Flacăra Iaşului, ianuarie 1969 (Anul 25, nr. 6938-6962)
1969-01-03 / nr. 6938
ANUL XXV, Nr. 6938 FINERI 3 IANUARIE 1969 4 PAGINI 36 DANI Cuvîntarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU rostită la posturile de radio şi, televiziune cu prilejul ' "'Anului Nou Dragi tovarăşi şi prieteni,Cetăţeni ai Republicii Socialite România, Vom încheia, peste cîteva minute, încă un an de muncă, de rodnice eforturi creatoare, de succese şi victorii pe drumul Socialismului. Acum, înainte ca nolegiul să sune sfârşitul anului, privirile ni se îndreaptă spre 1 S3 cu încredere şi optimism, cu hotărîrea de a face să înfiorască şi mai puternic scumpa noastră patrie. In cursul anului 1968 s amplificat şi s-a perfecţionat activitatea în sfera producţiei de bunuri materiale, au continuat, dinamic, industrializarea socialistă a ţării, modernizarea agriculturii, dezvoltarea ştiinţei, artei şi culturii, a sporit bogăţia naţională a poporului rmân. Ca rezultat al creşterii venitului naţional, s-a îmbunătăţit nivelul de trai material şi spiritual al populaţiei de la oraşe sate ; statul socialist a investit noi şi importante fonduri pentu ridicarea economico-socială a judeţelor, oraşelor şi comunelor pentru construcţia de locuinţe, pentru nevoile social-culturale ale oamenilor muncii. In anul 1968, din iniţiativa Comitetului Central al partidului, în ţara noastră s-a desfăşurat intensă activitate social-politică pentru perfecţionarea relaţiilor socialiste de producţie, a întregii organizări a societăţii, pentnu adîncirea democraţiei, întărirea legalităţii, promovarea fermă , principiilor de echitate şi justiţie socială. In procesul desăvîrşirii social sacului s-a cimentat si mai peterme aliantal dintre claf» » nezdruncinat dintre munci frăţească dintre poporul romă s-a întărit coeziunea naţiunii neabătut — sub conducerea I drumul larg al progresului si . .ii-'-v-i trieime , mlrafee, de. tot anii intelectuali, prietenia şi naţionalităţile coc'.ucuitoare, noastre socialiste care păşeşte rudului Comunist Român — pe ivilizaţiei. Dragi tovarăşi, In faţa tuturor stă sarcina Îndeplinirii exemplare a planului celui de al 4-lea an al cincinalului, însufleţite de un fierbinte patriotism, de hotărîrea fermă de a da viaţă politicii partidului, de a spori şi mai mult puterea economică a patriei, organizaţiile judeţene de partid institutele de cercetare şi proiectare, colectivele de oameni ai muncii s-au angajat, în cadrul unei ample întreceri pe ţară, să depăşească prevederile planului, să realizeze înainte de termen obiectivele programului de investiţii, să sporească eficienţa activităţii economice şi contribuţia cercetării ştiinţifice la dezvoltarea patriei. Ingăduiţi-mi dragi tovarăşi prieteni, ca acum, în pragulAnului Nou, să vă felicit din toată inima şi să vă urez tuturor — muncitori, ţărani, intelectuali, oameni ai muncii fără deosebire de naţionalitate, bărbaţi, femei, tineri şi vîrstnici, fii ai marii familii a României — succese strălucite în activitatea entuziastă consacrată înfloririi naţiunii noastre socialiste, întărind continuu orînduirea nouă, punindu-i tot mai deplin în valoare superioritatea, uriaşele ei resurse de progres, ne îndeplinim nu numai o sacră îndatorire naţională, ci şi o înaltă obligaţie internaţională, contribuind la întărirea sistemuluimondial al socialismului, la creşterea influenţei ideologiei marxistieniniste în lume, la sporirea forţei marelui front antiimperialist. Anul care a trecut a intrat în istoria zbuciumată a umanităţii, adît prin noi succese ale forţelor păcii, cit şi prin evenimente care au întunecat orizontul vieţii internaţionale. In acest an a continuat războiul din Vietnam, au rămas deschise focare