Flacăra Iaşului, iulie 1967 (Anul 23, nr. 6470-6495)
1967-07-01 / nr. 6470
i ANUL XXIII, Nr. 6410 SIMBATA 1 IULIE 1961 4 PACINI 19 DANI B.C if'«P ** ’ _ t ni 1 srp' 5 Proletari din toate ţările, uniţi-văl Organ al Comitetului regional Iaşi al P.C.R. şi al Sfatului popular regional Imbold spre noi realizări Recenta Hotărâre a Comitetului Central al Partidului Comunist Român şi a Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România cu privire la majorarea salariilor mici a fost primită cu bucurie şi satisfacţie de toţi oamenii muncii din ţara noastră. Ea constituie o nouă treaptă pentru ridicarea nivelului de trai în ţara noastră. Salariul tarifar minim, conform recentei Hotărîri, va creşte de la 570 de lei la 700 de lei lunar, iar salariile tarifare actuale de pînă la 750 de lei se majorează în medie cu 10,4 la sută. In felul acesta, într-un an întreg, salariaţii vor realiza un spor pe venituri de 1,2 miliarde de lei, împreună cu celelalte măsuri ce au fost luate în cursul acestui an cu privire la majorarea salariilor şi pensiilor şi reducerea preţurilor cu amănuntul la o serie de articole, veniturile suplimentare pe care le vor obţine oamenii muncii se ridică în total la circa 3,5 miliarde de lei anual. Trecînd prin diverse întreprinderi şi instituţii din regiune, redactorii şi corespondenţii ziarului nostru au fost martorii puternicului ecou pe care l-a trezit în rîndurile tuturor categoriilor de muncitori şi salariaţi noua Hotărâre a partidului şi guvernului. La Fabrica „Ţesătura" din Iaşi, am vizitat secţia de filatură. In cadrul secţiei am aflat că din cei peste 500 de muncitori (bobinatoare, sortatori, canetatoare, muncitori auxiliari), o bună parte (marea majoritate femei) vor beneficia, începînd de la 1 august , 1967, de mărirea salariului. Stăm de vorbă cu tînăra controloare de calitate, Rodica Grigore. — Lucrez în această secţie de 6 luni. Meseria mea constă în organizarea şi controlul activităţii la maşinile de bobinat. Salariul meu este în momentul de faţă de 680 de lei. De la 1 august voi primi aproximativ cu 80 de lei mai mult. Aceasta constituie un puternic imbold în munca mea. — Recenta Hotărîre cu privire la majorarea salariilor ne-a umplut inima de bucurie, intervine muncitoarea-bobinatoare Paulina Soroceanu. Şi eu am tot un salariu de 680 de lei lunar. Am două fetiţe, una în clasa a IlI-a şi cealaltă în clasa I-a. Deservesc o zonă de 20 de fuse la maşina de bobinat. Ca răspuns la Hotărîre, mă voi strădui să reduc la minimum timpii de staţionare a maşinilor, să economisesc materia primă şi să obţin producţie de calitate. Una din cele mai bune muncitoare din secţie este Ana Susanu, care, pînă nu de mult, venind direct de pe băncile şcoli generale, era muncitoare necalificată. „Acum sunt muncitoare-răsucitoare. Lucrez la şase părţi de maşină, producînd în 8 ore circa 200 de kg. de fire. Mă încadrez şi eu în recenta Hotărîre, ceea ce mă obligă la noi strădanii şi realizări pe linie profesională". După scurta convorbire cu cele trei beneficiare ale salariului mărit, ne-am adresat tehnicianului Dumitrache Dimofte din cadrul aceleiaşi secţii. — De felul în care fiecare muncitor îşi face datoria la locul de muncă — ne-a spus el — depinde continua sporire a productivităţii muncii şi a reducerii preţului de cost. Secţia noastră este recent înfiinţată. Cu toate acestea, se află pe un loc fruntaş în cadrul fabricii. Muncitorii noştri au primit cu entuziasm recenta Hotărîre, care constituie, totodată, imbold pentru viitoare succese. Mergem apoi acolo unde stau cele mai mici vlăstare ale muncitorilor de la Fabrica „Ţesătura“, la creşă. „ Opt dintre salariaţii creşei vor beneficia de mărirea salariului, ne spune medicul specialist Maria Ungureanu. „Voi beneficia de mărirea salariului cu 11,5 la sută, ne spunea infirmiera Ana Munteanu, mamă a doi