Flacăra Iaşului, iunie 1967 (Anul 23, nr. 6444-6469)

1967-06-13 / nr. 6454

FL­AC­ARA IAȘULUI PAGINA 2 Ancheta noastră privind şcolile de mecanizatori agricoli In seama cui e lăsată practica elevilor? Un rol deosebit de important în procesul de invăţă­­mînt din şcolile de mecanizatori agricoli îl are practica­ în producţie. In perioada cît lucrează în S.M.T. şi G.A.S. elevilor li se oferă posibilitatea de a aplica la faţa lo­cului cunoştinţele învăţate în şcoală. Iată de ce în acest important proces „cheia de contact între teorie şi prac­tică" trebuie să funcţioneze perfect, cei doi factori şcoa­lă şi unitate agricolă să colaboreze pentru realizarea unui învăţămînt de calitate. Ancheta întreprinsă de noi la locurile unde îşi desfăşoa­ră practica o parte din ele­vii şcolilor profesionale de mecanizatori agricoli a scos însă în relief unele aspecte negative. Graficul de la şcoală nu se potriveşte cu cel de pe ogoare Sintem­ la Şcoala de meca­nici agricoli din Vaslui. Ur­mărim pe un grafic locurile unde îşi desfăşoară practica elevii anilor II şi III. Iată ce ne-a relatat ing. Al. Gnaseco : „Conducerea şcolii s-a îngrijit din timp de repartizarea elevilor în dife­rite unităţi cu sectoare adec­vate conţinutului practicii, s-au stabilit legături cu spe­cialiştii din unităţi şi s-a ex­plicat elevilor ce îndatoriri au în acest timp. Cadrele didac­tice (cei 3 ingineri şi doi mecanici) controlează felul cum muncesc elevii, ce cunoş­tinţe îşi însuşesc“. Pînă aici toate lucrurile par puse la punct. Dar socoteala de la şcoală nu se potriveşte cu practica de pe... ogoare. Sîntem la G.A.S. Crasna, unde efectuează practica 12 elevi de la Şcoala profesio­nală de mecanizatori din Vas­lui. Lîngă a semănătoare, stăm de vorbă cu 4 eleviLa între­barea noastră, „ce lucrare e­­fectuaţi azi elevii nu ne pot oferi nici un răspuns concret. — Aşteptăm pe tovarăşul maistru, să vedem ce-o să ne dea de lucru — ne spune ele­vul Neculai Ciurea (anul III). — Arătaţi-mi şi mie ce aţi conspectat în caietele de prac­tică in această săptămînă ? La această întrebare, elevii Bu­­dacea Victor şi Paucă Con­stantin (anul III) au dat din umeri,­ au lăsat capul în jos şi au tăcut posomoriţi. La insistenţele noastre şi-au spus ce aveau pe suflet. Iată la ce lucrări au parti­cipat într-o săptămînă de practică elevii din anii II şi III: a) smuls buruieni în curtea G.A.S. ; b) bătut ţăruşi la brigada din Roşieşti; c) că­rat saci de la moară ş.a. II rugăm apoi pe tovarăşul director de la G.A.S. să co­menteze aceste „realizări" ob­ţinute de elevi. Redăm cu exactitate cîteva din afirma­ţiile făcute : „Dar ce să fa­cem cu ei, la ce să-i folosim? In cîmp nu lucrează nici un tractor, să facă şi ei ce pot că doar îi pontează maistrul“. Sîntem apoi în posesia unei alte informaţii. Cu două zile în urmă, a trecut pe la GAS Crasna un cadru didactic ca­re a constatat lipsurile, le-a dat cîteva sfaturi elevilor şi a plecat lăsînd totul aşa cum a fost. Treburi pe lingă... «gospodărie» la brigada de la Sîrbi, ele­vii I. Moşanu şi C. Săvescu (anul II Şcoala profesională de mecanizatori agricoli Zor­­leni) stăteau în jurul unei