de încordare care periclitează pacea, toate acestea sporind sentimentul de teamă și neîncredere în rîndul popoarelor. Am salutat încetarea bombardamentelor Statelor Unite ale Americii în Republica Democrată Vietnam, dar trebuie mers mai departe pentru a se pune definitiv capăt războiului împotriva poporului vietnamez , trebuie depuse noi eforturi pentru lichidarea conflictului din Orientul Mijlociu. In anul ce vine, interesele majore ale popoarelor impun noi şi energice eforturi pentru soluţionarea conflictelor, pentru evitarea reeditării războiului rece, pentru destindere, pentru întărirea securităţii pe continentul european şi in Întreaga lume, pentru a face să triumfe In viaţa internaţională respectul dreptului fiecărui popor de a şl hotărî singur soarta, respectul principiilor Independenţei şl suveranităţii naţionale, ale egalităţii te drepturi intre toate statele. MUitînd activ in rlndul forţelor înaintate ale contempors ^ r’oticjrr,» . frs ^ofr*rt»irU~ #r=J.V rirli unităţi, ţărilor jfod&nsi* a mişcării dorainiste şi muncitoreşti, creării unei Iutei mai bune, mai drepte, instaurării unul climat de încredere şî tuî'. 'egere Intre popoare, dezvoltări! colaborării intre naţiuni pe terenul construcţiei paşnice, excluderi) definitive a războiului din viața planetei noastre. Ne exprimăm convingerea că forţele progresului vor reuşi să zădărnicească planurile agresive ale reacţiunii, ale Imperialismului, işi vor afirma superioritatea, vor impune voinţa de pace a întregii omeniri. Fie ca Anul Nou să aducă poporului român satisfacţii tot mai mari in împlinirea aspiraţiilor sale de fericire şi prosperitate, să marcheze victorii noi in lupta popoarelor pentru pace şi progres, înainte de a răsuna prima bătaie de ceas a Anului Nou, să adresez, tuturor, dragi compatrioţi, tradiţionalarare strămoşească: „la mulţi ani1". Doresc fiecăruia ani mulţi şi fericiţi, împlinirea dorinţelor şi aspiraţiilor de mai bine ! Să ridicăm paharul pentru clasa muncitoare, ţărănimea cooperatistă, Intelectualitatea patriei noastre, pentru întregul popor eroic constructor al societăţii socialiste ; pentru Partidul Comunist Român, conducătorul încercat al naţiunii noastre; pentru propăşirea materială şi spirituală a României ; pentru socialism, pentru pace şi colaborare între popoare! Spor la muncă , în noul an! "Am început un nou an de muncă, al patrulea din actualul cincinal, an hotărîtor pentru îndeplinirea sarcinilor trasate de Congresul al IX-lea al partidului, anul în care vom sărbători cea de a 25-a aniversare a eliberării patriei și vom întîmpina cu deosebite realizări în toate domeniile Congresul al X-lea al P.C.R. Un an în care se va contura mai din plin avîntul ţării şi poporului nostru pe calea socialismului. Industria judeţului nostru se află in plină înflorire, ritmul ei anual de dezvoltare fiind de 14,6 la sută, superior celui stabilit a se realiza la scara economiei naţionale. Aceasta dovedeşte în modul cel mai convingător politica economică a partidului şi statului nostru de a ridica judeţele rămase în urmă, care au moştenit o slabă dezvoltare de la regimul burghezo-moşieresc. In anii socialismului, centrului cultural ieşean de vechi tradiţii i s-a adăugat o industrie de înalt nivel tehnic care face cinste nu numai nouă, ieşenilor, ci întregii ţări. Ridicarea economică a atras după sine importante pref---ro «orie1®' care atestă gradul tot mai înalt de civilizaţie, ascensiunea continuă, spre o vastă reînnoire spirituală a populaţiei de pe meleagurile noastre. Dacă în 1960 erau în judeţul Iaşi 73.000 de salariaţi, numărul acestora a ajuns în 1968 la 148.000. Dacă numărul muncitorilor era în 1950 de numai 6.300, în 1968 au fost 