Flacăra Iaşului, iulie 1967 (Anul 23, nr. 6470-6495)
1967-07-22 / nr. 6488
* . * r i ANUL XXIII, Nr. 6488 SÎMBĂTA 22 IULIE 1961 4 PAGINI 23 DANI In întîmpinarea „Zilei constructorului şi însufleţiţi de măreţele sarcini trasate de Congresul al IX-lea al P.C.R. pentru perioada 1966—70, de recomandările făcute la Consfătuirea pe ţară a lucrătorilor din construcţii de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu, muncitorii, inginerii şi tehnicienii de pe şantierele Grupului 1 şantiere Iaşi, sub îndrumarea permanentă a organizaţiilor de partid, şi-au mobilizat toate forţele pentru îndeplinirea în cît mai bune condiţii a sarcinilor planului de investiţii. In cinstea „Zilei constructorului", colectivele noastre de muncă au îndeplinit angajamentele luate în întrecerea socialistă. Au fost îndepliniţi şi depăşiţi toţi indicatorii planului de stat ; producţia globală a fost realizată în proporţie de 120 la sută, reprezentînd un spor de producţie de 5,7 milioane lei, productivitatea muncii , în proporţie de 107 la sută. Au fost predate în această perioadă 739 de apartamente faţă de 719 planificate, iar la preţul de cost s-au obţinut economii în valoare de 119.000 lei. Ca urmare a acestor rezultate a fost îndeplinită indicaţia conducerii de partid de a se realiza în prima jumătate a anului peste 50 la sută din planul anual de investiţii (peste 54 la sută). Cele mai bune rezultate au fost obţinute de şantierul nr. 11 (şef şantier Ion Alexa), şantierul nr. 12 (şef şantier Şt. Ardeleanu) şi şantierul nr. 15 (şef şantier Ion Creţu). De asemenea, şi celelalte 3 şantiere au dobîndit însemnate depăşiri ale indicatorilor de plan. VASILE ARUXANDEI secretarul comitetului de partid de la Grupul I şantiere Iași BIBILIOTEA CENTRALĂ UNIVEI ,M. EMINESCU“ VKA Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Organ al Comitetului regional Iaşi al P.C.R. şi al Sfatului popular regional Vedere generală a Complexului de morărit şi panificație Iași. Interviul nostru la Uzina mecanică Paşcani Uzina mecanică de material rulant — Paşcani a încheiat primul semestru cu succes: îndeplinind înainte de vreme sarcinile de plan, colectivul unităţii a realizat, în această perioadă, o producţie suplimentară în valoare de circa două milioane de lei, precum şi aproape 600.000 de lei beneficii peste prevederi. O contribuţie de seamă la înscrierea unor asemenea rezultate a adus-o aplicarea măsurilor preconizate pentru organizarea superioară a producţiei — e de părere tovarăşul Constantin Ursuleanu, dire oriile pe organizarea mmm a producţiei • Durata de reparaţie a vagoanelor a fost redusă • Norme mereu îmbunătăţite, prin aplicarea unor noi procedee de lucru • Transportul intern in continuă perfecţionare rectorul uzinei. In ultimul timp au fost întreprinse analize temeinice, aprofundate, în fiecare secţie şi pe baza concluziilor desprinse am trecut la îmbunătăţirea continuă a procesului de producţie, la introducerea unor noi procedee de lucru, care-şi dovedesc pe deplin eficienţa. — Vă rugăm să concretizaţi. — Rezultatele înregistrate pînă nu de mult la indicatorul vagoane reparate, de pildă, nu reflectau întrutotul posibilităţile reale ale colectivului nostru. Situaţia cerea o intervenţie imediată şi hotărîtă, pentru reducerea timpului de imobilizare, sporirea producţiei şi productivităţii muncii. Ce s-a întreprins în acest scop ? In secţia de reparaţii vagoane marfă au fost organizate echipe formate din 3—4 muncitori, în loc de 30—40, iar stimularea acestora se face în funcţie de folosirea timpului şi calitatea lucrărilor. Crearea unor asemenea echipe ne-a dat posibilitatea să organizăm mai bine schimbul Interviu realizat de G. LAURENȚIU (continuare in pag. a 3-a) In raionul Negreşti, la 20 iulie, orzul (852 de hectare) şi mazărea (2.027 de hectare) erau în întregime recoltate, iar din 14.066 de hectare cultivate cu grîu, se recoltaseră aproape 5.000. La aceeaşi dată, în schimb, erau treierate numai 604 hectare cu orz, 1.214 cu mazăre şi 766 cu grîu. Ritmul treierişului este, deci, nesatisfăcător. împreună cu tovarăşul inginer Dumitru Dandeş, preşedintele Consiliului agricol, am vizitat mai multe unităţi. Iată ce am constatat. Gîrbeştii oferă, în aceste zile, o imagine tipică bunilor gospodari, factorii de conducere, cooperatorii şi mecanizatorii din brigada a 7-a a S.M.T. Negreşti muncesc zi şi noapte pentru ca noua recoltă să ajungă operativ şi fără pierderi