Flacăra Iaşului, septembrie 1967 (Anul 23, nr. 6521-6546)

1967-09-26 / nr. 6542

LUCRĂRILE SESIUNII O.N.U. Dezbateri de politică generală NEW YORK 25 — Trimisul special Agerpres, Romulus Că­­plescu, transmite: Datorită fap­tului că trei din cei patru ora­tori care au luat cuvîntul luni dimineață în cadrul Adunării Generale a O.N.U., la reluarea dezbaterii politice generale, au fost reprezentanţii unor state din Africa — respectiv Lesotho, Ghana şi Republica Sud-Africană — problemelor a­­cestui continent le-a revenit ponderea cea mai mare. Primul ministru al statului Lesotho, Lebua Jonathan, s-a ocupat de anumite probleme specifice ale acestei ţări — una din cele mai sărace din lume — înconjurată din toate părţile de un vecin puternic şi bogat, Republica Sud-Afri­cană, datorită cărui fapt se ve­de în situaţia de a întreţine cu acesta relaţii de natură eco­nomică şi de altă natură. A­­ceasta nu înseamnă însă că Lesotho intenţionează să re­nunţe la individualitatea sa naţională. Vorbitorul a criti­cat, folosirea în ultimul timp a termenului de mini-state, termen jignitor şi care într-un fel implică abdicarea suvera­nităţii şi personalităţii naţio­nale proprii şi acceptarea în­corporării la o entitate politi­că mai largă. Statele mici pot aduce o contribuţie esenţială în domeniul relaţiilor interna­ţionale, a subliniat el, adău­gind: „poporul nostru nu s-a străduit timp de un secol să-şi dobîndească independenţa, pen­tru ca în prezent să intre din nou, în anonimat şi uitare !“. Alegerea ca preşedinte al actualei sesiuni a reprezen­tantului României constituie mai presus de toate o recu­noaştere a meritelor politice ale acestei ţări, care şi-a cîş­­tigat respectul întregii luni, a­­ spus la începutul cuvîntării sale J. W. K. Hartley, vice­preşedinte al Consiliului na­ţional al eliberării din Ghana. Trecînd apoi în revistă ev­iu­a­ţia continentului african în u­timul deceniu, el a declarat­­ că aceasta s-a caracterizat prin­­ eliberarea de sub colonialism a majorităţii teritoriale a aces­tui continent, dar că ,partea de sud a Africii răm­îne încă sub controlul unor colonia­li«» fi rasişti Inveteraţi, şi că wertifii prefacerilor“' pare a se fi oprit pe malurile rîului Zambezi. Popoarele africane cît şi prietenii lor nu pot în­gădui alianţa periculoasă care pare a se închega în sudul A­­fricii şi care îi uneşte pe ra­siştii de la Pretoria, pe colo­nialiştii portughezi şi pe re­belii din Rhodesia. Subliniind necesitatea adoptării unor noi acţiuni împotriva acestor forţe refractare progresului, el a condamnat, totodată, pe cei ce sprijină activitatea mercenari­lor, în Congo. Conducătorul delegaţiei Re­publicii Sud-Africane, ministrul afacerilor externe, Hilgard Muller, care a încercat să răspundă la acuzaţiile aduse şi să justifice politica guver­nului său, exprimîndu-şi tot­odată dezamăgirea că O.N.U. nu sprijină această politică, ceea ce ar demonstra, chipu­rile, „incapacitatea sa de a face faţă problemelor care confruntă lumea",— şi-a rostit discursul în faţa unui audi­tor compus din numai cîteva persoane, întrucît marea ma­joritate a delegaţilor, în frun­te cu cei africani, au părăsit sala în semn de protest faţă de politica de apartheid. După ce şi-a manifestat sa­tisfacţia că pentru prima oară fotoliul prezidenţial este ocu­pat de reprezentantul unei ţări socialiste, Vaclav