se­mănători şi din cînd în cînd mai strîngeau cite un şurub. Ne-au relatat că n-au nici un fel de program de lucru, că pentru a învăţa unele nou­tăţi mai trag şi ei cu ochiul şi urechea la cei mai în vîr­­stă. De la data de 6 aprilie de cînd au intrat în practică, elevii n-au fost niciodată la cîmp pentru a participa la lu­crările agricole. La brigada din Unteşti, e­­levii C. Bobîrcă şi Dîngă Mi­­hai se suiseră pe o batoză şi priveau spre albastrul ceru­lui. Ne-au spus că de vreo cîteva zile, maistrul n-a mai venit pe la brigadă şi unii din colegi au mai plecat pe acasă, iar ceilalţi fac şi ei ce cred de cuviinţă. In peri­oada de practică — afirmau cei doi elevi — au fost o zi la prăşitul mecanic, în rest au făcut şi ei unele treburi pe lîngă... „gospodărie“. Printr-o scrisoare sosită la redacţie ni s-a relatat că e­­levii din anul II de la Şcoa­la profesională din Podu-Iloa­­iei care lucrează în raza de activitate a S.M.T. Frumuşica (Hîrlău) n-au depăşit curtea brigăzii, fiind puşi la săpatul şanţurilor, măturatul curţii, sau paznici în zilele de săr­bătoare. In unele locuri (Bogdăneşti şi Bozia, raionul Bîrlad), unii maiştri sau mecanizatori au faţă de elevi atitudini neci­vilizate , îi bruschează, le a­­duc injurii. Pentru o mică greşeală, elevul N. Leonte a fost lovit de şeful de briga­dă de la Bozia. Formalismul ridicat la pătrat După ce am adunat din te­ren date privind felul cum se efectuează practica elevilor în producţie, am încercat să ob­ţinem răspunsuri de la unii factori de răspundere. Ing. Francisca Georgescu (directoa­rea Şcolii din Zorleni) ne-a spus: „Elevii sunt trimişi în brigăzi fără a fi daţi în seama cuiva şi graficele de practică nu sunt respectate. Eficacita­tea practicii este diminuată, deoarece elevii sunt reparti­zaţi la întîmplare, neţinîndu-se seama că ei trebuie să lu­creze alături de cei mai buni mecanizatori". Am fost de acord cu aceste aspecte reale, dar trebuie să mai adăugăm ceva. Adeseori şi controlul efectuat de ca­drele didactice e formal. Cum se explică oare faptul că a­­proape toţi elevii ce au fost anchetaţi de noi n-au con­spectat un timp îndelungat ni­mic în caietele de practică, n-au primit nici un ajutor concret din partea şcolilor ? Să dăm fiecăruia partea ce i se cuvine. Unele S.M.T.-uri şi G.A.S.-uri manifestă indo­lenţă în acest domeniu, dar nici conducerile de şcoli, ca­drele ce răspund de practică nu fac eforturi pentru a îm­bunătăţi situaţia. Ing. Al. Gnaseco (Şcoala­­profesională Vaslui) sublinia că „in sistemul­ actual e greu de urmărit felul cum se des­făşoară practica, deoarece ele­vii sunt dispersaţi prin bri­găzi şi şcoala nu poate con­trola toate unităţile. Maiştrii ce răspund de practică n-au timp să se ocupe cu atenţie de elevi“. Dar la G.A.S. Crasna, fac practică 12 elevi, la Moara Grecilor — 15, la Laza — 10. Cum au controlat practica cadrele didactice ? S-a trecut repede prin uni­tăţi, s-au constatat lipsurile şi s-a tras concluzia : practica elevilor nu se desfăşoară în condiţii optime. Lucrul acesta nu e suficient. Pe drept cu­­vînt, ing. Ion Flintoacă (GAS Crasna) sublinia : „Chiar da­că maistrul ce răspunde