Flacăra Iaşului, mai 1967 (Anul 23, nr. 6419-6443)
1967-05-04 / nr. 6420
ANUL XXIII, Nr. 6420 JOI 4 MAI 1966 4 PAGINI 25 BANI Proletari din toate ţările, uniţi-văl Organ al Comitetului regional Iaşi al P.R. şi al Sfatului popular regional vom fructifica timpul de munca ca valoare maxima pentru producţie Scrisori adresate Comitetului Central al tovarăşului Nicolae Ceauş UZINELE „STEAGUL ROŞU“ BRAŞOV COMBINATUL DE CAUCIUC SINTETIC ŞI PRODUSE PETROCHIMICE DIN ORAŞUL GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Constructorii de autocamioane de la Uzinele „Steagul Roşu“ din Braşov au păşit în cel de-al doilea an al cincinalului cu hotărîrea fermă de a ridica pe o treaptă superioară activitatea economică a întreprinderii. Congresul al IX-lea al partidului a pus în faţa colectivului nostru sarcina de a ridica, pînă în 1970, ■producţia de autocamioane pînă la 35.000—40.000 bucăţi anual. Pentru îndeplinirea exemplară a acestei sarcini acordăm o atenţie deosebită organizării ştiinţifice a producţiei şi muncii, descoperirii şi valorificării rezervelor interne existente în fiecare secţie şi atelier, la fiecare loc de muncă. In primul trimestru al acestui an, planul a fost depăşit cu 3,1 la sută la producţia globală, cu 8,5 la sută la producţia marfă, cu 0,8 la sută la productivitatea muncii. Un factor de mare însemnătate pentru punerea în valoare a rezervelor de care dispunem îl constituie întărirea disciplinei în muncă, folosirea din plin a timpului de lucru. Cu prilejul unei analize efectuate recent şi al dezbaterilor ce au avut loc în organizaţiile de partid şi cu toţi salariaţii, a reieşit că în uzină există încă unele situaţii care contrastează cu nivelul ei tehnic, cu experienţa acumulată de colectivul nostru. In 1966, sub diferite forme, s-a irosit a zecea parte din timpul afectat producţiei, iar în primul trimestru al anului în curs, deşi au fost luate unele măsuri, pierderile din timpul de lucru au însumat peste 400.000 ore-om. Timpul pierdut zilnic de fiecare muncitor la predarea și preluarea schimbului este în medie, de aproape 15 minute. In vederea lichidării acestor neajunsuri a fost elaborat, pe baza propunerilor făcute de muncitori, ingineri și tehnicieni în cadrul dezbaterilor, un plan de măsuri în care s-au prevăzut: organizarea de locuri de muncă model în fiecare secţie şi atelier privind folosirea integrală a timpului de lucru, predarea şi preluarea schimbului din mers, aprovizionarea ritmică a locurilor de muncă cu materiale şi S.D.V.-uri, extinderea micii mecanizări, îmbunătăţirea calităţii reparaţiilor la maşini, ţinerea şedinţelor, consfătuirilor, acţiunilor culturale şi obşteşti în afara programului de lucru etc. Comitetul de partid, comitetul sindicatului şi al U.T.G. vor desfăşura o muncă politică-educativă susţinută în rîndurile muncitorilor, inginerilor, tehnicienilor şi funcţionarilor spre a se asigura utilizarea cu randament maxim a timpului de lucru, întărirea disciplinei în muncă. Animaţi de dorinţa de a aduce o contribuţie sporită la înzestrarea economiei cu mai multe mijloace de transport moderne, colectivul Uzinelor „Steagul Roşu“ se angajează să realizeze în anul 1967 peste plan : — 65 milioane Iei la producţia globală ; — 60 milioane Iei la producţia marfă vîndută şi încasată. (continuare in pag. a 3-a) In întreprinderea noastră — Combinatul de cauciuc sintetic şi produse petrochimice din oraşul Gheorghe Gheorghiu-Dej — se desfăşoară, în lumina sarcinilor stabilite de Plenara C.C. al P.C.R. din decembrie 1966, o largă acţiune privind organizarea ştiinţifică a producţiei şi a muncii. Cu prilejul acestei acţiuni, muncitorii, inginerii şi tehnicienii de la toate secţiile şi instalaţiile au analizat şi dezbătut cu spirit de răspundere şi exigenţă problema întăririi disciplinei în producţie şi în muncă, folosirii raţionale a timpului de lucru. Analiza a arătat că majoritatea covârşitoare a salariaţilor desfăşoară o rodnică activitate pentru îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de plan. In primul trimestru al acestui an, planul producţiei globale a fost depăşit cu 2,2 la sută, cel al producţiei marfă vîndută şi încasată cu 7,8 la sută, iar prin reducerea preţului de cost s-au realizat