82.000. Anul 1969 aduce economiei înşene investiţii de aproape un miliard de lei, ceea ce va însemna punerea în funcţiune a noi obiective industriale, modernizarea altora, începerea a noi restrucţii. Toate acestea vor spori ponderea clasei municiioare în totalul populaţiei, cu urmări din cele mai positive pentru progresul social. Planul fit, producţie pentru acest an PVvede atît creşterea volumlui, producţiei cit şi diversificarea ei, asimilarea de noi produse de care are nevoie economia naţională. Numai sforul de producţie care se va iregistra in acest an faţă de anul trecut întrece de 5 ori întreaga producţie industrială care se obţinea în judeţul Iaşi !Cu 19 ani în urmă. O mare dezvoltare va cunoaşte în acest an producţia de maşini şiutilaje pentru construcţii pentru construcţii de drumuri la Uzina mecanică „Nicolina", sporirea şi diversificarea producţiei de ţevi şi proie la Uzina metalurgică, foşirea volumului şi gamei de antibiotice, de produse din nise plastice, de produse ale industriei uşoare şi ale industriei alimentare. Unităţile din agricultura judeţului nostru şi-au propus ca în anul acesta să acorde o mai mare atenţie folosirii pămîntului şi utilajelor în vederea creşterii producţiei agricole, să sporească şeptelul şi să-i acorde o îngrijire superioară pentru a se obţine producţii sporite de carne şi lapte. In planurile oamenilor de ştiinţă, anul 1969 se înscrie cu noi temsţdin cercetare care să răspundă în gradul cel mai Înalt cerinţelor dezvoltării economiei ţării, care să exprime caracterul specific al ştiinţei contemporane — acela de a fi o importantă forţă de producţie. La Plenara Comitetului Central din decembrie trecut, tovarăşul Nicolae Ceauşescu atrăgea atenţia asupra necesităţii materializării in producţie a cercetărilor, a aşezării mai ferme a cercetării pe baze economice contractuale. Avem convingerea că oamenii de ştiinţă ieşeni vor răspunde cu fapte concrete cerinţelor economiei socialiste, transformed proiectele lor in realităţi cu care să se mîndrească întreaga ţară. Anul 1969 începe într-un puternic entuziasm, concretizat in importante angajamente a căror îndeplinire impune o bună organizare a producţiei şi a muncii, manifestarea unui puternic spirit de iniţiativă. Angajamentul oamenilor muncii din judeţul Iaşi arată nu numai un puternic entuziasm în întrecerea socialistă, ci şi posibilităţile reale de a contribui cu noi realizări la dezvoltarea economică a patriei şi implicit la ridicarea nivelului de trai al întregului popor. Ne-am angajat ca in industrie, pe seama creşterii productivităţii muncii, să obţinem o producţie suplimentară de 65 de milioane de lei, să reducem cheltuielile faţă de cele planificate cu 25 de milioane de lei, ceea ce va însemna, intre altele, (continuare in pag. a 3-a) [■■■HlPro/efoirr din toate tarife, uniți-vă! Orpai al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean provizoriu . PRIMA ZI DE LUCRU VALOAREA MINUTELOR Sunt multe ocazii cînd timpul se măsoară in minute. Minute preţioase pe care uneori este imposibil să le estimezi. Tocmai valoarea deosebită a acestei fracţiuni de timp determină ca ritmul obişnuit de muncă să nu se schimbe cu nimic în unele fabrici ieşene în aceste zile de sărbători tradiţionale, în momentele de hotar ale celor doi ani. Ieri am poposit la Fabrica de antibiotice, în mijlocul unor oameni destoinici care au lucrat fără întrerupere in aceste zile şi pentru care fiecare minut are semnificaţia lui. .. Dacă s-ar întrerupe numai pentru un minut procesul tehnologic, ne relata ing. .Victor Călătoru, dispecer de serviciu, fabrica ar înregistra pierderi de sute de mii de lei. Intr-adevăr, am găsit în toate secţiile fabricii tineri şi