Flacăra Iaşului, octombrie 1968 (Anul 24, nr. 6858-6884)

1968-10-01 / nr. 6858

ANIIl XXIV. Nr. 6858 Pl ARII I OCTOM­BRIE 1961 4 PAGINI 30 BANI în pagina a 2-a Sport **+■**++ . ■ Fotbal « Baschet ■ Handbal ■ Volei » Tenis de masă Din nou freamăt tineresc în Gopoul universitar. Foto : G. Paul Vivat Academia Corneliu Ştefanache . Spunem des aceste cuvinte, dar mai cu seamă astfel, cînd institutele de învăţămînt superior îşi deschid din noi porţile torentului spiritual veşnic tînăr. Vivat Academia rostim şi în această toamnă, fiindcă toate anotimpurile pa­triei noastre sunt tot mai dense în muncă şi izbînzi. Spunen Vivat Academia şi deşi emoţiile ni se par aceleaşi, ca ln fiecare an, ca o repetare, ele au un plus de „încărcătură", fiindcă şi anotimpul acesta mi se pare mai plin de aspira­ţie ca niciodată către ceea ce este mai omenesc, mai înalt, mai frumos. Astăzi învăţămîntul nostru superior, datorită măsurilor sa­lutare preconizate de partid şi guvern, se regăseşte în ceea ce a avut el mai trainic de-a lungul istoriei sale, întărit şi îmbogăţit pe măsura socialismului. Profesor sau student, fiecare poate contribui mai bine la desfăşurarea unui pro­­ces de învăţămînt animat de un spirit viu, novator, veşnic nemulţumit cu cît a pătruns în tainele omului şi ale naturii. Zicem aici, la Iaşi, ca în toată ţara. Vivat Academia. Dar aici rezonanţa cuvintelor este mai plină de sensuri, fiindcă ne aflăm în centrul în care învăţămîntul superior românesc are cea mai lungă istorie. Rostim Vivat Academia şi memoria ne este luminată de imaginile şi exemplul ace­lor personalităţi ca Titu Maiorescu, Ion Ionescu de la Brad, G. Ibrăileanu, Nicolae Iorga, Grigore Cobălcescu, Petre Poni, Dumitru Gusti, Petre Andrei, George Călinescu, şi atî­­ţia alţi mari profesori şi mari oameni. Aportul Universităţii la dezvoltarea patrimoniului cul­turii noastre este imens. O dată cu apariţia ei, prin sem­narea acelui memorabil act de către un popor înzestrat de lumina libertăţii, act pecetluit de un domnitor al cărui nume - Alexandru Ioan Cuza - Iaşul şi ţara îl aşează prin­tre cei mai vrednici înaintaşi, Universitatea a însemnat un factor hotărîtor în înaintarea spirituală a poporului nostru. De atunci şi pînă astăzi nenumărate valori spirituale s-au format în acest lăcaş, căruia socialismul i-a sporit vitali­tatea. Astăzi, judecind prin ceea ce este mai esenţial în măsurile elaborate de partid şi guvern pentru învăţămîntul superior, în această instituţie, ca în toate domeniile de ac­tivitate din ţara noastră, se păstrează ceea ce s-a dovedit bun — şi se trece în istorie ceea ce este perimat, ceea ce infrînează dezvoltarea firească. România socialistă este o vastă şcoală, un mediu în care inteligenţa şi munca pot străluci nestingherite. Ea oferă tuturor, celor care vor s-o vadă, aşa cum este, imaginea unei adevărate şcoli, în care efortul este spre perfecţiune, spre tot ce poate aspira frumuseţea gindului uman. Nu, nu-i un tablou idilic, ne-am obişnuit să ne vedem greşelile, să le recunoaştem­ şi să le îndreptăm din mers, la vreme, dar şi ne bucurăm de ceea ce realizăm în folosul omului, al nostru, al tuturor. Şi în această şcoală uriaşă care se nu­meşte Patrie, un joc de primă linie îl are învăţămîntul su­perior, redimensionat radical de orînduirea noastră socia­listă. Grija de care se bucură în ţara noastră institutele de învăţămînt se caracterizează prin numărul tot mai mare de studenţi, ••prie*..mijloacele