de practică ar da dovadă de mul­tă conştiinciozitate n-ar pu­tea rezolva mare lucru, fiind­­că-i lipsesc cunoştinţele me­­todico-pedagogice în expunere, nu dispune de timpul necesar să se ocupe îndeaproape de elevi. Dacă practica ar fi con­trolată şi îndrumată efectiv de cadrele didactice — aşa cum se procedează la studenţi — desigur că altele ar fi rezul­tatele“. Am prezentat cîteva aspec­te negative privitoare la fe­lul cum îşi desfăşoară prac­tica în producţie elevii şco­lilor de mecanizatori agricoli. Consiliul agricol regional tre­buie să analizeze cu atenţie aceste lipsuri şi să ia măsuri concrete prin care să oblige conducerile S.M.T. şi G.A.S. să se ocupe cu grijă de pre­gătirea viitorilor mecanizatori. In timpul practicii, elevii să fie antrenaţi să participe la cele mai importante lucrări, eliminîndu-se treburile străine de meseria lor. I. ARCAŞU Odiseea unor vinuri ale regiunii (urmare din pag !) care prilej au fost menţinuţi in funcţie numai aceia care au dat dovadă de o bună pre­gătire tehnică. Intenţionăm ca această metodă s-o aplicăm în continuare pentru promovarea celor mai pregătite elemente în funcţiile de răspundere. Referitor la modul de con­diţionare şi depozitare : „Con­siderăm că o dată cu intrarea in funcţie a noului centru de condiţionare şi îmbuteliere, a­­ceastă problemă este rezolva­tă pe întreaga regiune... Ar fi necesar ca întreprinderile din reţeaua comercială să creeze condiţii corespunzătoare depo­zitării vinului şi să nu-l de­poziteze la întîmplare prin magazii improvizate, prin lo­caluri unde temperatura va­riază. Ar fi de dorit ca în sectorul comercial să se facă investiţii în materie de spaţii corespunzătoare depozitării vi­nurilor, căci altfel investiţiile ce se fac cu înfiinţarea plan­taţiilor de vii, cu construcţia uzinelor şi centrelor de vinifi­­care cu centre de condiţio­nare şi îmbuteliere rămîn fără valoare“. In legătură cu necesitatea tipizării vinurilor se arată: „Dacă în urmă cu 5—6 ani problema tipizării vinurilor nu era un imperativ absolut, în momentul de faţă, cînd pe harta regiunii încep să se profileze noi podgorii şi cen­tre viticole, problema stabili­rii tipului de vin ce urmează a se obţine devine o necesi­tate stringentă. In regiunea noastră acţiunea nu este ur­mărită în mod organizat şi ştiinţific de către o anume in­stituţie. Nu ar fi lipsit de in­teres ca această problemă să fie preluată în mod organi­zat de către S.E.H.V. Iaşi şi să fie introdusă în planul te­matic de cercetări imediate şi de perspectivă al acesteia. Bi­neînţeles, aceasta nu ar exclu­de posibilitatea sprijinirii sta­ţiunii şi de către celelalte întreprinderi sau unităţi cu profil viti-vinicol“. In încheierea răspunsului, conducerea întreprinderii Vin­­alcool Iaşi arată: „Subscriem pentru urgentarea apariţiei u­­nei legi a vinului, aşa cum au majoritatea ţărilor vitico­le, lege care să reglementeze practicile permise şi nepermi­­se în producţia, industrializa­rea şi comercializarea vinului şi care să sancţioneze aba­terile de la prevederile aces­teia". * Dat fiind interesul vădit al anchetei „Odiseea unor vinuri ale regiunii“ redacţia ziarului