Flacăra Iaşului, martie 1968 (Anul 24, nr. 6676-6702)

1968-03-22 / nr. 6694

4 Mumi, Nr. 6694 TINERI 22 MARTIE 1968 4 PAGINI 30 BANI Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean provizoriu ÎN JUDEŢUL NOSTRU Ad lDrept ținuturile de primăvară După o perioadă de temeinice pregătiri, în multe locuri, mecanizatorii, lucrătorii din întreprinderile agricole de stat şi ţăranii cooperatori au trecut la efectuarea primelor lucrări din actuala campanie agricolă. Astfel, fermierii de la Ruginoasa, Sirca, Războieni, Strunga, Paşcani, Hălăuceşti, Jora din cadrul I.A.S.-ului Tg. Frumos, care au aşteptat cu nerăbdare timpul prielnic pentru a ieşi din nou pe ogoare, au făcut ieri primii paşi in noua bătălie pentru recoltă. La ferma de la Ruginoasa, de exemplu, cu o parte din mijloacele mecanizate s-a trecut la pregătirea terenului, cu alta la insăminţatul culturilor furajere — mazăre, lucernă ş.a. La fel s-a procedat şi la celelalte ferme zootehnice. In cadrul fermelor vegetale, mecanizatorii au pornit la grăpatul ogoarelor de toamnă. Ieri, la orele 13, tov. ing. Ion Gheorghiu, directorul întreprinderii, ne-a informat că în cadrul fermelor, la ora amintită, erau însămînțate 70 de hectare cu mazăre, 18 hectare cu borceag 4 hectare cu lucernă; erau, de asemenea, grăpate 1.700 de hectare. Lucrările agricole au început şi în unităţile cooperatiste din Tg. Frumos, Bălţaţi, Podu-Noalei ş.a. La Bălţaţi, de pildă, după cum ne-a informat ing. Irina Voicu, de ieri au început lucrul şi membrii brigăzii a 8 a, unde s-a pregătit terenul pe 70 de hectare şi s-au însămînţat 5 hectare cu mac. 5 cu ovăz, 3 cu ceapă cearlama. Pentru continuarea însămînţărilor, erau pregătite alte aproape 100 de hectare. Pentru ziua de astăzi, cooperatorii şi mecanizatorii erau pregătiţi să înceapă şi semănatul sfeclei de zahăr pe cele 200 de hectare planificate. 4_ __ N In oraşul Paşcani Industria locală poate fi rentabilă Anomalii economice Deficienţe cu... profil local Cu măsuri pitice, pierderile se menţin tu ne propunem să argumentăm dacă este sau nu renta- I bilă industria locală, aceasta fiind dovedită cu prisosinţă — pînă acum — prin rezultatele obţinute în acest sector de activitate de majoritatea întreprinderilor. Ceea ce ne-a determinat totuşi să punem această problemă, sunt rezultatele înregistrate, în anul 1967 şi începutul lui 1968, de întreprinderea economică de industrie locală Paşcani. In condiţiile neurmăririi folosirii judicioase a fondurilor fixe şi circulante cu care este dotată întreprinderea — era şi firesc să se piardă peste 1.700.000 de lei la un număr de 10 produse. Sunt grăitoare în acest sens imobilizările de fonduri de peste 2 milioane de lei, concretizate în stocuri supranormative de valori materiale, cheltuielile neproductive de 1.300.000 de lei, penalizările pentru nerespectarea termenelor contractuale la produsele de balastieră, refuzurile repetate ale clienților pentru calitatea necorespunzătoare a produselor livrate, împrumuturile restante de valori însemnate care au atras dobînzi penalizatoare de peste 190.000 de Iei ş.a. Neajunsurile din toate compartimentele de activitate s-au regăsit în principalii indicatori, care pe lîngă faptul că nu s-au realizat au şi corelaţii nejuste. Astfel, producţia globală s-a îndeplinit numai în proporţie de 88,5 la sută, iar fondul de salarii — 98 la sută. De asemenea, în timp ce normele sunt permanent îndeplinite şi depăşite, productivitatea muncii se realizează numai în proporţie de 88,7 la sută, iar indicele de utilizare a timpului de lucru este de 97,3 la sută. Adunate, toate aceste „rezultate“ ale unei munci netemeinic organizate, uneori „la întîmplare“, au condus la încheierea activităţii anului 1967 cu un bilanţ nefavorabil, la nerealizarea beneficiilor planificate de 2.659.000 de lei. Cauzele sunt multiple şi s-au manifestat sub forme destul de variate. Astfel, deşi secţiile şi ramurile