gemeni, elevi în clasa a VIII. Familia mea e mulţumită“. „Patru din cei cinci copil al mei au crescut aici, la creşa unde sunt muncitoare. Atit eu, cit şi soţul meu, ne Încadrăm în recenta Hotărîre, ne spune Elena Muntearu. Nu putem decit să remanifestăm recunoştinţa noastră şi hotărîrea de a munci tot mai bine“. Discuţia noastră cu maestra Ioana Răducanu e subliniată de zgomotul zecilor de maşini de cusut. Sîntem într-una din secţiile Fabricii de confecţii din Bîrlad. — In aceste zile, s-au înregistrat importante sporuri de producţie. De mărirea salariilor, stabilită de recenta Hotărîre a partidului şi guvernului, beneficiază cîteva sute de muncitori din fabrica noastră De aceea e lesne de înţeles bucuria şi satisfacţia cu care au fost citite paginile ziarului în care a fost publicată Hotărîrea. A. NESTOR PAUL VARGA cu concursul subredactiilor de la Bîrlad si Paşcani. (continuare In pag. a 3-a) Reparaţii la Naţionalul ieşean O bijuterie arhitectonică Clădirea Teatrului Naţional din Iaşi este considerată, pe drept cuvint, ca una din bijuteriile arhitectonice româneşti, cunoscută de foarte multă lume. Pentru viitoarea stagiune, o surpriză ii aşteaptă pe spectator. Iată despre ce este vorba, pentru că încălzirea cu aer cald se face — cum se ştie — prin pardoseală şi fiindcă scheletul de rezistenţă era construit din grinzi dublu - metalice, închise cu bolţi de cărămidă, de-acum degradate, peste care se află un eşafodaj de lemn schrţiitor, a fost necesar să se găsească unele noi soluţii. Cum ne-a declarat arhitectul Uie Costinescu , s-au scos scaunele, s-au demontat mocheta, eşafodajul şi bolţile de cărămidă, răminind numai scheletul de grinzi metalice. Peste ele se va turna un planşeu de beton ce urmăreşte panta sălii şi în el se vor amplasa gurile de aer cald. Tot in această placă se vor fixa şi scaunele noi, elegante şi confortabile, ale căror picioare metalice se fixează de profile tot metalice în formă de U, înglobate in beton. Deasupra planşeului se va aplica mocheta, aşa incit nimeni in afara cititorilor noştri deja informaţi nu va bănui toată această complicată amenajare care are meritul in primul rînd de a evita in viitor orice scirţîit, orice zgomot. In acelaşi scop, şi la balconul 11 se fac lucrări de renovare similare, mai ales că — după cite ştim — in această zonă zgomotele deveniseră deosebit de supărătoare. Aşadar, la Începutul stagiunii viitoare, de îndată ce va bate gongul, liniştea se va instala suverană peste tot cuprinsul sălii şi va rămlne netulburată pînă la sfirşitul fiecărui spectacol. Este în aparenţă un amănunt, dar in fond o condiţie esenţiala pentru a gusta nestingheriţi bucuriile artei, pe lingă faptul că, aşa cum preciza tov. proliile Grămadă, directorul Teatrului , se vor crea posibilităţi mai largi pentru prezentarea unor drame de Ibsen, Cehov etc, care presupun o atmosferă specială. In vederea asigurării acestor condiţii nu se precupeţesc nici cheltuieli, nici eforturi. (Suma la care se ridică reparaţiile capitale este de 1.200.000 lei). Depinde numai de constructor, dacă lucrările vor fi terminate pînă la data care a fost stabilită şi anume — 15 septembrie. Pentru aceasta, insă, s-ar recomanda ca lucrătorii repartizaţi aici să nu fie trimişi pe alte şantiere, şi — de la început — să se imprime muncii ritmul necesar. L. S. .» 