Flacăra Iaşului, iunie 1967 (Anul 23, nr. 6444-6469)
1967-06-13 / nr. 6454
FLACARA IAȘULUI PAGINA 2 Ancheta noastră privind şcolile de mecanizatori agricoli In seama cui e lăsată practica elevilor? Un rol deosebit de important în procesul de invăţămînt din şcolile de mecanizatori agricoli îl are practica în producţie. In perioada cît lucrează în S.M.T. şi G.A.S. elevilor li se oferă posibilitatea de a aplica la faţa locului cunoştinţele învăţate în şcoală. Iată de ce în acest important proces „cheia de contact între teorie şi practică" trebuie să funcţioneze perfect, cei doi factori şcoală şi unitate agricolă să colaboreze pentru realizarea unui învăţămînt de calitate. Ancheta întreprinsă de noi la locurile unde îşi desfăşoară practica o parte din elevii şcolilor profesionale de mecanizatori agricoli a scos însă în relief unele aspecte negative. Graficul de la şcoală nu se potriveşte cu cel de pe ogoare Sintem la Şcoala de mecanici agricoli din Vaslui. Urmărim pe un grafic locurile unde îşi desfăşoară practica elevii anilor II şi III. Iată ce ne-a relatat ing. Al. Gnaseco : „Conducerea şcolii s-a îngrijit din timp de repartizarea elevilor în diferite unităţi cu sectoare adecvate conţinutului practicii, s-au stabilit legături cu specialiştii din unităţi şi s-a explicat elevilor ce îndatoriri au în acest timp. Cadrele didactice (cei 3 ingineri şi doi mecanici) controlează felul cum muncesc elevii, ce cunoştinţe îşi însuşesc“. Pînă aici toate lucrurile par puse la punct. Dar socoteala de la şcoală nu se potriveşte cu practica de pe... ogoare. Sîntem la G.A.S. Crasna, unde efectuează practica 12 elevi de la Şcoala profesională de mecanizatori din Vaslui. Lîngă a semănătoare, stăm de vorbă cu 4 eleviLa întrebarea noastră, „ce lucrare efectuaţi azi elevii nu ne pot oferi nici un răspuns concret. — Aşteptăm pe tovarăşul maistru, să vedem ce-o să ne dea de lucru — ne spune elevul Neculai Ciurea (anul III). — Arătaţi-mi şi mie ce aţi conspectat în caietele de practică in această săptămînă ? La această întrebare, elevii Budacea Victor şi Paucă Constantin (anul III) au dat din umeri, au lăsat capul în jos şi au tăcut posomoriţi. La insistenţele noastre şi-au spus ce aveau pe suflet. Iată la ce lucrări au participat într-o săptămînă de practică elevii din anii II şi III: a) smuls buruieni în curtea G.A.S. ; b) bătut ţăruşi la brigada din Roşieşti; c) cărat saci de la moară ş.a. II rugăm apoi pe tovarăşul director de la G.A.S. să comenteze aceste „realizări" obţinute de elevi. Redăm cu exactitate cîteva din afirmaţiile făcute : „Dar ce să facem cu ei, la ce să-i folosim? In cîmp nu lucrează nici un tractor, să facă şi ei ce pot că doar îi pontează maistrul“. Sîntem apoi în posesia unei alte informaţii. Cu două zile în urmă, a trecut pe la GAS Crasna un cadru didactic care a constatat lipsurile, le-a dat cîteva sfaturi elevilor şi a plecat lăsînd totul aşa cum a fost. Treburi pe lingă... «gospodărie» la brigada de la Sîrbi, elevii I. Moşanu şi C. Săvescu (anul II Şcoala profesională de mecanizatori agricoli Zorleni) stăteau în jurul unei