materiale puse la dispoziţie aces­tora şi profesorilor lor, prin orientarea învăţămîntului în toate domeniile, prin tot ce înseamnă astăzi Universitate. Mai mult ca oricînd astăzi Universitatea reflectă şi trebuie să reflecte mutaţiile conştiinţei româneşti, aspiraţiile ei cele mai înalte, fiindcă scopul activităţii ei nu se rezumă numai la instrucţie, ci în primul rînd la formarea generaţiilor de intelectuali în numele unor valori, a unei credinţe, care se Pot rezuma, în ultimă instanţă, la aceste cuvinte , veşnica înaintare materială şi spirituală a patriei noastre socialiste. Avem toate posibilităţile să-i formăm pe cei care vin după noi, să ne continuăm noi înşine formarea astfel. Putem să fim prin creaţiile noastre alături de creaţiile cele­ mai înalte ale lumii contemporane. Putem să ne apropiem aici, în şcoala românească, cuceririle cele mai înalte ale ştiinţelor contemporane despre societate şi natură, după cum­i putem să pătrundem în acele taine în care n-a pătruns încă fru-­­ mosul şi veşnic neîmpăcat gînd omenesc. Depinde numai de cei care pornesc acum într-un nou marş de inteligenţă, deopotrivă de cei care învaţă şi de cei care sunt învăţaţi. Momentul se repetă, aşa cum se repetă toamnele în care el are loc. Şi totuşi în fiecare an este altul, de fiecare dată ascult sau rostesc cu noi emoţii acest cîntec, această chemare, această certitudine : Vivat Academia. Fiindcă niciodată această întîlnire între înţelepciune şi tinereţe nu poate să fie aceeaşi, nu se repetă identic. Rămîne însă ca o­ permanenţă mai tare decit granitul gîndul tuturor, ce păşesc iar din nou pragul acestei Alma mater : gindul îna­intării spre mai bine, spre mai frumos, al marei noastre mgme, patria socialistă, ROMÂNIA. |­ ! m .fiú!,I WoS 50U ! horn Insulin Proletari din toate tarile, unifi-vá! lău­liri termnice­­ organizatoriu­­i de planul sporit de locuinţe . Colectivul Trustului de con­­strucţii Ia­şi acordă, o deose­bită importanţă pregătirii din timp a organiizăriii execuţiei de locuinţe din planul anului 1969. In acest sediu, colabo­răm cu proiectanţii (C.S.A.P.C. Iaşi) în vederea stabilirii ce­lor mai adecvate amplasamen­te şi soluţii,­ astfel încît să putem respecta ..prevederile documentaţiilor şi să realizăm totodată indicatoru­l de plan. O deosebit*) S­imţSprienţă a­­cordăm stabilirii­­structurilor de rezistenţă şi m­aterialelor de masă, care influenţează în cel mai înalt grad producti­vitatea muncii, durata de e­­xecuţie, necesarul de forţă de muncă şi bineînţeles preţul de Cost. Saltul de la 1724 a­­partamente, cîte se predau în anul curent în oraşul Iaşi, la 3.000 de apartamente pla­nificate în 1969, în pa­tru categorii de confort, nu poate fi realizat prin creş­terea proporţională a forţei de muncă, prin procentajul mare de blocuri cu structuri de zidărie sau cu diafragme şi planşee de beton armat monolit. In acest caz soluţia este ca proiectantul să se a­­xeze într-o măsură cît mai mare pe structuri care permit o industrializare avansată a tehnologiei de execuţie, şi a­­nume pe blocuri în panouri mari prefabricate, pe blocuri cu 5—10 nivele executate cu cofraje glisate, pe extinderea folosirii planşeelor prefabri­cate etc. Pentru a veni în sprijinul proiectantului şi a urgenta stabilirea soluţiilor, prin atelierul de proiectare al trustului am studiat posi­bilitatea de adaptare a pro­iectului IPCT 1163 (panouri mari) la cerinţele noi ale ca­tegoriei 2 de confort, obţinînd rezultate