Flacăra Iaşului, august 1967 (Anul 23, nr. 6496-6520)

1967-08-01 / nr. 6496

1 V. ANPI XXIII, Nr. 6496 1 MARTI 1 JUDDST 1967 , PACINI 25 DANI Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Organ al Comitetului regional Iaşi al P.C.R. şi al Sfatului popular regional Combinierul Neculai Mandiuc, care lucrează la, cooperativa agricolă din Cozmești — Pașcani, se numără printre mecanizatorii fruntași ai S.M.T. lu­­gani. La Fabrica de confecţii Bîrlad Prin organizare ştiinţifică, un spor de producţie de 5 milioane de lei Colectivul Fabricii de con­fecţii din Bîrlad depune efor­turi pentru descoperirea şi va­lorificarea tuturor rezervelor interne menite să ridice efi­cienţa activităţii economice. Printre obiectivele ce au stat în atenţia colectivului se nu­mără creşterea producţiei şi productivităţii muncii, îmbu­nătăţirea calităţii produselor, perfecţionarea pregătirii pro­fesionale a cadrelor. A­stfel, prin centralizarea operaţiilor de cusut nasturi şi butoniere, ce se executau pînă nu de mult în cadrul fiecărei unităţi­­ de lucru, s-a ajuns la o mai bună folosire a capacităţii utilajelor­ şi forţei de muncă, la evita­rea apariţiei timpilor nepro­ductivi. O altă măsură eficace se referă la îmbunătăţirea pro­cesului de pregătire a pro­ducţiei. Este vorba de elabo­rarea normelor tehnice noi pentru fiecare model de con­fecţii. Totodată, s-a îmbunătă­ţit şi sistemul de alimentare a locurilor de muncă în scopul evitării manipulărilor inutile. In urma aplicării complexului de măsuri pentru organizarea ştiinţifică a producţiei se va putea realiza în acest an un spor de producţie de 5 mili­oane de lei. In vederea realizării unor produse de calitate superioară s-a îmbunătăţit şi controlul ţesăturilor de la furnizori. In acest scop s-au elaborat nor­me de recepţie obligatorii. La aceasta trebuie să mai adău­găm şi faptul că fabrica a fost dotată recent cu aparatele ne­cesare determinării parametri­lor fizici şi chimici ai ţesătu­rilor şi cu o linie automată pentru călcarea cămăşilor. L. RAVARU I 111-1 —• I­BIDIro crunt AIL­. Jtó. EMINJSSG^-'1 jlß&i i D rumului regional 243 care leagă oraşul Iaşi cu Buhăieşti i se face o nouă toaletă. Aici se desfăşoară în pre­zent lucrările de asfaltare. Lucrarea este executată de două şantiere, ambele apar­­ţinînd Unităţii regionale de construcţii, modernizări şi re­paraţii de drumuri şi poduri (U.R.C.M.R.D.P.) de pe lingă Sfatul popular regional. Care este stadiul acestor lucrări? Răspunsul la întrebare l-am primit de la tovarăşul Ale­xandru Anton, conducătorul tehnic al unităţii: „Cele două şantiere care execută lucră­rile de asfaltare la D. R. 243 şi-au îndeplinit planul pe primul semestru, efectu­ind în acelaşi timp şi alte lucrări care n-au fost inclu­se in planul de producţie". La prima vedere s-ar pă­rea că pe şantierul drumu­lui laşi — Buhăieşti lucrările se desfăşoară un ritm susţi­nut, despre constructori pu­­tîndu-se scrie cuvinte de lau­dă. Nici pe departe, însă, nu poate fi vorba de așa ceva. De la 15 ianuarie a.c. cînd U.R.C.M.R.D.P. a pre­luat această lucrare de la Grupul nr. 3 al T.R.C. (Grupul nr. 3 a executat asfaltarea a 7,850 km.) și pînă în prezent pe drumul regional 243 s-au asfaltat doar 4,250 km. Deci, 4,250 km. (exceptînd timpul nefavorabil din lunile ianua­rie şi februarie) în aproape cinci luni de zile. Pentru a nu-i nedreptăţi pe construc­tori, la cifra de mai sus mai trebuie adăugate lucrările de pregătire a terenului. La cîntar aceste lucrări nu trag prea mult. Ele sînt executate pe o suprafaţă extrem de mică. Considerăm, din acest motiv, să trecem sub tăcere această cifră. Desigur, afirmaţiile de mai sus pot fi uşor răsturnate de către executant sau benefi­ciar dacă se face apel la prevederile planului de pro­ducţie. Semnatarul rîndurilor de faţă cunoaşte acest lu­cru. Nu cunoaşte însă in ce condiţii va fi îndeplinit pla­nul anual. Pentru acest an sunt prevăzute lucrări de asfaltare pe 30 de km. Dacă intr-un semestru — şi nu tre­buie să