semănători şi din cînd în cînd mai strîngeau cite un şurub. Ne-au relatat că n-au nici un fel de program de lucru, că pentru a învăţa unele noutăţi mai trag şi ei cu ochiul şi urechea la cei mai în vîrstă. De la data de 6 aprilie de cînd au intrat în practică, elevii n-au fost niciodată la cîmp pentru a participa la lucrările agricole. La brigada din Unteşti, elevii C. Bobîrcă şi Dîngă Mihai se suiseră pe o batoză şi priveau spre albastrul cerului. Ne-au spus că de vreo cîteva zile, maistrul n-a mai venit pe la brigadă şi unii din colegi au mai plecat pe acasă, iar ceilalţi fac şi ei ce cred de cuviinţă. In perioada de practică — afirmau cei doi elevi — au fost o zi la prăşitul mecanic, în rest au făcut şi ei unele treburi pe lîngă... „gospodărie“. Printr-o scrisoare sosită la redacţie ni s-a relatat că elevii din anul II de la Şcoala profesională din Podu-Iloaiei care lucrează în raza de activitate a S.M.T. Frumuşica (Hîrlău) n-au depăşit curtea brigăzii, fiind puşi la săpatul şanţurilor, măturatul curţii, sau paznici în zilele de sărbătoare. In unele locuri (Bogdăneşti şi Bozia, raionul Bîrlad), unii maiştri sau mecanizatori au faţă de elevi atitudini necivilizate , îi bruschează, le aduc injurii. Pentru o mică greşeală, elevul N. Leonte a fost lovit de şeful de brigadă de la Bozia. Formalismul ridicat la pătrat După ce am adunat din teren date privind felul cum se efectuează practica elevilor în producţie, am încercat să obţinem răspunsuri de la unii factori de răspundere. Ing. Francisca Georgescu (directoarea Şcolii din Zorleni) ne-a spus: „Elevii sunt trimişi în brigăzi fără a fi daţi în seama cuiva şi graficele de practică nu sunt respectate. Eficacitatea practicii este diminuată, deoarece elevii sunt repartizaţi la întîmplare, neţinîndu-se seama că ei trebuie să lucreze alături de cei mai buni mecanizatori". Am fost de acord cu aceste aspecte reale, dar trebuie să mai adăugăm ceva. Adeseori şi controlul efectuat de cadrele didactice e formal. Cum se explică oare faptul că aproape toţi elevii ce au fost anchetaţi de noi n-au conspectat un timp îndelungat nimic în caietele de practică, n-au primit nici un ajutor concret din partea şcolilor ? Să dăm fiecăruia partea ce i se cuvine. Unele S.M.T.-uri şi G.A.S.-uri manifestă indolenţă în acest domeniu, dar nici conducerile de şcoli, cadrele ce răspund de practică nu fac eforturi pentru a îmbunătăţi situaţia. Ing. Al. Gnaseco (Şcoalaprofesională Vaslui) sublinia că „in sistemul actual e greu de urmărit felul cum se desfăşoară practica, deoarece elevii sunt dispersaţi prin brigăzi şi şcoala nu poate controla toate unităţile. Maiştrii ce răspund de practică n-au timp să se ocupe cu atenţie de elevi“. Dar la G.A.S. Crasna, fac practică 12 elevi, la Moara Grecilor — 15, la Laza — 10. Cum au controlat practica cadrele didactice ? S-a trecut repede prin unităţi, s-au constatat lipsurile şi s-a tras concluzia : practica elevilor nu se desfăşoară în condiţii optime. Lucrul acesta nu e suficient. Pe drept cuvînt, ing. Ion Flintoacă (GAS Crasna) sublinia : „Chiar dacă maistrul ce răspunde