1 EM! Festivitatea de la Iaşi cu prilejul Zilei învăţătorului Ziua învăţătorului, sărbătoare devenită tradiţională in ţara noastră, a prilejuit şi in oraşul Iaşi o manifestare înălţătoare, constituind totodată un prilej de trecere in revistă a rezultatelor obţinute in invăţămîntul de toate gradele. La adunarea festivă care a avut loc la Casa sindicatelor au luat parte educatoare, învăţători şi profesori din şcolile de cultură generală, liceele de specialitate, şcolile profesionale şi tehnice, cadre didactice din învăţământul superior. Au participat, de asemenea, reprezentant al organelor locale de partid şi de stat, conducători de întreprinderi şi instituţii, precum şi cadre didactice pensionare. Din partea Comitetului orăşenesc de partid şi a Sfatului popular orăşenesc, a luat cuvintul prof. Olimpia Grecu, vicepreşedintă a Comitetului executiv al Sfatului popular al oraşului Iaşi. In cuvîntul său, vorbitoarea a trecut in revistă principalele realizări obţinute in ultimii ani in domeniul învăţămîntului, subliniind că au apărut licee de specialitate, s-a lărgit baza şcolilor profesionale şi tehnice, iar învăţămlntul superior a cunoscut la rîndul său o mare dezvoltare prin înfiinţarea unor facultăţi şi Institute noi, însufleţite de măreţele perspective ce se deschid in faţa poporului nostru, cadrele didactice din învăţămlntul preşcolar, elementar, mediu şi superior. In frunte cu comunişti, muncesc cu dragoste şi devotament pentru permanenta dezvoltare a şcolii româneşti, pentru continuarea tradiţiilor progresiste ale acestei şcoli şi ridicarea lor pe o treaptă superioară. Aceste strădanii se concretizează In rezultatele pe care le înregistrează mereu elevii şi studenţii noştri. Referindu-se la sarcinile mari şi de răspundere ce stau In faţa şcolii româneşti, vorbitoarea şi-a exprimat convingerea că şi In viitor cadrele didactice vor depune întreaga străduinţă şi pricepere pentru a fi la înălţimea încrederii acordate de partid şi popor. In sunetele trompetelor au intrat In sală şiruri de pionieri, care au lumînat flori ca semn de recunoştinţă şi dragoste celor care le călăuzesc paşii pe căile ştiinţei şi culturii. In continuare s-a procedat la acordarea distincţiilor şi premiilor, fiind totodată aduse la cunoştinţa participanţilor numele cadrelor didactice care au obţinut în acest an şcolar gradul I şi IIAu luat cuvîntul Zina Bodi, învăţătoare la Liceul nr. 4 Iaşi, Mihai Constandache, profesor la Liceul nr. 3 Iaşi, Ana Vasilescu, directoarea grădiniţei cu orar normal nr. 3, Gheorghe Savin, profesor la Liceul nr. 1 Iaşi, Inocenţiu Măcăreanu, profesor la Liceul nr. 2 Iaşi şi prof. dr. Mihai Duca, prorector la I.M.F., care, exprimându-şi mulţumirea şi recunoştinţa fierbinte faţă de partidul nostru drag, s-au angajat să muncească la catedră in aşa fel, incit să dea patriei socialiste cadre tot mai bine pregătite, la înălţimea măreţei epoci pe care o străbate in prezent poporul nostru. O plăcută impresie a produs-o programul artistic prezentat cu concursul formaţiei corale a sindicatului din învăţămint, al unor solişti ai Operei şi elevi ai Liceului de muzică şi artă plastică Iaşi. In holul Casei de cultură a sindicatelor a fost amenajată o expoziţie de artă plastică a unui grup de profesori din oraşul Iaşi, care a trezit un viu interes în rîndul participanţilor. ★ Asemenea manifestări entuziaste au avut loc la toate centrele de raioane din regiunea noastră. Lucrări de montaj la platforma staţiei seismice a I.N.G.E.R.C. Iaşi. Lanurile cooperativei agricole din Tomeşti promit un rod bogat. In clişeu, inginerul Valentin Meder (stingă), împreună cu preşedintele cooperativei D-tru Daminescu (dreapta) şi vicepreşedintele G-tin Neculau fac evaluarea producţiei de griu. PE MERIDIANELE GLOBULUI Sesiunea extraordinară a O. N. U. Plenara C. C. al P. C. francez GENEVA Semnarea documentului final al negocierilor „rundei Kennedy“ ŢARĂ Lucrările de întreţinere a culturilor prăşitoare Lucrările de întreţinere a culturilor prăşitoare au fost intensificate în ultima săptămînă în toate regiunile ţării. Aceste lucrări sînt în general mai întîrziate comparativ cu anul trecut. Timpul mai ploios a întîrziat atît vegetaţia, cit şi lucrările de întreţinere a culturilor prăşitoare. Aceste lucrări sunt rămase în urmă îndeosebi la porumb şi cartofi în regiunile Crişana, Maramureş, Hunedoara, Cluj, Suceava