Flacăra Iaşului, ianuarie 1969 (Anul 25, nr. 6938-6962)

1969-01-03 / nr. 6938

ANUL XXV, Nr. 6938 FINERI 3 IANUARIE 1969 4 PAGINI 36 DANI Cuvîntarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU rostită la posturile de radio şi, televiziune cu prilejul ' "'Anului Nou Dragi tovarăşi şi prieteni,­­Cetăţeni ai Republicii Socialite România, Vom încheia, peste cîteva minute, încă un an de muncă, de rodnice eforturi creatoare, de succese şi victorii pe drumul Socialismului. Acum, înainte ca nolegiul să sune sfârşitul anului, privirile ni se îndreaptă spre 1 S3 cu încredere şi optimism, cu hotărîrea de a face să înfiorască şi mai puternic scumpa noastră patrie. In cursul anului 1968 s amplificat şi s-a perfecţionat activitatea în sfera producţiei de bunuri materiale, au con­tinuat, dinamic, industrializarea­ socialistă a ţării, moderniza­rea agriculturii, dezvoltarea ştiinţei, artei şi culturii, a sporit bogăţia naţională a poporului rm­ân. Ca rezultat al creşterii ve­nitului naţional, s-a îmbunătăţit nivelul de trai material şi spi­ritual al populaţiei de la oraşe­­ sate ; statul socialist a investit noi şi importante fonduri pent­u ridicarea economico-socială a judeţelor, oraşelor şi comunelor pentru construcţia de locuinţe, pentru nevoile social-culturale ale oamenilor muncii. In anul 1968, din iniţiativa Comitetului Central al partidului, în ţara noastră s-a desfăşurat intensă activitate social-politică pentru perfecţionarea relaţiilor socialiste de producţie, a întregii organizări a societăţii, pentnu adîncirea democraţiei, întărirea legalităţii, promovarea fermă ,­ principiilor de echitate şi jus­tiţie socială. In­ procesul­­ desăvîrşirii social sacului s-a cimentat si mai pe­­term­e aliantal dintre cla­f» » nezdruncinat dintre munci frăţească dintre poporul romă s-a întărit coeziunea naţiunii neabătut — sub conducerea I drumul larg al progresului si . .ii-'-v-i trieime , m­lrafee, de. tot ani­i intelectuali, prietenia şi naţionalităţile coc'.ucuitoare, noastre socialiste care păşeşte ru­dului Comunist Român — pe ivilizaţiei. Dragi tovarăşi, In faţa tuturor stă sarcina Îndeplinirii exemplare a planu­lui celui de al 4-lea an al cincinalului, însufleţite de un fier­binte patriotism, de hotărîrea fermă de a da viaţă politicii partidului, de a spori şi mai mult puterea economică a patriei, organizaţiile judeţene de partid institutele de cercetare şi pro­iectare, colectivele de oameni ai muncii s-au angajat, în cadrul unei ample întreceri pe ţară, să depăşească prevederile planului, să realizeze înainte de termen obiectivele programului de in­vestiţii, să sporească eficienţa activităţii economice şi contri­buţia cercetării ştiinţifice la dezvoltarea patriei. Ingăduiţi-mi dragi tovarăşi prieteni, ca acum, în pragul­­Anului Nou, să vă felicit din toată inima şi să vă urez tuturor — muncitori, ţărani, intelectuali, oameni ai muncii fără deose­bire de naţionalitate, bărbaţi, femei, tineri şi vîrstnici, fii ai marii familii a României — succese strălucite în activitatea entuziastă consacrată înfloririi naţiunii noastre socialiste, întărind continuu orînduirea nouă, punindu-i tot mai deplin în valoare superioritatea, uriaşele ei resurse de progres, ne îndeplinim nu numai o sacră îndatorire naţională, ci şi o înaltă obligaţie internaţională, contribuind la întărirea sistemului­­mon­dial al socialismului, la creşterea influenţei ideologiei marxist­­ieniniste în lume, la sporirea forţei marelui front antiimperialist. Anul care a trecut a intrat în istoria zbuciumată a umani­­tăţii, adît prin noi succese ale forţelor păcii, cit şi prin eveni­mente care au întunecat orizontul vieţii internaţionale. In acest an a continuat războiul din Vietnam,­ au rămas deschise focare de încordare care