David, mi­nistrul de externe al R.S. Ce­hoslovace, s-a ocupat de o se­rie de probleme ale situaţiei internaţionale. El a arătat că bombardamentele americane contra Republicii Democrate Vietnam constituie ,,o nesoco­tire completă a normelor ge­neral recunoscute ale relaţii­lor internaţionale". Sprijinind poziţia R.D. Vietnam şi F.N.E. din Vietnamul de sud, el a declarat că revine S.U.A. să facă primul pas şi să pună capăt bombardamentelor, „în loc de a pune condiţii“ şi de a apela la Naţiunile Unite, care nu sunt competente să­ se ocupe de această problemă. Conducătorul delegaţiei ceho­slovace a expus apoi poziţia guvernului său în problema Orientului Apropiat, a secu­rităţii europene, a neprolife­­rării armei atomice şi alte probleme politice internaţiona­le. El şi-a manifestat adeziu­nea faţă de propunerile sovie­tice privind necesitatea înche­ierii unei convenţii asupra in­terzicerii folosirii armelor nu­cleare şi a urgentării definirii noţiunii de agresiune. Vorbi­torul s-a referit, de asemenea, la decalajul crescînd dintre naţiunile dezvoltate şi cele în curs de dezvoltare şi de mă­surile care se impun, pentru micşorarea acestui decalaj. Ministrul afacerilor externe cehoslovac a evidenţiat, de asemenea, necesitatea ca ac­tuala sesiune să-şi îndrepte cu precădere atenţia asupra pre­gătirii declaraţiei cu privire la interzicerea folosirii forţei în relaţiile internaţionale şi cu privire la deplina expresie legală a dreptului popoarelor la autodeterminare. înainte de deschiderea şe­dinţei de luni dimineaţa a A­­dunării Generale, biroul Adu­nării a hotărît în unanimitate să recomande completarea or­­dinei de zi definitive cu cele două puncte propuse de A. Gromîko în cuvîntarea sa de vineri, privind „încheierea u­­nei convenţii asupra interzi­cerii folosirii armelor nu­cleare" şi „necesitatea urgen­tării definirii agresiunii în lumina actualei situaț­ii inter­naţionale”. întrevederi ale preşedintelui Adunării Generale NEW YORK 25 — Trimisul special Agerpres, R. Căples­­cu, transmite: Luni la prînz, preşedintele Adunării Gene­rale, Corneliu Mănescu, a avut, la sediul O.N.U., o întreve­dere cu ministrul afacerilor externe al Franţei, Couve de Murville, conducătorul dele­gaţiei franceze la actuala se­siune a Adunării Generale. Tot luni, preşedintele Adu­nării Generale, Corneliu Mă­nescu, a avut o întîlnire cu ministrul afacerilor externe al R.A.U., Mahmud Riad, şeful delegaţiei R.A.U. la cea de-a XXII-a sesiune a Adunării Generale. Ambele întîlniri s-au desfă­şurat într-o atmosferă cordială. Ministrul afacerilor externe al Cehoslovaciei, conducăto­rul delegaţiei cehoslovace la actuala sesiune, Vacl­ev Da­vid, a oferit luni, la sediul re­prezentanţei permanente a Cehoslovaciei la O.N.U., un dejun în onoarea preşedinte­lui­ Adunării Generale, Corne­liu Mănescu. Conducătorul delegaţiei ro­mâne la cea de-a XXII-a se­siune a Adunării Generale, Mircea Maliţa, a participat la dejunul oferit de Maurice Couve de Murville, ministrul afacerilor externe al Franţei, în cinstea conducătorilor unor delegații participante la pre­zenta sesiune. li­an Ogh­rad­j | JPA latul f­ulturii — Iași, Stefoni­­m. A La Budapesta au început Convorbiri între Maxim Berghianu şi Pardi Imre BUDAPESTA 25 (Agerpres). La 25 septembrie a.c. au început la Budapesta convor­birile dintre Maxim Berghia­nu, preşedintele