uităm că acest se­mestru se referă la cele mai favorabile luni de lucru - s-au executat doar 4,250 km, cînd şi cum vor fi realizaţi ceilalţi 25,750 km. de drum? Această situaţie scoate in evidenţă unele breşe în mun­ca de planificare care s-au făcut simţite la chiar orga­nul tutelar. La susţinerea a­­firmaţiei de mai sus, conclu­dent este şi următorul e­­xemplu. Dîndu-şi seama că treaba nu merge prea bine, organul tutelar a trasat ca sarcină constructorilor, cu ti­­ p. AGACHI (continuare In pag. a 3-a) ORGANIZAREA PRODUCȚIEI D. D. 243 - respiră din dren ■ Planul a fost îndeplinit. E oare acesta un motiv de laudă? ■ Metamorfoza unor rezerve interne av Baiul de sîmbătă seara La Uzina metalurgică Inovaţii cu eficienţă economică de 600.000 lei Una din preocupările de sea­mă ale colectivului Uzinei metalurgice din Iaşi este şi îmbunătăţirea procesului teh­nologic prin aplicarea­­ inova­ţiilor. După cum ne-a precizat şeful serviciului tehnic al u­­zinei, ing. Adrian Adăscăliţei, numărul şi eficienţa economică a inovaţiilor aplicate în pro­cesul de producţie a crescut de la an la an. Din cele 115 inovaţii înregistrate în 1967 s-au aplicat 75, restul fiind în stadiu de experimentare. Iată şi cîteva din inovaţiile care şi-au găsit imediată a­­plicare în procesul de pro­ducţie: automatizarea instala­ţiei de zincare — propusă de un colectiv condus de ing. Erem­ia Dinu, cromarea dură a matriţelor pentru tras la rece — autor: lăcătuşul Mihai Triandaf. Mai amintim inova­ţia maistrului Ilie Gheorghe pentru folosirea crucilor car­­danice la maşinile de îndrep­tat ţevi şi suporţi pentru role la aceste maşini. Aplicarea inovaţiilor în se­mestrul I al acestui an s-a scontat cu o eficienţă eco­nomică de peste 600.000 lei. G. ICHIUI Una dintre aceste cărări du­ce şi la spital. Intrucît toleranţa la consu­mul de alcool se deosebeşte de la o persoană la alta şi este diferită chiar la aceeaşi persoană, în funcţie de vîrstă, stare de sănătate, alimenta­ţie şi oboseală, consecinţele intoxicaţiei alcoolice apar trep­tat sau pe neaşteptate sub diverse forme de tulburări or­ganice şi psihice. Este cunos­cută înfăţişarea schimbată a băutorului cronic, cu faţa con­gestionată, mucoasele uscate, fine tremurături şi nesiguranţa gesturilor, iritabilitate, nemulţu­mire de sine şi incapacitate de a suporta eforturile susţinute. Din cauza tulburărilor diges­tive, a scăderii poftei de mîn­­care, a setei ce o resimte, ală­turi de permanenta senzaţie de oboseală, nelinişte şi ne­somn, băutorul reia cu dispe­rare şi necesitate consumul de alcool, înşelîndu-şi convinge­rea că se poate restabili fizic şi moral, deşi nu face alt­ceva decât să-şi grăbească boala şi complicaţiile ei. A­­par în timp gastrite şi ul­cere gastrice, tulburări intes­tinale şi insuficienţe hepatice, tulburări cardiovasculare, insu­ficienţe sexuale şi semne gra­ve de suferinţă a sistemului nervos, caracterizate prin tre­murături, crampe musculare, dureri la presiunea muşchilor, senzaţii penibile de furnicături ale extremităţilor corpului, ne­­vrite optice. In consecinţă, a­­lături de aceste modificări, a­­par schimbări ale caracterului şi personalităţii, care duc la neglijarea obligaţiilor faţă de familie şi societate, o dispozi­ţie cu înclinaţie spre nemul­ţumiri şi conflicte, decăderea aspectului fizic şi vestimentar, o dependenţă faţă de nece­sitatea consumului de băuturi alcoolice. In aceste situaţii se înregistrează frecvenţa mare a delictelor şi infracţiunilor sau chiar comiterea unor fapte deosebit de grave împotriva normelor de convieţuire so­cială. Astfel, obiceiul de a consuma zilnic băuturile alco­olice sub diverse pretexte, du­ce, în timp, la dezorganizarea propriei vieţi, a relaţiilor de familie şi la o proastă influ­enţă morală asupra colectivi­tăţii. Desigur, vinovăţia, în a­­ceste împrejurări, aparţine in primul rînd persoanei în cauză, dar şi colectivului căruia îi a­­parţine aceasta, dacă ne gîn­­dim numai la toleranţa pe care o arătăm atîtor persoa­ne