Flacăra Iaşului, iulie 1967 (Anul 23, nr. 6470-6495)

1967-07-22 / nr. 6488

* . * r i ANUL XXIII, Nr. 6488 SÎM­BĂTA 22 IULIE 1961 4 PAGINI 23 DANI In întîmpinarea „Zilei construc­torului şi însufleţiţi de măreţele sarcini trasate de Con­gresul al IX-lea al P.C.R. pentru perioada 1966—70, de recomandările făcute la Consfătuirea pe ţară a lucrătorilor din con­strucţii de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu, mun­citorii, inginerii şi teh­nicienii de pe şantierele Grupului 1 şantiere Iaşi, sub îndrumarea perma­nentă a organizaţiilor de partid, şi-au mobilizat toate forţele pentru în­deplinirea în cît mai bune condiţii a sarcini­lor planului de investiţii. In cinstea „Zilei con­structorului", colectivele noastre de muncă au în­deplinit angajamentele luate în întrecerea so­cialistă. Au fost înde­pliniţi şi depăşiţi toţi in­dicatorii planului de stat ; producţia globală a fost realizată în pro­porţie de 120 la sută, re­­prezentînd un spor de producţie de 5,7 mili­oane lei, productivitatea muncii , în proporţie de 107 la sută. Au fost predate în această peri­oadă 739 de apartamente faţă de 719 planificate, iar la preţul de cost s-au obţinut economii în valoare de 119.000 lei. Ca urmare a acestor rezultate a fost îndepli­nită indicaţia conducerii de partid de a se rea­liza în prima jumătate a anului peste 50 la sută din planul anual de in­vestiţii (peste 54 la sută). Cele mai bune rezul­tate au fost obţinute de şantierul nr. 11 (şef şan­tier Ion Alexa), şantie­rul nr. 12 (şef şantier Şt. Ardeleanu) şi şantierul nr. 15 (şef şantier Ion Creţu). De asemenea, şi celelalte 3 şantiere au dobîndit însemnate de­păşiri ale indicatorilor de plan. VASILE ARUXANDEI secretarul comitetului de partid de la Grupul I şantiere Iași BIBILIOT­E­A CENTRALĂ UNIVEI ,M. EMINESCU“ VKA Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Organ al Comitetului regional Iaşi al P.C.R. şi al Sfatului popular regional Vedere generală a Complexului de morărit şi panificație Iași. Interviul nostru la Uzina mecanică Paşcani Uzina mecanică de mate­rial rulant — Paşcani a încheiat primul se­mestru cu succes: în­deplinind înainte de vreme sarcinile de plan, co­lectivul unităţii a realizat, în această perioadă, o producţie suplimentară în valoare de circa două milioane de lei, precum şi aproape 600.000 de lei beneficii peste prevederi.­­ O contribuţie de seamă la înscrierea unor asemenea re­zultate a adus-o aplicarea măsurilor preconizate pentru organizarea superioară a pro­ducţiei — e de părere tovară­şul Constantin Ursuleanu, dir­e­ ­ori­­ile p­e organizarea mmm a producţiei • Durata de reparaţie a vagoanelor a fost redusă • Norme mereu îmbunătăţite, prin aplicarea unor noi procedee de lucru • Transportul intern in continuă perfecţionare rectorul uzinei. In ultimul timp au fost întreprinse ana­lize temeinice, aprofundate, în fiecare secţie şi pe baza concluziilor desprinse am tre­cut la îmbunătăţirea conti­nuă a procesului de producţie, la introducerea unor noi pro­cedee de lucru, care-şi dove­desc pe deplin eficienţa. — Vă rugăm să concreti­zaţi. — Rezultatele înregistrate pînă nu de mult la indicato­rul vagoane reparate, de pil­dă, nu reflectau întrutotul po­sibilităţile reale ale colecti­vului nostru. Situaţia cerea o intervenţie imediată şi hotărî­­tă, pentru reducerea timpului de imobilizare, sporirea pro­ducţiei şi productivităţii mun­cii. Ce s-a