Comitetului de Stat al Planificării din­ Ro­mânia, şi Pardi Imre, preşe­dintele Comisiei de Stat a Planificării din Ungaria, cu privire la colaborarea econo­mică dintre cele două țări pe perioada 1971—1975. La convorbiri participă, de asemenea, specialiști. în diverse regiuni din Vietnamul de sud Puternice ciocniri Intre patriot­ şi un­ități americane SAIGON 25 (Agerpres) O puternică ciocnire a avut loc duminică noaptea între forţele patriotice sud-vietna­­meze şi o unitate blindată a­­mericană la 12 km de localita­tea Tam Ky, capitala provin­ciei Quang Tri. Luptele, scrie corespondentul agenţiei France Presse, au durat mai mul­te ore. Alte ciocniri, de mai mică amploare, s-au­­înregistrat în apropierea bazei militare de la Dong Pia şi la sud de Da Nang, unde un elicopter ame­rican a fost doborît de tirul patrioţilor. Totodată, agenţiile de presă semnalează că cel mai mare depozit de carburant al arma­tei americane, situat în pla­tourile centrale, a fost incen­diat. SAIGON 25 (Agerpres). Bazele americane de la Con Thien şi Camp Carrol au fost supuse duminică unui baraj de artilerie de către forţele patriotice, în cursul căruia 52 puşcaşi marini a­­mericani au fost scoşi din luptă. In acest fel, numărul pierderilor suferite de ameri­cani în regiunea respectivă în cursul ultimei săptămîni se ridică la 501 morţi şi răniţi. In cursul unui atac al pa­trioţilor sud-vietnamezi lansat în provincia Quang Tin, alţi 26 militari americani au fost scoşi din luptă. Pe de altă parte, agenţia de presă Eliberarea anunţă că forţele F.N.E. au scos din luptă, în cursul unor atacuri lansate la 21 septembrie în provincia Quang Tin, 300 mi­litari americani, capturînd în același timp și importante cantități de armament. LA TRIEST Conferinţă consacrată intensificării schimburilor comerciale între Vest şi Est ROMA 25 — Coresponden­tul Agerpres, N. Puicea, trans­mite : La Universitatea din Triest a avut loc o conferin­ţă consacrată dezvoltării schimburilor comerciale între ţările Europei occidentale şi ţările din Europa răsăriteană. Au participat economişti şi experţi din diferite ţări euro­pene. In referatele prezentate cu acest prilej, au fost ilus­trate puncte de vedere care converg spre necesitatea In­tensificării relaţiilor comer­ciale şi economice între Vest şi Est, spre lărgirea sferei de colaborare şi cooperare eco­nomică, subliniindu-se conti­nua dezvoltare a acestor re­laţii în ultimii ani. Intr-o cuvîntare rostită cu acest prilej, Mario Zagari, subsecretar la Ministerul A­­facerilor Externe al Italiei, a arătat că guvernul italian a susţinut acţiunea de dezvolta­re a relaţiilor comerciale cu ţările socialiste. El a subliniat totodată că este necesar să se acţioneze cu fermitate pen­tru utilizarea instrumentelor moderne de cooperare econo­mică, cum sînt acordurile in­dustriale, tehnico-ştiinţifice şi financiare. Mexicul - prima ţară semnatară a tratatului privind interzicerea armelor nucleare in America Latină CIUDAD DE MEXICO 25 (A­­gerpres). Ministerul Afacerilor Externe al Mexicului a anun­ţat că preşedintele ţării, Gus­tavo Diaz Ordaz, a semnat tra­tul privind interzicerea armelor nucleare în America Latină» Senatul mexican a ratificat tra­tatul la 12 septembrie, Mexicul devenind prima ţară care a procedat la aceasta, iar preşe­dintele Ordaz este primul şef de stat care l-a