îşi propune să urmărească în continuare, prin diferite arti­cole, diversele aspecte ale pro­ducerii şi valorificării vinuri­lor din regiunea noastră. FOTBAL cat­eg. A C. S. M. S. — Steagul roşu Braşov 1-1 (0-9) Sic transit gloria... Greu de scris cronica acestui meci ! Mai întîi, fiindcă sunt tare puţine lucruri de semnalat în le­gătură cu jocul propriu-zis. Şi­­apoi, fiindcă nu-i vorba de o simplă partidă în care ieşenii au cedat puncte pe teren propriu (cum s-a mai întîmplat, din pă­cate, ades !), ci de un adevărat „spectacol de adio“, cu prilejul căruia C.S.M.S.-ul se despărţea de prima categorie. Obiectivita­tea cronicarului e pusă la încer­care : dincolo de amărăciune şi de regretele fireşti, se cere lu­ciditate şi sinceritate. Echipa a retrogradat. Mai mult decit pro­babil că, la anul, va activa în „B“. Lamentările nu mai ajută. Ironiile, asemenea. Descurajarea şi blazarea — iată adevărate pericole. Fotbalul are în Iaşi nu­meroşi iubitori pasionaţi şi sta­tornici, „strîngîndu-şi rindurile“, învăţînd din experienţa amară a acestui campionat, ei vor reuşi, fără îndoială, să readucă echipa în prima categorie. Fără a subaprecia munca ni­mănui, fără a căuta numaidecît un „acar Păun“, rog să-mi fie îngăduit a sublinia cîteva dintre învăţămintele pe care, după o­­pinia subsemnatului — acest cam­pionat l s-a oferit echipei CSMS Iaşi: 1. categoria A nu admite improvizaţii — oricîte bune in­tenţii ar avea la bază — în conducerea tehnică a unei echi­pe; 2. apelurile la dîrzenie şi dăruire în joc nu pot suplini, din păcate, ideile tactice majo­re, orientarea generală a echipei în teren, stilul şi personalitatea ei ; 3. un lot de jucători restrîns obligă la ambiţii restrînse şi po­sibilităţi mult diminuate, fie dacă ne-am gîndi numai la stimulen­tul pe care-l reprezintă, pentru titular, „omul care vine din ur­mă“; 4. în compania echipelor din prima categorie, şi cea mai neînsemnată gafă se plăteşte; 5. moralul echipei nu se clădeşte chiar de la sine, ci in urma unor acţiuni conjugate, continui şi susţinute. Şi acum, despre jocul CSMS — STEAGUL ROŞU Braşov, în ansamblu, meciul a fost slab ; pur şi simplu ne gîndeam dacă mai are rost să menţionăm aici cite ceva din puţinele faze care au animat, mai ales spre final, o partidă lipsită de interes din toate punctele de vedere. Dar, rememorînd, am constatat că fie­care asemenea fază „pleda“ în favoarea­­ sau defavoarea cui­va. Golul lui Lupulescu a atestat incă o dată — dacă mai era ne­voie — maturizarea acestui ini­mos jucător, adevărat „reactor“ al echipei, dotat cu o remarca­bilă forţă de pătr­undere. Cursele lui Deleanu au ilustrat talentul incontestabil al tînărului fundaş, singurul care-şi mai aduce a­­minte de lecţia „omului în plus“, a replierilor şi atacului declanşat bal „la noroc“, agrementat cu... alintături, nu se mai joacă nici în categoria C. Hanţul lui Pop, inutil, copilăresc, a dus la în­scrierea unui gol ; avem multă stimă şi consideraţie pentru se­riozitatea şi conştiinciozitatea fotbalistului Pop, dar ieşirea sa din formă (a se vedea şi me­ciul de la Cluj) nu poate să nu îngrijoreze. Confirmă Hriţcu, pare cam