Flacăra Iaşului, iulie 1967 (Anul 23, nr. 6470-6495)

1967-07-01 / nr. 6470

i ANUL XXIII, Nr. 6410 SIMBATA 1 IULIE 1961 4 PACINI 19 DANI B.C if'«P ** ’ _ t ni 1 srp' 5 Proletari din toate ţările, uniţi-văl Organ al Comitetului regional Iaşi al P.C.R. şi al Sfatului popular regional Imbold spre noi realizări Recenta Hotărâre a Comi­tetului Central al Partidului Comunist Român şi a Consi­liului de Miniştri al Republi­cii Socialiste România cu pri­vire la majorarea salariilor mici a fost primită cu bucu­rie şi satisfacţie de toţi oa­menii muncii din ţara noas­tră. Ea constituie o nouă treaptă pentru ridicarea nive­lului de trai în ţara noastră. Salariul tarifar minim, con­form recentei Hotărîri, va creşte de la 570 de lei la 700 de lei lunar, iar salariile ta­rifare actuale de pînă la 750 de lei se majorează în medie cu 10,4 la sută. In felul a­­cesta, într-un an întreg, sa­lariaţii vor realiza un spor pe venituri de 1,2 miliarde de lei, împreună cu celelalte mă­suri ce­ au fost luate în cursul acestui an cu privire la majo­rarea salariilor şi pensiilor şi reducerea preţurilor cu amă­nuntul la o serie de articole, veniturile suplimentare pe ca­re le vor obţine oamenii mun­cii se ridică în total la circa 3,5 miliarde de lei anual. Trecînd prin diverse între­prinderi şi instituţii din regi­une, redactorii şi corespon­denţii ziarului nostru au fost martorii puternicului ecou pe care l-a trezit în rîndurile tuturor categoriilor de munci­tori şi salariaţi noua Hotăr­âre a partidului şi guvernului. La Fabrica „Ţesătura" din Iaşi, am vizitat secţia de fi­latură. In cadrul secţiei am aflat că din cei peste 500 de muncitori (bobinatoare, sorta­­tori, canetatoare, muncitori auxiliari), o bună parte (ma­rea majoritate femei) vor be­neficia, începînd de la 1 au­gust , 1967, de mărirea sala­riului. Stăm de vorbă cu tînăra controloare de calitate, Rodi­­ca Grigore. — Lucrez în această secţie de 6 luni. Meseria mea con­stă în organizarea şi contro­lul activităţii la maşinile de bobinat. Salariul meu este în momentul de faţă de 680 de lei. De la 1 august voi pri­mi aproximativ cu 80 de lei mai mult. Aceasta constituie un puternic imbold în munca mea. — Recenta Hotărîre cu pri­vire la majorarea salariilor ne-a umplut inima de bucurie, intervine muncitoarea-bobina­­toare Paulina Soroceanu. Şi eu am tot un salariu de 680 de lei lunar. Am două fetiţe, una în clasa a IlI-a şi cea­laltă în clasa I-a. Deservesc o zonă de 20 de fuse la ma­şina de bobinat. Ca răspuns la Hotărîre, mă voi strădui să reduc la minimum timpii de staţionare a maşinilor, să economisesc materia primă şi să obţin producţie de cali­tate. Una din cele mai bune muncitoare din secţie este Ana Susanu, care, pînă nu de mult, venind direct de pe băncile şcoli generale, era muncitoare necalificată. „A­­cu­m sunt muncitoare-răsuci­­toare. Lucrez la şase părţi de maşină, producînd în 8 ore circa 200 de kg. de fire. Mă încadrez şi eu în recenta Ho­tărîre, ceea ce mă obligă la noi strădanii şi realizări pe linie profesională". După scurta convorbire cu cele trei beneficiare ale sa­lariului mărit, ne-am adresat tehnicianului Dumitrache Di­­mofte din cadrul aceleiaşi sec­ţii. — De felul în care fiecare muncitor îşi face datoria la locul de