semnat, înainte ca documentul să intre în vigoare, el trebuie să fie aprobat de toate ţările A­­mericii Latine şi sprijinit de cele cinci puteri nucleare. Gu­vernul mexican a comunicat că nu va permite distribuirea sau experimentarea de arme nu­cleare în interiorul graniţelor sale şi nu va experimenta sau distribui arme nucleare în in­teriorul altor ţări latino-ame­­ricane. Tratatul nu interzice folosirea energiei atomice în scornuri pașnice. ---------------------------------------1 „Pete albe“ neacoperite Mult discutata reformă a sistemului monetar interoccidental va constitui din nou obiectul disputei partenerilor, de data aceasta în oraşul Rio de Ja­neiro unde s-au întrunit guvernatorii acestui organism. După cum relatau mai mulţi observatori diplomatici, a­­cordul încheiat la 26 august la Lon­dra de către miniştrii de finanţe ai grupului „celor zece", deşi constituie o apropiere a punctelor disputate, nu oferă siguranţa că „bătălia pentru re­forma sistemului s-a încheiat, deoa­rece divergenţele nu au putut fi în­lăturate. După cum se ştie, sistemul monetar internaţional capitalist se bazează pe aur, devize pentru plăţi internaţio­nale şi credite. De mai multă vreme, aurul este recunoscut ca mijloc de plată între state. Numai că astăzi în lumea capitalistă nu există o cantita­te suficientă de aur, şi aurul existent este în bună parte tezaurizat. De a­­ceea, rolul aurului pe piaţa capitalistă îl joacă două devize cu circulaţie in­ternaţională : dolarul american şi lira sterlină britanică. Aceasta înseamnă că plăţile între ţări se efectuează nu în aur, ci în devize convertibile în aur. Acelaşi lucru este valabil şi cu­­ rezervele financiare destinate plăţilor Internaţionale. La acestea se adaugă şi creditele Fondului Monetar Interna­tional, alocate ţărilor avînd dificultăţi in ce priveşte balanţa lor de plăţi. Dar de cîtva timp, acest sistem tripartit nu mai funcţionează cum tre­buie, datorită pe de o parte insufici- COMENTARIUL ZILEI entei cantităţi de aur, iar pe de altă parte faptului că atlt dolarul cît şi lira sterlină nu sunt numai devize in­ternaţionale, ci şi naţionale — expuse presiunilor rezultate de pe urma difi­cultăţilor de plăţi ale ţărilor respec­tive. Nu trebuie trecut cu vederea că în multe cazuri, dolarii, ca parte a rezervelor, au şi fost convertiţi în aur, iar diferitele sisteme de credit nu mai prevăd decît acordarea de îm­prumuturi pe termen scurt. De aici propunerea creării unei noi unităţi de rezervă internaţională care să completeze aurul şi cele două de­vize principale. Franţa s-a opus însă Introducerii u­­nei asemenea unităţi, împotrivindu-se în acelaşi timp ca dolarul şi lira sterlină să mai joace într-o formă sau alta rolul de devize internaţionale principale. Ea a cerut ca acest rol să-l joace aurul, care in ultimă in­stanţă se află la temelia întregii cir­culaţii financiare internaţionale. Ar fi suficientă, arăta guvernul francez, o creştere a preţului aurului pentru a crea disponibilităţi mulţumitoare în vederea desfăşurării plăţilor interna­ţionale în condiţii corespunzătoare. Evident, propunerea franceză pre­supune o răsturnare de proporţii, im­­plicînd nu numai aspectele fundamen­tale ale sistemului monetar, dar şi însăşi influenţa americană în lumea capitalistă. Cum o asemenea răstur­nare nu va putea fi realizată de la o zi la alta şi cum