plictisit Cuperman, Incze este întotdeauna uşor de­posedat de balon. Dar, să recu­noaştem: care echipă de catego­ria B (şi, chiar A !!) se poate lauda cu asemenea jucători ? Golurile: min. 70 — Lupules­cu, bine servit de Cuperman, şutează puternic din afara ca­reului, la colţ, jos, înscriind cu tot plonjonul lui Adamache. Min. 70 — Pop comite bent şi lovi­tura de la 18 metri este excep­ţional transformată de Nagy. în rest, ratări, joc steril la mijlocul terenului, multe pase la adversar şi, din cînd în cînd, cite o „sclipire“. Puţin pentru o „reprezentaţie de adio Au jucat: C.S.M.S. — Con­­stantinescu, Pop, Malschi (Romi­­la), Vornicu, Deleanu — Ştefă­­nescu, Hriţcu — Incze, Lupu­lescu, Cuperman, Stoicescu. STEAGUL ROŞU — Adamache — Ivăncescu, Jenei, Nagy, Cam­­po — Pescaru, Năftănăilă — Necula, Alecu, Goran, Selimesi. Ilie Drăghici (Bucureşti) a ar­bitrat bine un meci care n-a ridicat, in fond, nici un fel de probleme. Apropiindu-ne de încheierea ultimei cronici consacrate ulti­mei evoluţii a C.S.M.S.-ului în categoria A, rămînem, optimişti, în aşteptarea prilejului de a con­semna revenirea acestei formaţii în rîndul primelor echipe ale ţării. Se retrogradează uşor, se promovează greu, dar, oricum, un an nu este chiar aşa de ... lung. Am intitulat cronica noas­tră „Sic transit gloria ...“, dar ne rezervăm, pentru plăcuta o­­cazie a promovării, titlul „Vir­tus rediviva“. Aşteptăm, cu condeile ... me­reu ascuţite. MIRCEA RADU IACOBAN la momentul oportun. Interven­ţiile spectaculoase ale lui Con­­stantinescu, alături de ieşirile sa­le inoportune, au fost tipice pen­tru împletirea de miraculos şi fantezist ce caracterizează evo­luţiile acestui portar, fără în­doială, valoros. Ratările şi star­turile tîrzii luate de Stoicescu au vorbit şi ele de la sine: tot-Celelalte rezultate: Dinamo Bucureşti — U.T. Arad 1—1 ; Petrolul — Rapid 0—0;­ Politehnica Timişoara — Jiul 1—2; Dinamo Piteşti — Universitatea Cluj 2—4; Farul — Steaua 1—0; Progresul — Universitatea Cra­­iova 2—2. Cîţiva spectatori — şi aceia plictisiţi... CLASAMENTUL FINAL: 1. Rapid Bucureşti 26 13 8 5 39—21=34 2. Dinamo Bucureşti 26 13 6 7 38—23=32 3. Universitatea Craiova 26 13 4 9 38—32=30 4. Farul Constanţa 26 11 7 8 38—36 = 29 5. Steaua Bucureşti 26 10 6 10 36—28=26 6. Universitatea Cluj 26 9 8 9 31—30=26 7. Steagul roşu Braşov 26 10 6 10 31—37=26 8. Jiul Petroşeni 26 11 3 12 41—32=25 9. Petrolul Ploieşti 26 9 7 10 25—26=25 10. Progresul 26 9 6 11 29—34=24 11. U. T. Arad 26 7 10 9 31—36=24 12. Dinamo Piteşti 26 10 3 13 34—41=23 13. C.S.M.S. 26 7 7 12 30—53=21 14. Politehnica Timişoara 26 6 7 13 33—45=19 RUGBI categ.A Rulmentul Bîrlad - Gloria Bucureşti 25-6 (16-0) BÎRLAD (de la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului”). Jocul, un adevă­rat recital rugbistic, a plăcut prin mul­titudinea razelor spectaculoase create de linia de trei­­ sterturi a metalur­­giştilor, in care tî­­nărul Bărgăunaş a fost ,,vioara !". Nici ,,pachetul" de înain­taşi, condus cu pri­cepere de Manea, n-a rămas mai pre­jos, percutînd in repetate rînduri dis­pozitivul de apărare advers, reușind să culeagă aplauze la scenă