periclitează pacea, toate acestea sporind sentimentul de teamă și neîncredere în rîndul popoarelor. Am salutat încetarea bombardamentelor Statelor Unite ale Americii în Republica Democrată Vietnam, dar trebuie mers mai departe pentru a se pune definitiv capăt războiului împotriva poporului vietnamez , trebuie depuse noi eforturi pentru lichidarea conflictu­lui din Orientul Mijlociu. In anul ce vine, interesele majore ale popoarelor impun noi şi energice eforturi pentru soluţionarea conflictelor, pentru evitarea reeditării războiului rece, pentru destindere, pentru întărirea securităţii pe continentul european şi in Întreaga lume, pentru a face să triumfe In viaţa interna­ţională respectul dreptului fiecărui popor de a şl hotărî singur soarta, respectul principiilor Independenţei şl suveranităţii na­ţionale, ale egalităţii te drepturi intre toate statele. MUitînd activ in rlndul forţelor înaintate ale contempors ^ r’oticjrr,» . frs ^ofr*rt»irU~ #r=J.V rirli unităţi, ţărilor jfod&n­si* a mişcării dorainiste şi muncito­reşti, creării unei Iutei mai bune, mai drepte, instaurării unul climat de încredere şî tuî'. 'egere Intre popoare, dezvoltări! cola­borării intre naţiuni pe terenul construcţiei paşnice, excluderi) definitive a războiului din viața planetei noastre. Ne exprimăm convingerea că forţele progresului vor reuşi să zădărnicească planurile agresive ale reacţiunii, ale Impe­rialismului, işi vor afirma superioritatea, vor impune voinţa de pace a întregii omeniri. Fie ca Anul Nou să aducă poporului român satisfacţii tot mai mari in împlinirea aspiraţiilor sale de fericire şi pros­­peritate, să marcheze victorii noi in lupta popoarelor pentru pace şi progres, înainte de a răsuna prima bătaie de ceas a Anului Nou, să adresez, tuturor, dragi compatrioţi, tradiţionala­­rare stră­moşească: „l­a mulţi ani1". Doresc fiecăruia ani mulţi şi fericiţi, împlinirea dorinţelor şi aspiraţiilor de mai bine ! Să ridicăm paharul pentru clasa muncitoare, ţărănimea cooperatistă, Intelectualitatea patriei noastre, pentru întregul popor eroic constructor al societăţii socialiste ; pentru Partidul Comunist Român, conducătorul încercat al naţiunii noastre; pentru propăşirea materială şi spirituală a României ; pentru socialism, pentru pace şi colaborare între popoare! Spor la muncă , în noul an! "Am început un nou an de muncă, al patrulea din actua­lul cincinal, an hotărîtor pen­tru îndeplinirea sarcinilor tra­sate de Congresul al IX-lea al partidului, anul în care vom sărbători cea de a 25-a aniversare a eliberării­­ patri­ei și vom întîmpina cu deo­sebite realizări în toate do­meniile Congresul al X-lea al P.C.R. Un an în care se va contura mai din plin avîntul ţării şi poporului nostru pe calea socialismului. Industria judeţului nostru se află in plină înflorire, ritmul ei anual de dezvoltare fiind de 14,6 la sută, superior ce­lui stabilit a se realiza la scara economiei naţionale. A­­ceasta dovedeşte în modul cel mai convingător politica eco­nomică a partidului şi statu­lui nostru de a ridica judeţele rămase în urmă, care au moş­tenit o slabă dezvoltare de la regimul burghezo-moşieresc. In anii socialismului, cen­trului cultural ieşean de vechi tradiţii i s-a adăugat o in­dustrie de înalt nivel tehnic care face cinste nu numai nouă, ieşenilor, ci întregii ţări. Ridicarea economică a a­­tras după sine importante pre­­f---ro «orie1®' care atestă gra­dul tot mai înalt de civiliza­ţie, ascensiunea continuă, spre o vastă reînnoire spirituală a populaţiei de pe meleagurile noastre. Dacă în 1960 erau în judeţul Iaşi 73.000 de salariaţi, numărul acestora a ajuns în 1968 la 148.000. Dacă numărul muncitorilor era în 1950 de numai 6.300, în 1968 au fost 82.000. Anul 1969 aduce economiei înşene investiţii