Flacăra Iaşului, august 1967 (Anul 23, nr. 6496-6520)
1967-08-01 / nr. 6496
1 V. ANPI XXIII, Nr. 6496 1 MARTI 1 JUDDST 1967 , PACINI 25 DANI Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Organ al Comitetului regional Iaşi al P.C.R. şi al Sfatului popular regional Combinierul Neculai Mandiuc, care lucrează la, cooperativa agricolă din Cozmești — Pașcani, se numără printre mecanizatorii fruntași ai S.M.T. lugani. La Fabrica de confecţii Bîrlad Prin organizare ştiinţifică, un spor de producţie de 5 milioane de lei Colectivul Fabricii de confecţii din Bîrlad depune eforturi pentru descoperirea şi valorificarea tuturor rezervelor interne menite să ridice eficienţa activităţii economice. Printre obiectivele ce au stat în atenţia colectivului se numără creşterea producţiei şi productivităţii muncii, îmbunătăţirea calităţii produselor, perfecţionarea pregătirii profesionale a cadrelor. Astfel, prin centralizarea operaţiilor de cusut nasturi şi butoniere, ce se executau pînă nu de mult în cadrul fiecărei unităţi de lucru, s-a ajuns la o mai bună folosire a capacităţii utilajelor şi forţei de muncă, la evitarea apariţiei timpilor neproductivi. O altă măsură eficace se referă la îmbunătăţirea procesului de pregătire a producţiei. Este vorba de elaborarea normelor tehnice noi pentru fiecare model de confecţii. Totodată, s-a îmbunătăţit şi sistemul de alimentare a locurilor de muncă în scopul evitării manipulărilor inutile. In urma aplicării complexului de măsuri pentru organizarea ştiinţifică a producţiei se va putea realiza în acest an un spor de producţie de 5 milioane de lei. In vederea realizării unor produse de calitate superioară s-a îmbunătăţit şi controlul ţesăturilor de la furnizori. In acest scop s-au elaborat norme de recepţie obligatorii. La aceasta trebuie să mai adăugăm şi faptul că fabrica a fost dotată recent cu aparatele necesare determinării parametrilor fizici şi chimici ai ţesăturilor şi cu o linie automată pentru călcarea cămăşilor. L. RAVARU I 111-1 —• IBIDIro crunt AIL. Jtó. EMINJSSG^-'1 jlß&i i D rumului regional 243 care leagă oraşul Iaşi cu Buhăieşti i se face o nouă toaletă. Aici se desfăşoară în prezent lucrările de asfaltare. Lucrarea este executată de două şantiere, ambele aparţinînd Unităţii regionale de construcţii, modernizări şi reparaţii de drumuri şi poduri (U.R.C.M.R.D.P.) de pe lingă Sfatul popular regional. Care este stadiul acestor lucrări? Răspunsul la întrebare l-am primit de la tovarăşul Alexandru Anton, conducătorul tehnic al unităţii: „Cele două şantiere care execută lucrările de asfaltare la D. R. 243 şi-au îndeplinit planul pe primul semestru, efectuind în acelaşi timp şi alte lucrări care n-au fost incluse in planul de producţie". La prima vedere s-ar părea că pe şantierul drumului laşi — Buhăieşti lucrările se desfăşoară un ritm susţinut, despre constructori putîndu-se scrie cuvinte de laudă. Nici pe departe, însă, nu poate fi vorba de așa ceva. De la 15 ianuarie a.c. cînd U.R.C.M.R.D.P. a preluat această lucrare de la Grupul nr. 3 al T.R.C. (Grupul nr. 3 a executat asfaltarea a 7,850 km.) și pînă în prezent pe drumul regional 243 s-au asfaltat doar 4,250 km. Deci, 4,250 km. (exceptînd timpul nefavorabil din lunile ianuarie şi februarie) în aproape cinci luni de zile. Pentru a nu-i nedreptăţi pe constructori, la cifra de mai sus mai trebuie adăugate lucrările de pregătire a terenului. La cîntar aceste lucrări nu trag prea mult. Ele sînt executate pe o suprafaţă extrem de mică. Considerăm, din acest motiv, să trecem sub tăcere această cifră. Desigur, afirmaţiile de mai sus pot fi uşor răsturnate de către executant sau beneficiar dacă se face apel la prevederile planului de producţie. Semnatarul rîndurilor de faţă cunoaşte acest lucru. Nu cunoaşte însă in ce condiţii va fi îndeplinit planul anual. Pentru acest an sunt prevăzute lucrări de asfaltare pe 30 de km. Dacă intr-un semestru — şi