deschisă. Se­ria Încercărilor a fost inaugurată in min. 7 de Brăescu, care, servit excelent de Roşea, demarea­ză pe dreapta şi în­scrie­­ 17 minute mai tirziu, Manea depă­şeşte in viteză ciţi­va jucători bucureş­­teni şi culcă balonul in terenul de linie advers. Ducă trans­formă şi scorul de­vine 8-0. Nu trec decit 5 minute şi Roşea realizează o nouă încercare, du­pă un veritabil sla­lom printre rugbiştii oaspeţi. Florescu transformă şi... 13 —0. In min. 34, Bră­escu realizează o nouă încercare şi repriza ia sfirşit cu 16—0. După pauză, oas­peţii au o uşoară dominare şi reduc din handicap prin Popescu, (lovitură de pedeapsă, min. 48) şi prin Crăciunescu (încercare, In min. 53). După acest „duș rece", metalurgiștii revin din nou in a­­tac și in min. 55 Manea ridică scorul la 19—6 printr-o frumoasă încercare, iar in min. 62, Bră­escu culcă din nou balonul în terenul de țintă advers. Sco­rul­ devine 22—6. Scorul întîlnirii, 25 —6, e fixat de Roş­ea printr-o splendi­dă lovitură de picior căzută, în min. 69. Deşi a avut de condus un joc uşor, care nu i-a ridicat probleme, Claudiu Horovitz (Bucureşti) a arbitrat cu foarte multe greşeli, prin­tre care şi anularea­­unei încercări reali­zată de Topa în min. 80. S. ELIADE ★ In ultimul joc din turul campionatului, rugbiştii de la Po­litehnica Iași au pierdut meciul cu Progresul, la Bucu­reşti, cu 0—3. MOSCOVA 12 (Agerpres) In runda a 15-a a turneului internaţional masculin de şah de la Moscova, Florin Gheor­­ghiu a remizat cu iugoslavul Gligorici. In clasament conduce Stein (U.R.S.S.) cu 9 puncte (1), urmat de Bronstein (U.R.S.S.) si Gipslis (U.R.S.S.) cu cite 9 puncte, ial U.R.S.S. 8,5 (Di­ n Smîslov (U.R.S.S.) şi Spasski (U.R.S.S.) cu cîte 8,5 puncte ; Bobotov (Bulgaria) 8 (1), Por­­tisch (Ungaria) 7,5 (2), Kereş (U.R.S.S.), Petrosian (U.R.S.S.) cu cîte 7,5, Gheller (U.R.S.S.) şi Najdorf (Argentina) cu cîte 7 puncte şi cîte o partidă în­treruptă, Gheorghiu (România) 7 puncte, Gligorici (Iugoslavia) 6,5 (1) etc. Fotbal categ. B C. F. R. Paşcani­­ la al treilea „nul“: 1-1 (0-1) cu Metrom Braşov Feroviarii păşcăneni au re­alizat, în ultimele trei etape, tot atîtea meciuri nule, şi la acelaşi scor : 1-1. Ultimul „nul“ al fotbaliştilor de la C.F.R., obţinut duminică pe teren propriu, i-a nemulţumit pe suporterii acestei formaţii. In partida cu Metrom, echipa gazdă a jucat fără interes, lip­sită de voinţă, departe de va­loarea şi de posibilităţile com­ponenţilor ei, atrăgîndu-şi astfel, pe bună dreptate, dez­aprobarea celor prezenţi în tribune. Oaspeţii, aflaţi în zona re­trogradării, au luptat cu multă ambiţie pentru cucerirea ce­lor două puncte puse în joc. Atacurile desfăşurate de ei în prima repriză au pus de mul­te ori în dificultate pe gaz­de. De altfel, Metrom a con­dus cu 1-0, prin golul în­scris de Selymesy (în min. 1) timp de 65 de minute. Păşcănenii au avut puţine o­­cazii de gol clare, pe care le-au ratat în mod nepermis de uşor. Egalarea au obţinut-o în min. 65, prin Brînduşescu, ca urmare a unei acţiuni per­sonale. Arbitrul V. Pădureanu (Bucureşti) a condus bine ur­mătoarele formaţii : Cristache — Rusu, Teciu, Simina, Rozo­­rea — Confardo, Horvath — Bîrgăoanu, Atanasiu, Brîn­­duşescu, Dascălu (C.F.R. PAŞ­CANI) , Pozna — Nemeş, Bă­­lăianu, Ochea, Bîrsan — Rusu, Aeschi — Lazarovici, Arde­­leanu, Selymesy, Sima (ME­TROM). C. ENEA PRONOSPORT Concursul nr. 23 din 11 iunie 1967 Petrolul — Rapid x Dinamo Buc. — U.T.A. x Politehnica — Jiul 2 C.S.M.S. — Steagul roșu x Dinamo Pit. — „U” Cluj 2 Farul — Steaua 1 Progresul — „U” Craiova x C.F.R. Pașcani — Metrom x Poiana Cîmp. — Oltul R. V. - anulat Progresul Br. — Din. Vict. 1 Gaz metan — Crişul C. 1 Min. Lupeni — Vagonul 1 Min. B.M. — C.F.R. Tim. 1 LA IAŞI Un reuşit concurs al motoretelor „Carpaţi“ Fără îndoială, miile de spectatori înşiruiţi pe traseul de la Leţcani şi pînă la Sta­dionul „23 August" au urmă­rit duminică dupa-amiază o reuşită demonstraţie a sporti­vilor din oraşul şi regiunea Iaşi participanţi la primul concurs deschis motoretelor „Carpaţi“ de­ tip Super. Cei 28 de participanţi au luptat cu o dîrzenie deosebi­tă pentru cucerirea unui loc fruntaş care, pe lingă satis­facţia morală, le-ar fi adus şi un frumos premiu : un aparat de radio „Mamaia", un apa­rat de radio cu tranzistori S 631 T şi un picup „Zipho­­na“. Chiar de la plecare, moto­reta cu nr. 30, pilotată de Florin Apetrei — tehnician la Filiala Iaşi a Institutului de cercetări în construcţii — s-a instalat în frunte, impu­­nînd cursei o trenă rapidă. Pînă la primul punct de con­trol — Fabrica chimică — plutonul se înşiră pe cîteva sute de metri, situaţia din frunte rămînînd neschimbată. La cel de al doilea punct de control — intrarea în oraşul Iaşi — surpriză, venind pu­ternic din urmă, Gheorghe Pahomi — strungar la Atelie­rele „Nicolina“ Iaşi — îl depăşeşte pe liderul de pînă atunci al cursei. Tot Pahomi va trece primul la punctul de control de la Biblioteca Cen­trală. Pe dealul Copoului, el se detașează net, trecînd pri­mul linia de sosire. Pe locul ll s-a clasat Florin Apetrei, iar pe locul III Iulian Lihu din Tg. Frumos. La terminarea cursei, Gh. Pahomi ne-a declarat: — Concursul a fost foarte disputat. Datorită faptului că motorul a funcţionat bine, am reuşit să cuceresc primul loc. Foarte bună această motoretă „Carpaţi“ Super. Eu o am de 4 ani şi sînt cît se poate de mulţumit. — In plus — a intervenit Florin Apetrei — motoreta tip Super, cu o capacitate de 68 cmc., are cîteva caracte­­ristici tehnice deosebite, fi­ind comodă şi uşor de con­dus, dezvoltă o viteză de pî­nă la 55 km. pe oră, avînd un consum de benzină foarte re­dus (2,8 litri la 100 km.). Oricum, e totuşi ceva ca nu­mai cu 4,50 lei să parcurgi (cu 2 persoane) 100 de km. în aproximativ 2 ore! Desigur, concursul de la Iaşi — al doilea din ţară rezervat motoretelor „Carpaţi” — a fost elocvent în ceea ce priveşte demonstrarea calităţilor aces­tui produs românesc, dînd loc la o dispută spectaculoasă, pe care am dori-o reeditată în­­tr-un viitor cît mai apropiat. In încheiere, o menţiune de­osebită Consiliului regional U.C.F.S. Iaşi şi I.C.R.M. Iaşi, care au asigurat o organiza­re excelentă concursului de motorete. EUGEN URSU coresp.» Festivitate de premiere. Pe podium, primii trei clasaţi în concurs. RADIO IAŞI