de aproape un miliard de lei, ceea ce va însemna p­unerea în funcţiune a noi obiective industriale, modernizarea altora, înce­perea a noi re­strucţii. Toate acestea vo­r spori ponderea clasei municiioare în totalul populaţiei, cu urmări din ce­le mai positive pentru pro­gresul social. Planul fit, producţie pentru acest an PVvede atît creş­terea volum­lu­i, producţiei cit şi diversificarea­­ ei, asimi­larea de noi produse de care are nevoie economia naţiona­lă. Numai sforul de producţie care se va iregistra in acest an faţă de anul trecut întrece de 5 ori întreaga producţie industrială care se obţinea în judeţul Iaşi !Cu 19 ani în ur­mă. O mare dezvoltare va cu­noaşte în acest an producţia de maşini­­ şi­­utilaje pentru construcţii­­ pentru construc­ţii de drum­uri la Uzina me­canică „Nicolina", sporirea şi diversificarea producţiei de ţevi şi pro­­ie la Uzina me­talurgică, fo­şirea volumului şi gamei de a­ntibiotice, de pro­duse din nise plastice, de produse ale­ industriei uşoare şi ale industriei alimentare. Unităţile din agricultura ju­deţului nostru şi-au propus ca în anul acesta să acorde o mai mare atenţie folosirii pă­­mîntului şi utilajelor în ve­derea creşterii producţiei a­­gricole, să sporească şeptelul şi să-i acorde o îngrijire su­perioară pentru a se obţine producţii sporite de carne şi lapte. In planurile oamenilor de şti­inţă, anul 1969 se înscrie cu noi temsţ­din cercetare care să răspundă în gradul cel mai Înalt cerinţelor dezvoltării e­­conomiei ţării, care să expri­me caracterul specific al ştiin­ţei contemporane — acela de a fi o importantă forţă de producţie. La Plenara Comite­tului Central din decembrie trecut, tovarăşul Nicolae Ceauşescu atrăgea atenţia a­­supra necesităţii materializării in producţie a cercetărilor, a aşezării mai ferme a cerce­tării pe baze economice con­tractuale. Avem convingerea că oamenii de ştiinţă ieşeni vor răspunde cu fapte concre­te cerinţelor economiei socia­liste, transformed proiectele lor in realităţi cu care să se mîndrească întreaga ţară. Anul 1969 începe într-un puternic entuziasm, concretizat in importante angajamente a căror îndeplinire impune o bună organizare a producţiei şi a muncii, manifestarea unui puternic spirit de iniţiativă. Angajamentul oamenilor mun­cii d­in judeţul Iaşi arată nu numai un puternic entuziasm în întrecerea socialistă, ci şi posibilităţile reale de a con­tribui cu noi realizări la dez­voltarea economică a patriei şi implicit la ridicarea nive­lului de trai al întregului popor. Ne-am angajat ca in industrie, pe seama creş­terii productivităţii mun­cii, să obţinem o produc­ţie suplimentară de 65 de milioane de lei, să redu­cem cheltuielile faţă de cele planificate cu 25 de milioane de lei, ceea ce va însemna, intre altele, (continuare in pag. a 3-a) [■■■HlPro/efoirr din toate tarife, uniți-vă! Orpai al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean provizoriu . PRIMA ZI DE LUCRU VALOAREA MINUTELOR Sunt multe ocazii cînd timpul se mă­soară in minute. Minute preţioase pe care uneori es­te imposibil să le estimezi. Tocmai valoarea deosebită a acestei fracţiuni de timp determină ca ritmul obişnuit de muncă să nu se schimbe cu nimic în unele fabrici ie­şene în aceste zile de sărbători tradi­ţionale, în momen­tele de hotar ale celor doi ani. Ieri am poposit la Fabrica de an­tibiotice, în mijlo­cul unor oameni destoinici care au lucrat fără între­rupere in aceste zile şi pentru care fiecare minut are semnificaţia lui. .. Dacă s-ar­ în­trerupe numai pen­tru un minut proce­sul tehnologic, ne relata ing. .Victor Călătoru­, dispecer de serviciu, fabrica ar înregistra pier­deri de sute de mii de lei. Intr-adevăr, am găsit în toate sec­ţiile fabricii tineri şi vîrstnici, femei şi bărbaţi, într-un