Flacăra Iaşului, mai 1967 (Anul 23, nr. 6419-6443)

1967-05-04 / nr. 6420

ANUL XXIII, Nr. 6420 JOI 4 MAI 1966 4 PAGINI 25 BANI Proletari din toate ţările, uniţi-văl Organ al Comitetului regional Iaşi al P­.R. şi al Sfatului popular regional vom fructifica timpul de munca ca valoare maxima pentru producţie Scrisori adresate Comitetului Central al tovarăşului Nicolae Ceauş UZINELE „STEAGUL ROŞU“ BRAŞOV COMBINATUL DE CAUCIUC SINTETIC ŞI PRODUSE PETROCHIMICE DIN ORAŞUL GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Constructorii de autocamioa­ne de la Uzinele „Steagul Roşu“ din Braşov au păşit în cel de-al doilea an al cinci­nalului cu hotărîrea fermă de a ridica pe o treaptă supe­rioară activitatea economică a întreprinderii. Congresul al IX-lea al partidului a pus în faţa colectivului nostru sar­cina de a ridica, pînă în 1970, ■producţia de autocamioane pînă la 35.000—40.000 bucăţi anual. Pentru îndeplinirea exemplară a acestei sarcini acordăm o atenţie deosebită organizării ştiinţifice a pro­ducţiei şi muncii, descoperirii şi valorificării rezervelor in­terne existente în fiecare sec­­ţie şi atelier, la fiecare loc de muncă. In primul trimestru al acestui an, planul a fost de­păşit cu 3,1 la sută la pro­ducţia globală, cu 8,5 la sută la producţia marfă, cu 0,8 la sută la productivitatea muncii. Un factor de mare însem­nătate pentru punerea în va­loare a rezervelor de care dispunem îl constituie întări­rea disciplinei în muncă, fo­losirea din plin a timpului de lucru. Cu prilejul unei anali­ze efectuate recent şi al dez­baterilor ce au avut loc în organizaţiile de partid şi cu toţi salariaţii, a reieşit că în uzină există încă unele situa­ţii care contrastează cu nive­lul ei tehnic, cu experienţa acumulată de colectivul nos­­­tru. In 1966, sub diferite for­me, s-a irosit a zecea parte din timpul afectat producţiei, iar în primul trimestru al a­­nului în curs, deşi au fost luate unele măsuri, pierderile din timpul de lucru au însu­mat peste 400.000 ore-om. Timpul pierdut zilnic de fie­care muncitor la predarea și preluarea schimbului este în medie, de aproape 15 minute. In vederea lichidării acestor neajunsuri a fost elaborat, pe baza propunerilor făcute de muncitori, ingineri și tehni­cieni în cadrul dezbaterilor, un plan de măsuri în care­­ s-au prevăzut: organizarea de locuri de muncă model în fie­care secţie şi atelier privind folosirea integrală a timpului de lucru, predarea şi prelua­rea schimbului din mers, a­­provizionarea ritmică a locu­rilor de muncă cu materiale şi S.D.V.-uri, extinderea micii mecanizări, îmbunătăţirea ca­lităţii reparaţiilor la maşini, ţinerea şedinţelor, consfătui­rilor, acţiunilor culturale şi obşteşti în afara programului de lucru etc. Comitetul de partid, comitetul sindicatului şi al U.T.G. vor desfăşura o muncă politică-educativă sus­ţinută în rîndurile muncitori­lor, inginerilor, tehnicienilor şi funcţionarilor spre a se asigura utilizarea cu randa­ment maxim a timpului de lucru, întărirea disciplinei în muncă. Animaţi de dorinţa de a aduce o contribuţie sporită la înzestrarea economiei cu mai multe mijloace de transport moderne, colectivul Uzinelor „Steagul Roşu“ se angajează să realizeze în anul 1967 peste plan : — 65 milioane Iei la pro­ducţia globală ; — 60 milioane Iei la produc­ţia marfă vîndută şi încasată. (continuare in pag. a 3-a) In întreprinderea noastră — Combinatul de cauciuc sinte­tic şi produse