şi Mureş-Autonomă Maghiară. La sfecla de zahăr şi floarea-soarelui se face acum praştia a 3-a, lucrare executată în proporţie de 78 şi respectiv 55 la sută. A treia praşilă s-a făcut pe suprafeţe însemnate şi la porumb, mai ales în regiunile din sudul ţării. Mai mult decât în alţi ani recolta la culturile prăşitoare este condiţionată în acest an de rapiditatea cu care se execută lucrările de Întreţinere. Folosirea intensă a mijloacelor mecanizate şi a forţelor manuale in fiecare zi bună de lucru va asigura terminarea lor pînă la începerea masivă a recoltărilor de vară. Trebuie grăbite, de asemenea, lucrările de îngrijire în grădinile de legume, în vii şi livezi, acordîndu-se o grijă deosebită stropirilor pentru prevenirea şi combaterea bolilor şi a dăunătorilor. (Agerpres) Se reduce timpul de imobilizare a autovehiculelor Sectorul auto de la întreprinderea comunală Bîrlad a fost înzestrat recent cu o instalaţie modernă pentru verificarea şi determinarea defectelor de la echipamentul electric al autovehiculelor. Prin folosirea noii instalaţii în procesul tehnologic, pe lingă faptul că productivitatea muncii la operaţia amintită creşte simţitor, timpul de imobilizare a autovehiculelor intrate în reparaţii curente şi revizii tehnice se reduce cu peste 8 —10 la sută. Consfătuire pe teme medicale PAŞCANI (de la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului") La Staţiunea balneară Strunga a avut loc, zilele acestea, o consfătuire medicală pe tema „Hemoragiile digestive superioare“, organizată de Filiala Iaşi a U.S.S.M. în colaborare cu secţia de sănătate şi prevederi sociale a Sfatului popular al raionului Paşcani. Au participat cadre didactice de la I.M.F. Iaşi, medici din spitalele şi circumscripţiile sanitare ale raionului, precum şi medici din alte raioane ale regiunii Iaşi. Au fost prezentate mai multe comunicări ştiinţifice însoţite de proiecţii, printre care„Posibilităţi actuale în diagnosticul etiologic al hemoragiilor digestive superioare“ (conf. univ. dr. C. Lazăr şi colab.), „Consideraţii asupra hemoragiilor digestive superioare in perioada 1962—1966 în secţia de boli interne a Spitalului din Paşcani" (dr. M. Paraschiv), „Rezultatele noastre în tratamentul hemoragiilor digestive ulceroase“ (prof. univ. dr. docent V. Buţureanu şi colab.). De curînd, în atelierul de repansat al secţiei maşini-bază de la Fabrica de tricotaje „Moldova“ din Iaşi au intrat în funcţiune două maşini de întors tricot, de mare productivitate, UN CLIŞEU, unul din noile utilaje. „CANCERUL“ DEALURILOR ARE TOTUŞI LEAC Au uitat de obligaţii Păşunea de pe dealul Holmului de la Leţcani, de categorie slab productivă, a fost supusă în anii 1959—1960 unui „tratament" complex şi eficace în vederea refacerii covorului vegetal. Pe o suprafaţă de circa 170 de hectare, statul a investit 345.000 de lei în lucrări de supraînsămînţări şi reînsămînţări, de combaterea eroziunii solului etc., lucrări care au făcut ca de pe această păşune slab productivă să se obţină producţii sporite de iarbă. Tovarăşul inginer A. Grîneanu, cercetător la Staţiunea agricolă experimentală din Podu Iloaiei, care a acordat asistenţa tehnică pe acest şantier (lucrarea a fost executată de Consiliul agricol raional Iaşi), deţine date foarte convingătoare. De exemplu, înainte de ameliorare, păşunea respectivă producea circa 2.500 de kg. de masă verde la hectar. In primul an după ameliorare s-au obţinut 1.240 de kg. de fîn, în medie, la hectar, apoi în următorii doi ani producţia a sporit la 3.865 de kg. fin, în medie, la hectar (în această perioadă, 1960 — 1962, iarba nu a fost păşunată, ci cosită pentru a se consolida covorul vegetal). In felul acesta dealul Holmului a devenit ţinta multor schimburi de experienţă. Apoi s-a trecut la aplicarea păşunatului raţional cu ajutorul gardului electric. îngrijitorul