cu­­vînt un colectiv ca­re-şi cunoaşte me­seria şi care lucrea­ză la entuziasm, hotărît să obţină noi succese în în­trecerea socialistă in întimpinarea ce­lei de a 25-a ani­versări a eliberării patriei şi a ■ Con­gresului al X-lea al partidului. - Am 23 de ani şi am absolvit fa­cultatea în anul 1968, ne spunea ing. Elena Chelă­­rescu, şefă de schimb la noua secţie de biostimu­­latori. Venirea mea în fabrică în anul trecut a coincis cu intrarea în probe tehnologice a a­­cestei secţii şi de aceea aş putea să spun că rodajul noilor instalaţii constituie şi „roda­jul” cunoştinţelor mele căpătate pe băncile facultăţii. Anul 1969 consti­tuie pentru mine un nou prilej de a-mi manifesta a­­deziunea la politi­ca partidului prin rezultate în pro­ducţie.­­ Lucrez în fa­brică de peste 4 ani, ne spunea,­la rîndul său, Con­stantin Iacobescu, operator la secţia a ll-a extracţie-strep­­tomicină. Am păşit poarta fabricii din prima zi a acestui an cu dorinţa fer­mă de a-mi conti­nua studiile la li­ceul industrial în specialitatea de tehnician chimist. Este o meserie de care m-am îndră­gostit şi în care sunt convins că voi obţine succese de seamă pentru a cinsti astfel cel de al X-lea Congres al partidului. In laboratorul de micologie am gă­sit-o pe Vasilica Burgă, biolog, lu­­crînd la studiul a­­nomaliilor In fer­mentaţia streptomi­­cinei, început cu două luni în urmă şi pe care doreşte ca, împreună cu ceilalţi colegi, sâ-l finalizeze cu suc­ces in cinstea mă­reţelor evenimente sărbătoreşti ale­ pa­triei şi partidului din acest an. Aici, la Fabrica de antibiotice, pri­ma zi de lucru nu se deosebeşte de celelalte. Şi totuşi fiecare gîndeşte şi se străduieşte să urce încă o treap­tă o dată cu noul an. Eug. Zidărija A In pagina a 4-a Declaraţiile primului ministru al R. D. Vietnam , în legătură cu evenimentele din Orientul Apropiat 1.001 de revelioane La ora bucuriei Blaşina noastră aleargă grăbită pe traseul de la sfirşitul anului 1968. In goa­nă trec momentele de la ho­tarul dintre ani. Paharele, ce după obicei se dăruiesc pline şi generoase, simbo­lizează noul an născut, mo­ment esenţial, emoţionant. Se apropie ora 12, mie­zul celei mai lungi nopţi a anului, noaptea de revelion. Cronos, bătrlnul zeu, aş­teaptă nerăbdător să-ţi mă­­nlnce Încă un fiu, cum spu­ne vechiul mit. Cîteva mi­nute doar... Tic-tacul mă­­surat al ceasornicelor este urmărit cu emoţie. Pahare ridicate, închinînd pentru bucurie şi fericire. La mulţi ani ! In noaptea aceasta, cind nimeni nu doarme, e plăcut şi interesant să urmăreşti glodurile au­tor şi al­tor oa­meni, pe chipurile cărora poţi descoperi sănătate morală, optimism şi certi­tudinea realizării unor­ vi­suri îndrăzneţe. Iată pentru ce, noi, o echipă de repor­teri, ne-am propus să par­ticipăm in această noapte la 11.001 de revelioane“, in momentul în care Anul Nou se desprinde de cel vechi, căruia Începem să-i spunem de acum ,anul trecut". Noaptea ieşeană nu sea­mănă cu nopţile nici unul alt oraş. De fapt, nici nu-i poţi spune noapte. E o lu­mină crepusculară, aidoma, credem, cu nopţile albe ale nordului. Intr-adevăr, neo­nul străzilor şi al vitrine­lor, fluorescenta violetă şi­­ verde a reclamelor luminoa­se, puzderia scinteilor ce­­ năpădesc imensa Uzină metalurgică sau ale cuptoa­relor turnătoriei de la .Ni­cotină" sunt cadrul locului feeric de lumină ce învă­luie din toate părţile laşul nostru cel de toate zilele. Popas la Uzina de fibre sintetice din zona industria­lă a laşului, care-şi sărbă­toreşte primul revelion in plină acţiune de închegare, intr-o erupţie de bucurie care face ca această­ ce­tate a chimiei să pară o cetate de basm sub nin­soarea ce continuă să ca­dă. Majoritatea celor care lucrează in uzină sunt linen. Dintre ei distingem un grup de trei