existente în cadrul întreprinderii nu sunt aşa de numeroase, nici acestea nu au o dotare şi dezvoltare corespunzătoare. De pildă, la produsele de balastieră care deţin o pondere de peste 50 la sută în activitatea întreprinderii, în permanenţă sunt discuţii şi litigii cu beneficiarii pentru calitatea necorespunzătoare a acestora (conţinut mare de granule peste 30 mm., resturi vegetale, bolovani de humă şi argilă). Cu toate acestea, nu s-au luat nici un fel de măsuri care să elimine situaţia. Sortimentele din sectorul lemn sunt foarte reduse la un Eugeniu Zidăriţa (continuare în pag. a 3-a) . O inovaţie importantă CLUJ . In laboratorul de medicină nucleară al clinicii medicale nr. 3 din Cluj a fost realizată o inovaţie relativ simplă, dar care prezintă o deosebită importanţă: testarea funcţiei hepatice (determinarea capacităţii ficatului de a face sinteza proteinelor). Prin tehnica aplicată pînă acum, care folosea metionina radiomarcată cu sulf-35, această probă se efectua destul de greu şi necesita doze mari de substanţă radioactivă care atingeau valori de 100—160 microcurie. Radiochimiştii şi medicii clujeni au simplificat tehnica de lucru, înlocuind sulful-35, cu seleniu-75, şi reducînd astfel doza de substanţă radioactivă la 10 microcurie. (Agerpres) Instantaneu din clasa a IlI-a B de la Liceul nr. 9 din Iaşi. Citiţi în pag. a 3-a : „Atenţiune, elevi ! Ce veţi face în vacanţă ?“ Au fost terminate probele GALAŢI . Pe şantierul marelui combinat siderurgic de la Galaţi au fost terminate probele la turbosuflanta nr. 1 complex de agregate care va asigura funcţionarea primului furnal de 1.700 m.c. din ţară. Grupul turbosuflantelor de la Galaţi , cel mai mare şi mai modern din ţară, se situează la nivelul celor mai bune instalaţii similare de peste hotare.(Agerpres) / Conf. dr. Gh. Scripcaru I. M. F. Iaşi Pot fi prevenite tulburările de comportament ale copiilor ? Formarea personalităţii viitorului adult act de deosebită răspundere socială Cauze ce duc la devieri comportamentale Implicaţii medico-psihologice Experienţa milenară în educaţie dovedeşte faptul că atitudinile comportamentale la om se învaţă în mod progresiv, chiar şi la vîrsta adultă dar îndeosebi în copilărie. însuşirea comandamentelor sociale în comportament în perioada infantilo-juvenilă se face în mod progresiv, copilul trecînd treptat de la motivaţiile biologice în comportament la cele sociale, pînă la formarea conduitei depline. Cum şi ce explică în aceste condiţii, o abatere de comportament în perioada infantilojuvenilă ? Aşa cum s-a menţionat, organismul copilului este în continuă dezvoltare. Un moment important în dezvoltarea copilului îl constituie pubertatea cînd, îndeosebi instalarea funcţiilor de reproducere produce transformări ce influenţează capacitatea intelectuală, afectivitatea şi comportamentul copilului, cît şi adolescenţa, cînd acesta, în mod firesc tinde să-şi afirme propria sa personalitate. Incepînd cu pubertatea, copilul dinainte devine mai receptiv la motivaţii de ordin superior, îşi fixează un ideal pentru care îşi concentrează toată activitatea, simte nevoia unor interrelaţii afective. Dacă pubertatea este cuprinsă între 11—14 ani la fete şi 12—15 ani la băieţi, ceea ce urmează pînă la vîrsta adultă. (19 ani la fete şi 20 de ani la băieţi) este cunoscut ca perioada adolescentei. Un fapt demn de reţinut pe linia aspectelor fiziologice menţionate este acela că, o dată cu creşterea rolului motivelor sociale în comportament şi deci cu creşterea capacităţii de analiză, sinteză şi de inhibiţie a scoarţei cerebrale, este posibilă inhibarea unor manifestări instinctive, printre care şi a instinctului sexual, inhibare fiziologică, pînă la o anumită vîrstă şi necesară a fi subliniată, prin preocupări de formare morală, intelectuală şi profesională pînă la vîrsta adultă. Considerăm că acest adevăr ştiinţific trebuie să constituie un principiu