muncă — ne-a spus el — depinde continua spo­rire a productivităţii muncii şi a reducerii preţului de cost. Secţia noastră este recent în­fiinţată. Cu toate acestea, se află pe un loc fruntaş în cadrul fabricii. Muncitorii noş­tri au primit cu entuziasm re­centa Hotărîre, care consti­tuie, totodată, imbold pentru viitoare succese. Mergem apoi acolo unde stau cele mai mici vlăstare ale muncitorilor de la Fabri­ca „Ţesătura“, la creşă. „ Opt dintre salariaţii cre­­şei vor beneficia de mărirea salariului, ne spune medicul specialist Maria Ungureanu. „Voi beneficia de mărirea salariului cu 11,5 la sută, ne spunea infirmiera Ana Muntea­­nu, mamă a doi gemeni, elevi în clasa a VIII. Familia mea e mulţumită“. „Patru din cei cinci co­pil al mei au crescut aici, la creşa unde sunt muncitoa­re. Atit eu, cit şi soţul meu, ne Încadrăm în recenta Hotă­rîre, ne spune Elena Muntea­­r­u. Nu putem decit să re­manifestăm recunoştinţa noas­tră şi hotărîrea de a munci tot mai bine“. Discuţia noastră cu maestra Ioana Răducanu e subliniată de zgomotul zecilor de maşini de cusut. Sîntem într-una din secţiile Fabricii de confecţii din Bîrlad. — In aceste zile, s-au în­registrat importante sporuri de producţie. De mărirea salarii­lor, stabilită de recenta Hotă­rîre a partidului şi guvernu­lui, beneficiază cîteva sute de muncitori din fabrica noastră De aceea e lesne de înţeles bucuria şi satisfacţia cu care au fost citite paginile ziaru­lui în care a fost publicată Hotărîrea. A. NESTOR PAUL VARGA cu concursul subredac­­tiilor de la Bîrlad si Paşcani. (continuare In pag. a 3-a) Reparaţii la Naţionalul ieşean O bijuterie arhitectonică Clădirea Teatrului Naţional din Iaşi este considerată, pe drept cuvint, ca una din biju­teriile arhitectonice româneşti, cunoscută de foarte multă lume. Pentru viitoarea stagi­une, o surpriză ii aşteaptă pe spectator. Iată despre ce este vorba, pentru că încălzirea cu aer cald se face — cum se ştie — prin pardoseală şi fi­indcă scheletul de rezistenţă era construit din grinzi dublu - metalice, închise cu bolţi de cărămidă, de-acum degradate, peste care se află un eşafodaj de lemn schrţiitor, a fost ne­cesar să se găsească unele noi soluţii. Cum ne-a declarat ar­hitectul Uie Costinescu , s-au scos scaunele, s-au demontat mocheta, eşafodajul şi bolţile de cărămidă, răminind numai scheletul de grinzi metalice. Peste ele se va turna un plan­­şeu de beton ce urmăreşte panta sălii şi în el se vor amplasa gurile de aer cald. Tot in această placă se vor fixa şi scaunele noi, elegante şi confortabile, ale căror pi­cioare metalice se fixează de profile tot metalice în formă de U, înglobate in beton. Deasupra planşeului se va aplica mocheta, aşa incit ni­meni in afara cititorilor noştri deja informaţi nu va bănui toată această complicată ame­najare care are meritul in pri­mul rînd de a evita in viitor orice scirţîit, orice zgomot. In acelaşi scop, şi la balconul 11 se fac lucrări de renovare si­milare, mai ales că — după cite ştim — in această zonă zgomotele deveniseră deosebit de supărătoare. Aşadar, la Începutul stagiunii viitoare, de îndată ce va bate gongul, liniştea se va instala suverană peste tot cuprinsul sălii şi va rămlne netulburată pînă la sfirşitul fiecărui spectacol. Este