importante economii suplimentare. Dezbaterile care au avut loc recent au scos în acelaşi timp în evidenţă însemnate rezerve în folosirea timpului de muncă, a căror valorificare va determina utilizarea mai bună a capacităţii de producţie a combinatului, a tehnicii moderne cu care este înzestrat. In 1966 şi în primul trimestru al anului în curs, un fond important de timp de lucru a fost irosit din cauza nerezolvării operative a unor (continuare in pag. a 3-a) TERMOCENTRALA ELECTRICA LUDUŞ Colectivul termocentralei Luduş mulţumeşte conducerii partidului pentru sprijinul pe care i l-a acordat în munca desfăşurată pentru înălţarea acestui important obiectiv al planului de electrificare a ţării. Proiectanţii, constructorii, montorii şi energeticienii au desfăşurat în ultimii trei ani o activitate rodnică, reuşind să construiască şi să pună în funcţiune o putere instalată de 500 Mw, termocentrala atingînd de curînd capacitatea finală de 800 Mw. Indicatorii tehnico-economici realizaţi situează termocentrala noastră la nivelul realizărilor tehnicii moderne. Cu prilejul amplei acţiuni de organizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii, energeticienii termocentralei noastre au analizat multilateral rezervele existente şi au descoperit numeroase posibilităţi de folosire mai raţională a timpului de lucru. Din dezbaterile care au avut loc recent în organizaţiile de bază, în adunări, la care a participat întregul colectiv, a reieşit că datorită lipsurilor în organizarea activităţii de întreţinere şi reparaţii, a transportului intern, întîrzierilor și părăsirii locului de muncă înainte de încheierea programului, se irosesc trimestrial peste 11.000 ore-cm. De asemenea, sunt folosite insuficient posibilităţile de extindere a zonelor de deservire a utilajelor. In vederea utilizării integrale a timpului de lucru a fost elaborat, pe baza propunerilor făcute cu prilejul dezbaterilor, un plan de măsuri care prevede: perfecţionarea sistemu (continuare în pag. a 3-a) FABRICA DE CONFECŢII ORADEA In perioada care a trecut de la Congresul al IX-lea al partidului, colectivul Fabricii de confecţii Oradea a muncit cu entuziasm pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor ce i-au revenit din planul cincinal. In anul 1966, planul producţiei globale a fost depăşit cu 5,9 la sută, cel al producţiei marfă vîndută şi încasată cu 3,6 la sută, iar productivitatea muncii a crescut cu 4,9 la sută faţă de prevederi. Valoarea producţiei marfă dată peste plan echivalează cu 24.000 confecţii de bună calitate. Bilanţul realizărilor noastre pe primul trimestru al acestui an este, de asemenea, pozitiv: au fost produse peste plan 1.000 de costume bărbăteşti. Muncitorii, inginerii şi tehnicienii din fabrica noastră, călăuzindu-se după indicaţiile Plenarei C.C. al P.C.R. din decembrie 1966, au supus unei analize exigente activitatea desfăşurată şi au constatat că în ce priveşte folosirea timpului de lucru există încă rezerve insuficient valorificate. Deşi au fost luate unele măsuri pentru reducerea nu (continuare în pag. a 3-a) 1 Mei la Iași. Trec prin fața tribunei coloanele de sportivi. PE MERIDIANELE GLOBULUI • Sesiunea Consiliului Executiv al U.N.E.S.C.O. • La Stockholm şi-a început dezbaterile Tribunalul internaţional pentru anchetarea crimelor comise de americani în Vietnam Au început prăşitul sfeclei de zahăr Obţinerea unor producţii sporite la hectar este condiţionată, in mare măsură, de efectuarea la timp a praşilelor. De aceea cooperatorii din Dumeşti, raionul Negreşti au şi trecut la aplicarea primei praşile la sfecla de zahăr cultivată pe cele 80 de hectare. Pină aseară au fost prăsite 46 de hectare, în frunte situîndu-se brigăzile conduse de N. Butnaru, I. Mon și M. Butnaru. Ing. ADOLF JUGARU coresp. Zilnic patru curse poştale Factorii poştali distribuie zilnic în Iaşi peste 16.000 de scrisori, aproape 24.500 de cotidiene, 1.200,1.400 de mandate poştale şi avize pentru mesagerii. Tot lor le revine achitarea lunară a pensiilor ca şi difuzarea la abonaţi a peste 40.000 de publicaţii săptămînale şi lunare. Pentru ca acestea să ajungă în cît mai scurt timp în mîinile destinatarilor, au fost luate recent o serie de măsuri de reorganizare