educativ, să fie afirmat, pentru că, aşa cum se spune, instinctul de reproducere nu este ceva moral sau imoral, ci imoral poate apare modul defectuos în care preocupări legate de el sunt integrate în personalitatea individului. Subliniem acest aspect deoarece, deseori, prin rezervele educative manifestate față de sexualitate sau, alteori, prin abordarea lor inadecvată, în loc să se atingă efectul scontat se trezeşte o curiozitate care se va căuta a fi explicată prin alte surse. O dată cu pubertatea, gîndirea copilului devine mai vie, mai simplă, mai profundă şi aptă de abstractizare. El înlătură acum mai evident superficialitatea, graba sau uşa(continuare in pag. a 3-a) Metamorfoza lutului (olarul Aurel Butnaru în timpul lucrului), fiți în pag. a 2-a „VIAŢA LA ŢARA 1968“. Prima expediţie a anului CONSTANŢA — Nava de cercetări „Pălămida“, aflată în serviciul sectorului de biologie marină al Academiei, a părăsit portul Constanţa în prima expediţie a anului. Grupul de specialişti aflaţi la bord va studia dinamica vieţii din zona nisipoasă a sectorului nordic al litoralului nostru, pentru elucidarea unor probleme legate de influenţa debitului Dunării, asupra vieţii organismelor acvatice şi asupra factorilor fizico-chimici ai apei. (Agerpres) ■■ ................................................... In pagina a 4-a • Evenimentele din Orientul Apropiat • VIETNAMUL DE SUD Atacuri ale forţelor patriotice în apropierea Saigonului A PRIMIREA DE CĂTRE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU A PREŞEDINTELUI CONCERNULUI DE PRESĂ TIME-LIFE Hot la amiază, tovarăşul La primire a luat parte Georg Nicolae Ceauşescu, secretar gege Macovescu, prim-adjunct nerai al G.G. al P.G.R., pre- al ministrului afacerilor exter-şedintele Consiliului de Stat, a primit pe James A. Linen, preşedintele concernului de presă Time-Life, care se află într-o vizită în România. Cu prilejul întrevederii a avut loc o convorbire care s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială. Un nou sortiment de ciment P. NEAMŢ. Fabrica din Bicaz a inclus în producţia de serie un nou sortiment —P-500. Lărgirea sortimentului de cimenturi s-a manifestat în ultimii ani ca o preocupare permanentă a întreprinderii, determinată de cererile tot mai variate ale industriei construcţiilor. Ca rezultat numărul beneficiarilor din ţară ai întreprinderii a crescut la peste 1 .000. La această cifră trebuie adăugaţi beneficiarii din 30 de ţări ale lumii, care importă de la Bicaz diverse sorturi de ciment, precum şi plăci de azbociment. Aici se fabrică zilnic peste 4.500 tone de produse finite, nouă sortimente de ciment și numeroase tipodimensiuni de prefabricate, pentru care se folosesc 7.000 tone de materie primă — calcare,, zgură granulată de furnal, piatră de gips şi diatomită. «Frumosul de Voineşti T‰RGOVIŞTE » „Frumosul de Voineşti" este un soi de măr obţinut prin selecţie de specialiştii staţiunii experimentale din Voineşti, judeţul Dîmboviţa. Omologat prin concurs, în întrecere cu 160 de soiuri din întreaga ţară, şi distins cu medalia de aur, noul soi de măr a fost realizat după aproape 14 ani de încercări. El reuneşte calităţile părinţilor , conţinutul înalt de fructoză şi pulpă al lonathanului, coloritul şi rezistenţa frunzişului de la Booskop. Hibridul are o productivitate bună în anul trei, circa 9.000 kg de fructe la ha, iar în al cincilea, 25.000 kg. Plantaţiile experimentale au dovedit că acest soi este recomandat pentru bazinele intensive, putînd fi aclimatizat în toate zonele din ţară „Frumosul de Voineşti” se adaugă la cele 750 de soiuri de măr, păr şi prun realizate de specialiştii dîmboviţeni, in decursul anilor. (Agerpres) Cotidiene Numai ideea! In fiecare epocă, organismul viu al vocabularului Îmbrăţişează şi respinge o serie de termeni după cum nevoile sale de comunicare o cer. încă din sec. al XVIII-lea, unul din primii noştri cărturari, Simion