vîrstnici, femei şi bărbaţi, într-un cuvînt un colectiv care-şi cunoaşte meseria şi care lucrează la entuziasm, hotărît să obţină noi succese în întrecerea socialistă in întimpinarea celei de a 25-a aniversări a eliberării patriei şi a ■ Congresului al X-lea al partidului. - Am 23 de ani şi am absolvit facultatea în anul 1968, ne spunea ing. Elena Chelărescu, şefă de schimb la noua secţie de biostimulatori. Venirea mea în fabrică în anul trecut a coincis cu intrarea în probe tehnologice a acestei secţii şi de aceea aş putea să spun că rodajul noilor instalaţii constituie şi „rodajul” cunoştinţelor mele căpătate pe băncile facultăţii. Anul 1969 constituie pentru mine un nou prilej de a-mi manifesta adeziunea la politica partidului prin rezultate în producţie. Lucrez în fabrică de peste 4 ani, ne spunea,la rîndul său, Constantin Iacobescu, operator la secţia a ll-a extracţie-streptomicină. Am păşit poarta fabricii din prima zi a acestui an cu dorinţa fermă de a-mi continua studiile la liceul industrial în specialitatea de tehnician chimist. Este o meserie de care m-am îndrăgostit şi în care sunt convins că voi obţine succese de seamă pentru a cinsti astfel cel de al X-lea Congres al partidului. In laboratorul de micologie am găsit-o pe Vasilica Burgă, biolog, lucrînd la studiul anomaliilor In fermentaţia streptomicinei, început cu două luni în urmă şi pe care doreşte ca, împreună cu ceilalţi colegi, sâ-l finalizeze cu succes in cinstea măreţelor evenimente sărbătoreşti ale patriei şi partidului din acest an. Aici, la Fabrica de antibiotice, prima zi de lucru nu se deosebeşte de celelalte. Şi totuşi fiecare gîndeşte şi se străduieşte să urce încă o treaptă o dată cu noul an. Eug. Zidărija A In pagina a 4-a Declaraţiile primului ministru al R. D. Vietnam , în legătură cu evenimentele din Orientul Apropiat 1.001 de revelioane La ora bucuriei Blaşina noastră aleargă grăbită pe traseul de la sfirşitul anului 1968. In goană trec momentele de la hotarul dintre ani. Paharele, ce după obicei se dăruiesc pline şi generoase, simbolizează noul an născut, moment esenţial, emoţionant. Se apropie ora 12, miezul celei mai lungi nopţi a anului, noaptea de revelion. Cronos, bătrlnul zeu, aşteaptă nerăbdător să-ţi mănlnce Încă un fiu, cum spune vechiul mit. Cîteva minute doar... Tic-tacul măsurat al ceasornicelor este urmărit cu emoţie. Pahare ridicate, închinînd pentru bucurie şi fericire. La mulţi ani ! In noaptea aceasta, cind nimeni nu doarme, e plăcut şi interesant să urmăreşti glodurile autor şi altor oameni, pe chipurile cărora poţi descoperi sănătate morală, optimism şi certitudinea realizării unor visuri îndrăzneţe. Iată pentru ce, noi, o echipă de reporteri, ne-am propus să participăm in această noapte la 11.001 de revelioane“, in momentul în care Anul Nou se desprinde de cel vechi, căruia Începem să-i spunem de acum ,anul trecut". Noaptea ieşeană nu seamănă cu nopţile nici unul alt oraş. De fapt, nici nu-i poţi spune noapte. E o lumină crepusculară, aidoma, credem, cu nopţile albe ale nordului. Intr-adevăr, neonul străzilor şi al vitrinelor, fluorescenta violetă şi verde a reclamelor luminoase, puzderia scinteilor ce năpădesc imensa Uzină metalurgică sau ale cuptoarelor turnătoriei de la .Nicotină" sunt cadrul locului feeric de lumină ce învăluie din toate părţile laşul nostru cel de toate zilele. Popas la Uzina de fibre sintetice din zona industrială a laşului, care-şi sărbătoreşte primul revelion in plină acţiune de închegare, intr-o erupţie de bucurie care face ca această cetate a chimiei să pară o cetate de basm sub ninsoarea ce continuă să cadă. Majoritatea celor care lucrează in uzină sunt linen. Dintre ei distingem un grup