nu trebuie să uităm că acest semestru se referă la cele mai favorabile luni de lucru - s-au executat doar 4,250 km, cînd şi cum vor fi realizaţi ceilalţi 25,750 km. de drum? Această situaţie scoate in evidenţă unele breşe în munca de planificare care s-au făcut simţite la chiar organul tutelar. La susţinerea afirmaţiei de mai sus, concludent este şi următorul exemplu. Dîndu-şi seama că treaba nu merge prea bine, organul tutelar a trasat ca sarcină constructorilor, cu ti p. AGACHI (continuare In pag. a 3-a) ORGANIZAREA PRODUCȚIEI D. D. 243 - respiră din dren ■ Planul a fost îndeplinit. E oare acesta un motiv de laudă? ■ Metamorfoza unor rezerve interne av Baiul de sîmbătă seara La Uzina metalurgică Inovaţii cu eficienţă economică de 600.000 lei Una din preocupările de seamă ale colectivului Uzinei metalurgice din Iaşi este şi îmbunătăţirea procesului tehnologic prin aplicarea inovaţiilor. După cum ne-a precizat şeful serviciului tehnic al uzinei, ing. Adrian Adăscăliţei, numărul şi eficienţa economică a inovaţiilor aplicate în procesul de producţie a crescut de la an la an. Din cele 115 inovaţii înregistrate în 1967 s-au aplicat 75, restul fiind în stadiu de experimentare. Iată şi cîteva din inovaţiile care şi-au găsit imediată aplicare în procesul de producţie: automatizarea instalaţiei de zincare — propusă de un colectiv condus de ing. Eremia Dinu, cromarea dură a matriţelor pentru tras la rece — autor: lăcătuşul Mihai Triandaf. Mai amintim inovaţia maistrului Ilie Gheorghe pentru folosirea crucilor cardanice la maşinile de îndreptat ţevi şi suporţi pentru role la aceste maşini. Aplicarea inovaţiilor în semestrul I al acestui an s-a scontat cu o eficienţă economică de peste 600.000 lei. G. ICHIUI Una dintre aceste cărări duce şi la spital. Intrucît toleranţa la consumul de alcool se deosebeşte de la o persoană la alta şi este diferită chiar la aceeaşi persoană, în funcţie de vîrstă, stare de sănătate, alimentaţie şi oboseală, consecinţele intoxicaţiei alcoolice apar treptat sau pe neaşteptate sub diverse forme de tulburări organice şi psihice. Este cunoscută înfăţişarea schimbată a băutorului cronic, cu faţa congestionată, mucoasele uscate, fine tremurături şi nesiguranţa gesturilor, iritabilitate, nemulţumire de sine şi incapacitate de a suporta eforturile susţinute. Din cauza tulburărilor digestive, a scăderii poftei de mîncare, a setei ce o resimte, alături de permanenta senzaţie de oboseală, nelinişte şi nesomn, băutorul reia cu disperare şi necesitate consumul de alcool, înşelîndu-şi convingerea că se poate restabili fizic şi moral, deşi nu face altceva decât să-şi grăbească boala şi complicaţiile ei. Apar în timp gastrite şi ulcere gastrice, tulburări intestinale şi insuficienţe hepatice, tulburări cardiovasculare, insuficienţe sexuale şi semne grave de suferinţă a sistemului nervos, caracterizate prin tremurături, crampe musculare, dureri la presiunea muşchilor, senzaţii penibile de furnicături ale extremităţilor corpului, nevrite optice. In consecinţă, alături de aceste modificări, apar schimbări ale caracterului şi personalităţii, care duc la neglijarea obligaţiilor faţă de familie şi societate, o dispoziţie cu înclinaţie spre nemulţumiri şi conflicte, decăderea aspectului fizic şi vestimentar, o dependenţă faţă de necesitatea consumului de băuturi alcoolice. In aceste situaţii se înregistrează frecvenţa mare a delictelor şi infracţiunilor sau chiar comiterea unor fapte deosebit de grave împotriva normelor de convieţuire socială. Astfel, obiceiul de a consuma zilnic băuturile alcoolice sub diverse pretexte, duce, în timp, la dezorganizarea propriei vieţi, a relaţiilor de familie şi la o proastă influenţă morală asupra colectivităţii. Desigur, vinovăţia, în aceste împrejurări, aparţine in primul rînd persoanei în cauză, dar şi colectivului căruia îi aparţine aceasta, dacă ne gîndim numai la toleranţa pe care o arătăm