problema lichidită­ţilor este stringentă, s-a ajuns la un compromis. Astfel planul elaborat la Londra reprezintă un dispozitiv de in­tervenţie în caz de penurie a mij­loacelor de plăţi internaţionale, pro­blema creării unei „monede" de re­zervă (aur sau hîrtie) fiind lăsată la o parte. Se pare, din cele cunoscute, că pînă la redactarea definitivă a unui plan de reformă sînt încă multe pie­dici de înlăturat şi tot atlt de multe pînă la intrarea lui în vigoare. A­­genţia France Presse menţionează că, chiar dacă proiectul publicat la 11 septembrie, privind instituirea unor drepturi speciale pentru împrumuturi de la Fondul Monetar Internaţional va fi aprobat de guvernatorii care s-au întrunit de ieri în şedinţă la Rio de Janeiro, totuşi cercurile economice oc­cidentale apreciază că mai rămîn des­tule „pete albe" care trebuie acope­rite pînă în primăvara anului 1968. Vor reuși oare „partenerii" să aco­pere aceste „pete" ? RADU SIMIONESCU Cereri pentru revizuirea S. U. A. în Asia de sud-est WASHINGTON 25 (Ager­pres). Un grup de 50 de mem­bri ai Camerei Reprezentanţi­lor a S.U.A. a cerut organi­zarea unei ample dezbateri în cadrul Congresului privind po­litica guvernului american în Vietnam. Ei au prezentat o rezoluţie care cere Comitetu­lui pentru problemele externe al Camerei Reprezentanţilor şi Comisiei senatoriale pentru afacerile externe să examine­ze imediat şi să stabilească „dacă o acţiune viitoare a Congresului este necesară în legătură cu politica dusă în Asia de sud-est". Semnatarii rezoluţiei consideră că „gu­vernul a aruncat Statele U­­nite într-un război pe scară largă fără să solicite Congre­sului ca acesta să-şi exercite responsabilităţile sale constitu­ţionale" în acest domeniu. Un efort similar este întreprins şi în Senatul S.U.A. de către William Fulbright, președintele Comisiei senatoriale pentru a­­facerile externe. „Hotărîrile“ reuniunii consultative U. S. A. WASHINGTON 25 (Ager­pres) — La Washington a luat sfîrşit cea de-a 12-a reu­niune consultativă a miniş­trilor de externe din tarile membre ale Organizaţiei Sta­telor Americane. Convocată la propunerea Venezuelei, reu­niunea a adoptat o rezoluţie îndreptată­­ împotriva Cubei sub pretextul că această ţară ar încuraja şi organiza „ac­ţiuni subversive" în America Latină. Recomandările rezoluţiei au fost atenuate, potrivit agenţi­ei France Presse, de „reticen­ţele unora care se opun cu fermitate tuturor imixtiunilor, chiar şi din partea C.S.A., în treburile interne ale unei ţări (Mexic şi Chile)“, precum şi de caracterul consultativ al reuniunii. Intr-o încercare de a izola Cuba, Statele Uruite au propus întocmirea unei „liste negre" cuprinzînd firmele din ţările occidentale care fac comerţ cu Cuba. Propunerea a fost însă respinsă. O altă recoman­dare privind boicotarea nave­lor care fac escală în portu­rile Cubei a fost adoptată în urma unor dezbateri descrise ca „dure" de agenţiile de pre­să. Chile, Columbia, Ecuador, Mexicul şi Uruguayul s-au abţinut la votarea acestei re­comandări. I Congresul Partidului Democrat din Guineea G®NAKRY 25 (Agerpres). La 25 septembrie la Conakry s-a deschis al 8-lea Congres al Partidului Democrat din Guineea, la lucrările căruia participă 2.000 de delegaţi şi oaspeţi d­e peste hotare. Din partea G.C. al Partidului Co­munist Român, la lucrările Congresului participă o dele­gaţie