Flacăra Iaşului, mai 1969 (Anul 25, nr. 7039-7064)
1969-05-16 / nr. 7051
ANUL XXI, Nr. 7051 VINERI 16 PIAI 1969 4 PAGINI 30 BANI Proletari din toate țárile, unifi-vá! Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean La Institutul agronomic din Iaşi La capătul Căii 23 August din Iaşi a răsărit un nou orăşel studenţesc, complexul Institutului agronomic, care vine să îmbogăţească edificiile ridicate în aceşti ani pentru nevoile procesului instructiv-educativ, adăugind o nouă salbă oraşului nostru cu veche tradiţie de cultură, ce se continuă astăzi într-o ambianţă favorabilă dezvoltării valorilor spirituale, pregătirii cadrelor de mâine, necesare patriei socialiste. Cele şase pavilioane noi, destinate facultăţilor de medicină veterinară şi zootehnie, catedrei de mecanizare, chimiei, bibliotecii, a sălilor de sport şi gimnastică etc. alcătuiesc un ansamblu de o eleganţă şi frumuseţe ce egalează măreţele construcţii din zona industrială a Iaşului, chemat astăzi şi la o puternică viaţă economică. inaugurarea acestui spaţiu de învăţămînt, care constituie o nouă dovadă a grijii, partidului, şi statului nostru pentru condiţiile optime de studiu şi de viaţă ale tineretului studios, a avut loc într-o atmosferă plină de entuziasm. La această festivitate au luat parte tovarăşii: Leonte Răutu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Miu Dobrescu, prim-secretar al Comitetului judeţean de partid, preşedintele Consiliului popular judeţean, acad. Ştefan Balan, ministrul învăţămîntului, acad. Cristofor Simionescu, preşedintele Filialei Iaşi a Academiei, conf. univ. Petre Malomete, secretar al Comitetului judeţean de partid, Ioan Manciuc, prim-secretar al Comitetului municipal de partid, preşedintele Consiliului popular municipal. Au mai participat rectori, prorectori, decani şi alte cadre didactice de la institutele de învăţămînt superior din Iaşi, reprezentanţi ai institutelor agronomice din ţară, studenţi, directori ai staţiunilor experimentale agricole din Moldova, reprezentanţi ai instituţiilor de cultură şi artă, ai întreprinderilor de proiectări şi construcţii, activişti de partid şi de stat, ziarişti. In holul pavilionului nr. 1 al Facultăţii de medicină veterinară, tovarăşul Leonte Răutu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, a tăiat panglica inaugurală, marcînd astfel momentul solemn ce va rămîne înscris în memoria participanţilor la această manifestare. A urmat şedinţa festivă de inaugurare. La masa prezidiului au luat loc tovarăşii: Leonte Răutu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Miu Dobrescu, prim-secretar al Comitetului judeţean de partid, preşedintele Consiliului popular judeţean, acad. Ştefan Balan, ministrul învăţămîntului, acad. Cristofor Simionescu, preşedintele Filialei Iaşi a Academiei, prof. dr. docent. Mihai Răvăruţ, rectorul Institutului agronomic ieşean, prof. dr. Al. Lazăr, secretarul comitetului de partid din institut, Ionel Costandache, student anul V medicină veterinară. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de prof. dr. docent Mihai Răvăruţ care, în numele consiliului profesoral, al întregului corp didactic şi al studenţilor institutului, a urat tuturor oaspeţilor un călduros bunvenit. Totodată, vorbitorul a făcut o trecere în revistă a principalelor etape de dezvoltare a acestui lăcaş de învăţămînt, arătînd că înfiinţarea sa, susţinută de cărturari de seamă, printre care mai ales de Ion Ionescu de la Brad, a fost legată de aspiraţiile fierbinţi şi de dorinţele de mai bine ale înaintaşilor privind agricultura noastră şi starea socială a ţărănimii. După ce a trecut în revistă greutăţile începutului, vorbitorul a menţionat că adevărata înflorire a învăţămîntului agronomic începe după 23 August 1944, cînd se lărgeşte în întreaga ţară reţeaua unităţilor de învăţămînt superior, iar facultatea de agronomie din Iaşi se transformă în institut. Conducerea partidului şi statului nostru şi-a îndreptat permanent atenţia spre creşterea bazei materiale necesare desfăşurării procesului instructiv-educativ şi, drept urmare, în cadrul dezvoltării generale a învăţămîntului superior din ţara noastră, Institutul agronomic ieşean cunoaşte un ritm greu de egalat. De la cîteva încăperi răzleţe din localul Universităţii ,„Al. I. Cuza", s-a ajuns la un complex propriu, care cuprinde trei mari corpuri de clădiri, clinici, laboratoare