atîtor persoane în stare de ebrietate şi care tulbură ordinea, dacă ne gîndim la îngăduinţa ce o arătăm faţă de aceste persoane in colectivul de muncă sau locul de convieţuire. Consecinţele negative medico-sociale ale alcoolismului nu se reduc numai la aceste aspecte. In stările de psihoză alcoolică, bolnavul pierde discernămîntul asupra realităţii, gîndirea şi memoria sînt grav tulburate, apar halucinaţii înspăimîntătoare, stări de frică nestăpînită şi suferinţă profundă a întregului organism. Numai tratamentul competent, în servicii de psihiatrie, poate evita complicaţiile şi consecinţele acestor forme severe de boală. In prezent, datorită creşterii nivelului de educaţie sanitară şi a conştiinţei de sănătate a populaţiei noastre, formele avansate şi psihozice de boală sunt mai rare, iar solicitarea pentru tratament se face mai din timp, cînd bolnavul, el însuşi sau îndrumat de alţii, semnalează efectele dăunătoare ale consumului de alcool asupra sănătăţii sale. Chiar şi după un consum relativ mic de băutură alcoolică, fără a ajunge la o imbătare manifestă, apar tulburări neuropsihice importante cum sînt pierderea promptitudinii în luarea unor hotărîri faţă de situaţii neaşteptate, pierderea siguranţei în mişcările de fineţe, scăderea preciziei, a discriminării şi a atenţiei susţinute, calităţi întrutotul necesare unei bune activităţi profesionale în orice ramură de muncă. Examinînd influenţa alcoolului asupra capacităţii de lucru a conducătorilor de autovehicule, s-a constatat, printre alte tulburări, şi o dublare a timpului de răspuns de la semnalarea vizuală a unui obstacol pînă la frînare, la o concentraţie de alcool în sînge de 0,5 gr. la mie, deşi legea sancţionează pe cei care sunt descoperiţi cu o concentraţie de alcool în sînge peste 1 g. la mie. Observaţii competente şi cercetări de mare precizie au stabilit pericolul pentru munca productivă a stărilor sub influenţa alcoolului, determinate de obişnuinţa ce o au unele persoane de a-şi începe ziua de lucru prin consumarea de dimineaţă a unei cantităţi de băuturi alcoolice. Să nu uităm însă exemplul negativ al persoanelor în stare de beţie, intoxicaţie alcoolică acută, chiar dacă aceasta a survenit acel- Dr. T. PIRCZYNSKI șef de lucrări, Clinica de psihiatrie a I.M.F. lași (continuare in pag. a 3-a) Drumul celor 7 cărări (IV) ESCULAP CONTRA LUI BACHUS PE MERIDIANELE GLOBULUI Declaraţiile ministrului de externe al R. F. a Germaniei Comunicat după încheierea convorbirilor irano-turco-pakistaneze Evenimentele din Nigeria România la tîrguri şi expoziţii internaţionale In cel de al 2-lea semestru al acestui an, România participă la 30 de tîrguri şi expoziţii internaţionale, printre care cele de la Damasc, Zagreb, Viena, Plovdiv, Belgrad, Bruxelles, Copenhaga, Köln, Frankfurt, Lyon, Manchester, Moscova, Paris, Parma. Pavilioanele şi standurile româneşti vor prezenta produse ale industriilor constructoare de maşini, chimice şi lemnului, ale industriei alimentare şi uşoare, articole de artizanat şi cărţi. Totodată, vor fi deschise oficii comerciale la tîrgurile din Leipzig, Brno, Bari şi Sydney şi se vor organiza o serie de expoziţii proprii, unde vor fi prezentate diferite produse. De asemenea, la Accra şi Teheran, unde există cite o expoziţie permanentă românească, va continua prezentarea unor produse specifice. Numeroase dintre produsele ce vor fi prezentate la tirgurile şi expoziţiile din acest semestru sînt expuse pentru prima oară în străinătate. Printre acestea sînt diverse tipuri de maşini-unelte, ca strunguri-revolver orizontale şi verticale, maşini pentru prelucrarea lemnului, pentru industria textilă, alimentară, diverse utilaje pentru construcţii, tipuri variate de utilaj şi aparataj electrotehnic. Industria chimică va prezenta pigmenţi intermediari pentru industria organică de sinteză, diverse materiale plastice şi solvenţi organici. Standurile noastre vor fi completate