petrochimice din oraşul Gheorghe Gheor­­ghiu-Dej — se desfăşoară, în lumina sarcinilor stabilite de Plenara C.C. al P.C.R. din de­cembrie 1966, o largă acţiune privind organizarea ştiinţifică a producţiei şi a muncii. Cu prilejul acestei acţiuni, munci­torii, inginerii şi tehnicienii de la toate secţiile şi instala­ţiile au analizat şi dezbătut cu spirit de răspundere şi exi­genţă problema întăririi dis­ciplinei în producţie şi în muncă, folosirii raţionale a timpului de lucru. Analiza a arătat că majoritatea covârşi­toare a salariaţilor desfăşoară o rodnică activitate pentru în­deplinirea şi depăşirea sarci­nilor de plan. In primul tri­mestru al acestui an, planul producţiei globale a fost depă­şit cu 2,2 la sută, cel al pro­ducţiei marfă vîndută şi înca­sată cu­ 7,8 la sută, iar prin reducerea preţului de cost s-au realizat importante economii suplimentare. Dezbaterile care au avut loc recent au scos în acelaşi timp în evidenţă însemnate rezerve în folosirea timpului de muncă, a căror valorificare va determina utilizarea mai bună a capacităţii de produc­ţie a combinatului, a tehnicii moderne cu care este înzes­trat. In 1966 şi în primul tri­mestru al anului în curs, un fond important de timp de lucru a fost irosit din cauza nerezolvării operative a unor (continuare in pag. a 3-a) TERMOCENTRALA ELECTRICA LUDUŞ Colectivul termocentralei Lu­duş mulţumeşte conducerii partidului pentru sprijinul pe care i l-a acordat în munca desfăşurată pentru înălţarea acestui important obiectiv al planului de electrificare a ţării. Proiectanţii, constructorii, mon­­torii şi energeticienii au des­făşurat în ultimii trei ani o ac­tivitate rodnică, reuşind să construiască şi să pună în funcţiune o putere instalată de 500 Mw, termocentrala atin­­gînd de curînd capacitatea fi­nală de 800 Mw. Indicatorii tehnico-economici realizaţi si­tuează termocentrala noastră la nivelul realizărilor tehnicii moderne. Cu prilejul amplei acţiuni de organizare ştiinţifică a pro­ducţiei şi a muncii, energeti­­cienii termocentralei noastre au analizat multilateral rezer­vele existente şi au descope­rit numeroase posibilităţi de folosire mai raţională a timpu­lui de lucru. Din dezbateri­le care au avut loc recent în organizaţiile de bază, în adu­nări, la care a participat în­tregul colectiv, a reieşit că datorită lipsurilor în organiza­rea activităţii de întreţinere şi reparaţii, a transportului in­tern, întîrzierilor și părăsirii locului de muncă înainte de încheierea programului, se i­­rosesc trimestrial peste 11.000 ore-cm. De asemenea, sunt folosite insuficient posibilităţi­le de extindere a zonelor de deservire a utilajelor. In vederea utilizării integra­le a timpului de lucru a fost elaborat, pe baza propunerilor făcute cu prilejul dezbaterilor, un plan de măsuri care pre­vede: perfecţionarea sistemu­ (continuare în pag. a 3-a) FABRICA DE CONFECŢII ORADEA In perioada care a trecut de la Congresul al IX-lea al partidului, colectivul Fabricii de confecţii Oradea a muncit cu entuziasm pentru îndepli­nirea exemplară a sarcinilor ce i-au revenit din planul cin­cinal. In anul 1966, planul producţiei globale a fost de­păşit cu 5,9 la sută, cel al producţiei marfă vîndută şi încasată cu 3,6 la sută, iar productivitatea muncii a cres­cut cu 4,9 la sută faţă de pre­vederi. Valoarea producţiei marfă dată peste plan echiva­lează cu 24.000 confecţii de bună calitate. Bilanţul reali­zărilor noastre pe primul