modern utilaje cămine şi cantine, sală de sport, staţiune didactică experimentală etc. Minunatelor condiţii de viaţă, şi de muncă, create de partidul şi statul nostru, studenţii le-au răspuns totdeauna cu neprecupeţite eforturi pentru pregătirea lor ca viitori specialişti necesari agriculturii, iar cadrele didactice au răspuns cu promptitudine şi entuziasm la chemările organelor de partid şi de stat pentru sprijinirea unităţilor agricole. Zestrea nouă a institutului cu care ne mîndrim în prezent — a spus vorbitorul — ne umple inimile de bucurie şi ne determină să ne îndreptăm gîndurile pline de mulţumire şi recunoştinţă către conducerea partidului şi statului nostru, către tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru crearea în acest străvechi (continuare in pag. a 2-a) Festivitatea inaugurării noilor spații de învățămînt Către TELEGRAMA Comitetul Central al Partidu Comunist Român TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU secretar general al C.C. al P.C.R. BUCUREŞTI In anul celei de a XXV-a aniversări a eliberării României de sub jugul fascist, cadrele didactice, studenţii, personalul tehnico-administrativ din Institutul agronomic „Ion Ionescu de la Brad“, întreaga cetate universitară a Iaşului trăiesc bucuriile şi emoţiile unui eveniment deosebit — inaugurarea noului complex de construcţii ale facultăţilor de zootehnie şi medicină veterinară — rod al grijii profunde şi consecvente pe care partidul nostru îl manifestă faţă de asigurarea condiţiilor optime de desfăşurare a procesului instructiv-educativ aflat în plină dezvoltare şi perfecţionare. In cei peste 60 de ani de activitate, dar mai ales în ultimul sfert de veac, institutul nostru a pregătit un puternic şi numeros detaşament de specialişti, care a contribuit şi contribuie tot mai activ la îmbogăţirea patrimoniului ştiinţei agricole din România, la dezvoltarea multilaterală a agriculturii noastre socialiste. Momentul festiv pe care-l trăim astăzi ne prilejuieşte reafirmarea înaltelor sentimente de stimă şi preţuire pe care le nutrim faţă de Conducerea partidului, faţă de Dumneavoastră, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, mulţumindu-vă fierbinte pentru sprijinul deosebit de preţios pe care ni l-aţi acordat pentru ridicarea acestor moderne clinici şi laboratoare şi care oferă condiţii minunate extinderii procesului de învăţămînt şi cercetării ştiinţifice, întregind armonios salba construcţiilor durate în anii socialismului în prestigioasa cetate a culturii ieşene. Suntem conştienţi de locul şi importanţa agriculturii în economia noastră socialistă, precum şi de marele rol pa care trebuie să-l îndeplinească specialiştii cu înaltă calificare în acest însemnat domeniu de activitate. Ingăduiţi-ne de aceea să ne exprimăm hotărîrea fermă de a nu precupeţi nici un efort pentru instruirea multilaterală a viitorilor specialişti chemaţi să contribuie la ridicarea agriculturii româneşti la nivelul imperativelor pe care le implică progresul contemporan. Vom stărui cu şi mai multă ardoare în activitatea noastră ştiinţifică pentru elaborarea şi extinderea în producţie a unor noi şi cu mai eficiente metode tehnologice care să permită valorificarea în cel mai Înalt grad a condiţiilor de climă şi de sol ale plaiurilor Moldovei, pentru sporirea continuă a potenţialului productiv din unităţile agricole socialiste. Exprimîndu-ne adinca recunoştinţă pentru tot ceea ce se înfăptuieşte in Patria noastră prin grija partidului. In scopul dezvoltării şi perfecţionării continue a procesului de învăţămînt, asigurăm Comitetul Central al Partidului, pe Dumneavoastră, scumpe tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că ne vom consacra toată puterea de muncă, capacitatea, experienţa şi întregul nostru elan creator pentru a face din acest aşezămint un nestins focar de ştiinţă şi de plămădire a viitorilor specialişti în domeniul agriculturii, că vom lupta fără preget pentru înfăptuirea politicii interne şi externe promovată de partid, pentru înflorirea multilaterală a scumpei noastre patrii, România socialistă. RECTOR SECRETARUL COMITETULUI DE PARTID, Prof. dr. docent M. Răvăruț Prof. dr Alex. Lazăr Moment festiv: se taie panglica Inaugurală. Foto: G. Paul Vedere generalii noului complex Institutul agronomic „Ion Ionescu de la Brad*| foto: G. Paul De la propuneri la fapte Consiliul