de o gamă variată de produse alimentare. Nu vor lipsi nici obiecte ornamentale cu specific folcloric, ca plăci de ceramică colorată, diferite obiecte de sticlă metalizată și fier forjat. (Agerpres) în pagina a 2-a SPORT Vedere spre dealul Gălății. LA „NICOLINA“ Bunkere cu elevator in producţie de serie La Uzinele mecanice „Nicolina" din Iaşi au intrat în producţie de serie bunkerele cu elevator, folosite la amenajarea de drumuri. Concepute după o tehnologie modernă, aceste utilaje, prevăzute cu o cupă cu o capacitate de 4 tone, sunt alimentate mecanic. Printr-un sistem perfecţionat, materialele de construcţie sunt prelucrate în cupă şi transformate in mixturi. Sub această formă, ele sunt răsturnate în autobasculante şi transportate pe şantier. (Agerpres) Pe coasta Dalmaţiei După un scurt popas la Belgrad, maşina cu care aveam de călătorit pe splendidele magistrale ale Iugoslaviei ne trece peste apa Savei, lăsând pe dreapta „gratte-ciel“-ul de treizeci de etaje, în care se află sediul Comitetului Central al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia. După aceea înaintează pe lingă Sabat prin locurile copilăriei prozatorului clasic sîrb Branimir Ciocici, indreptindu-se, prin pomăturile de la loznija si Tuzla, înspre Sarajevo și mai departe apoi, prin Mostarul Herțegovinei situat in pitoreasca vale a riului Neretva, către climatul dulce şi plin de ademeniri mediteraneene de pe coasta în ION ISTRATI cântătoare a Dalmaţiei. Traversarea Alpilor Dinarici (care se prăpăstuiescînspre Adriatica cu poporul lor de semeţe piscuri, roci, stînci şi grohotişuri sedimentare, magneziene şi metamorfice tăind văi deosebit de adinei, săpate jos, sub glezna munţilor şi cocoţindu-ne pe serpentinele unei şosele cvasiaeriene care pare ca şi suspendată pe jumătate deasupra văgăunilor intramontane), ne coboară lent spre centura costieră. Aici, peisajul şi temperatura continentală dispar pe nesimţite, lăsând astfel ca, după grădinăriile fertile şi plantaţiile de vii păzite, în cununa golaşă a munţilor, de excesivitatea curenţilor reci, solul petrificat şi arid să se îmbrace vesel şi surizător cu coloriturile leandrilor roz şi roşu înfloriţi şi mai ales după aceea, cu verdele crud al grădinilor de măslini prelungite pînă spre sinuozităţile sclipitoare ale ţărmurilor marine. Intre acestea, o dată cu nesfîrşitele coloane de automobile de toate tipurile sosite cu vilegiaturiştii de pe diverse meridiane, pătrundem intr-o cuceritoare şi exotică vegetaţie subtropicală împodobită de chiparoşi piramidali şi de portocali auriţi de coapte fructe sau abia abundent înfloriţi, ca şi printre fămii şi smochini, printre curmali şi palmieri în etate, ca şi pe lingă tufani de rodii, ajungind astfel în străvechiul port şi In bătrîna cetate a Dubrovnikului, după numele ei in latineşte, de odinioară, Rhausium. Aceasta se întinde, cu armonia monumentelor sale istorice, cu bogăţia comorilor sale artistice de la faleza scăldată de apa cristalină a mării pînă sus pe crestele abrupte ale munţilor, întemeiat prin veacul al Vii-lea, cînd s-au statornicit aci refugiaţii greci din apropierea Epidaurului (continuare În pag. a 4-a) Punct turistic original BAIA MARE . Pe platoul de la poalele munţilor Gutîi, la Poiana Şuiorului, a fost amenajat un original punct turistic ce are aspectul unei mari gospodării maramureşene. El este alcătuit dintr-o cabană spaţioasă, o şură în care se poate dormi, căsuţe camping, loc de parcare a autoturismelor. Un punct de atracţie îl constituie faptul că, în locuri special amenajate cu grătare, frigări, cuptoare, turiştii îşi pot prepara aici şi singuri purceii de lapte, puii, etc. tîrguiţi la alegere de la „Gospodăria maramureşeană“. Pentru amatorii de pescuit au fost amenajate patru bazine unde își pot dovedi îndeminarea la prinsul păstrăvilor. Poiana Șuiorului este a cincea unitate turistică cu specific local maramureșean. Iţi mulţumesc !