în hambare. De cum se face ziuă şi pînă înserează, combinele, 4 la număr, treieră din lan, iar noaptea din clăi. Batozele treieră 22 de ore din 24. Organizarea treierişului în două schimburi a permis acestei unităţi să fie fruntaşă pe raion. Se spune că o experienţă pozitivă cîştigată reprezintă un bun valoros nu doar pentru cei în cauză, ci şi pentru mulţi alţii. De acest adevăr ne-am dat seama şi la cooperativa agricolă din Ţibana. Şi aici, decalajul dintre seceriş şi C. SLAVIC (continuare in pag. a 3-a) fn raionul Negreşti Halte neadmise între seceriş şi treieriş Rod boaat. # Sesiunea extraordinară a O.N.U. Proiect de rezoluţie prezentat de Suedia, Austria şi Finlanda PE MERIDIANELE GLOBULUI • IN HAITI Represiuni violente — Atmosferă politică tulbure 0 Verdictul Curţii Supreme din Alger Chembe trebuie extrudat înapoierea în Capitală a tovarăşului Ion Gheorghe Maurer Vineri după-amiază s-a înapoiat în Capitală, venind de la Haga, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, care a făcut o vizită oficială în Olanda, la invitaţia guvernului acestei ţări. In timpul vizitei, premierul român a fost însoţit de Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Angelo Miculescu, prim-vicepreşedinte al Consiliului Superior al Agriculturii, George Elian, ambasadorul României la Haga, de consilieri şi experţi. La sosire, pe aeroportul Băneasa, erau prezenţi tovarăşii Gheorghe Apostol, Alexandru Bîrlădeanu, Emil Bodnaraş, Ilie Verdeţ, Petre Blajovici, Roman Moldovan, Grigore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat şi membri ai guvernului. Au fost de faţă D. H. Visscher, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Olandei la Bucureşti şi membrii ambasadei. (Agerpres). COMUNICAT CU PRIVIRE LA VIZITA ÎN OLANDA A PREŞEDINTELUI CONSILIULUI DE MINIŞTRI AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA, ION GHEORGHE MAURER La invitaţia guvernului olandez, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, şi ministrul afacerilor externe al RepubliciiSocialiste România, Corneliu Mănescu, au făcut o vizită oficială în Olanda între 17 şi 21 iulie 1967. Invitaţia a fost făcută cu prilejul vizitei în România, în cursul lunii ianuarie a acestui an, a ministrului olandez al afacerilor externe, J.M.A.H. Luns. Preşedintele Consiliului de Miniştri şi ministrul afacerilor externe au fost primiţi la Palatul Soesdijk de către Maiestatea Sa Regina, care i-a reţinut la dejun. Preşedintele Consiliului de Miniştri şi ministrul afacerilor externe au făcut vizite primului ministru al Olandei şi preşedinţilor primei şi celei de a doua Camere ale Statelor Generale. Cu ocazia vizitei în oraşul Amsterdam, preşedintele Consiliului de Miniştri al României a depus o coroană la Monumentul Naţional în memoria morţilor din cel de al doilea război mondial. In cursul şederii lor în Olanda, preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, şi ministrul afacerilor externe, Corneliu Mănescu, au vizitat lucrări de amenajări hidraulice şi poldere, precum şi unele întreprinderi industriale olandeze. Preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, şi ministrul afacerilor externe, Corneliu Mănescu, au avut convorbiri cu primul ministru al Olandei, Piet de Jong şi cu ministrul afacerilor externe, Joseph Luns, cu privire la dezvoltarea relaţiilor româno-olandeze şi la principalele probleme internaţionale. La convorbiri au mai participat : Din partea română : Angelo Miculescu, prim-vicepreşedinte al Consiliului Superior al Agriculturii, George Elian, ambasadorul României la Haga, Mircea Bălănescu, ambasador, director în Ministerul Afacerilor Externe, Mircea Bădică, director în Ministerul Comerțului Exterior. Din partea olandeză H. J., de Koster, secretar de stat al afacerilor externe, J. B. Haverkorn van Rijsewijk, ambasadorul Olandei la București, J. A. de Ranitz, director general al afacerilor politice din Ministerul Afacerilor Externe* W. P. H. van Oorschot, director general al relaţiilor economice externe din Ministerul Afacerilor Economice, D. M. Ringnalda, consilier la cabinetul primului ministru, M. C. van der Burcht van Lichternbergh, director al Direcţiei pentru Europa din Ministerul Afacerilor Externe, P. J. Polak, șeful biroului pentru Eu (continuare în pag. a 4-a) Maşini de cardat de la filatura de fire piptănate a Fabricii „Ţesătura" din Iaşi. i Organizarea ştiinţifică a muncii se pune cu deosebită acuitate nu