de practică ar da dovadă de multă conştiinciozitate n-ar putea rezolva mare lucru, fiindcă-i lipsesc cunoştinţele metodico-pedagogice în expunere, nu dispune de timpul necesar să se ocupe îndeaproape de elevi. Dacă practica ar fi controlată şi îndrumată efectiv de cadrele didactice — aşa cum se procedează la studenţi — desigur că altele ar fi rezultatele“. Am prezentat cîteva aspecte negative privitoare la felul cum îşi desfăşoară practica în producţie elevii şcolilor de mecanizatori agricoli. Consiliul agricol regional trebuie să analizeze cu atenţie aceste lipsuri şi să ia măsuri concrete prin care să oblige conducerile S.M.T. şi G.A.S. să se ocupe cu grijă de pregătirea viitorilor mecanizatori. In timpul practicii, elevii să fie antrenaţi să participe la cele mai importante lucrări, eliminîndu-se treburile străine de meseria lor. I. ARCAŞU Odiseea unor vinuri ale regiunii (urmare din pag !) care prilej au fost menţinuţi in funcţie numai aceia care au dat dovadă de o bună pregătire tehnică. Intenţionăm ca această metodă s-o aplicăm în continuare pentru promovarea celor mai pregătite elemente în funcţiile de răspundere. Referitor la modul de condiţionare şi depozitare : „Considerăm că o dată cu intrarea in funcţie a noului centru de condiţionare şi îmbuteliere, această problemă este rezolvată pe întreaga regiune... Ar fi necesar ca întreprinderile din reţeaua comercială să creeze condiţii corespunzătoare depozitării vinului şi să nu-l depoziteze la întîmplare prin magazii improvizate, prin localuri unde temperatura variază. Ar fi de dorit ca în sectorul comercial să se facă investiţii în materie de spaţii corespunzătoare depozitării vinurilor, căci altfel investiţiile ce se fac cu înfiinţarea plantaţiilor de vii, cu construcţia uzinelor şi centrelor de vinificare cu centre de condiţionare şi îmbuteliere rămîn fără valoare“. In legătură cu necesitatea tipizării vinurilor se arată: „Dacă în urmă cu 5—6 ani problema tipizării vinurilor nu era un imperativ absolut, în momentul de faţă, cînd pe harta regiunii încep să se profileze noi podgorii şi centre viticole, problema stabilirii tipului de vin ce urmează a se obţine devine o necesitate stringentă. In regiunea noastră acţiunea nu este urmărită în mod organizat şi ştiinţific de către o anume instituţie. Nu ar fi lipsit de interes ca această problemă să fie preluată în mod organizat de către S.E.H.V. Iaşi şi să fie introdusă în planul tematic de cercetări imediate şi de perspectivă al acesteia. Bineînţeles, aceasta nu ar exclude posibilitatea sprijinirii staţiunii şi de către celelalte întreprinderi sau unităţi cu profil viti-vinicol“. In încheierea răspunsului, conducerea întreprinderii Vinalcool Iaşi arată: „Subscriem pentru urgentarea apariţiei unei legi a vinului, aşa cum au majoritatea ţărilor viticole, lege care să reglementeze practicile permise şi nepermise în producţia, industrializarea şi comercializarea vinului şi care să sancţioneze abaterile de la prevederile acesteia". * Dat fiind interesul vădit al anchetei „Odiseea unor vinuri ale regiunii“ redacţia ziarului îşi