Flacăra Iaşului, octombrie 1968 (Anul 24, nr. 6858-6884)
1968-10-01 / nr. 6858
ANIIl XXIV. Nr. 6858 Pl ARII I OCTOMBRIE 1961 4 PAGINI 30 BANI în pagina a 2-a Sport **+■**++ . ■ Fotbal « Baschet ■ Handbal ■ Volei » Tenis de masă Din nou freamăt tineresc în Gopoul universitar. Foto : G. Paul Vivat Academia Corneliu Ştefanache . Spunem des aceste cuvinte, dar mai cu seamă astfel, cînd institutele de învăţămînt superior îşi deschid din noi porţile torentului spiritual veşnic tînăr. Vivat Academia rostim şi în această toamnă, fiindcă toate anotimpurile patriei noastre sunt tot mai dense în muncă şi izbînzi. Spunen Vivat Academia şi deşi emoţiile ni se par aceleaşi, ca ln fiecare an, ca o repetare, ele au un plus de „încărcătură", fiindcă şi anotimpul acesta mi se pare mai plin de aspiraţie ca niciodată către ceea ce este mai omenesc, mai înalt, mai frumos. Astăzi învăţămîntul nostru superior, datorită măsurilor salutare preconizate de partid şi guvern, se regăseşte în ceea ce a avut el mai trainic de-a lungul istoriei sale, întărit şi îmbogăţit pe măsura socialismului. Profesor sau student, fiecare poate contribui mai bine la desfăşurarea unui proces de învăţămînt animat de un spirit viu, novator, veşnic nemulţumit cu cît a pătruns în tainele omului şi ale naturii. Zicem aici, la Iaşi, ca în toată ţara. Vivat Academia. Dar aici rezonanţa cuvintelor este mai plină de sensuri, fiindcă ne aflăm în centrul în care învăţămîntul superior românesc are cea mai lungă istorie. Rostim Vivat Academia şi memoria ne este luminată de imaginile şi exemplul acelor personalităţi ca Titu Maiorescu, Ion Ionescu de la Brad, G. Ibrăileanu, Nicolae Iorga, Grigore Cobălcescu, Petre Poni, Dumitru Gusti, Petre Andrei, George Călinescu, şi atîţia alţi mari profesori şi mari oameni. Aportul Universităţii la dezvoltarea patrimoniului culturii noastre este imens. O dată cu apariţia ei, prin semnarea acelui memorabil act de către un popor înzestrat de lumina libertăţii, act pecetluit de un domnitor al cărui nume - Alexandru Ioan Cuza - Iaşul şi ţara îl aşează printre cei mai vrednici înaintaşi, Universitatea a însemnat un factor hotărîtor în înaintarea spirituală a poporului nostru. De atunci şi pînă astăzi nenumărate valori spirituale s-au format în acest lăcaş, căruia socialismul i-a sporit vitalitatea. Astăzi, judecind prin ceea ce este mai esenţial în măsurile elaborate de partid şi guvern pentru învăţămîntul superior, în această instituţie, ca în toate domeniile de activitate din ţara noastră, se păstrează ceea ce s-a dovedit bun — şi se trece în istorie ceea ce este perimat, ceea ce infrînează dezvoltarea firească. România socialistă este o vastă şcoală, un mediu în care inteligenţa şi munca pot străluci nestingherite. Ea oferă tuturor, celor care vor s-o vadă, aşa cum este, imaginea unei adevărate şcoli, în care efortul este spre perfecţiune, spre tot ce poate aspira frumuseţea gindului uman. Nu, nu-i un tablou idilic, ne-am obişnuit să ne vedem greşelile, să le recunoaştem şi să le îndreptăm din mers, la vreme, dar şi ne bucurăm de ceea ce realizăm în folosul omului, al nostru, al tuturor. Şi în această şcoală uriaşă care se numeşte Patrie, un joc de primă linie îl are învăţămîntul superior, redimensionat radical de orînduirea noastră socialistă. Grija de care se bucură în ţara noastră institutele de învăţămînt se caracterizează prin numărul tot mai mare de studenţi, ••prie*..mijloacele materiale puse la dispoziţie acestora şi profesorilor lor, prin orientarea învăţămîntului în toate domeniile, prin tot ce înseamnă astăzi Universitate. Mai mult ca oricînd astăzi Universitatea reflectă şi trebuie să reflecte mutaţiile conştiinţei româneşti, aspiraţiile ei cele mai înalte, fiindcă scopul activităţii ei nu se rezumă numai la instrucţie, ci în primul rînd la formarea generaţiilor de intelectuali în numele unor valori, a unei credinţe, care se Pot rezuma, în ultimă instanţă, la aceste cuvinte , veşnica înaintare materială şi spirituală a patriei noastre socialiste. Avem toate posibilităţile să-i