a oficiilor poştale cu factori distribuitori de pe raza oraşului şi, totodată, a fost modificat programul de deservire al factorilor poştali. Astfel, cu începere de la 1 Mai, în cadrul fiecăruia dintre cele 48 de sectoare poştale ce au fost arondate, se efectuează în zilele de marţi, miercuri, joi, vineri şi sîmbătă cite patru curse poştale zilnic, iar duminică şi luni — cite două curse. In prima cursă, care pleacă de la oficiile poştale în jurul orei 7,30, se difuzează ziarul „Flacăra Iaşului“ şi se achită mandatele poştale sosite pînă la acea oră. Cea de a doua cursă poştală, cu plecarea în jurul orei 10,30 duce corespondenţa, avizele pentru mesagerii, periodicele, mandatele ordonate după plecarea primei curse şi efectuează plata pensiilor. In jurul orei 13, se începe distribuirea la abonaţi a presei centrale. Ultima cursă poştală din zi asigură o distribuire operativă a corespondentei sosite în cursul dimineţii din directia Paşcani şi a celei sosite cu trenul de prînz din direcţia Bucureşti. Aceeaşi cursă va preda destinatarilor întreaga corespondentă loco depusă la cutiile poştale din oraş pînă la ora 12. In zilele de duminică şi luni vor fi cite două curse mixte de predare la destinatari a corespondenţei şi tipăriturilor. Pentru realizarea in cît mai bune conditiuni a noului program de distribuire, a fost sporit numărul factorilor poștali, fiecare sector urmînd a fi deservit de cite două cadre. Concomitent, s-au luat măsuri pentru cartarea operativă a corespondentei loco si sosită din alte localităţi, cît şi pentru colectarea în scurt timp a corespondentei din cutiile poştale. ION L. CALIN La G.A.S. Bucium O investiţie inundată de... neglijenţe ■ Cămaşă de plumb pentru protejarea lipsurilor şi soluţii tehnice pentru acoperirea defecţiunilor în aprovizionarea cu materiale ■ Jocul de-a obiecţiile şi cîteva lucrări necontractate Una din marile gospodării agricole de stat din regiunea noastră, cu profil viti-pomicol, este cea de la Bucium. Suprafeţele pe care le deţine această unitate sînt de 850 de hectare cu viţă de vie şi 650 de hectare cu pomi fructiferi. Artidine îşi dă seama că la un sector viti-pomicol aşa de dezvoltat este necesară o mare cantitate de apă pentru executarea tratamentelor contra bolilor şi dăunătorilor. „Cînd vine vremea stropirilor, ne spunea tov. ing. Dumitru Vasiliu, directorul unităţii, încep şi necazurile. E nevoie de apă multă, sursele sunt îndepărtate, transportul costă scump. Anual cheltuim cu procurarea apei în jurul a peste 400.000 de lei“. Pentru rezolvarea acestei probleme s-a aprobat executarea unei alimentări cu apă a cărei valoare se ridică la 2.173.000 de lei. Proiectantul lucrării este Direcţia gospodăririi apelor Siret—Prut, executantul T.R.C. (grupul nr. 3). Constructorul s-a apucat de executarea primei părţi a lucrării încă de anul trecut .Este vorba de rezervorul de 100 m.c. de la punctul „Socola“ unde se află şi casa vanelor şi de reţeaua de conducte din viile de la „Doi peri“. Valoarea acestei prime părţi a lucrării se ridică la aproape 1.000.000 lei. Tovarăşul inginer Dorel Şortan, şeful serviciului de construcţii de la Trustul Gostar Iaşi, spunea că rezervorul de 100 m.c. şi casa vanelor au fost executate în condiţii necorespunzătoare şi nu pot fi folosite. Cine este vinovatul ? Proiectantul ? Constructorul ? Constructorul aruncă vina pe proiectant, proiectantul pe constructor. Precis nu se ştie cine e vinovatul, pentru că acest lucru trebuie stabilit de o terţă persoană sau instituţie. Este grav însă faptul că lucrurile au fost lăsate să ajungă pînă aici. Dacă exista un control permanent din partea conducerii Grupului nr. 3, a proiectantului, a beneficiarului, asemenea deficiente ar fi fost evitate. La Trustul G.A.S. Iaşi funcţionează, după cum am arătat, un serviciu de construcţii al cărui şef este tov. inginer Dorel Şortan. Ne întrebăm : de ce personalul acestui serviciu nu a urmărit dacă lucrările sunt de calitate ? De ce au lăsat ca treburile să meargă prost pentru a se ajunge unde s-a ajuns? S-a găsit soluţia reparării greşelii. Casa vanelor să fie îmbrăcată într-o cămaşă de plumb care se zice că ar costa 30.000—40.000 de lei. Problema însă este alta. Cine plăteşte această