în stare de ebrietate şi care tulbură ordinea, dacă ne gîndim la îngăduinţa ce o ară­tăm faţă de aceste persoane in colectivul de muncă sau lo­cul de convieţuire. Consecinţele negative medi­­co-sociale ale alcoolismului nu se reduc numai la aceste as­pecte. In stările de psihoză al­coolică, bolnavul pierde discer­­nămîntul asupra realităţii, gîndirea şi memoria sînt grav tulburate, apar halucinaţii în­­spăimîntătoare, stări de frică nestăpînită şi suferinţă pro­fundă a întregului organism. Numai tratamentul competent, în servicii de psihiatrie, poate evita complicaţiile şi consecin­ţele acestor forme severe de boală. In prezent, datorită creş­terii nivelului de educaţie sa­nitară şi a conştiinţei de sănă­tate a populaţiei noastre, for­mele avansate şi psihozice de boală sunt mai rare, iar soli­citarea pentru tratament se face mai din timp, cînd bol­navul, el însuşi sau îndrumat de alţii, semnalează efectele dăunătoare ale consumului de alcool asupra sănătăţii sale. Chiar şi după un consum relativ mic de băutură alcoo­lică, fără a ajunge la o im­­bătare manifestă, apar tulbu­rări neuropsihice importante cum sî­nt pierderea promptitu­dinii în luarea unor hotărîri faţă de situaţii neaşteptate, pierderea siguranţei în mişcă­rile de fineţe, scăderea pre­ciziei, a discriminării şi a a­­tenţiei susţinute, calităţi întru­­totul necesare unei bune acti­vităţi profesionale în orice ra­mură de muncă. Examinînd in­fluenţa alcoolului asupra ca­pacităţii de lucru a conducă­torilor de autovehicule, s-a constatat, printre alte tulbu­rări, şi o dublare a timpului de răspuns de la semnalarea vizuală a unui obstacol pînă la frînare, la o concentraţie de alcool în sînge de 0,5 gr. la mie, deşi legea sancţio­nează pe cei care sunt desco­periţi cu o concentraţie de al­cool în sînge peste 1 g. la mie. Observaţii competente şi cercetări de mare precizie au stabilit pericolul pentru mun­ca productivă a stărilor sub influenţa alcoolului, determina­te de obişnuinţa ce o au unele persoane de a-şi începe ziua de lucru prin consumarea de dimineaţă a unei cantităţi de băuturi alcoolice. Să nu uităm însă exemplul negativ al per­soanelor în stare de beţie, in­toxicaţie alcoolică acută, chiar dacă aceasta a survenit acel- Dr. T. PIRCZYNSKI șef de lucrări, Clinica de psihiatrie a I.M.F. lași (continuare in pag. a 3-a) Drumul celor 7 cărări (IV) ESCULAP CONTRA LUI BACHUS PE MERIDIANELE GLOBULUI Declaraţiile ministrului de externe al R. F. a Germaniei Comunicat după încheierea convorbirilor irano-turco-pakistaneze Evenimentele din Nigeria România la tîrguri şi expoziţii internaţionale In cel de al 2-lea semestru al acestui an, România parti­cipă la 30 de tîrguri şi ex­poziţii internaţionale, printre care cele de la Damasc, Za­greb, Viena, Plovdiv, Belgrad, Bruxelles, Copenhaga, Köln, Frankfurt, Lyon, Manchester, Moscova, Paris, Parma. Pavilioanele şi standurile româneşti vor prezenta pro­duse ale industriilor construc­toare de maşini, chimice şi lemnului, ale industriei ali­mentare şi uşoare, articole de artizanat şi cărţi. Totodată, vor fi deschise o­­ficii comerciale la tîrgurile din Leipzig, Brno, Bari şi Sydney şi se vor organiza o serie de expoziţii proprii, un­de vor fi prezentate diferite produse. De asemenea, la Accra şi Teheran, unde există cite o expoziţie permanentă românească, va continua pre­zentarea unor produse speci­fice. Numeroase dintre produse­le ce vor fi prezentate la tirgurile şi expoziţiile din a­­cest semestru sînt expuse pentru prima oară în străi­nătate. Printre acestea sînt diverse tipuri de maşini-unel­­te, ca strunguri-revolver o­­rizontale şi verticale, maşini pentru prelucrarea lemnului, pentru industria textilă, ali­mentară, diverse utilaje pen­tru construcţii, tipuri variate de utilaj şi aparataj electro­tehnic. Industria chimică va prezenta pigmenţi intermediari pentru industria organică de sinteză, diverse materiale plas­tice şi solvenţi organici. Stan­durile noastre vor fi comple­tate de o