de trei muncitori, care sunt la primul lor revelion de oameni maturi, cu salariu, dintre care doi sunt absolventi din promoţia 1968 a Scolii profesionale de petrol-chimie, iar cel de-al treilea s-a calificat aici, la locul de muncă, in timp ce uzina creştea cărămidă cu cărămidă şi conductă cu conductă in jurul lui. Deşi ieşiseră toti trei din schimbul de dimineaţă, s-au oferit să se întoarcă pentru a petrece revelionul supraveghind instalaţiile de aburi de la secţia de filare, care se află in probe tehnologice ca şi alte secţii ale uzinei. Cei trei tineri sunt: Cristea Oprea: — In noaptea de Anul Nou nu m-aş fi simţit nicăieri mai aproape de bucuria tuturor oamenilor care intimpină un nou an, decit aici, printre aceste instalaţii, care pentru mulţi ani deacum Încolo vor constitui, locul meu de muncă , loan Neculas . Ca şi colegul meu, şi eu sunt dict Călăraşi, uid, am făcut şcoala şi unde rudele şi prietenii mei petrec revelionul. La ora 0, cînd toţi vor ridica paharele pentru noul an, pentru mai bine, pentru împlinirea tuturor dorinţelor, voi ridica şi eu un gună pentru Călăraşul copilăriei mele, pentru toţi ai mei dragi de acolo, dorindu-mi ca aici, la Iaşi, oraşul pe care-l voi numi de-acum al meu, să dovedesc tot ceea ce pot, hotărîrea mea de a munci din ce in ce mai bine . C-tin Mazilit: — La miezul nopţii mă voi glndi la toţi ceilalţi tovarăşi de muncă ai noştri care petrec revelionul la »Bolta Rece". . Anul care vine va fi de fapt primul an al uzinei, clnd pe porţile ei vor ieşi primele tone de produse. Aşa incit ne doresc nouă, tuturor, cu mai multe succese, un an rodnic şi bogat ! ? Urărilor lor II s-a alăturat şi tânăra ingineră Marioara Gavrilaş, pentru care anul 1968 a fost un an esenţial, a terminat Facultatea de chimie industrială la Iaşi şi s-a căsătorit cu un coleg de facultate, actual tovarăş de muncă din uzină, inginerul Georgian Gavrilaş. Pentru a verifica dacă urările lor ,au efectul scontat, am Încercattemperatura" la „Bolta Rece". rinul Nou putea veni fiind sigur că va fi primit ci căldură de colectivul de muncă al Uzinei de libii sintetice. Pentru primirea noului ai s-a pregătit un timp şi Ionel Aramă, muncitor ! Uzina metalurgică, care I întrebare 3 cum Anul Nou, ne-a răspuns — Cu o masă nicăreaU şi un , pahar de vin bun plin ochi I cu rezultat bune in muncă, unde au fost mereu evidenţiat, ci satisfacţia de a fi tatăl i trei copii, doi băieţi şi iată, dintre care ultimul, „ primul săurevelion", şi anul care a venit vrem să urmez şi şcoala de maiştri, ori să încep Făcultatea de mecanică. Am ascultat cu emoţie acun cîteva minute cuvintarea televizată a tovarăşulu Nicolae Ceauşescu. Dorest ca cea de-a 25-a aniversare a eliberării şi Congresul al X-lea al partidulu să fie intîmpinate cu rezultate deosebite. Eu şi tovarăşii mei ne-am angaja, să depăşim planul''la' tot ' indicatorii. împreună cu el, sărbătorea revelionul şi Ioan David, fost tovarăş de uzină, care acum a terminat şcoala de maiştri pentru Ţesătoria de mătase şi se pregăteşte pentru examenul de proiect. Suntem o familie studioasă, aş zice. Eu învăţ şi nevastă-mea Învaţă Îşi cadre in anul Ili la I.S.E., la secţia fără frecvenţă. Avem un copil de un an jumătate. Anul care vine ne găseşte uniţi şi fericiţi. Revelionul la complexul N. Aldin Ioan Sachelarie Foto G. Paul (continuare in pag. a 2-a) Muzică, dans, veselie. Un cadru nimerit în care participanţii la revelionul tineretului, găzduit de Casa de cultură a tineretului şi studenţilor, au în-tîmpinat Anul Nou. Pentru fericire, sănătate şi noi succese închine paharele membrii şi invitaţii familiei metalurgistulu Ionel Aramă. Pe uliţele Tomeştilor au pornit a răsuna glasurile urătorilor!