întreprins în acest scop ? In secţia de reparaţii vagoane marfă au fost organiz­­ate echipe formate din 3—4 muncitori, în loc de 30—40, iar stimularea acestora se fa­ce în funcţie de folosirea timpului şi calitatea lucrărilor. Crearea unor asemenea echi­pe ne-a dat posibilitatea să organizăm mai bine schimbul Interviu realizat de G. LAURENȚIU (continuare in pag. a 3-a) In raionul Negreşti, la 20 iulie, orzul (852 de hectare) şi mazărea (2.027 de hectare) erau în întregime recoltate, iar din 14.066 de hectare cul­tivate cu grîu, se recoltaseră aproape 5.000. La aceeaşi dată, în schimb, erau treierate nu­mai 604 hectare cu orz, 1.214 cu mazăre şi 766 cu grîu. Rit­mul treierişului este, deci, ne­satisfăcător. împreună cu to­varăşul inginer Dumitru Dan­­deş, preşedintele Consiliului a­­gricol, am vizitat mai multe unităţi. Iată ce am constatat. Gîrbeştii oferă, în aceste zile, o imagine tipică bunilor gospodari, factorii de condu­cere, cooperatorii şi mecani­zatorii din brigada a 7-a a S.M.T. Negreşti muncesc zi şi noapte pentru ca noua recoltă să ajungă operativ şi fără pier­deri în hambare. De cum se face ziuă şi pînă înserează, combinele, 4 la număr, treieră din lan, iar noaptea din clăi. Batozele treieră 22 de ore din 24. Organizarea treierişului în două schimburi a permis aces­tei unităţi să fie fruntaşă pe raion. Se spune că o experienţă pozitivă cîştigată reprezintă un bun valoros nu doar pen­tru cei în cauză, ci şi pentru mulţi alţii. De acest adevăr ne-am dat seama şi la coope­rativa agricolă din Ţibana. Şi aici, decalajul dintre seceriş şi C. SLAVIC (continuare in pag. a 3-a) fn­ raionul Negreşti Halte neadmise între seceriş şi treieriş Rod boaat. # Sesiunea extraordinară a O.N.U. Proiect de rezoluţie prezentat de Suedia, Austria şi Finlanda PE MERIDIANELE GLOBULUI • IN HAITI Represiuni violente — Atmosferă politică tulbure 0 Verdictul Curţii Supreme din Alger Chembe trebuie extrudat înapoierea în Capitală a tovarăşului Ion Gheorghe Maurer Vineri după-amiază s-a îna­poiat în Capitală, venind de la Haga, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii So­cialiste România, Ion Gheor­ghe Maurer, care a făcut o vizită oficială în Olanda, la invitaţia guvernului acestei ţări. In timpul vizitei, premierul român a fost însoţit de Cor­neliu Mănescu, ministrul afa­cerilor externe, Angelo Mi­­culescu, prim-vicepreşedinte al Consiliului Superior al Agri­culturii, George Elian, ambasa­dorul României la Haga, de consilieri şi experţi. La sosire, pe aeroportul Bă­­neasa, erau prezenţi tovară­şii Gheorghe Apostol, Alexan­dru Bîrlădeanu, Emil Bodna­raş, Ilie Verdeţ, Petre Bla­­jovici, Roman Moldovan, Gri­­gore Geamănu, secretarul Con­siliului de Stat şi membri ai guvernului. Au fost de faţă D. H. Viss­cher, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Olandei la Bucu­reşti şi membrii ambasadei. (Agerpres). COMUNICAT CU PRIVIRE LA VIZITA ÎN OLANDA A PREŞEDINTELUI CONSILIULUI DE MINIŞTRI AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA, ION GHEORGHE MAURER La invitaţia guvernului o­­landez, preşedintele Consiliu­lui de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheor­ghe Maurer, şi ministrul afa­cerilor externe al Republicii­­Socialiste România, Corneliu Mănescu, au făcut o vizită o­­ficială în Olanda între 17 şi 21 iulie 1967. Invitaţia a fost făcută cu prilejul vizitei în România, în cursul lunii ianuarie a