în frunte cu Petre Bla­­jovici, membru supleant al Comitetului Executiv al G.G. al P.C.R. Congresul va face bilanţul rezultatelor obţinute în domeniul economic, cultu­ral şi social în cei nouă ani care au trecut de la elibera­rea ţării şi va stabili sarcini noi pentru activitatea viitoare. Preşedintele Ayub Khan a sosit la Moscova MOSCOVA 25 (Agerpres) Preşedintele Pakistanului, mareşalul Ayub Khan, a so­sit luni la Moscova într-o vi­zită oficială, la invitaţia gu­vernului sovietic. In aceeaşi zi, el a avut întrevederi cu Alexei Kosîghin, preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., şi cu Nikolai Podgor­­nîi, preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. Tot luni au început convor­birile sovieto-pakistaneze în cadrul cărora — după cum a­­rată agenţia T.A.S.S. — sunt abordate probleme ale extin­derii în continuare a relaţiilor bilaterale şi probleme interna­ționale de interes comun. é După primul tur de scrutin cantonal trnmmmmmmmmi i ii .... tu Franţa UN SUCCES IMPORTANT PENTRU FORTELE DE STIM­A PARIS 25 — Coresponden­tul Agerpres, Georges Dascal, transmite : Duminică a avut loc In Fr­an­ta primul tur de scrutin al alegerilor cantona­­le pentru desemnarea a 1771 de , consilieri generali. Simul­tan s-au desfăşurat alegeri în trei circumscripţii pentru: de­semnarea unor deputaţi în A­­dunarea Naţională, ca urmare a invalidării rezultatelor scru­tinului din luna martie în a­­ceste circumscripţii de către Consiliul Constituţional. Apro­ximativ jumătate din corpul electoral francez a fost astfel chemat la urne, dar potrivit datelor oficiale, doar 59,5 la sută din alegătorii înscrişi au votat. Rezultatele oficiale anunţate de Ministerul de Interne indi­că un progres simţitor al Partidului Comunist Francez, anumite progrese ale Comite­tului de acţiune al celei de-a V-a republici şi poziţii staţio­nare sau uşoare regrese ale celorlalte formaţiuni politice. In 1111 cantoane (din totalul de 1771 în care au avut loc alegeri), Partidul Comunist Francez a obţinut 26,30 la sută din voturi. Federaţia stîngii democrate şi socialiste — 21,5 la sută, Comitetul de acţiune al celei de-a V-a republici — 18,53 la sută, Centrul demo­cratic — 8,10 la sută, Partidul socialist unificat — 2,43 la sută, diverşi moderaţi — 10,33 la sută, iar cei fără apartenen­ţă la vreun partid — cca. 13 la sută. Au fost declaraţi aleşi în baza sistemului majoritar care se aplică la primul tur de scrutin 95 de candidaţi co­munişti, 278 candidaţi ai Fe­deraţiei stîngii democrate şi socialiste, 190 ai Comitetului de acţiune al celei de-a V-a republici, 112 ai Centrului democratic, 162 ai altor gru­pări. Succesele opoziţiei s-au ma­nifestat şi în alegerile legis­lative parţiale. Două mandate au revenit partidelor de stin­gă, respectiv candidaţilor Partidului socialist unificat şi Federaţiei stîngii democrate şi socialiste, şi unul Centru­lui democratic. Comentînd rezultatele ale­gerilor cantonale, secretarul general al Partidului Comu­nist Francez, Waldeck Rochet, a declarat că ele reprezintă un succes important pentru forţele de stînga Secretarul general al P.C.F a relevat totodată că aceste alegeri confirmă şi întăresc marea victorie a Partidului Comu­nist Francez, repurtată la ulti­mele alegeri legislative din luna martie. Succesul repurtat de Partidul comunist, a adău­gat el, arată că