propune să urmărească în continuare, prin diferite articole, diversele aspecte ale producerii şi valorificării vinurilor din regiunea noastră. FOTBAL categ. A C. S. M. S. — Steagul roşu Braşov 1-1 (0-9) Sic transit gloria... Greu de scris cronica acestui meci ! Mai întîi, fiindcă sunt tare puţine lucruri de semnalat în legătură cu jocul propriu-zis. Şiapoi, fiindcă nu-i vorba de o simplă partidă în care ieşenii au cedat puncte pe teren propriu (cum s-a mai întîmplat, din păcate, ades !), ci de un adevărat „spectacol de adio“, cu prilejul căruia C.S.M.S.-ul se despărţea de prima categorie. Obiectivitatea cronicarului e pusă la încercare : dincolo de amărăciune şi de regretele fireşti, se cere luciditate şi sinceritate. Echipa a retrogradat. Mai mult decit probabil că, la anul, va activa în „B“. Lamentările nu mai ajută. Ironiile, asemenea. Descurajarea şi blazarea — iată adevărate pericole. Fotbalul are în Iaşi numeroşi iubitori pasionaţi şi statornici, „strîngîndu-şi rindurile“, învăţînd din experienţa amară a acestui campionat, ei vor reuşi, fără îndoială, să readucă echipa în prima categorie. Fără a subaprecia munca nimănui, fără a căuta numaidecît un „acar Păun“, rog să-mi fie îngăduit a sublinia cîteva dintre învăţămintele pe care, după opinia subsemnatului — acest campionat l s-a oferit echipei CSMS Iaşi: 1. categoria A nu admite improvizaţii — oricîte bune intenţii ar avea la bază — în conducerea tehnică a unei echipe; 2. apelurile la dîrzenie şi dăruire în joc nu pot suplini, din păcate, ideile tactice majore, orientarea generală a echipei în teren, stilul şi personalitatea ei ; 3. un lot de jucători restrîns obligă la ambiţii restrînse şi posibilităţi mult diminuate, fie dacă ne-am gîndi numai la stimulentul pe care-l reprezintă, pentru titular, „omul care vine din urmă“; 4. în compania echipelor din prima categorie, şi cea mai neînsemnată gafă se plăteşte; 5. moralul echipei nu se clădeşte chiar de la sine, ci in urma unor acţiuni conjugate, continui şi susţinute. Şi acum, despre jocul CSMS — STEAGUL ROŞU Braşov, în ansamblu, meciul a fost slab ; pur şi simplu ne gîndeam dacă mai are rost să menţionăm aici cite ceva din puţinele faze care au animat, mai ales spre final, o partidă lipsită de interes din toate punctele de vedere. Dar, rememorînd, am constatat că fiecare asemenea fază „pleda“ în favoarea sau defavoarea cuiva. Golul lui Lupulescu a atestat incă o dată — dacă mai era nevoie — maturizarea acestui inimos jucător, adevărat „reactor“ al echipei, dotat cu o remarcabilă forţă de pătrundere. Cursele lui Deleanu au ilustrat talentul incontestabil al tînărului fundaş, singurul care-şi mai aduce aminte de lecţia „omului în plus“, a replierilor şi atacului declanşat bal „la noroc“, agrementat cu... alintături, nu se mai joacă nici în categoria C. Hanţul lui Pop, inutil, copilăresc, a dus la înscrierea unui gol ; avem multă stimă şi consideraţie pentru seriozitatea şi conştiinciozitatea fotbalistului Pop, dar ieşirea sa din formă (a se vedea şi meciul de la Cluj) nu poate să nu îngrijoreze. Confirmă Hriţcu, pare cam plictisit