formăm pe cei care vin după noi, să ne continuăm noi înşine formarea astfel. Putem să fim prin creaţiile noastre alături de creaţiile cele mai înalte ale lumii contemporane. Putem să ne apropiem aici, în şcoala românească, cuceririle cele mai înalte ale ştiinţelor contemporane despre societate şi natură, după cumi putem să pătrundem în acele taine în care n-a pătruns încă fru- mosul şi veşnic neîmpăcat gînd omenesc. Depinde numai de cei care pornesc acum într-un nou marş de inteligenţă, deopotrivă de cei care învaţă şi de cei care sunt învăţaţi. Momentul se repetă, aşa cum se repetă toamnele în care el are loc. Şi totuşi în fiecare an este altul, de fiecare dată ascult sau rostesc cu noi emoţii acest cîntec, această chemare, această certitudine : Vivat Academia. Fiindcă niciodată această întîlnire între înţelepciune şi tinereţe nu poate să fie aceeaşi, nu se repetă identic. Rămîne însă ca o permanenţă mai tare decit granitul gîndul tuturor, ce păşesc iar din nou pragul acestei Alma mater : gindul înaintării spre mai bine, spre mai frumos, al marei noastre mgme, patria socialistă, ROMÂNIA. | ! m .fiú!,I WoS 50U ! horn Insulin Proletari din toate tarile, unifi-vá! lăuliri termnice organizatoriui de planul sporit de locuinţe . Colectivul Trustului de construcţii Iaşi acordă, o deosebită importanţă pregătirii din timp a organiizăriii execuţiei de locuinţe din planul anului 1969. In acest sediu, colaborăm cu proiectanţii (C.S.A.P.C. Iaşi) în vederea stabilirii celor mai adecvate amplasamente şi soluţii, astfel încît să putem respecta ..prevederile documentaţiilor şi să realizăm totodată indicatorul de plan. O deosebit*) SimţSprienţă acordăm stabiliriistructurilor de rezistenţă şi materialelor de masă, care influenţează în cel mai înalt grad productivitatea muncii, durata de execuţie, necesarul de forţă de muncă şi bineînţeles preţul de Cost. Saltul de la 1724 apartamente, cîte se predau în anul curent în oraşul Iaşi, la 3.000 de apartamente planificate în 1969, în patru categorii de confort, nu poate fi realizat prin creşterea proporţională a forţei de muncă, prin procentajul mare de blocuri cu structuri de zidărie sau cu diafragme şi planşee de beton armat monolit. In acest caz soluţia este ca proiectantul să se axeze într-o măsură cît mai mare pe structuri care permit o industrializare avansată a tehnologiei de execuţie, şi anume pe blocuri în panouri mari prefabricate, pe blocuri cu 5—10 nivele executate cu cofraje glisate, pe extinderea folosirii planşeelor prefabricate etc. Pentru a veni în sprijinul proiectantului şi a urgenta stabilirea soluţiilor, prin atelierul de proiectare al trustului am studiat posibilitatea de adaptare a proiectului IPCT 1163 (panouri mari) la cerinţele noi ale categoriei 2 de confort, obţinînd rezultate pozitive, discutate cu C.S.A.P.C. Iaşi şi cu întreprinderea de prefabricate Roman. Este însă necesară dotarea trustului cu un poligon de şantier pentru confecţionarea elementelor din beton şi a panourilor mari pentru blocurile de categoriile 3 şi 4 de Cum pregătim investiţiile anului 1969 ? confort ce nu pot fi livrate de industria republicană. Prin realizarea acestui poligon ce se amortizează în 3 ani, se elimină actualele cheltuieli anuale neeconomicoase în valoare de 2,5 milioane lei provenite din transportul pe C.F.R. a prefabricatelor ce se aduc de la Roman (1575 lei/ apartament), cît şi din întreţinerea şi manipulările acestor prefabricate printr-un depozit intermediar. Pentru a reduce manopera de la şantiere, se impune însă introducerea unor îmbunătăţiri şi la prefabricatele livrate de Ministerul Industriei Construcţiilor şi anume în privinţa finisării lor mai corecte, a lăsării la turnare a tuturor golurilor necesare montării instalaţiilor etc. La poligonul de şantier ne-am propus să aducem şi alte îmbunătăţiri cum ar fi înglobarea tocurilor de uşi şi ferestre vopsite la o singură mină, montarea unor noduri prefabricate de instalaţii şi altele. In oraşul Iaşi (unde este concentrat 90 la sută din planul de locuinţe al judeţului) execuţia