tri­mestru al acestui an este, de asemenea, pozitiv: au fost produse peste plan 1.000 de costume bărbăteşti. Muncitorii, inginerii şi teh­nicienii din fabrica noastră, călăuzindu-se după indicaţiile Plenarei C.C. al P.C.R. din decembrie 1966, au supus u­­nei analize exigente activita­tea desfăşurată şi au constatat că în ce priveşte folosirea timpului de lucru există încă rezerve insuficient valorificate. Deşi au fost luate unele mă­suri pentru reducerea nu­ (continuare în pag. a 3-a) 1 Mei la Iași. Trec prin fața tribunei coloanele de sportivi. PE MERIDIANELE GLOBULUI • Sesiunea Consiliului Executiv al U.N.E.S.C.O. • La Stockholm şi-a început dezbaterile Tribunalul internaţional pentru anchetarea crimelor comise de americani în Vietnam Au început prăşitul sfeclei de zahăr Obţinerea unor producţii sporite la hectar este condiţio­nată, in mare măsură, de e­­fectuarea la timp a praşilelor. De aceea cooperatorii din Dumeşti, raionul Negreşti au şi trecut la aplicarea primei praşile la sfecla de zahăr cul­tivată pe cele 80 de hectare. Pină aseară au fost prăsite 46 de hectare, în frunte situ­­îndu-se brigăzile conduse de N. Butnaru, I. Mon și M. Butnaru. Ing. ADOLF JUGARU coresp. Zilnic patru curse poştale Factorii poştali distribuie zilnic în Iaşi peste 16.000 de scrisori, aproa­pe 24.500 de coti­diene, 1.200,1.400 de mandate poştale şi avize pentru me­sagerii. Tot lor le revine achitarea lu­nară a pensiilor ca şi difuzarea la abo­naţi a peste 40.000 de publicaţii săptă­­mînale şi lunare. Pentru ca acestea să ajungă în cît mai scurt timp în mîini­­le destinatarilor, au fost luate recent o serie de măsuri de reorganizare a ofi­ciilor poştale cu factori distribuitori de pe raza oraşului şi, totodată, a fost modificat programul de deservire al fac­­torilor poştali. Astfel, cu începe­re de la 1 Mai, în cadrul fiecăruia din­tre cele 48 de sec­toare poştale ce au fost arondate, se e­­fectuează în zilele­­ de marţi, miercuri, joi, vineri şi sîmbă­­tă cite patru curse poştale zilnic, iar duminică şi luni — cite două curse. In prima cursă, care pleacă de la o­­ficiile poştale în ju­rul orei 7,30, se di­fuzează ziarul „Fla­căra Iaşului“ şi se achită mandatele poştale sosite pînă la acea oră. Cea de a doua cursă poştală, cu plecarea în jurul o­­rei 10,30 duce co­respondenţa, avizele pentru mesagerii, periodicele, manda­tele ordonate după plecarea primei curse şi efectuează plata pensiilor. In jurul orei 13, se începe distribui­rea la abonaţi a presei centrale. Ultima cursă poş­tală din zi asigură o distribuire opera­tivă a coresponden­­tei sosite în cursul dimineţii din direc­­tia Paşcani şi a ce­lei sosite cu trenul de prînz din direc­ţia Bucureşti. Ace­eaşi cursă va pre­da destinatarilor în­treaga coresponden­­tă loco depusă la cutiile poştale din oraş pînă la ora 12. In zilele de du­minică şi luni vor fi cite două curse mixte de predare la destinatari a cores­pondenţei şi tipări­turilor. Pentru realizarea in cît mai bune conditiuni a noului program de distri­buire, a fost sporit numărul factorilor poștali, fiecare sec­­tor urmînd a fi de­servit de cite două cadre. Concomitent, s-au luat măsuri pentru cartarea o­­perativă a cores­pondentei loco si sosită din alte lo­calităţi, cît şi pen­tru colectarea în scurt timp a cores­pondentei din cutii­le poştale. ION L. CALIN La G.A.S. Bucium O investiţie inundată­­ de... neglijenţe ■ Cămaşă de plumb pentru protejarea