muncitori, care sunt la primul lor revelion de oameni maturi, cu­­ salariu, dintre care doi sunt absol­venti din promoţia 1968 a Scolii profesionale de pe­­trol-chimie, iar cel de-al treilea s-a calificat aici, la locul de muncă, in timp ce uzina creştea cărămidă cu cărămidă şi conductă cu conductă in jurul lui. Deşi ieşiseră toti trei din schim­bul de dimineaţă, s-au ofe­rit să se întoarcă pentru a petrece revelionul suprave­ghind instalaţiile de aburi de la secţia de filare, care se află in probe tehnologice ca şi alte secţii ale uzinei. Cei trei tineri sunt: Cristea Oprea: — In noaptea de Anul Nou nu m-aş fi simţit nicăieri mai aproape de bucuria tuturor oamenilor care in­­timpină un nou an, decit aici, printre aceste instalaţii, care pentru mulţi ani de­­acum Încolo vor constitui, locul meu de muncă , loan Necula­s . Ca şi colegul meu, şi eu sunt dict Călăraşi, ui­d, am făcut şcoala şi unde rudele şi prietenii mei pe­trec revelionul. La ora 0, cînd toţi vor ridica paha­rele pentru noul an, pentru mai bine, pentru împlini­rea tuturor dorinţelor, voi ridica şi eu un gună pentru Călăraşul copilăriei mele, pentru toţi ai mei dragi de acolo, dorindu-mi ca aici, la Iaşi, oraşul pe care-l voi numi de-acum al meu, să dovedesc tot ceea ce pot, hotărîrea mea de a munci­­ din ce in ce mai bine . C-tin Mazilit: — La miezul nopţii mă voi glndi la toţi ceilalţi tovarăşi de muncă ai noştri care petrec revelionul la »Bolta Rece". . Anul care vine va fi de fapt primul an al uzinei, clnd pe por­ţile ei vor ieşi primele to­ne de produse. Aşa incit ne doresc nouă, tuturor, cu­ mai multe succese, un an rodnic şi bogat ! ? Urărilor lor II s-a alătu­rat şi tânăra ingineră Ma­­rioara Gavrilaş, pentru ca­re anul 1968 a fost un an esenţial, a terminat Facul­tatea de chimie industrială la Iaşi şi s-a căsătorit cu un coleg­­ de facultate, ac­tual tovarăş de muncă din uzină, inginerul Georgian Gavrilaş. Pentru a verifica dacă u­­rările lor ,au efectul scon­tat, am Încercat­­tempera­tura" la „Bolta Rece". ri­nul Nou putea veni fiind sigur că va fi primit ci căldură de colectivul de muncă al Uzinei de libii sintetice. Pentru primirea noului ai s-a pregătit un timp şi I­onel Aramă, muncitor ! Uzina metalurgică, care I întrebare 3 cum Anul Nou, ne-a răspuns — Cu o masă nicăreaU şi un , pahar de vin­­ bun plin ochi I cu rezultat bune in muncă, unde au fost mereu evidenţiat, ci satisfacţia de a fi tatăl i trei copii, doi băieţi şi­­ iată, dintre care ultimul, „ primul său­­revelion", şi anul care a venit vrem să urmez şi şcoala de maiştri, ori să încep Făcul­tatea de mecanică. Am­ ascultat cu emoţie acun cîteva minute cuvintarea televizată a tovarăşulu Nicolae Ceauşescu. Dorest ca cea de-a 25-a aniver­sare a eliberării şi Congre­sul al X-lea al partidulu să fie intîmpinate cu rezul­tate deosebite. Eu şi to­varăşii mei ne-am angaja,­­ să depăşim planul''la' tot ' indicatorii. împreună cu el, sărbăto­rea revelionul şi Ioan David, fost tovarăş de u­­zină, care acum a terminat şcoala de­ maiştri pentru Ţesătoria de mătase şi se pregăteşte pentru examenul de proiect. Suntem o familie stu­dioasă, aş zice. Eu învăţ şi nevastă-mea Învaţă Îşi cadr­e in anul Ili la I.S.E., la secţia fără frecvenţă. Avem un copil de un an jumă­­tate. Anul care vine ne găseşte uniţi şi fericiţi. Revelionul la complexul N. Aldin Ioan Sachelarie Foto G. Paul (continuare in pag. a 2-a) Muzică, dans, veselie. Un cadru nimerit în care participanţii la revelionul tineretului, găzduit de Casa de cultură a tineretului şi studenţilor, au în-­­­tîmpinat Anul Nou. Pentru fericire, sănătate şi noi succese închine paharele membrii şi invitaţii familiei metalurgistulu Ionel Aramă. Pe uliţele Tomeştilor au pornit a răsuna glasurile urătorilor!

Next