apartamentelor va fi încredinţată unei unităţi specializate în lucrări de locuinţe, organizată pe şantiere şi loturi de specialitate. Ca un element nou în planificarea şi urmărirea producţiei şi a factorilor de care depinde ea (aprovizionarea cu materiale, asigurarea forţei de muncă şi a utilajelor), vom introduce sistemul „comenzilor", care constă în folosirea graficelor de execuţie (lant sau reţea) defalcate pe brigăzi, reactualizate periodic, iar realizările raportate zilnic prin sistemul dispecer. Acest sistem permite cunoaşterea amănunţită atît a sarcinilor cît şi a factorilor ce condiţionează realizarea lor, dînd posibilitate redresării operative a situaţiei şi simplificînd formalistica. Asigurarea unui ritm susţinut de lucru şi a unei productivităţi ridicate ne-am propus s-o realizăm prin extinderea mecanizării şi executarea centralizată a unor operaţiuni la care se consumă un volum mare de muncă. Astfel, vom concentra la şantierele de locuinţe majoritatea maşinilor de tencuit şi a pistoalelor de vopsit — insuficient folosite în prezent datorită dispersării lor pe grupurile de şantiere — uşurînd în felul acesta Instruirea şi supra-Constantin Cosma inginer şef adjunct la Trustul local de construcţii Iaşi (continuare în pag. a 2-a) Noi achiziţii valoroase in patrimoniul Bibliotecii centrale universitareihai Eminescu“n Peste 100 de cărţi şi reviste, achiziţionate zilele trecute, vin să îmbogăţească patrimoniul Bibliotecii centrale universitare ieşene "Mihai Eminescu". Printre cele mai valoroase achiziţii, din punct de vedere documentar, se numără o gramatică românească, în manuscris, aparţinînd lui Bazil Buzdugan, pe care acesta a întocmit-o la Sibiu în anul 1847. Gramatica suscită interes pentru terminologia specială pe care o utilizează autorul ei, cît şi pentru istoria terminologiei ştiinţifice româneşti. O altă achiziţie valoroasă o constituie un exemplar din ediţia bibliofilă a „Istoriei Ţărilor de Jos" a lui Le Clerque, tipărită în condiţii grafice excepţionale la Amsterdam în anul 1728. Este vorba apoi de un exemplar al lucrării lui Vsevolovski, intitulată „Descrierea geografică şi topografică a Rusiei europene", tradusă în franţuzeşte în 1819. Printre lucrările rare achiziţionate de biblioteca ieşeană se numără, de asemenea, cite un exemplar din operele dramatice ale lui Victor Hugo, în ediţia de la Bruxelles, „Ruy Bias" şi „Les Burgraves", tipărite în 1838 şi, respectiv, 1845. Alături de acestea, se remarcă cunoscuta lucrare a lui Quintus Curtinus Rufus „Istoria lui Alexandru cel Mare", editată la Patavia în 1755, şi tot atît de cunoscuta „Istorie a Ungariei", aparţinînd lui Antonius Bonfinius, care a văzut lumina tiparului în 1690 la Köln. Unde i-am văzut pe aceşti tineri ? A, da, pe tarlaua din stingă drumului ce duce spre Strunga, acolo unde Ferma de stat din această localitate a înfiinţat o plantaţie de pomi fructiferi. Plantaţia a fost înfiinţată în primăvară, pe aproape 100 de hectare. Sădirea pomilor pe acest versant, care numai cu numele era păşune, era cuprinsă în planul de producţie al acestei ferme, la capitolul valorii marea superioară a trenurilor de coastă şi slab productive. Puieţii au fost plantaţi, dar imediat ce lucrarea a fost încheiată, a început să se facă simţită din plin seceta. Plantaţia era în pericol. Fără apă, puieţii ar fi pierit şi o dată cu ei, sute de mii de lei şi întreaga muncă a lucrătorilor fermei pomicole. S-au luat măsuri ca pomii să fie udaţi cu găleata. Dar miile de pomi erau însetaţi, cereau vagoane de apă. Apă se găsea, însă trebuiau sute de braţe care să o ducă la rădăcină. In ajutorul lucrătorilor fermei au venit atunci elevii de la Liceul din Tg. Frumos şi cei de la Şcoala de mecanici agricoli din aceeaşi localitate. Cît a valorat munca aceasta, de a căra apa cu găleata, în repetate rinduri, la fiecare pom, abia acum se poate vedea. Inginerul Gh. Lazăr de la Ferma Strunga ne-a spus că procentul de prindere a atins 93 la sută. Deci, plantaţia a fost salvată. Şi iată că acum, la început de toamnă