lipsurilor şi soluţii tehnice pentru acoperirea defecţiunilor în aprovizionarea cu materiale ■ Jocul de-a obiecţiile şi cîteva lucrări necontractate Una din marile gospodării agricole de stat din regiunea noastră, cu profil viti-pomi­­col, este cea de la Bucium. Suprafeţele pe care le deţine această unitate sînt de 850 de hectare cu viţă de vie şi 650 de hectare cu pomi fruc­­tiferi. Artidine îşi dă sea­ma că la un sector viti-po­­micol aşa de dezvoltat este necesară o mare cantitate de apă pentru executarea trata­mentelor contra bolilor şi dă­unătorilor. „Cînd vine vre­mea stropirilor, ne spunea tov. ing. Dumitru Vasiliu, di­rectorul unităţii, încep şi ne­cazurile. E nevoie de apă multă, sursele sunt îndepărta­te, transportul costă scump. Anual cheltuim cu procura­rea apei în jurul a peste 400.000 de lei“. Pentru rezolvarea acestei probleme s-a aprobat executa­rea unei alimentări cu apă a cărei valoare se ridică la 2.173.000 de lei. Proiectantul lucrării este Direcţia gospo­dăririi apelor Siret—Prut, e­­xecutantul T.R.C. (grupul nr. 3). Constructorul s-a apucat de executarea primei părţi a lucrării încă de anul tre­cut .Este vorba de rezervorul de 100 m.c. de la punctul „Socola“ unde se află şi casa vanelor şi de reţeaua de con­ducte din viile de la „Doi peri“. Valoarea acestei prime părţi a lucrării se ridică la aproape 1.000.000 lei. Tovară­şul inginer Dorel Şortan, şe­ful serviciului de construcţii de la Trustul Gostar Iaşi, spu­nea că rezervorul de 100 m.c. şi casa vanelor au fost exe­cutate în condiţii necorespun­zătoare şi nu pot fi folosite. Cine este vinovatul ? Proiec­tantul ? Constructorul ? Constructorul aruncă vina pe proiectant, proiectantul pe constructor. Precis nu se ştie cine e vinovatul, pentru că acest lucru trebuie stabilit de o terţă persoană sau insti­tuţie. Este grav însă faptul că lucrurile au fost lăsate să ajungă pînă aici. Dacă exista un control permanent din par­tea conducerii Grupului nr. 3, a proiectantului, a beneficia­rului, asemenea deficiente ar fi fost evitate. La Trustul G.A.S. Iaşi funcţionează, după cum am arătat, un serviciu de construcţii al cărui şef este tov. inginer Dorel Şortan. Ne întrebăm : de ce personalul a­­cestui serviciu nu a urmărit dacă lucrările sunt de calita­te ? De ce au lăsat ca treburi­le să meargă prost pentru a se ajunge unde s-a ajuns? S-a găsit soluţia reparării greşelii. Casa vanelor să fie îmbrăcată într-o cămaşă de plumb care se zice că ar costa 30.000—40.000 de lei. Problema însă este alta. Cine plăteşte această cămaşă ? Pen­tru că în ultimă instanță ea are menirea să protejeze ne- GH. GHINDA (continuare in pag. a 3-a) tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit delegaţia Partidului Comunist Sirian Miercuri dimineaţa, tovară­şul Nicolae Ceauşescu, secre­tar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, împreună cu tovarăşii Alexandru Drăghici, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al G.G. al P.G.R., Mihai Dalea, secretar al G.G. al P.G.R., a primit delegaţia Partidului Co­­munist Sirian, condusă de to­varăşul Youssef Faysal, mem­bru al Biroului Politic al G.G. al P.C.S., care, la invitaţia G.G. al P.G.R., vizitează ţara noas­tră. Din delegaţie mai fac parte tovarăşii Maurice Salibi, mem­bru al G.G. al P.G.S., Rame Ghekmouss, Badre Gazzi şi Fayez Jalahech, membri ai u­­nor comitete regionale ale P. G. Sirian. La primire au participat, de asemenea, tovarăşii