pozitive, discutate cu C.S.A.P.C. Iaşi şi cu întreprin­derea de prefabricate Roman. Este însă necesară dotarea trustului cu un poligon de şantier pentru confecţionarea elementelor din beton şi a panourilor mari pentru blocu­rile de categoriile 3 şi 4 de Cum pregătim investiţiile anului 1969 ? confort ce nu pot fi livrate de industria republicană. Prin realizarea acestui poligon ce se amortizează în 3 ani, se e­­limină actualele cheltuieli a­­nuale neeconomicoase în va­loare de 2,5 milioane lei pro­venite din transportul pe C.F.R. a prefabricatelor ce se aduc de la Roman (1575 lei/ apartament), cît şi din întreţi­nerea şi manipulările acestor prefabricate printr-un depo­zit intermediar. Pentru a reduce manopera de la şantiere, se impune însă introducerea unor îmbunătă­ţiri şi la prefabricatele livra­te de Ministerul Industriei Construcţiilor şi anume în pri­vinţa finisării lor mai corec­te, a lăsării la turnare a tu­turor golurilor necesare mon­tării instalaţiilor etc. La poli­gonul de şantier ne-am pro­pus să aducem şi alte îmbu­nătăţiri cum ar fi înglobarea tocurilor de uşi şi ferestre vopsite la o singură mină, montarea unor noduri prefa­bricate de instalaţii şi altele. In oraşul Iaşi (unde este concentrat 90 la sută din pla­nul de locuinţe al judeţului) execuţia apartamentelor va fi încredinţată unei unităţi spe­cializate în lucrări de locuin­ţe, organizată pe şantiere şi loturi de specialitate. Ca un element nou în pla­nificarea şi urmărirea produc­ţiei şi a factorilor de care depinde ea (aprovizionarea cu materiale, asigurarea for­ţei de muncă şi a utilajelor), vom introduce sistemul „co­menzilor", care constă în fo­losirea graficelor de execu­ţie (lant sau reţea) defalca­te pe brigăzi, reactualizate periodic, iar realizările ra­portate zilnic prin sistemul dispecer. Acest sistem permi­te cunoaşterea amănunţită atît a sarcinilor cît şi a fac­torilor ce condiţionează rea­lizarea lor, dînd posibilitate redresării operative a situa­ţiei şi simplificînd formalis­­tica. Asigurarea unui ritm susţi­nut de lucru şi a unei produc­tivităţi ridicate ne-am pro­pus s-o realizăm prin extin­derea mecanizării şi execu­tarea centralizată a unor ope­raţiuni la care se consumă un volum mare de muncă. Astfel, vom concentra la şantierele de locuinţe majoritatea maşi­nilor de tencuit şi a pistoa­lelor­­ de vopsit — insuficient folosite în prezent datorită dispersării lor pe grupurile de şantiere — uşurînd în fe­lul acesta Instruirea şi supra-Constantin Cosma inginer şef adjunct la Trustul local de construcţii Iaşi (continuare în pag. a 2-a) Noi achiziţii valoroase in patrimoniul Bibliotecii centrale universitare­ihai Eminescu“n Peste 100 de cărţi şi reviste, achiziţionate zilele trecute, vin să îmbogăţească patrimoniul Bi­bliotecii centrale universitare ie­şene "Mihai Eminescu". Printre cele mai valoroase achiziţii, din punct de vedere documentar, se numără o gramatică româneas­că, în manuscris, aparţinînd lui Bazil Buzdugan, pe care acesta a întocmit-o la Sibiu în anul 1847. Gramatica suscită interes pentru terminologia specială pe care o utilizează autorul ei, cît şi pentru istoria terminologiei ştiinţifice româneşti. O altă a­­chiziţie valoroasă o constituie un exemplar din ediţia bibliofi­lă a „Istoriei Ţărilor de Jos" a lui Le Clerque, tipărită în con­diţii grafice excepţionale la Amsterdam în anul 1728. Este vorba apoi de un exemplar al lucrării lui Vsevolovski, intitula­tă „Descrierea