Cuperman, Incze este întotdeauna uşor deposedat de balon. Dar, să recunoaştem: care echipă de categoria B (şi, chiar A !!) se poate lauda cu asemenea jucători ? Golurile: min. 70 — Lupulescu, bine servit de Cuperman, şutează puternic din afara careului, la colţ, jos, înscriind cu tot plonjonul lui Adamache. Min. 70 — Pop comite bent şi lovitura de la 18 metri este excepţional transformată de Nagy. în rest, ratări, joc steril la mijlocul terenului, multe pase la adversar şi, din cînd în cînd, cite o „sclipire“. Puţin pentru o „reprezentaţie de adio Au jucat: C.S.M.S. — Constantinescu, Pop, Malschi (Romila), Vornicu, Deleanu — Ştefănescu, Hriţcu — Incze, Lupulescu, Cuperman, Stoicescu. STEAGUL ROŞU — Adamache — Ivăncescu, Jenei, Nagy, Campo — Pescaru, Năftănăilă — Necula, Alecu, Goran, Selimesi. Ilie Drăghici (Bucureşti) a arbitrat bine un meci care n-a ridicat, in fond, nici un fel de probleme. Apropiindu-ne de încheierea ultimei cronici consacrate ultimei evoluţii a C.S.M.S.-ului în categoria A, rămînem, optimişti, în aşteptarea prilejului de a consemna revenirea acestei formaţii în rîndul primelor echipe ale ţării. Se retrogradează uşor, se promovează greu, dar, oricum, un an nu este chiar aşa de ... lung. Am intitulat cronica noastră „Sic transit gloria ...“, dar ne rezervăm, pentru plăcuta ocazie a promovării, titlul „Virtus rediviva“. Aşteptăm, cu condeile ... mereu ascuţite. MIRCEA RADU IACOBAN la momentul oportun. Intervenţiile spectaculoase ale lui Constantinescu, alături de ieşirile sale inoportune, au fost tipice pentru împletirea de miraculos şi fantezist ce caracterizează evoluţiile acestui portar, fără îndoială, valoros. Ratările şi starturile tîrzii luate de Stoicescu au vorbit şi ele de la sine: tot-Celelalte rezultate: Dinamo Bucureşti — U.T. Arad 1—1 ; Petrolul — Rapid 0—0; Politehnica Timişoara — Jiul 1—2; Dinamo Piteşti — Universitatea Cluj 2—4; Farul — Steaua 1—0; Progresul — Universitatea Craiova 2—2. Cîţiva spectatori — şi aceia plictisiţi... CLASAMENTUL FINAL: 1. Rapid Bucureşti 26 13 8 5 39—21=34 2. Dinamo Bucureşti 26 13 6 7 38—23=32 3. Universitatea Craiova 26 13 4 9 38—32=30 4. Farul Constanţa 26 11 7 8 38—36 = 29 5. Steaua Bucureşti 26 10 6 10 36—28=26 6. Universitatea Cluj 26 9 8 9 31—30=26 7. Steagul roşu Braşov 26 10 6 10 31—37=26 8. Jiul Petroşeni 26 11 3 12 41—32=25 9. Petrolul Ploieşti 26 9 7 10 25—26=25 10. Progresul 26 9 6 11 29—34=24 11. U. T. Arad 26 7 10 9 31—36=24 12. Dinamo Piteşti 26 10 3 13 34—41=23 13. C.S.M.S. 26 7 7 12 30—53=21 14. Politehnica Timişoara 26 6 7 13 33—45=19 RUGBI categ.A Rulmentul Bîrlad - Gloria Bucureşti 25-6 (16-0) BÎRLAD (de la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului”). Jocul, un adevărat recital rugbistic, a plăcut prin multitudinea razelor spectaculoase create de linia de trei sterturi a metalurgiştilor, in care tînărul Bărgăunaş a fost ,,vioara !". Nici ,,pachetul" de înaintaşi, condus cu pricepere de Manea, n-a rămas mai prejos, percutînd in repetate rînduri dispozitivul de apărare advers, reușind să culeagă aplauze la scenă deschisă. Seria