oamenii mun­cii şi republicani aprobă în număr tot mai mare progra­mul său de progres social şi de pare, politica sa de unitate a forţelor democratice şi mun­citoreşti. Waldeck Rochet a adresat un apel partidelor de stînga de a proceda la al doilea tur de scrutin (care va avea loc la 1 octombrie) la desistarea reciprocă a candi­daţilor lor în favoarea can­didatului stîngii, cel mai bine plasat la primul tur de scru­tin. Ocupînd oraşele Agbor şi Okpatu * « W .M­an* » Trupele federale nîgerîene se află la 12 km. de capitala Biafreî LAGOS 25 (Agerpres). Printr-o acţiune-surpriză, trupele federale nigeriene au capturat oraşul Agbor, impor­­tant centru din provincia vestică mijlocie, aflat la jumă­tatea distanţei între Benin şi rîul Nigeria, s-a anunţat luni la Lagos. De asemenea, trupele guvernului central au ocupat localitatea Okpatu, aflată la o distanţă de circa 12 km. de capitala Biafreî, Enugu. Un comunicat militar publi­cat la Lagos, informează că trupele federale avansează spre Enugu, iar o unitate de 3.000 de oameni înaintează prin junglă spre malurile ves­tice ale Nigerului, unde se află masate importante trupe ale Biafrei. Postul de radio Enugu a a­­nunţat că un tribunal special instituit a condamnat la moarte patru persoane acuzate de ten­tativă de lovitură de stat de­jucată de autorităţile din Bia­­fra la 23 septembrie. Persoa­nele acuzate urmăreau să răs­toarne guvernul colonelului Qiogwu­­dumegwu. Sentinţa a fost executată. Postul de ra­dio şi oficialităţile de la Enugu nu au dezvăluit numele per­soanelor implicate, dar se a­­preciază că ele fac parte din rîndurile ofiţerilor superiori ai armatei biafreze. Referitor la situaţia militară de pe frontu­rile din Nigeria, oficialităţile din Biafra păstrează o tăcere totală. In ultima vreme nu au fost date publicităţii nici un fel de comunicate care să in­firme sau să confirme succe­sele obținute de trupele fede­rale în diverse sectoare ale frontului. In Arabia de sud F. N. L. şi F. L. O. S. Y. vor forma un guvern de tranziţie CAIRO 25 (Agerpres) Frontul de eliberare a su­dului ocupat al Yemenului (F.L.O.S.Y.) şi Frontul naţional de eliberare (F.N.L.) au căzut de acord să formeze un gu­vern de tranziţie în Aden şi celelalte teritorii ale Arabiei de sud, anunţă agenţia M.E.N. Reprezentanţii celor două organizaţii din Arabia de sud, Frontul de eliberare a sudu­lui ocupat al Yemenului (F.L.O.S.Y) şi Frontul Naţional de eliberare (F.N.L.) s-au întîlnit luni la Cairo, în vederea exa­minării posibilităţilor de a se crea un front unic al patrio­ţilor din Aden şi celelalte protectorate din Arabia de sud. Delegația F.L.O.S.Y. este condusă de secretarul general Makawee, Iar a F.N.L. de Fei­­sal Abdel Latif. MOSCOVA După cum anunţă agenţia T.A.S.S., în Ucraina şi Bieloru­­sia au loc aplicaţii ale trupe­lor sovietice. Cu acest prilej, duminică au sosit delegaţii ale armatelor din R.P. Bulgaria, R.S. Cehoslovacă, R.P.D. Co­reeană, R.D. Germană, R.P. Mongolă, R.P. Polonă, condu­se de miniştrii apărării. Dele­gaţia Republicii Socialiste România este condusă de ge­­neralul-colonel Ion Ioniţă, mi­nistrul forţelor armate. Dele­gaţiile armatelor din R.S.F. Iugoslavia şi R.P. Ungară sunt conduse de locţiitorii miniş­trilor apărării. BELGRAD in capitala Iugoslaviei s-a deschis luni, sub patronajul preşedintelui Tito, cel de-al 13-lea Congres