Aldea Mi­litari, membru al G.G. al P.G.R., şi Constantin Vasiliu, adjunct de şef de secţie la G.G. al P.CR. Cu acest prilej, într-o at­mosferă tovărăşească, a avut loc un schimb de păreri pri­vind probleme de interes co­mun pentru ambele partide, probleme actuale ale situaţiei internaţionale, ale mişcării co­muniste şi muncitoreşti mon­diale. ★ La amiaz­ă s-a oferit o ma­să tovărăşească în cinstea de­legaţiei Partidului Comunist Sirian, la care au participat to­varăşii Alexandru Drăghici, Mihai Dalea, Aldea Militaru, Gheorghe Necula şi Constantin Vasiliu. (Agerpres) REPORTAJ PE CIOB OLANDA ASTĂZI Peisajul Olandei este cu­noscut încă din tablourile vechilor pictori olandezi — cimpuri verzi, netede ca o masă de biliard, canale de irigaţie, sate pitoreşti îm­prejmuite de sălcii albe, rămuroase, biserici cu turle ascuţite, mori de vînt ale căror aripi se învîrtesc în­cet (astăzi ele nu mai ma­cină boabe, ci scot din pă­­mint surplusul de apă), vaci pestriţe de rasă „olandeză" care pasc pe păşunile mă­noase. Mulţimea vitelor, serele, siluetele coşurilor de fabrică şi ale furnalelor do­vedesc că Olanda contem­porană este o ţară indus­­trial-agrară bine dezvoltată, care exporta în numeroase ţări maşini, aparataj elec­tronic, ţesături sintetice, nave, produse agricole şi, nu in ultimul rînd, flori. Lalelele olandeze sînt ves­tite în lumea întreagă. Dezvoltarea ţării a costat eforturi uriaşe. Pămîntul Olandei a fost literalmente smuls mărit. Două cincimi din teritoriul statului se află sub nivelul oceanului, a­­meninţarea inundaţiilor dis­trugătoare nu a fost înlă­turată nici astăzi Numele oficial al ţării nu i-a fost dat întîmplător — Nieder­­land înseamnă „ţara de jos". Lupta cu marea, cucerirea de noi bucăţi de uscat re­prezintă problema naţională nr. 1. Continuă ofensiva în marele golf cu apă puţin­ adîncă, adeseori denumit din obişnuinţă Zuider-Zoe, dar căruia olandezii i-au schimbat de mult numele In Ijsselmeer, adică Marea Ijssel (după fluviul Ijssei). Se construiesc noi diguri, stăvilare, baraje, canale. In lupta seculară cu sti­hiile, poporul olandez şi-a dezvoltat trăsăturile speci­fice de caracter: fermita­tea, dirzenia, spiritul inde­pendent. Olandezul nu este prea vorbăreţ, dar perseve­rent, harnic şi serios. Din vremuri străvechi el a tre­buit să respingă nu numai asaltul mării, dar şi al co­tropitorilor străini — spa­nioli, englezi, armata lui Napoleon. Olandezii nu au uitat nici vremurile sumbre ale ocupaţiei hitleriste. In ţară se intilnesc frecvent monumente ale victimelor fascismului. Olandezilor li se pare paradoxal că ţara lor face parte din N.A.T.O. — or­ganizaţie care urmăreşte pregătirea unui război­ îm­potriva cui ? Rar mai intîl­­neşti astăzi in Olanda oa­meni care să mai creadă în povestea „pericolului de la Răsărit". Politica consec­vent paşnică a ţărilor so­cialiste face ca adepţii N.A.T.O. s-o piardă tot mai mult teren. ★ Nivelul de viaţă al ir­landezului contemporan este relativ ridicat. La prima privire este o ţară liniştită, prosperă, departe de orice furtuni sociale. Dar, numai la prima privire, Economia Olandei nu este stabilă. In noiembrie 1966 a fost în­chisă „pe neaşteptate" u­­zina metalurgică ,,D­emkra" din Utrecht ; 1.200 de oa­meni au rămas fără lucru. Contrastele sociale, proprii oricărei ţări capitaliste, îţi sar aici în ochi. Ele sunt A. P. (continuare In pag. 9­4-a) Aspecte de la Carnavalul tineretului din Iași.

Next