Încercărilor a fost inaugurată in min. 7 de Brăescu, care, servit excelent de Roşea, demarează pe dreapta şi înscrie 17 minute mai tirziu, Manea depăşeşte in viteză ciţiva jucători bucureşteni şi culcă balonul in terenul de linie advers. Ducă transformă şi scorul devine 8-0. Nu trec decit 5 minute şi Roşea realizează o nouă încercare, după un veritabil slalom printre rugbiştii oaspeţi. Florescu transformă şi... 13 —0. In min. 34, Brăescu realizează o nouă încercare şi repriza ia sfirşit cu 16—0. După pauză, oaspeţii au o uşoară dominare şi reduc din handicap prin Popescu, (lovitură de pedeapsă, min. 48) şi prin Crăciunescu (încercare, In min. 53). După acest „duș rece", metalurgiștii revin din nou in atac și in min. 55 Manea ridică scorul la 19—6 printr-o frumoasă încercare, iar in min. 62, Brăescu culcă din nou balonul în terenul de țintă advers. Scorul devine 22—6. Scorul întîlnirii, 25 —6, e fixat de Roşea printr-o splendidă lovitură de picior căzută, în min. 69. Deşi a avut de condus un joc uşor, care nu i-a ridicat probleme, Claudiu Horovitz (Bucureşti) a arbitrat cu foarte multe greşeli, printre care şi anulareaunei încercări realizată de Topa în min. 80. S. ELIADE ★ In ultimul joc din turul campionatului, rugbiştii de la Politehnica Iași au pierdut meciul cu Progresul, la Bucureşti, cu 0—3. MOSCOVA 12 (Agerpres) In runda a 15-a a turneului internaţional masculin de şah de la Moscova, Florin Gheorghiu a remizat cu iugoslavul Gligorici. In clasament conduce Stein (U.R.S.S.) cu 9 puncte (1), urmat de Bronstein (U.R.S.S.) si Gipslis (U.R.S.S.) cu cite 9 puncte, ial U.R.S.S. 8,5 (Di n Smîslov (U.R.S.S.) şi Spasski (U.R.S.S.) cu cîte 8,5 puncte ; Bobotov (Bulgaria) 8 (1), Portisch (Ungaria) 7,5 (2), Kereş (U.R.S.S.), Petrosian (U.R.S.S.) cu cîte 7,5, Gheller (U.R.S.S.) şi Najdorf (Argentina) cu cîte 7 puncte şi cîte o partidă întreruptă, Gheorghiu (România) 7 puncte, Gligorici (Iugoslavia) 6,5 (1) etc. Fotbal categ. B C. F. R. Paşcani la al treilea „nul“: 1-1 (0-1) cu Metrom Braşov Feroviarii păşcăneni au realizat, în ultimele trei etape, tot atîtea meciuri nule, şi la acelaşi scor : 1-1. Ultimul „nul“ al fotbaliştilor de la C.F.R., obţinut duminică pe teren propriu, i-a nemulţumit pe suporterii acestei formaţii. In partida cu Metrom, echipa gazdă a jucat fără interes, lipsită de voinţă, departe de valoarea şi de posibilităţile componenţilor ei, atrăgîndu-şi astfel, pe bună dreptate, dezaprobarea celor prezenţi în tribune. Oaspeţii, aflaţi în zona retrogradării, au luptat cu multă ambiţie pentru cucerirea celor două puncte puse în joc. Atacurile desfăşurate de ei în prima repriză au pus de multe ori în dificultate pe gazde. De altfel, Metrom a condus cu 1-0, prin golul înscris de Selymesy (în min. 1) timp de 65 de minute. Păşcănenii au avut puţine ocazii de gol clare, pe care le-au ratat în mod nepermis de uşor. Egalarea au obţinut-o în min. 65, prin Brînduşescu, ca urmare a unei acţiuni personale. Arbitrul V. Pădureanu (Bucureşti) a condus bine următoarele formaţii : Cristache — Rusu, Teciu, Simina, Rozorea — Confardo, Horvath — Bîrgăoanu, Atanasiu, Brînduşescu, Dascălu (C.F.R. PAŞCANI) , Pozna — Nemeş, Bălăianu, Ochea, Bîrsan — Rusu, Aeschi — Lazarovici, Ardeleanu, Selymesy, Sima (METROM). C. ENEA PRONOSPORT Concursul nr. 23 din 11 iunie 1967 Petrolul — Rapid x Dinamo Buc. — U.T.A. x Politehnica — Jiul 2 C.S.M.S. — Steagul roșu x Dinamo Pit. — „U” Cluj 2 Farul — Steaua 1 Progresul — „U” Craiova x C.F.R. Pașcani — Metrom x Poiana Cîmp. — Oltul R. V. - anulat Progresul Br. — Din. Vict. 1 Gaz metan — Crişul C. 1 Min. Lupeni — Vagonul 1 Min. B.M. — C.F.R. Tim. 1 LA IAŞI Un reuşit concurs al motoretelor „Carpaţi“ Fără îndoială, miile de spectatori înşiruiţi pe traseul de la Leţcani şi pînă la Stadionul „23 August" au urmărit duminică dupa-amiază o reuşită demonstraţie a sportivilor din oraşul şi regiunea Iaşi participanţi la primul concurs deschis motoretelor „Carpaţi“ de tip Super. Cei 28 de participanţi au luptat cu o dîrzenie deosebită pentru cucerirea unui loc fruntaş care, pe lingă satisfacţia morală, le-ar fi adus şi un frumos premiu : un aparat de radio „Mamaia", un aparat de radio cu tranzistori S 631 T şi un picup „Ziphona“. Chiar de la plecare, motoreta cu nr. 30, pilotată de Florin Apetrei — tehnician la Filiala Iaşi a Institutului de cercetări în construcţii — s-a instalat în frunte, impunînd cursei o trenă rapidă. Pînă la primul punct de control — Fabrica chimică — plutonul se înşiră pe cîteva sute de metri, situaţia din frunte rămînînd neschimbată. La cel de al doilea punct de control — intrarea în oraşul Iaşi — surpriză, venind puternic din urmă, Gheorghe Pahomi — strungar la Atelierele „Nicolina“ Iaşi — îl depăşeşte pe liderul de pînă atunci al cursei. Tot Pahomi va trece primul la punctul de control de la Biblioteca Centrală. Pe dealul Copoului, el se detașează net, trecînd primul linia de sosire. Pe locul ll s-a clasat Florin Apetrei, iar pe locul III Iulian Lihu din Tg. Frumos. La terminarea cursei, Gh. Pahomi ne-a declarat: — Concursul a fost foarte disputat. Datorită faptului că motorul a funcţionat bine, am reuşit să cuceresc primul loc. Foarte bună această motoretă „Carpaţi“ Super. Eu o am de 4 ani şi sînt cît se poate de mulţumit. — In plus — a intervenit Florin Apetrei — motoreta tip Super, cu o capacitate de 68 cmc., are cîteva caracteristici tehnice deosebite, fiind comodă şi uşor de condus, dezvoltă o viteză de pînă la 55 km. pe oră, avînd un consum de benzină foarte redus (2,8 litri la 100 km.). Oricum, e totuşi ceva ca numai cu 4,50 lei să parcurgi (cu 2 persoane) 100 de km. în aproximativ 2 ore! Desigur, concursul de la Iaşi — al doilea din ţară rezervat motoretelor „Carpaţi” — a fost elocvent în ceea ce priveşte demonstrarea calităţilor acestui produs românesc, dînd loc la o dispută spectaculoasă, pe care am dori-o reeditată într-un viitor cît mai apropiat. In încheiere, o menţiune deosebită Consiliului regional U.C.F.S. Iaşi şi I.C.R.M. Iaşi, care au asigurat o organizare excelentă concursului de motorete. EUGEN URSU coresp.» Festivitate de premiere. Pe podium, primii trei clasaţi în concurs. RADIO IAŞI pe 285 m. lungime