în aparenţă un amănunt, dar in fond o condiţie esenţiala pentru a gusta nestingheriţi bucuriile artei, pe lingă faptul că, aşa cum preciza tov. prol­­iile Grămadă, directorul Tea­trului , se vor crea posibili­tăţi mai largi pentru prezen­tarea unor drame de Ibsen, Cehov etc, care presupun o atmosferă specială. In vederea asigurării aces­tor condiţii nu se precupeţesc nici cheltuieli, nici eforturi. (Suma la care se ridică reparaţi­ile capitale este de 1.200.000 lei). Depinde numai de constructor, dacă lucrările vor fi terminate pînă la data care a fost sta­bilită şi anume — 15 septem­brie. Pentru aceasta, insă, s-ar recomanda ca lucrătorii repar­tizaţi aici să nu fie trimişi pe alte şantiere, şi — de la în­ceput — să se imprime muncii ritmul necesar. L. S. .» 1 EM! Festivitatea de la Iaşi cu prilejul Zilei învăţătorului Ziua învăţătorului, sărbătoare devenită tradiţională in ţara noastră, a prilejuit şi in oraşul Iaşi o manifestare înălţătoare, constituind totodată un prilej de trecere in revistă a rezul­tatelor obţinute in invăţămîn­­tul de toate gradele. La adu­narea festivă care a avut loc la Casa sindicatelor au luat parte educatoare, învăţători şi profesori din şcolile de cultură generală, liceele de speciali­tate, şcolile profesionale şi tehnice, cadre didactice din învăţământul superior. Au par­ticipat, de asemenea, repre­zentant­ al organelor locale de partid şi de stat, conducători de întreprinderi şi instituţii, precum şi cadre didactice pen­sionare. Din partea Comitetului oră­şenesc de partid şi a Sfatului popular orăşenesc, a luat cu­­vintul prof. Olimpia Gr­ecu, vicepreşedintă a Comitetului executiv al Sfatului popular al oraşului Iaşi. In cuvîntul său, vorbitoarea a trecut in revistă principalele realizări obţinute in ultimii ani in domeniul în­­văţămîntului, subliniind că au apărut licee de specialitate, s-a lărgit baza şcolilor profe­sionale şi tehnice, iar învăţă­mlntul superior a cunoscut la rîndul său o mare dezvoltare prin înfiinţarea unor facultăţi şi Institute noi, însufleţite de măreţele perspective ce se deschid in faţa poporului nos­tru, cadrele didactice din în­văţămlntul preşcolar, elemen­tar, mediu şi superior. In frun­te cu comunişti­, muncesc cu dragoste şi devotament pentru permanenta dezvoltare a şcolii româneşti, pentru continuarea tradiţiilor progresiste ale aces­tei şcoli şi ridicarea lor pe o treaptă superioară. Aceste stră­danii se concretizează In re­zultatele pe care le înregis­trează mereu elevii şi studenţii noştri. Referindu-se la sarcinile mari şi de răspundere ce stau In faţa şcolii româneşti, vorbitoa­rea şi-a exprimat convingerea că şi In viitor cadrele didac­tice vor depune întreaga stră­duinţă şi pricepere pentru a fi la înălţimea încrederii acor­date de partid şi popor. In sunetele trompetelor au intrat In sală şiruri de pio­nieri, care au lumînat flori ca semn de recunoştinţă şi dra­goste celor care le călăuzesc paşii pe căile ştiinţei şi cul­turii. In continuare s-a procedat la acordarea distincţiilor şi pre­miilor, fiind totodată aduse la cunoştinţa participanţilor nu­mele cadrelor didactice care au obţinut în acest an şcolar gradul I şi II­Au luat cuvîntul Zina Bodi, învăţătoare la Liceul nr. 4 Iaşi, Mihai Constandache, profesor