ploioasă, elevii din Tg. Frumos au venit din nou în ajutorul lucrătorilor Fermei agricole Strunga. Recoltele sînt bune, dar acestea cer să fie repede strînse. Alături de lucrătorii fermei, aproape o sută de elevi de la Şcoala de mecanici agricoli şi 30 de liceeni din Tg. Frumos participă zilnic la strînsul cartofilor de la punctul Heleşteni, la strînsul porumbului de pe dealul din Miclăuşeni. Cîntecele lor, voia bună, dar mai ales hărnicia, se aseamănă cu aceea a tinerilor care, cu 20 de ani în urmă, au străpuns munţii la Bumbeşti—Livezeni. — Sînt ajutorul nostru de nădejde, ne spunea tehnicianul Ion Ţiprea de la ferma condusă de ing. Iordache. Zilnic, ei string de pe cîmp zeci de tone de recoltă. Asemenea grupuri de elevi am întîlnit în aceste zile şi pe alte ogoare,in alte ferme agricole din judeţul nostru. Se confirmă astfel aportul substanţial al tinerei noastre generaţii care a răspuns prezent la chemarea de a se strînge repede de pe cîmp culturile acestui an. P. Agachi Însemnări Elevi — alături de lucrătorii ogoarelor Noua gară din Baia Mare A fost terminată construcţia noii gări a municipiului Baia Mare, situată în partea de vest a oraşului. Construcţia staţiei a cuprins executarea de peroane cu copertine, tunele pentru accesul publicului la liniile de plecare şi sosire a trenurilor, clădiri pentru serviciile tehnice şi de exploatare feroviară. S-au amenajat unităţi pentru deservirea călătorilor. (Agerpres) mIn pagina a 4-a I Corespondență din Londra Confruntarea laburistă de la Blackpool II Comentar extern Impasul tratativelor americanospaniole Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit pe ministrul industriei al Franţei Luni după-amiază, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit pe ministrul industriei al Franţei, Andre Bettencourt, sosit în România pentru a participa la deschiderea Săptămânii tehnicii franceze. Oaspetele a fost însoţit de Jean Louis Pons, ambasadorul Franţei la Bucureşti. La primire, care s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, a asistat George Macovescu, prim-adjunct al ministrului afacerilor externe. Tovarăşul Ion Gheorghe Maurer a primit pe ministrul industriei al Franţei Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, a primit luni după-amiază pe Andre Bettencourt, ministrul industriei al Franţei. La primire a luat parte Vasile Gliga, adjunct al ministrului afacerilor externe. A fost de faţă Jean Louis Pon, ambasadorul Franţei la Bucureşti. (Agerpres) Vizita tovarăşului Chivu Stoica în municipiul Iaşi A Ierii, a sosit la Iaşi tovarăşul Chivu Stoica, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R. Tovarăşul Chivu Stoica, împreună cu tovarăşul Miu Dobrescu, prim-secretar al Comitetului judeţean de partid, preşedintele Consiliului popular judeţean, a vizitat Uzina metalurgică, Fabrica de tricotaje „Moldova", Fabrica „Ţesătura" şi Uzina mecanică „Nicolina". Seara, înaltul oaspete a participat la deschiderea sta- diunii Operei de Stat din Iaşi, cu opereta „Sînge vienez". La sfîrșitul spectacolului, care s-a bucurat de succes, artiștilor le-au fost oferita, flori. Planul valoric de export a fost depăşit Ca urmare a realizării şi depăşirii sarcinilor de producţie, întreprinderea forestieră Iaşi şi-a îndeplinit obligaţiile contractuale de livrări faţă de beneficiarii externi. Valoarea produselor exportate peste prevederi în primele 9 luni ale anului în curs se ridică la 339.000 lei, cele mai de seamă depășiri înregistrîndu-se la cherestea de fag, lemn celuloză de fag, lemn celuloză de diverse specii ș.a. Printre beneficiari se numără o serie de firme din U.R.S.S., R. P. Ungară, Anglia, Italia, Austria. Hamilín Horni sanitar Pe lingă stabilirea — cuconducerile unităţilor sanitare din teritoriu — a tuturor amănuntelor de aplicare a noului sistem organizatoric, colectivul Direcţiei sanitare a trecut operativ la rezolvarea sarcinilor noi de asigurare a asistenţei medicale la nivelul unităţilor sanitare. Atribuirea unui număr mai restrîns de circumscripţii sanitare spitalului cel mai apropiat, pentru , rezolvarea problemelor administrativ-gospodăreşti, a creat posibilitatea degrevării medicilor de circumscripţie de aceste sarcini şi îmbunătăţirii substanţiale a bazei materiale de lucru şi de viaţă în aceste unităţi. Totodată, această metodă de lucru — ce nu era în anii precedenţi — a permis ca medicul de circumscripţie sanitară rurală să-şi exercite într-o mai mare măsură atribuţiile sale medicale de internist şi epidemiolog — în sensul larg al cuvîntului — pentru populaţia teritoriului său. Arondarea circumscripţiilor sanitare rurale la spitalele apropiate din Hîrlău, Paşcani, Tg. Frumos şi la spitalele clinice nr. 1 şi nr. 2 din Iaşi — către care populaţia şi-a stabilit legături tradiţionale de accesibilitate — a creat posibilităţi organizate şi tehnice superioare de cuprindere şi rezolvare a îngrijirii medicale complete preventive şi curative a bolnavului în dispensarul, policlinica, spitalul teritorial şi de a întreprinde largi acţiuni profilactice şi de depistare în familie şi colectivitate, cu specialiştii din spitalul unificat teritorial. După analize amănunţite şi dezbateri cu specialiştii, recent, prin Decizia Comitetului executiv al Consiliului popular al judeţului şi în baza instrucţiunilor Ministerului Sănătăţii, s-a trecut la reorganizarea arondării circumscripţiilor sanitare, rurale pe baza arondării administrativ-teritoriale a noilor director al Direcţiei sanitare judeţene comune create. In cele 85 comune existente în judeţ s-au creat tot atâtea circumscripţii sanitare rurale în care vor funcţiona 85 dispensare de circumscripţie şi 8 dispensare de teritoriu, unele comune avînd două sau trei dispensare medicale în funcţie de numărul populaţiei, de numărul şi dispersia datelor şi de existenţa unor localuri ale vechilor dispensare de circă sanitară, aşa cum sunt la Roşcani, Comarna, Drăguşeni, Pocreaca, Bohotin, Vînătorii ş.a. In alte cazuri (Belceşti), întrucît comuna cu peste 12.000 locuitori este mai compactă — în condiţiile unui nou şi corespunzător local clădit prin eforturile cooperatorilor agricoli — s-a creat o circumscripţie sanitară cu un singur dispensar, normat cu trei medici şi mai multe cadre medii şi auuxiliare. In acest ultim caz, activitatea cadrelor superioare şi medii — în raport cu profilul fiecăruia — va putea asigura, cu mai mare eficienţă în tot timpul zilei, atît consultaţiile şi ,tratamentele la dispensar şi la punctelele sanitare, cît şi supravegherea mutată a populaţiei in familie si captivităţi. S-au stabilit, de asemeni localităţile în care urmează /a se înfiinţa cabinete stomatologice, rurale odată cu prezentarea noii promoţii de medici (Ţibăneşti, Scînteia, Cozmeşti, Gropniţa, Popeşti, Şipote, Miroslăveşti ş.a.), un număr de 25 faţă de 12, cate există în prezent. De o deosebită importanţă pentru creşterea accesibilităţii populaţiei săteşti la asistenţă medicală o reprezintă prevederile şi măsurile luate pentru dezvoltarea a 103 puncte sanitare, pe lingă cele 76 existente în satele situate la distanţă de dispensarele medicale, care, în bună parte, au fost încadrate cu absolvente ale şcolilor profesionale sanitare, recrutate prin grija comitetelor executive comunale. Considerăm că fiecare sp are nevoie de un astfel de punct sanitar, unde medicul şi cadrele medii sanitare, de la dispensar sau de la punctul sanitar apropiat, să acorde , (în zilele cunoscute de populaţie) consultaţii sau să efectueze tratamente, mai ales pentru gravide, jpfl, bolnavi mai greu de- ştruSciBili sau să efectueze controale medicale periodice, vaccinări etc. In acest sens, e indicat comitetelor executive să pună la dispoziţie spaţiile necesare, iar circumscripţia sanitară teritorială trebuie să nominalizeze cadrul mediu şi programul acestuia pentru fiecare sat (o zi pe săptămînă sau la zece zile). In atenţia şi preocupările Direcţiei sanitare, un loc important l-au avut construcţiile sanitare şi amenajarea ce(continuare în pag. a 3-a) Dr. V. Rugină . O nouă structură a reţelei sanitare Si în fiecare sat un punct medical ■ Unități în construcție