geografică şi to­pografică a Rusiei europene", tradusă în franţuzeşte în 1819. Printre lucrările rare achiziţio­nate de biblioteca ieşeană se numără, de asemenea, cite un exemplar din operele dramatice ale lui Victor Hugo, în ediţia de la Bruxelles, „Ruy Bias" şi „Les Burgraves", tipărite în 1838 şi, respectiv, 1845. Alături de aces­tea, se remarcă cunoscuta lucra­re a lui Quintus Curtinus Rufus „Istoria lui Alexandru cel Mare", editată la Patavia în 1755, şi tot atît de cunoscuta „Istorie a Ungariei", aparţinînd lui Anto­nius Bonfinius, care a văzut lu­mina tiparului în 1690 la Köln. Unde i-am vă­zut pe aceşti ti­neri ? A, da, pe tarlaua din stingă drumului ce duce spre Strunga, aco­lo­ unde Ferma de stat din această localitate a înfiin­ţat o plantaţie de pomi fructiferi. Plantaţia a fost înfiinţată în pri­măvară, pe aproa­pe 100 de hecta­re. Sădirea pomi­lor pe acest ver­sant, care nu­mai cu numele e­­ra păşune, era cu­prinsă în planul de producţie al a­­cestei ferme, la capitolul valorii m­­­area superioară a trenurilor de coastă şi slab pro­ductive. Puieţii au fost plantaţi, dar imediat ce lu­crarea a fost în­cheiată, a început să se facă simţită din plin seceta. Plantaţia era în pericol. Fără apă, puieţii ar fi pie­rit şi o­ dată cu ei, sute de mii de lei şi întreaga muncă a lucrătorilor fer­mei pomicole. S-au luat măsuri ca pomii să fie udaţi cu găleata. Dar miile de pomi e­rau însetaţi, ce­reau vagoane de apă. Apă se gă­sea, însă trebuiau sute de braţe ca­re să o ducă la rădăcină. In ajuto­rul lucrătorilor fermei au venit a­­tunci elevii de la Liceul din Tg. Frumos şi cei de la Şcoala de me­canici agricoli din aceeaşi localitate. Cît a valorat mun­ca aceasta, de a căra apa cu gălea­ta, în repetate rinduri, la fiecare pom, abia acum se poate vedea. Inginerul Gh. La­­zăr de la Ferma Strunga ne-a spus că procentul de prindere a atins 93 la sută. Deci, plantaţia a fost salvată. Şi iată că acum, la început de toamnă ploioasă, elevii din Tg. Frumos au venit din nou în ajuto­rul lucrătorilor Fermei agricole Strunga. Recoltele sînt bune, dar a­­cestea cer să fie repede strînse. A­­lături de lucrăto­rii fermei, aproa­pe o sută de e­­levi de la Şcoala de mecanici agri­coli şi 30 de lice­eni din Tg. Fru­mos participă zil­nic la strînsul car­tofilor de la punc­tul Heleşteni, la strînsul porumbu­lui de pe dealul din Miclăuşeni. Cîntecele lor, voia bună, dar mai a­­les hărnicia, se a­­seamănă cu aceea a tinerilor care, cu 20 de ani în urmă, au străpuns munţii la Bum­­beşti—Livezeni. — Sînt ajutorul nostru de nădejde, ne spunea tehni­cianul Ion Ţiprea de la ferma condusă de ing. Iordache. Zilnic, ei string de pe cîmp zeci de tone de recoltă. Asemenea gru­puri de elevi am întîlnit în aceste zile şi pe alte o­­goare,­in alte fer­me agricole din judeţul nostru. Se confirmă ast­fel aportul sub­stanţial al tinerei noastre generaţii care a răspuns prezent la chema­rea de a se strîn­­ge repede de pe cîmp culturile a­­cestui an. P. Agachi Însemnări Elevi — alături de lucrătorii ogoarelor Noua gară din Baia Mare A fost­­ terminată construcţia noii gări a municipiului Baia Mare, situată în partea de vest a oraşului. Construcţia staţiei a cuprins executarea de peroane cu copertine, tunele pentru acce­sul publicului la liniile de plecare şi sosire a trenurilor, clădiri pentru serviciile teh­nice şi de exploatare ferovia­ră. S-au amenajat unităţi pen­tru deservirea călătorilor. (Agerpres) mIn pagina