la Liceul nr. 3 Iaşi, Ana Va­silescu, directoarea grădiniţei cu orar normal nr. 3, Gheor­­ghe Savin, profesor la Liceul nr. 1 Iaşi, Inocenţiu Măcă­­reanu, profesor la Liceul nr. 2 Iaşi şi prof. dr. Mihai Duca, prorector la I.M.F., care, ex­­primându-şi mulţumirea şi re­cunoştinţa fierbinte faţă de partidul nostru drag, s-au an­gajat să muncească la catedră in aşa fel, incit să dea patriei socialiste cadre tot mai bine pregătite, la înălţimea măreţei epoci pe care o străbate in prezent poporul nostru. O plăcută impresie a pro­dus-o programul artistic pre­zentat cu concursul formaţiei corale a sindicatului din în­­văţămint, al unor solişti ai O­­perei şi elevi ai Liceului de muzică şi artă plastică Iaşi. In holul Casei de cultură a sindicatelor a fost amenajată o expoziţie de artă plastică a unui grup de profesori din o­­raşul Iaşi, care a trezit un viu interes în rîndul participanţi­lor. ★ Asemenea manifestări entu­ziaste au avut loc la toate centrele de raioane din regiu­nea noastră. Lucrări de montaj la platforma staţiei seismice a I.N.G.E.R.C. Iaşi. Lanurile cooperativei agricole din Tomeşti promit un rod bogat. In clişeu, in­ginerul Valentin Meder (stingă), împreună cu preşedintele cooperativei D-tru Daminescu (dreapta) şi vicepreşedintele G-tin Neculau fac evaluarea producţiei de griu. PE MERIDIANELE GLOBULUI Sesiunea extraordinară a O. N. U. Plenara C. C. al P. C. francez GENEV­A Semnarea documentului final al negocierilor „rundei Kennedy“ ŢARĂ Lucrările de întreţinere a culturilor prăşitoare Lucrările de întreţinere a culturilor prăşitoare au fost intensificate în ultima săptă­­mînă în toate regiunile ţării. Aceste lucrări sînt în general mai întîrziate comparativ cu anul trecut. Timpul mai ploios a întîrziat atît vegetaţia, cit şi lucrările de întreţinere a culturilor prăşitoare. Aces­te lucrări sunt rămase în ur­mă îndeosebi la porumb şi cartofi în regiunile Crişana, Maramureş, Hunedoara, Cluj, Suceava şi Mureş-Autonomă Maghiară. La sfecla de zahăr şi floa­­rea-soarelui se face acum praştia a 3-a, lucrare execu­tată în proporţie de 78 şi res­pectiv 55 la sută. A treia pra­şilă s-a făcut pe suprafeţe în­semnate şi la porumb, mai ales în regiunile din sudul ţării. Mai mult decât în alţi ani recolta la culturile prăşitoare este condiţionată în acest an de rapiditatea cu care se exe­cută lucrările de Întreţinere. Folosirea intensă a mijloacelor mecanizate şi a forţelor ma­nuale in fiecare zi bună de lucru va asigura terminarea lor pînă la începerea masivă a recoltărilor de vară. Trebuie grăbite, de asemenea, lucrările de îngrijire în grădinile de legume, în vii şi livezi, acor­­dîndu-se o grijă deosebită stropirilor pentru prevenirea şi combaterea bolilor şi a dău­nătorilor. (Agerpres) Se reduce timpul de imobilizare a auto­vehiculelor Sectorul auto de la între­prinderea comunală Bîrlad a fost înzestrat recent cu o in­stalaţie modernă pentru veri­ficarea şi determinarea defec­telor de la echipamentul e­­lectric al autovehiculelor. Prin folosirea noii instalaţii în pro­cesul tehnologic, pe lingă fap­tul că productivitatea muncii la operaţia amintită creşte simţitor, timpul de imobiliza­re a autovehiculelor intrate în reparaţii curente şi revizii tehnice se reduce cu