de undă Programul de dimineaţă; 5.30 Buletin de ştiri; 5.35 Concert de dimineaţă; Muzică corală românească; 6.15 Montaje literare pe teme patriotice; 6.30 „Hai să-i zicem ca-n Moldova“ — cintece şi jocuri populare; „Melodii — melodii“ — muzică uşoară ; 7.20 Vă invităm să notaţi în agenda dumneavoastră. Ediţia de prim (12 — 13): Buletin de ştiri; Varietăţi muzicale ; lecturi dramatizate ; Continuarea programului de varietăţi muzicale; Revista presei regionale ; Program de canţonete. Programul de seară : 16.00 Convorbiri pe teme economice ; 16.15 „Al VIII-lea concurs al formaţiilor artistice de amatori; 16.30 Solişti şi orchestre de muzică uşoară; 17.00 O oră cu tinereţea; 18.00 Opere şi operete în montaj muzical-literar ; 18.40 „Dialogul instrumentelor“. TELEVIZIUNE 18.00 în direct ... Transmisiune de la Aeroportul Băneasa; 18.30 Pentru copii. A fost odată ... „Sfatul lui Opus-Compas“ de Al. N. Popescu. Scenetă pentru păpuşi. Filmul „Sportivii“ ; 19.00 Pentru tineretul şcolar: „1001 de întrebări“. „Lumea fără soare“ (din viaţa peşterilor); 19.30 Telejurnalul de seară; 19.50 Buletinul meteorologic. Publicitate; 20.00 Aventurile lui Robin Hood; 20.30 Seară de teatru. „Patima roşie“ de Mihail Sorbul. Transmisie de la Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“, în pauze . Recital poetic: Charles Baudelaire; Şah; 23.00 Telejurnalul de noapte. SPECTACOLE CINEMATOGRAFE : VICTORIA (orele 9. 11 ; 15. 17; 19.05; 21.15 şi la Teatrul de vară la ora 20.30): „Angelica şi regele"; REPUBLICA (orele 9. 12 şi la grădina „Rîpa Galfeepă“ la ora 20.30) : „Denunţătorul“ (orele 16.30; 20) : „Spartacus“ — ambele serii ; TINERETULUI (orele 9; 11.15; 14.30; 16.45; 19; 21.10) : „Complotul ambasadorilor“; ARTA (orele 9. 11): „S-a întîmplat la miliţie"; (orele 14.30; 17.30 ; 20.30): „Cine eşti dumneata, domnule Serge?“; NICOLINA (orele 15.30; 18; 20.15): „Omul care l-a ucis pe Liberty Valance“; CASA SINDICATELOR (orele 10; 15.30; 19): „Mondocane“. ÎN REGIUNE La BÎRLAD, cinema Victoria: „Dimineaţa devreme“ (matineu); „Magazinul de pe strada mare"; cinema Birladul: „Leac contra dragostei“; VASLUI: „Telegrame“; HUŞI : „Două lozuri“; PAŞCANI : „Bucătăreasa". Dezlegarea jocului apărut în nr. 6450 al ziarului nostru ORIZONTAL: 1. Ra — Alecsandri; 2. Eminescu — Grea ; 3. Vasilescu — Bar; 4. Ene — En — Iris — N; 5. R — Ro — întunecă ; 6. N — Pînă — Is — A ; 7. lutas — N — Temă; 8. Caragiale — If; 9. Sirenă — Telali; 10. Urători — Salas; 11. Se — Asară — Tira. Dezlegarea jocului apărut în nr. 6452 al ziarului nostru ORIZONTAL: 1. Stancu — Priam; 2. Horia — Ioana; 3. Alecsandri — U; 4. K — Nasta — Emil; 5. Eda — Ia — Ușori; 6. Sr — Călin — Sis ; 7. Parana — It — Ne; 8. Egor — Natașa; 9. A — Amati — N1 — D ; 10. Ruse — Adriana; 11. Elena — Aladin. TIMPUL PROBABIL Vremea se menţine instabilă cu cerul noros pînă la acoperit. Vor cădea averse de ploaie însoţite de descărcări electrice. Vîntul va sufla slab pînă la potrivit din sectorul nordic. Temperatura aerului uşor variabilă, minimele vor fi cuprinse între 9 şi 13 grade, iar maximele între 21 și 26 grade.