a 4-a I Corespondență din Londra Confruntarea laburistă de la Blackpool II Comentar extern Impasul tratati­velor americano­­spaniole Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit pe ministrul industriei al Franţei Luni după-amiază, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedinte­le Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România, a primit pe ministrul industriei al Franţei, Andre Bettencourt, sosit în România pentru a par­ticipa la deschiderea Săptă­mânii tehnicii franceze. Oaspetele a fost însoţit de Jean Louis Pons, ambasadorul Franţei la Bucureşti. La primire, care s-a desfă­şurat într-o atmosferă cordia­lă, a asistat George Macoves­­cu, prim-adjunct al m­inistrului afacerilor externe. Tovarăşul Ion Gheorghe Maurer a primit pe ministrul industriei al Franţei Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socia­liste România, Ion Gheorghe Maurer, a primit luni după-a­miază pe Andre­­ Bettencourt, ministrul industriei al Fran­ţei. La primire a luat parte Vasile Gliga, adjunct al mi­nistrului afacerilor e­xterne. A fost de faţă Jean Louis Pon, ambasadorul Franţei la Bucureşti. (Agerpres) Vizita tovarăşului Chivu Stoica în municipiul Iaşi­­ A Ier­ii, a sosit la Iaşi tovară­şul Chivu Stoica, membru al Comitetului Executiv, al Pre­zidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R. Tovarăşul Chivu Stoica, îm­preună cu tovarăşul Miu Do­­brescu, prim-secretar al Co­mitetului judeţean­­ de partid, preşedintele Consiliului popu­lar judeţean, a vizitat Uzina metalurgică, Fabrica de trico­taje „Moldova", Fabrica „Ţe­sătura" şi Uzina mecanică „Nicolina". Seara, înaltul oaspete a participat la deschiderea sta-­ d­iunii Operei de Stat din Iaşi, cu opereta „Sînge vienez". La sfîrșitul spectacolului, care s-a bucurat de succes, artiștilor le-au fost oferita, flori. Planul valoric de export a fost depăşit Ca urmare a realizării şi depăşirii sarcinilor de pro­ducţie, întreprinderea fo­restieră Iaşi şi-a îndeplinit obligaţiile contractuale de livrări faţă de beneficiarii externi. Valoarea produse­lor exportate peste preve­deri în primele 9 luni ale anului în curs se ridică la 339.000 lei, cele mai de sea­mă depășiri înregistrîndu-se la cherestea de fag, lemn celuloză de fag, lemn ce­luloză de diverse specii ș.a. Printre beneficiari se nu­mără o serie de firme din U.R.S.S., R. P. Ungară, An­glia, Italia, Austria. H­­amil­ín Horni sanitar Pe lingă stabilirea — cu­­conducerile unităţilor sanitare din teritoriu — a tuturor amănuntelor de aplicare a nou­lui sistem organizatoric, colectivul Di­recţiei sanitare a trecut operativ la rezolvarea sarcinilor noi de asigurare a asistenţei medicale la nivelul unită­ţilor sanitare. Atribuirea unui număr mai restrîns de circumscripţii sanitare spitalului cel mai apropiat, pentru , rezolvarea pro­blemelor administrativ-gospodăreşti, a creat posibilitatea degrevării medicilor de circumscripţie de aceste sarcini şi îmbunătăţirii substanţiale a bazei ma­teriale de lucru şi de viaţă în aceste unităţi. Totodată, această metodă de lucru — ce nu era în anii precedenţi — a permis ca medicul de circumscrip­ţie sanitară rurală să-şi exercite într-o mai mare măsură atribuţiile­­ sale medi­cale de internist şi epidemiolog — în sensul larg al cuvîntului — pentru populaţia teritoriului său. Arondarea circumscripţiilor sanitare rurale la spitalele apropiate din Hîr­­lău, Paşcani, Tg. Frumos şi la spitalele clinice nr.