peste 8 —10 la sută. Consfătuire pe teme medicale PAŞCANI (de la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului") La Staţiunea balneară Strun­ga a avut loc, zilele acestea, o consfătuire medicală pe te­ma „Hemoragiile digestive su­perioare“, organizată de Fili­ala Iaşi a U.S.S.M. în colabo­rare cu secţia de sănătate şi prevederi sociale a Sfatului popular al raionului Paşcani. Au participat cadre didacti­ce de la I.M.F. Iaşi, medici din spitalele şi circumscrip­ţiile sanitare ale raionului, precum şi medici din alte ra­ioane ale regiunii Iaşi. Au fost prezentate mai multe co­municări ştiinţifice însoţite de proiecţii, printre care„Posi­bilităţi actuale în diagnosti­cul etiologic al hemoragiilor digestive superioare“ (conf. univ. dr. C. Lazăr şi colab.), „Consideraţii asupra hemora­giilor digestive superioare in perioada 1962—1966 în secţia de boli interne a Spitalului din Paşcani" (dr. M. Paras­­chiv), „Rezultatele noastre în tratamentul hemoragiilor di­gestive ulceroase“ (prof. univ. dr. docent V. Buţureanu şi colab.). De curînd, în atelierul de repansat al secţiei ma­­şini-bază de la Fabrica de tricotaje „Moldova“ din Iaşi au intrat în func­ţiune două maşini de în­tors tricot, de mare pro­ductivitate, UN CLIŞEU, unul din noile utilaje. „CANCERUL“ DEALURILOR ARE TOTUŞI LEAC Au uitat de obligaţii Păşunea de pe dealul Holmului de la Leţcani, de categorie slab productivă, a fost supusă în anii 1959—1960 unui „tra­tament" complex şi eficace în vederea refacerii covorului vegetal. Pe o supra­faţă de circa 170 de hectare, statul a in­vestit 345.000 de lei în lucrări de supra­­însămînţări şi reînsămînţări, de combate­rea eroziunii solului etc., lucrări care au făcut ca de pe această păşune slab pro­ductivă să se obţină producţii sporite de iarbă. Tovarăşul inginer A. Grîneanu, cercetător la Staţiunea agricolă experi­mentală din Podu­ Iloaiei, care a acordat asistenţa tehnică pe acest şantier (lucra­rea a fost executată de Consiliul agri­col raional Iaşi), deţine date foarte con­vingătoare. De exemplu, înainte de ame­liorare, păşunea respectivă producea circa 2.500 de kg. de masă verde la hectar. In primul an după ameliorare s-au obţinut 1.240 de kg. de fîn, în medie, la hectar, apoi în următorii doi ani producţia a sporit la 3.865 de kg. fin, în medie, la hectar (în această perioadă, 1960 — 1962, iarba nu a fost păşunată, ci cosită pentru a se consolida covorul vegetal). In felul acesta dealul Holmului a devenit ţinta multor schimburi de experienţă. Apoi s-a trecut la aplicarea păşunatului raţional cu ajutorul gardului electric. în­grijitorul de vaci Gheorghe Soltuz îşi a­­duce aminte cum vacile înotau pînă la genunchi în iarbă, iar producţia de lapte ajunsese la 8 litri, în medie, pe vacă furajată, zilnic. Printre alte lucrări pentru care s-au cheltuit sume importante au fost cele de împrejmuire cu stîlpi din prefabricate şi sîrmă ghimpată (partea laterală paralelă cu drumul ce duce spre Cu­­cuteni), de amenajare a unui bazin din be­ton cu patru despărţituri pentru insilo­­zarea surplusului de iarbă. Păşunea de pe dealul Holmului, ca şi celelalte din comună au fost date în fo­losinţă cooperativei agricole din Leţcani cu care prilej între sfatul popular comunal şi cooperativa agricolă a fost încheiată o convenţie privind buna îngrijire şi ex­ploatare a păşunilor. A fost întocmit şi un plan tehnic în care au fost stabilite toate lucrările ce trebuiau executate pînă în 1968 de cooperativa agricolă şi pe ce anume suprafeţe. Sfatului popular comu­nal nu-i răminea decît să urmărească ca cele stabilite In convenţie şi în planul tehnic să fie respectate.