Ştefan, făcea teoria circulaţiei cuvintelor, printr-o celebră comparaţie a acestora cu bănii. Pornind de alai şi păstrind comparaţia, putem vorbi şi de o anume demonetizare a termenilor,, de o „modă“ care lansează un cuvint, folosit dintru Început in sensul lui adevărat, pe baza unor nevoi reale, ca apoi să ajungă in limbajul cotidian dezbrăcat de învestitura conţinutului iniţial. Nivelul nostru de dezvoltare solicită, poate mai mult ca oriclnd, gîndirea. Toţi sunt chemaţi spre Înţelegerea profundă a realităţii, spre contribuţia intelectuală în orice domeniu al activităţii. De aici nevoia de idei. Şi iată relansat şi cuvlntul: ideea. Azi vorbim curent despre idei in conducerea economiei, In organizarea muncii. In artă şi literatură. Ideea a devenit sinonimă cu fantezia, cu talentul, cu hărnicia şi Înţelegerea unor fenomene, cu cunoştinţele , dar şi cu multe alte noţiuni abstracte cărora nu le găsim pe loc Învelişul cuvintului. Dar de la o vreme, nobilul termen e prea frecvent cu sens impropriu Mia Dumitriu (continuare în pag. a 3-a) IA PUMA MORALEI E greu de imaginat cum a ajuns Ion Iancu să fie stâpînit numai de ură, ce vorbe şi întimplări au stîrpit în sufletul lui orice răsad de alt sentiment uman. De aceea e şi foarte greu să ţi-l închipui copil şi probabil că puţini din comuna Mogoşeşti îşi amintesc de copilăria lui, deoarece, în memoria comunei, Ion lancu nu s-a păstrat decît ca un om brutal, periculos, pe care e bine să-l ocoleşti cînd e treaz şi să fugi din faţa lui cînd e „făcut". Probabil că atunci cînd în comună vreun alt copil comite un act blamabil i se spune: „Ai să ajungi ca al lui Ion lancu din vale". Prin ce a meritat Ion lancu să rămînă atît de bine întipărit în memoria satului? E greu de spus, e greu de imaginat cum în sufletul unui om n-a rămas loc decît pentru ură, o ură oarbă, inexplicabilă ! Probabil, primul act de bărbat al lui Ion lancu a fost să bea. Asta, i se părea lui, l-a pus în rînd cu pomenii. Stînd la aceeaşi masă cu alţii mai în virstă, loind din aceeaşi sticlă cu ei, Ion al nostru s-a simţit obligat să-şi dovedească brutalitatea, deşi pe vremea aceea mustaţa abia îi mijea. Primul lucru pe care l-a găsit la îndemînă a fost sudalma. După un schimb de cuvinte grele, a urmat un schimb de palme şi Ion al nostru a luat-o spre casă scrîşnind din dinţi şi meşterind ameninţări. Ion lancu a ajuns nedespărţit de scandaluri şi bătăi şi era destul să se spună „Păi, a fost şi Ion al lui lancu acolo“, ca să nu mai fie nevoie să se adauge că petrecerea s-a spart cu mare tărăboi. Intre el şi ceilalţi din sat toate punţile de legătură erau tăiate. Nu se întîlnea cu ei la muncă, pentru simplul fapt că Ion Iancu nu muncea. Şi fiindcă nu muncea şi tot trebuia să facă ceva a început să-şi procure bani pe căi necinstite. Era normal să fie prins şi condamnat. La 15 ani a fost condamnat prima oară pentru furt, apoi s-au adunat alte condamnări totalizînd peste 18 ani de închisoare corecţională, din care cea mai mare parte i-a executat, beneficiind şi de graţieri. Totuşi, după fiecare condamnare, se întorcea mai întunecat, mai ameninţător. Buza de sus i se încreţea intr-un fel de zîmbet cînd vedea că oamenii pe drum treceau cu fereală pe lîngă el. Era aproape mulţumit: reuşise să bage spaimă în oameni, gîndea el. Probabil că au fost şi scene de genul acesta: — Măi Costache, tu nu dai o sticlă ? la zi ! sau: — Tu Ghiţă, să nu crezi că am uitat. Eu zic că mai bine faci o cinste şi ne împăcăm! In scurtele lui popasuri dintre două condamnări, nu făcea decît să ameninţe, să şantajeze, în ultimă instanţă să-şi mărească ura faţă de „ceilalţi", cei cu familie întemeiată, oameni la locul lor. Ultima dată, pe masa Tribunalului din Pașcani a poposit din nou un dosar privind pe Ion Iancu. Procesul Nicolae Aldin (continuare în pag. a 3-a Reacția în lanț a unui Fabrica de oxigen din Iași. Vedere generală a coloanei de rectificare.