internaţional de astronautică. La lucrări parti­cipă aproximativ 1.000 de oa­meni de ştiinţă şi experţi din aproape 30 de ţări. Din Româ­nia participă o delegaţie con­dusă de acad. E. Carafoli. DELHI Primul ministru al Indiei, In­dira Gandhi, l-a primit luni pe Mahmud Fawzi, asistent al pre­şedintelui R.A.U. pentru aface­rile externe, cu care a discutat o serie de probleme referitoa­re la situaţia din Orientul A­­propiat. Fawzi a transmis pre­mierului indian un mesaj per­sonal din partea președintelui Nasser. SINGAPORE Primul ministru japonez, Ei­­saku Sato, a sosit luni la Sin­gapore, unde va face o vizită oficială de două zile. El urmea­ză să aibă întrevederi cu pri­mul ministru al statului Sin­gapore, Lee Kuan Yew. Sato întreprinde un turneu în stil­estul Asiei. Pînă acum a a vizitat Birmania şi Malayezia, LAHORE La Galeriile de artă ale Consiliului pakistanez de artă din Lahore, în faţa unui nu­meros public, a avut loc des­chiderea expoziţiei „Peisa­je şi tipuri din România", trimisă de către I.R.R.C.­ Expoziţia a fost deschisă de Khan Mohammad Ali Khan, ministrul educaţiei pentru Pa­kistanul de Vest, care a vor­bit despre contribuţia unor a­­semenea acţiuni la o mai bu­nă cunoaştere şi înţelegere între popoarele celor două ţări. Din partea Ambasadei ro­mâne a luat parte Ion Safta, însărcinatul cu afaceri a.i. CANBERRA Preşedintele Italiei, Giuseppe Saragat, a sosit luni într-o vi­zită de şase zile, în Australia. El va examina cu oficialităţile australiene probleme de inte­res comun pentru cele două ţări. PASADENA Specialiştii Laboratorului de propulsie cu reacţie de la Pa­sadena (California) au imobili­zat, printr-un semnal transmis de pe Pămînt, toate circuitele sondei lunare „Surveyor—5", pentru a putea rezista celor două săptămîni de noapte lu­nară, în care perioadă tem­peratura scade la minus 155 de grade. Pe bordul sondei a fost declanșat numai un sis­tem de încălzire pentru a se evita ca instrumentele să fie avariate de frigul în sens. SOFIA Preşedintele Consiliului de Miniştri al R.P. Bulgaria, To­­dor Jivkov, l-a primit pe mi­nistrul industriei şi comerţului internaţional al Japoniei, Wa­­taro Canno, aflat în prezent la Sofia, cu care a avut o convorbire referitoare la pro­bleme ale colaborării econo­mice dintre cele două ţări. VIENA. La 25 septembrie şi-a început lucrările la Vie­­na cel de-al VI-lea Congres al Uniunii sindicatelor aus­triece, organizaţie care numără peste un milion şi jumătate de muncitori şi salariaţi aus­trieci. La Congres sunt pre­zenţi şi invitaţi din 25 de ţâri. Din ţara noastră participă în calitate de observator Ion Preoteasa, secretar al Consi­liului Central al Uniunii Ge­nerale a Sindicatelor din Re­publica Socialistă România. PORTO ALEGRE 25 (Ager­pres). — Ploile torenţiale care au căzut la sfîrşitul săptămî­­nii trecute asupra oraşului Porto Alegre şi a unei mari părţi a statului brazilian Rio Grande do Sul au provocat inundaţii catastrofale. Rîurile Guariba, Taguari, Canos şi Sao Goncalo s-au revărsat, 60.000 de persoane trebuind să fie evacuate. Pagubele ma­teriale sînt considerabile. La periferiile oraşului Porto Ale­gre, 2.500 de case sînt inun­date. Numeroase şosele, căi ferate şi linii de comunicaţii sînt întrerupte. SCURTE STIRI «'■iparul i întreprinderea fiolij grafiot Styv. Kasile ififeesandri nr. 6, Telefon 4620i

Next