aces­tui an, a ministrului olandez al afacerilor externe, J.M.A.H. Luns. Preşedintele Consiliului de Miniştri şi ministrul afacerilor externe au fost primiţi la Pa­latul Soesdijk de către Ma­iestatea Sa Regina, care i-a reţinut la dejun. Preşedintele Consiliului de Miniştri şi ministrul afaceri­lor externe au făcut vizite primului ministru al Olandei şi preşedinţilor primei şi celei de a doua Camere ale Sta­telor Generale. Cu ocazia vizitei în oraşul Amsterdam, preşedintele Con­siliului de Miniştri al Româ­niei a depus o coroană la Monumentul Naţional în me­moria morţilor din cel de al doilea război mondial. In cursul şederii lor în O­­landa, preşedintele Consiliu­lui de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, şi ministrul afaceri­lor externe, Corneliu Mănes­cu, au vizitat lucrări de a­­menajări hidraulice şi polde­­re, precum şi unele întreprin­deri industriale olandeze. Preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Mau­rer, şi ministrul afacerilor ex­terne, Corneliu Mănescu, au avut convorbiri cu primul mi­nistru al Olandei, Piet de Jong şi cu ministrul afaceri­lor externe, Joseph Luns, cu privire la dezvoltarea relaţii­lor româno-olandeze şi la prin­cipalele probleme internaţio­nale. La convorbiri au mai parti­cipat : Din partea română : An­gelo Miculescu, prim-vicepre­şedinte al Consiliului Supe­rior al Agriculturii, George Elian, ambasadorul României la Haga, Mircea Bălănescu, am­basador, director în Ministe­rul Afacerilor Externe, Mir­­cea Bădică, director în Mi­nisterul Comerțului Exterior. Din partea olandeză­ H. J., de Koster, secretar de stat al afacerilor externe, J. B. Ha­­verkorn van Rijsewijk, amba­sadorul Olandei la București, J. A. de Ranitz, director ge­neral al afacerilor politice din­ Ministerul Afacerilor Externe* W. P. H. van Oorschot, direc­tor general al relaţiilor eco­nomice externe din Ministe­rul Afacerilor Economice, D. M. Ringnalda, consilier la ca­binetul primului ministru, M. C. van der Burcht van Lich­­ternbergh, director al Direcţiei pentru Europa din Ministerul Afacerilor Externe, P. J. Po­lak, șeful biroului pentru Eu­ (continuare în pag. a 4-a) Maşini de cardat de la filatura de fire piptănate a Fabricii „Ţesătura" din Iaşi. i Organizarea ştiinţifică a muncii se pune cu deosebită acuitate nu numai în produc­ţia bunurilor materiale, ci în toate compartimentele activi­tăţii economice şi sociale. In ultima vreme, presa noastră inserează tot mai larg păreri şi sugestii privitoare la raţio­nalizarea şi organizarea ştiin­ţifică a activităţii administraţiei de stat. Referindu-se la unele aspecte ale aceleiaşi proble­me, unul din articolele publi­cate, zilele trecute, în ziarul nostru, critica tendinţa ce e­­xistă, pe alocuri, de a se umfla in mod cu totul nejustificat aparatul unor secţii şi servicii. Continuind investigaţiile în rîndurile cadrelor de spe­cialişti şi a celor cu în­delungată activitate în dome­niul administraţiei de stat, am putut afla şi alte anomalii care continuă să existe în acest sector de activitate. Funcţio­narea, cu cîtva timp în urmă, a unor seminarii interraiona­­le, a condus la crearea în ca­drul Sfatului popular regional şi al altor două sfaturi popu­lare raionale (respectiv Vaslui şi Huşi) a cite unui post de inspector cu aceste probleme. Seminariile­­ interraionale au în­cetat, însă, de cîţiva ani, să mai funcţioneze, în timp ce posturile respective