­­ Cîndva a găzduit multe schimburi de experienţă ! A fost odată ... ■ Dispariţia unei perdele forestiere ja! Unde-i răspunderea organe­lor agricole raionale faţă de această investiţie ? Firesc era ca tovarăşii din consiliul de conducere să se ocupe îndeaproape de menţinerea potenţialului productiv al pă­şunii ameliorate pe o perioadă cit mai îndelungată. Dar nu s-a întîmplat aşa ceva. Primele relaţii le-am luat de la to­varăşa Drîmbei, inginer cu baza furajeră la Consiliul agricol raional. „N-aveţi ce scrie pozitiv despre felul cum se prezintă acum păşunea Holmului", ne-a spus dînsa. Am stat apoi de vorbă şi cu tovarăşul inginer A. Grîneanu, la Staţiunea ex­perimentală agricolă din Podu-Iloaiei, care ne-a declarat : „In prezent mai are aspect de păşune ameliorată doar partea nordică a păşunii de pe dealul Holmului. Partea vestică, în suprafaţă de circa 100 de hectare, a ajuns ca înaintea Începerii lu­crărilor de ameliorare*. O vizită la faţa locului. Împreună cu tov. ing. A. Grîneanu nu face­ să pu­nem mîna pe rană. Ajunşi aici nu mai vedem gardul ce împrejmuia odată pă­şunea. A dispărut. Martori au rămas doi stîlpi la fosta intrare pe păşune şi ciţiva în faţa taberei de vară. Tovarăşul C. Gri­­bincea, actualul preşedinte al cooperativei agricole, ca şi contabilul Mihai Onofrei s-au făcut că nu ştiu nimic de soarta acestui gard. V. Condurache, paznicul de la tabăra de vară, ne a spus însă că sîrma a fost furată, iar şpalierii au fost scoşi şi plantaţi pentru susţinerea viei de la Cucuteni. De acest lucru nu i s-a sesizat nimeni. Nici sfatul popular comunal, nici Consi­liul agricol raional care a investit bani în această lucrare. Să vedem cum se prezintă păşunea. Partea vestică aproape că nu mai este păşune. Tov­­ing A. Grîneanu ne ex­plică că e firesc ca după atîţia ani pa­jiştea să se degradeze, dar tot dînsul afir­ma că nu în aşa grad s-a ajuns în aceas­tă situaţie fiindcă nu s-a aplicat păşunatul raţional. Animalele au fost scoase la pă­­şunat mult mai devreme decît data indi­cată, iar de multe ori acestea au fost pă­­şunate şi pe timp ploios. Perdeaua de protecţie a fost distrusă din faşă, iar ba­zinul de ciment lăsat în părăsire. Un alt aspect. Vacile de lapte sunt purtate spre păşunea nordică peste păşunea vestică. Numeroase cărărui stau mărturie. Păşunea de pe versantul nordic al Hol­mului s-a menţinut ceva mai bine. Tov. ing. A. Grîneanu afirma : „E cea mai bună păşune de deal a cooperativei agricole". Producţia de iarbă putea fi menţinută la un nivel mult mai ridicat decît cel exis­tent dacă şi aici se respecta păşunatul pe parcele, dacă se aplicau lucrările de în­grijire — curăţatul de spinii ierboşi şi lemnoşi, aplicarea îngrăşămintelor chimi­ce. De altfel, nici pe restul suprafe­ţei de păşune nu s-a aplicat nici o lucrare de întreţinere deşi nu GH. STEJARU (continuare în pag. a 3-a)

Next