pe 285 m. lungime de undă Programul de dimineaţă; 5.30 Buletin de ştiri; 5.35 Concert de dimineaţă; Muzică corală româ­nească; 6.15 Montaje literare pe teme patriotice; 6.30 „Hai să-i zicem ca-n Moldova“ — cinte­­ce şi jocuri populare; „Melodii — melodii“ — muzică uşoară ; 7.20 Vă invităm să notaţi în a­­genda dumneavoastră. Ediţia de prim (12 — 13): Buletin de ştiri; Varietăţi mu­zicale ; lecturi dramatizate ; Continuarea programului de va­rietăţi muzicale; Revista presei regionale ; Program de canţo­nete. Programul de seară : 16.00 Convorbiri pe teme economice ; 16.15 „Al VIII-lea concurs al formaţiilor artistice de amatori; 16.30 Solişti şi orchestre de mu­zică uşoară; 17.00 O oră cu ti­nereţea; 18.00 Opere şi operete în montaj muzical-literar ; 18.40 „Dialogul instrumentelor“. TELEVIZIUNE 18.00 în direct ... Transmi­siune de la Aeroportul Băneasa; 18.30 Pentru copii. A fost oda­tă ... „Sfatul lui Opus-Compas“ de Al. N. Popescu. Scenetă pen­tru păpuşi. Filmul „Sportivii“ ; 19.00 Pentru tineretul şcolar: „1001 de întrebări“. „Lumea fă­ră soare“ (din viaţa peşterilor); 19.30 Telejurnalul de seară; 19.50 Buletinul meteorologic. Publici­tate; 20.00 Aventurile lui Robin Hood; 20.30 Seară de teatru. „Patima roşie“ de Mihail Sorbul. Transmisie de la Teatrul Naţio­nal „I. L. Caragiale“, în pau­ze . Recital poetic: Charles Bau­delaire; Şah; 23.00 Telejurnalul de noapte. SPECTACOLE CINEMATOGRAFE : VICTORIA (orele 9. 11 ; 15. 17; 19.05; 21.15 şi la Teatrul de vară la ora 20.30): „Angelica şi regele"; REPUBLICA (orele 9. 12 şi la grădina „Rîpa Gal­­feepă“­ la ora 20.30) : „De­nunţătorul“­ (orele 16.30; 20) : „Spartacus“ — ambele serii ; TI­NERETULUI (orele 9; 11.15; 14.30; 16.45; 19; 21.10) : „Com­plotul ambasadorilor“; ARTA (orele 9. 11): „S-a întîmplat la miliţie"; (orele 14.30; 17.30 ; 20.30): „Cine eşti dumneata, domnule Serge?“; NICOLINA (orele 15.30; 18; 20.15): „Omul care l-a ucis pe Liberty Valan­ce“; CASA SINDICATELOR (orele 10; 15.30; 19): „Mondo­cane“. ÎN REGIUNE La BÎRLAD, cinema Victoria: „Dimineaţa devreme“ (matineu); „Magazi­nul de pe strada mare"; cinema Birladul: „Leac contra dragostei“; VASLUI: „Telegrame“; HUŞI : „Două lozuri“; PAŞCANI : „Bucătăreasa". Dezlegarea jocului apărut în nr. 6450 al ziarului nostru ORIZONTAL: 1. Ra — A­­lecsandri; 2. Eminescu — Grea ; 3. Vasilescu — Bar; 4. Ene — En — Iris — N; 5. R — Ro — întunecă ; 6. N­ — Pînă — Is — A ;­ 7. lut­as — N­ — Temă; 8. Caragiale — If; 9. Sirenă — Telali; 10. Urători — Salas; 11. Se — Asară — Tira. Dezlegarea jocului apărut în nr. 6452 al ziarului nostru ORIZONTAL: 1. Stancu — Priam; 2. Horia — Ioana; 3. Alecsandri — U; 4. K — Nasta — Emil; 5. Eda — Ia — Ușori; 6. Sr — Călin — Sis ; 7. Parana — It — Ne; 8. Egor — Nat­așa; 9. A — A­­mati — N1 — D ; 10. Ruse — Adriana; 11. Elena — Aladin. TIMPUL PROBABIL Vremea se menţine instabilă cu cerul noros pînă la aco­perit. Vor cădea averse de ploaie însoţite de descărcări electrice. Vîntul va sufla slab pînă la potrivit din sectorul nordic. Temperatura aerului uşor variabilă, minimele vor fi cuprinse între 9 şi 13 grade, iar maximele între 21 și 26 grade.

Next