au conti­nuat, în virtutea inerţiei, să persiste, atribuindu-li-se, chipu­rile, noi sarcini, numai pentru a putea fi menţinute. După părerea unor interlocutori, în general instructorii secţiilor or­ganizatorice ale sfaturilor popu­lare raionale, exceptîndu-i doar pe cei ce se ocupă de pro­blemele de documentare, nu-şi mai justifică existenţa. Este greu de crezut că un singur om (în persoana instructoru­lui raional) poate acorda un sprijin substanţial şi eficient unui număr de 5 sfaturi popu­lare comunale cate îi revin la această oră. Şi apoi, după cum este binecunoscut, fiecare mem­bru al Comitetului execu­tiv al Sfatului popular raio­nal răspunde de cite un grup de comune. De unde şi pînă unde ţin, în acest caz, atribu­ţiile instructorului şi de unde încep şi unde se termină atri­buţiile membrului Comitetului executiv ? împărtăşind aceeaşi părere, un cadru din con­ducerea cursului de speciali­zare de şase luni al Sfatului popular regional a adăugat faptul că, după situaţia şco­lară a celor ce au frecventat în ultimii ani acest curs - in­structori raionali şi secretari de sfaturi populare comunale,­­ primii se prezintă, în general, mai slăbuţ. Aşa stînd lucrurile, se naşte firesc întrebarea : „Cine pe cine ajută ?“. O serie de anacronisme e­­xistă şi în alte compartimen­te de activitate ale sfaturilor populare, unele dintre acestea fiind determinate de lipsa unor regulamente de funcţionare, cu atribuţii precise, pe secţii, ser­vicii şi unităţi subordonate a­­cestora. Este evident, de pil­dă, paralelismul ce se manifes­tă în activitatea culturală. „A­­vem comitete de cultură şi ar­tă, biblioteci regională şi ra­ionale, case de cultură, casă de creaţie populară - ca să nu mă opresc decit la cîteva dintre organismele care se o­­cupă de aceste probleme — ne spune tov. Anatol Lupşa, vicepreşedinte al Comitetului executiv al Sfatului popular regional. Neexistind o delimi­tare strictă a atribuţiunilor fie­căruia dintre aceste organisme, au loc, după cum e şi firesc, o serie de acţiuni paralele, şi ceea ce-i mai rău, tendinţe de pasare a sarcinilor şi răspun­derilor de la unii la alţii. Bi­blioteca regională, cu un apa­rat destul de mare, de exem­plu, trebuie să controleze şi să îndrume munca cu cartea la sate, dar acelaşi lucru îl fac şi bibliotecile raionale, ca­re sunt încadrate cu oameni ce au în mod expres aseme­nea sarcini. Oare n-ar fi mai raţional, opinează interlocuto­rul nostru, ca de această trea­bă să se ocupe în exclusivi­tate bibliotecile raionale, iar biblioteca regională să se transforme în bibliotecă orăşe­nească ? Munca pe teren n-ar suferi, în schimb, aparatul bi­bliotecii regionale s-ar descon­gestiona mult“. Greu pot fi delimitate şi a­­tribuţiile ce revin caselor ra­ionale de cultură de cele ce revin comitetelor de cultură şi artă. Instrucţiunile vechi, pe baza cărora acţionează aceste instituţii, sunt de mult depăşite. Or, asemenea instrucţiuni tre­buie revăzute, sunt de părere mulţi specialişti. Şi o dată cu aceasta ar trebui stabilite poa­te şi criterii judicioase după care să se aprecieze activi- ALICE OUATU (continuare în pag. a 3-a) Pledoarie pentru raţionalizarea activităţii administrative Cine pe cine ajută ? in pagina a 2-a Cadran săptămînal Ieri, la Aeroclubul regional din Iaşi a în­ceput concursul repu­blican, faza regională, la paraşutism. Un clişeu, aspect din timpul lansării pa­­raşutiştilor.

Next