alte lucrări tipărite în revistele de istorie din ţara noastră. In cele ce urmează vom da cîteva exemple de asemenea profesori din Moldova. Astfel, în ceea ce priveşte cercetarea arheologică din Moldova, o menţiune aparte merită activitatea ştiinţifică, desfăşurată cu pricepere şi pasiune de către profesorii Nicolae şi Emilia Zaharia, ambii astăzi pensionari, care timp de mai bine de 15 ani au reușit să identifice în Moldova peste 1.000 de aşezări, datînd din (continuare in pag. a 2 a) Cu prilejul sărbătoririi Centenarului sistemului monetar naţional Cu prilejul organizării sărbătoririi în ţara noastră, între 4 şi 6 mai, a Centenarului sistemului monetar naţional al României, la Ministerul Finanţelor a avut loc marţi dimineaţa o conferinţă de presă. Cu această ocazie reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor au informat pe ziarişti despre manifestările care vor avea loc cu prilejul sărbătoririi evenimentului. Printre altele, Ministerul Finanţelor, în colaborare cu Banca Naţională a Republicii Socialiste România, va organiza în Capitală o adunare festivă, urmată de o sesiune de comunicări ştiinţifice, în cadrul căreia vor fi tratate probleme privind sistemul şi circulaţia bănească în ţara noastră, istoria sistemului monetar naţional. In acelaşi timp va fi deschisă o expoziţie numismatică în care va fi oglindită evoluţia circulaţiei băneşti pe teritoriul României. De asemenea, se va bate o medalie comemorativă şi va fi emisă o serie de mărci poştale. (Agerpres). . IN PAGINA A 2-A ANCHETA NOASTRĂ: BACHUS XX imagine din serație la Copou din orașul Iași. Aici se produc plante ornamentale pentru apartamente și spații verzi. licromării pr e aceeaşi animaţie prin magazine ca în preajma deschiderii şcolilor sau a Anului nou. Curioşilor care întreabă ce se dă la rînd li se răspunde prompt: primăvară. Adică mărţişoare. Ceea ce e uimitor e faptul că măr. Uşorul se oferă şi se primeşte cu aceeaşi plăcere ca şi anul trecut, ca şi acum zece sau o mie de ani, ca şi pe vremea cind, în chip de mărfişor, era oferit... un os de mamut (tot tară şnur, cum se oferă şi acum uneori). Se regenerează nu numai natura, ci şi sufletul, păstrîndu-şi proaspăt filonul emotiv. Se împart acum cele mai multe zîmbete şi e cea mai mare densitate de : „Ce drăguţ din partea tal“, „Ifi mulţumesc !“ ş.a.m.d. Informîndu-ne, am aflat că s-au pus in vînzare cîteva sute de mii de mărţişoare în peste 500 de modele. Mai ales ghiocei , ghiocei de material plastic, ghiocei de sticlă, ghiocei de metal eloxat, ghiocei de zimbet, ghiocei de priviri, ghiocei... In număr la fel de mare sunt şi inimile străpunse de săgeţi. Deci mărţişoare pentru toate gusturile. Ziua aceasta, care începe cu un mărţişor, e una dintre cele mai frumoase. Dacă ni s-ar permite intervenţii regizorale am oferi ca decor cel mai albastru cer şi in rolul principal am folosi Soarele , am adăuga cîteva unghiuri de păsări călătoare, iar ca fond muzical glasul miliardelor de picături ale dezgheţului Dezgheţul cuprinde apoi aerul, zîmbetul şi mesada. De dedesubt apare... primăvara în talie. Pe o stradă ieșeană răsună, pline de rezonanță primăvăratică, stanțe topîrceniene: „Pe trotuar alături saltă / Două fete vesele, / Zău că-mi vine să-mi las baltă / Toate interesele. Ei, dar nici chiar așa... X. NESTOR