numai în producţia bunurilor materiale, ci în toate compartimentele activităţii economice şi sociale. In ultima vreme, presa noastră inserează tot mai larg păreri şi sugestii privitoare la raţionalizarea şi organizarea ştiinţifică a activităţii administraţiei de stat. Referindu-se la unele aspecte ale aceleiaşi probleme, unul din articolele publicate, zilele trecute, în ziarul nostru, critica tendinţa ce există, pe alocuri, de a se umfla in mod cu totul nejustificat aparatul unor secţii şi servicii. Continuind investigaţiile în rîndurile cadrelor de specialişti şi a celor cu îndelungată activitate în domeniul administraţiei de stat, am putut afla şi alte anomalii care continuă să existe în acest sector de activitate. Funcţionarea, cu cîtva timp în urmă, a unor seminarii interraionale, a condus la crearea în cadrul Sfatului popular regional şi al altor două sfaturi populare raionale (respectiv Vaslui şi Huşi) a cite unui post de inspector cu aceste probleme. Seminariile interraionale au încetat, însă, de cîţiva ani, să mai funcţioneze, în timp ce posturile respective au continuat, în virtutea inerţiei, să persiste, atribuindu-li-se, chipurile, noi sarcini, numai pentru a putea fi menţinute. După părerea unor interlocutori, în general instructorii secţiilor organizatorice ale sfaturilor populare raionale, exceptîndu-i doar pe cei ce se ocupă de problemele de documentare, nu-şi mai justifică existenţa. Este greu de crezut că un singur om (în persoana instructorului raional) poate acorda un sprijin substanţial şi eficient unui număr de 5 sfaturi populare comunale cate îi revin la această oră. Şi apoi, după cum este binecunoscut, fiecare membru al Comitetului executiv al Sfatului popular raional răspunde de cite un grup de comune. De unde şi pînă unde ţin, în acest caz, atribuţiile instructorului şi de unde încep şi unde se termină atribuţiile membrului Comitetului executiv ? împărtăşind aceeaşi părere, un cadru din conducerea cursului de specializare de şase luni al Sfatului popular regional a adăugat faptul că, după situaţia şcolară a celor ce au frecventat în ultimii ani acest curs - instructori raionali şi secretari de sfaturi populare comunale, primii se prezintă, în general, mai slăbuţ. Aşa stînd lucrurile, se naşte firesc întrebarea : „Cine pe cine ajută ?“. O serie de anacronisme există şi în alte compartimente de activitate ale sfaturilor populare, unele dintre acestea fiind determinate de lipsa unor regulamente de funcţionare, cu atribuţii precise, pe secţii, servicii şi unităţi subordonate acestora. Este evident, de pildă, paralelismul ce se manifestă în activitatea culturală. „Avem comitete de cultură şi artă, biblioteci regională şi raionale, case de cultură, casă de creaţie populară - ca să nu mă opresc decit la cîteva dintre organismele care se ocupă de aceste probleme — ne spune tov. Anatol Lupşa, vicepreşedinte al Comitetului executiv al Sfatului popular regional. Neexistind o delimitare strictă a atribuţiunilor fiecăruia dintre aceste organisme, au loc, după cum e şi firesc, o serie de acţiuni paralele, şi ceea ce-i mai rău, tendinţe de pasare a sarcinilor şi răspunderilor de la unii la alţii. Biblioteca regională, cu un aparat destul de mare, de exemplu, trebuie să controleze şi să îndrume munca cu cartea la sate, dar acelaşi lucru îl fac şi bibliotecile raionale, care sunt încadrate cu oameni ce au în mod expres asemenea sarcini. Oare n-ar fi mai raţional, opinează interlocutorul nostru, ca de această treabă să se ocupe în exclusivitate bibliotecile raionale, iar biblioteca regională să se transforme în bibliotecă orăşenească ? Munca pe teren n-ar suferi, în schimb, aparatul bibliotecii regionale s-ar descongestiona mult“. Greu pot fi delimitate şi atribuţiile ce revin caselor raionale de cultură de cele ce revin comitetelor de cultură şi artă. Instrucţiunile vechi, pe baza cărora acţionează aceste instituţii, sunt de mult depăşite. Or, asemenea instrucţiuni trebuie revăzute, sunt de părere mulţi specialişti. Şi o dată cu aceasta ar trebui stabilite poate şi criterii judicioase după care să se aprecieze activi- ALICE OUATU (continuare în pag. a 3-a) Pledoarie pentru raţionalizarea activităţii administrative Cine pe cine ajută ? in pagina a 2-a Cadran săptămînal Ieri, la Aeroclubul regional din Iaşi a început concursul republican, faza regională, la paraşutism. Un clişeu, aspect din timpul lansării paraşutiştilor.