­ 1 şi nr. 2 din Iaşi — către care populaţia şi-a stabilit legături tra­diţionale de accesibilitate — a creat posibilităţi organizate şi tehnice su­perioare de cuprindere şi rezolvare a îngrijirii medicale complete preventive şi curative a bolnavului în dispensarul, policlinica, spitalul teritorial şi de a întreprinde largi acţiuni profilactice şi de depistare în familie şi colectivitate, cu specialiştii din spitalul unificat te­ritorial. După analize amănunţite şi dezbateri cu specialiştii, recent, prin Decizia Comitetului executiv al Consiliului popular al judeţului şi în baza instruc­ţiunilor Ministerului Sănătăţii, s-a­ tre­cut la reorganizarea arondării circum­scripţiilor sanitare, rurale pe baza aron­dării administrativ-teritoriale a noilor director al Direcţiei sanitare judeţene comune create. In cele 85 comune e­­xistente în judeţ s-au creat tot atâ­tea circumscripţii sanitare rurale în care vor funcţiona 85 dispensare de circumscripţie şi 8 dispensare de te­ritoriu, unele comune avînd două sau trei dispensare medicale în funcţie de numărul populaţiei, de numărul şi dis­persia datelor şi de existenţa unor localuri ale vechilor dispensare de cir­că sanitară, aşa cum sunt la Roşcani, Comarna, Drăguşeni, Pocreaca, Bohotin, Vînătorii ş.a. In alte cazuri (Belceşti), întrucît co­muna cu peste 12.000 locuitori este mai compactă — în condiţiile unui nou şi corespunzător local clădit prin efor­turile cooperatorilor agricoli — s-a creat o circumscripţie sanitară cu un singur dispensar, normat cu trei me­dici şi mai multe cadre medii şi au­u­xiliare. In acest ultim caz, activitatea cadrelor superioare şi medii — în­­ raport cu profilul fiecăruia — va putea­ asigura, cu mai mare eficienţă în tot timpul zilei, atît consultaţiile şi ,tratamentele la dispensar şi la punctelele sanitare, cît şi supravegherea mutată a populaţiei in familie si captivităţi. S-au stabilit, de asemeni localităţile în care urmează /a se înfiinţa cabinete stoma­tologice, rurale o­­dată cu prezentarea noii promoţii de medici (Ţibăneşti, Scînteia, Cozmeşti, Gropniţa, Popeşti, Şipote, Miroslăveşti ş.a.), un număr de 25 faţă de 12, cate există în prezent. De o deosebită importanţă pentru creşterea accesibilităţii populaţiei să­teşti la asistenţă medicală o reprezintă prevederile şi măsurile luate pentru dezvoltarea a 103 puncte sanitare, pe lingă cele 76 existente în satele si­tuate la distanţă de dispensarele me­dicale, care, în bună parte, au fost încadrate cu absolvente ale şcolilor profesionale sanitare, recrutate prin grija comitetelor executive comunale. Considerăm că fiecare sp are nevoie de un astfel de punct sanitar, unde medicul şi cadrele medii sanitare, de la dispensar sau de la punctul sanitar apropiat, să acorde , (în zilele cunos­cute de populaţie)­ consultaţii sau să efectueze tratamente, mai ales pentru gravide,­­ jpfl, bolnavi mai greu de- ştruSciBili sau să efectueze controale medicale periodice, vaccinări etc. In acest sens, e indicat comitetelor exe­cutive să pună la dispoziţie spaţiile necesare, iar circumscripţia sanitară te­ritorială trebuie să nominalizeze ca­drul mediu şi programul acestuia pen­tru fiecare sat (o zi pe săptămînă sau la zece zile). In atenţia şi preocupările Direcţiei sanitare, un loc important l-au avut construcţiile sanitare şi amenajarea ce­­(continuare în pag. a 3-a) Dr. V. Rugină . O nouă structură a reţelei sanitare Si în fiecare sat un punct medical ■ Unități în construcție

Next