de vaci Gheorghe Soltuz îşi aduce aminte cum vacile înotau pînă la genunchi în iarbă, iar producţia de lapte ajunsese la 8 litri, în medie, pe vacă furajată, zilnic. Printre alte lucrări pentru care s-au cheltuit sume importante au fost cele de împrejmuire cu stîlpi din prefabricate şi sîrmă ghimpată (partea laterală paralelă cu drumul ce duce spre Cucuteni), de amenajare a unui bazin din beton cu patru despărţituri pentru insilozarea surplusului de iarbă. Păşunea de pe dealul Holmului, ca şi celelalte din comună au fost date în folosinţă cooperativei agricole din Leţcani cu care prilej între sfatul popular comunal şi cooperativa agricolă a fost încheiată o convenţie privind buna îngrijire şi exploatare a păşunilor. A fost întocmit şi un plan tehnic în care au fost stabilite toate lucrările ce trebuiau executate pînă în 1968 de cooperativa agricolă şi pe ce anume suprafeţe. Sfatului popular comunal nu-i răminea decît să urmărească ca cele stabilite In convenţie şi în planul tehnic să fie respectate. Cîndva a găzduit multe schimburi de experienţă ! A fost odată ... ■ Dispariţia unei perdele forestiere ja! Unde-i răspunderea organelor agricole raionale faţă de această investiţie ? Firesc era ca tovarăşii din consiliul de conducere să se ocupe îndeaproape de menţinerea potenţialului productiv al păşunii ameliorate pe o perioadă cit mai îndelungată. Dar nu s-a întîmplat aşa ceva. Primele relaţii le-am luat de la tovarăşa Drîmbei, inginer cu baza furajeră la Consiliul agricol raional. „N-aveţi ce scrie pozitiv despre felul cum se prezintă acum păşunea Holmului", ne-a spus dînsa. Am stat apoi de vorbă şi cu tovarăşul inginer A. Grîneanu, la Staţiunea experimentală agricolă din Podu-Iloaiei, care ne-a declarat : „In prezent mai are aspect de păşune ameliorată doar partea nordică a păşunii de pe dealul Holmului. Partea vestică, în suprafaţă de circa 100 de hectare, a ajuns ca înaintea Începerii lucrărilor de ameliorare*. O vizită la faţa locului. Împreună cu tov. ing. A. Grîneanu nu face să punem mîna pe rană. Ajunşi aici nu mai vedem gardul ce împrejmuia odată păşunea. A dispărut. Martori au rămas doi stîlpi la fosta intrare pe păşune şi ciţiva în faţa taberei de vară. Tovarăşul C. Gribincea, actualul preşedinte al cooperativei agricole, ca şi contabilul Mihai Onofrei s-au făcut că nu ştiu nimic de soarta acestui gard. V. Condurache, paznicul de la tabăra de vară, ne a spus însă că sîrma a fost furată, iar şpalierii au fost scoşi şi plantaţi pentru susţinerea viei de la Cucuteni. De acest lucru nu i s-a sesizat nimeni. Nici sfatul popular comunal, nici Consiliul agricol raional care a investit bani în această lucrare. Să vedem cum se prezintă păşunea. Partea vestică aproape că nu mai este păşune. Toving A. Grîneanu ne explică că e firesc ca după atîţia ani pajiştea să se degradeze, dar tot dînsul afirma că nu în aşa grad s-a ajuns în această situaţie fiindcă nu s-a aplicat păşunatul raţional. Animalele au fost scoase la păşunat mult mai devreme decît data indicată, iar de multe ori acestea au fost păşunate şi pe timp ploios. Perdeaua de protecţie a fost distrusă din faşă, iar bazinul de ciment lăsat în părăsire. Un alt aspect. Vacile de lapte sunt purtate spre păşunea nordică peste păşunea vestică. Numeroase cărărui stau mărturie. Păşunea de pe versantul nordic al Holmului s-a menţinut ceva mai bine. Tov. ing. A. Grîneanu afirma : „E cea mai bună păşune de deal a cooperativei agricole". Producţia de iarbă putea fi menţinută la un nivel mult mai ridicat decît cel existent dacă şi aici se respecta păşunatul pe parcele, dacă se aplicau lucrările de îngrijire — curăţatul de spinii ierboşi şi lemnoşi, aplicarea îngrăşămintelor chimice. De altfel, nici pe restul suprafeţei de păşune nu s-a aplicat nici o lucrare de întreţinere deşi nu GH. STEJARU (continuare în pag. a 3-a)