gamă variată de produse alimentare. Nu vor lipsi nici obiecte ornamentale cu specific folcloric, ca plăci de ceramică colorată, diferite obiecte de sticlă metalizată și fier forjat. (Agerpres) în pagina a 2-a SPORT Vedere spre dealul Gălății. LA „NICOLINA“ Bunkere cu elevator in producţie de serie La Uzinele mecanice „Nico­­lina" din Iaşi au intrat în pro­ducţie de serie bunkerele cu elevator, folosite la amenaja­rea de drumuri. Concepute după o tehnologie modernă, aceste utilaje, prevăzute cu o cupă cu o capacitate de 4 to­ne, sunt alimentate mec­anic. Printr-un sistem perfecţionat, materialele de construcţie sunt prelucrate în cupă şi transfor­mate in mixturi. Sub această formă, ele sunt răsturnate în autobasculante şi transportate pe şantier. (Agerpres) Pe coasta Dalmaţiei După un scurt popas la Belgrad, maşina cu care a­­veam de călătorit pe splen­didele magistrale ale Iugo­slaviei ne trece peste apa Savei, lăsând pe dreapta „gratte-ciel“-ul de treizeci de etaje, în care se află sediul Comitetului Central al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia. După aceea îna­intează pe lingă Sabat prin locurile copilăriei prozatoru­lui clasic sîrb Branimir Cio­­cici, indreptindu-se, prin pomăturile de la loznija si Tuzla, înspre Sarajevo și mai departe apoi, prin Mos­tarul Herțegovinei situat in pitoreasca vale a riului Ne­­retva, către climatul dulce şi plin de ademeniri medi­teraneene de pe coasta în­ ION ISTRATI cântătoare a Dalmaţiei. Traversarea Alpilor Dinar­ici (care se prăpăstuiesc­­înspre Adriatica cu poporul lor de semeţe piscuri, roci, stînci şi grohotişuri sedimentare, magneziene şi metamorfice tăind văi deosebit de adinei, săpate jos, sub glezna mun­ţilor şi cocoţindu-ne pe ser­pentinele unei şosele cvasi­­aeriene care pare ca şi sus­pendată pe jumătate deasu­pra văgăunilor intramonta­­ne), ne coboară lent spre centura costieră. Aici, pei­sajul şi temperatura conti­nentală dispar pe nesimţite, lăsând astfel ca, după gră­­dinăriile fertile şi plantaţi­ile de vii păzite, în cu­nuna golaşă a munţilor, de excesivitatea curenţilor reci, solul petrificat şi arid să se îmbrace vesel şi suriză­­tor cu coloriturile leandri­lor roz şi roşu înfloriţi şi mai ales după aceea, cu ver­dele crud al grădinilor de măslini prelungite pînă spre sinuozităţile sclipitoare ale ţărmurilor marine. Intre a­­cestea, o dată cu nesfîrşi­­tele coloane de automobile de toate tipurile sosite cu vilegiaturiştii de pe diverse meridiane, pătrundem intr-o cuceritoare şi exotică vege­taţie subtropicală împodo­bită de chiparoşi piramidali şi de portocali auriţi de coapte fructe sau abia a­­bundent înfloriţi, ca şi prin­tre fămii şi smochini, prin­tre curmali şi palmieri în etate, ca şi pe lingă tufani de rodii, ajungind astfel în străvechiul port şi In bă­­trîna cetate a Dubrovniku­­lui, după numele ei in la­tineşte, de odinioară, Rhau­­sium. Aceasta se întinde, cu armonia monumentelor sale istorice, cu bogăţia co­morilor sale artistice de la faleza scăldată de apa cris­talină a mării pînă sus pe crestele abrupte ale mun­ţilor, întemeiat prin veacul al Vii-lea, cînd s-au sta­tornicit aci refugiaţii greci din apropierea Epidaurului (continuare În pag. a 4-a) Punct turistic original BAIA MARE . Pe platoul de la poalele munţilor Gu­­tîi, la Poiana Şuiorului, a fost amenajat un original punct turistic ce are aspec­tul unei mari gospodării ma­ramureşene. El este alcătuit dintr-o ca­bană spaţioasă, o şură în care se poate dormi, căsuţe cam­ping, loc de parcare a auto­turismelor. Un punct de atrac­ţie îl constituie faptul că, în locuri special amenajate cu grătare, frigări, cuptoare, tu­riştii îşi pot prepara aici şi singuri purceii de lapte, puii, etc. tîrguiţi la alegere de la „Gospodăria maramureşeană“. Pentru amatorii de pescuit au fost amenajate patru bazine unde își pot dovedi îndemi­­narea la prinsul păstrăvilor. Poiana Șuiorului este a cincea unitate turistică cu specific local maramureșean. Iţi mulţumesc !

Next