cămaşă ? Pentru că în ultimă instanță ea are menirea să protejeze ne- GH. GHINDA (continuare in pag. a 3-a) tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit delegaţia Partidului Comunist Sirian Miercuri dimineaţa, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, împreună cu tovarăşii Alexandru Drăghici, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al G.G. al P.G.R., Mihai Dalea, secretar al G.G. al P.G.R., a primit delegaţia Partidului Comunist Sirian, condusă de tovarăşul Youssef Faysal, membru al Biroului Politic al G.G. al P.C.S., care, la invitaţia G.G. al P.G.R., vizitează ţara noastră. Din delegaţie mai fac parte tovarăşii Maurice Salibi, membru al G.G. al P.G.S., Rame Ghekmouss, Badre Gazzi şi Fayez Jalahech, membri ai unor comitete regionale ale P. G. Sirian. La primire au participat, de asemenea, tovarăşii Aldea Militari, membru al G.G. al P.G.R., şi Constantin Vasiliu, adjunct de şef de secţie la G.G. al P.CR. Cu acest prilej, într-o atmosferă tovărăşească, a avut loc un schimb de păreri privind probleme de interes comun pentru ambele partide, probleme actuale ale situaţiei internaţionale, ale mişcării comuniste şi muncitoreşti mondiale. ★ La amiază s-a oferit o masă tovărăşească în cinstea delegaţiei Partidului Comunist Sirian, la care au participat tovarăşii Alexandru Drăghici, Mihai Dalea, Aldea Militaru, Gheorghe Necula şi Constantin Vasiliu. (Agerpres) REPORTAJ PE CIOB OLANDA ASTĂZI Peisajul Olandei este cunoscut încă din tablourile vechilor pictori olandezi — cimpuri verzi, netede ca o masă de biliard, canale de irigaţie, sate pitoreşti împrejmuite de sălcii albe, rămuroase, biserici cu turle ascuţite, mori de vînt ale căror aripi se învîrtesc încet (astăzi ele nu mai macină boabe, ci scot din pămint surplusul de apă), vaci pestriţe de rasă „olandeză" care pasc pe păşunile mănoase. Mulţimea vitelor, serele, siluetele coşurilor de fabrică şi ale furnalelor dovedesc că Olanda contemporană este o ţară industrial-agrară bine dezvoltată, care exporta în numeroase ţări maşini, aparataj electronic, ţesături sintetice, nave, produse agricole şi, nu in ultimul rînd, flori. Lalelele olandeze sînt vestite în lumea întreagă. Dezvoltarea ţării a costat eforturi uriaşe. Pămîntul Olandei a fost literalmente smuls mărit. Două cincimi din teritoriul statului se află sub nivelul oceanului, ameninţarea inundaţiilor distrugătoare nu a fost înlăturată nici astăzi Numele oficial al ţării nu i-a fost dat întîmplător — Niederland înseamnă „ţara de jos". Lupta cu marea, cucerirea de noi bucăţi de uscat reprezintă problema naţională nr. 1. Continuă ofensiva în marele golf cu apă puţin adîncă, adeseori denumit din obişnuinţă Zuider-Zoe, dar căruia olandezii i-au schimbat de mult numele In Ijsselmeer, adică Marea Ijssel (după fluviul Ijssei). Se construiesc noi diguri, stăvilare, baraje, canale. In lupta seculară cu stihiile, poporul olandez şi-a dezvoltat trăsăturile specifice de caracter: fermitatea, dirzenia, spiritul independent. Olandezul nu este prea vorbăreţ, dar perseverent, harnic şi serios. Din vremuri străvechi el a trebuit să respingă nu numai asaltul mării, dar şi al cotropitorilor străini — spanioli, englezi, armata lui Napoleon. Olandezii nu au uitat nici vremurile sumbre ale ocupaţiei hitleriste. In ţară se intilnesc frecvent monumente ale victimelor fascismului. Olandezilor li se pare paradoxal că ţara lor face parte din N.A.T.O. — organizaţie care urmăreşte pregătirea unui război împotriva cui ? Rar mai intîlneşti astăzi in Olanda oameni care să mai creadă în povestea „pericolului de la Răsărit". Politica consecvent paşnică a ţărilor socialiste face ca adepţii N.A.T.O. s-o piardă tot mai mult teren. ★ Nivelul de viaţă al irlandezului contemporan este relativ ridicat. La prima privire este o ţară liniştită, prosperă, departe de orice furtuni sociale. Dar, numai la prima privire, Economia Olandei nu este stabilă. In noiembrie 1966 a fost închisă „pe neaşteptate" uzina metalurgică ,,Demkra" din Utrecht ; 1.200 de oameni au rămas fără lucru. Contrastele sociale, proprii oricărei ţări capitaliste, îţi sar aici în ochi. Ele sunt A. P. (continuare In pag. 94-a) Aspecte de la Carnavalul tineretului din Iași.