popular al comunei Scînteia manifestă o preocupare permanentă pentru traducerea în viaţă a propunerilor făcute de cetăţeni cu prilejul campaniei electorale. S-au stabilit măsuri precise pentru soluţionarea lor şi, cu concursul larg al deputaţilor şi al cetăţenilor, s-a trecut la înfăptuirea lor. Astfel, cu sprijinul Direcţiei tehnice şi cu contribuţia unui mare număr de cetăţeni, în frunte cu deputaţii, la intrarea în satul Boroseşti a fost construit un pod din tuburi de beton cu diametru mare. In circumscripţiile nr. 10 şi 12 au fost construite două podeţe de beton. Reamenajarea drumului de la gară pînă la dispensarul uman, prin aşternere de piatră şi nisip, construirea a 3 fîntîni din tuburi de beton la Scînteia şi a altor 3 din piatră la Boroseşti, redeschiderea grădiniţei de copii din Rediu se numără, de asemenea, printre propunerile care au fost înfăptuite. In aceste acţiuni s-au evidenţiat deputaţii şi numeroşi cetăţeni din circumscripţiile nr. 4, 6, 14, 15, 16, 31, 32, 41 şi altele. La Uzina mecanică Paşcani Metal şi lemn economisit O serie de înnoiri de domeniul tehnologiei, care şi-au făcut loc în ultima, vreme la Uzina mecanică de reparat material rulant Paşcani, au condus şi la însemnate economii de metal şi lemn. In primele 4 luni ale anului 1969 acestea se cifrează la peste 65 tone de metal şi 120 m.c. cherestea de stejar, ceea ce reprezintă o depăşire substanţială a angajamentului luat în întrecerea socialistă. Printre metodele care au permis aceste economii amintim debitarea ţevii pentru tampoane cilindrice la fierăstrău în locul debitării cu ajutorul flăcării oxiacetilenice, croirea, combinată a tablei, extinderea forjării în matrițe, folosirea pe scară largă a deşeurilor de metal şi lemn. A In pagina a 4-a Incidente violente în Malayezia FRANŢA Luări de poziţie în preajma campaniei electorale Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit delegaţia Partidului Comunist din Australia Joi după-amiază, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, împreună cu tovarăşul Chivu Stoica, membru al Comitetului Executiv al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., au primit delegaţia Partidului Comunist din Australia, alcătuită din tovarăşii Laurie Aarons, secretar naţional al partidului, şi Bernie Taft, membru al Comitetului Executiv Naţional al partidului, care, la invitaţia C.C. al P.C.R., face o vizită în ţara noastră. Au participat tovarăşii Ghizela Vass şi Vasile Vlad, şefi de secţie la C.G. al P.C.R. In timpul întrevederii a avut loc un schimb reciproc de vederi asupra activităţii desfăşurate de cele două partide. Au fost discutate, de asemenea, probleme actuale ale situaţiei internaţionale şi ale mişcării comuniste şi muncitoreşti, exprimîndu-se hotărîrea celor două partide de a dezvolta relaţiile de prietenie dintre ele, şi de a milita pentru întărirea unităţii mişcării comuniste internaţionale. întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă caldă, tovărășească. Cînd şi cum se va încheia anul şcolar La conferinţa de presă care a avut loc joi dimineaţa la Ministerul învăţămîntului, Ion Radu, director general în acest, minister, a informat pe ziarişti asupra modului de Încheiere a actualului an şcolar. Primii elevi care vor intra în vacanţă — la 7 iunie — sînt cei din clasele I—VIII. La 14 iunie vor termina cursurile elevi claselor IX, X şi XI. Serbările de sfîrşit de an, însoţite de obişnuitele premii şi distincţii, se vor desfăşura la 15 iunie atlt pentru şcolarii din clasele I—VIII, cît şi pentru cei mai mari. Unul din primele examene ce vor avea loc în această perioadă va fi bacalaureatul, a cărui sesiune de vară se va desfăşura între 1 şi 14 iunie, inclusiv. El va fi susţinut în faţa unei comisii prezidată de un profesor sau conferenţiar universitar, numit de Ministerul învăţămîntului, şi sprijinit de un vicepreşedinte, ales de inspectoratul general judeţean din rîndul profesorilor care au cel puţin gradul ÎI , şi predau la alte licee decit la cel căruia aparţin absolvenţii celor 12 clase. Concursurile de admitere în clasa a IX-a se vor desfăşura între 19 şi 28 iunie, punînd la dispoziţia candidaţilor 70.000 de locuri — in liceele de cultură generală —1 şi 1.100 de locuri, în liceele de artă. Promovaţii claselor, a VIII-a vor putea concura anul acesta şi pentru noile lice® de cultură generală înfiinţate la Baia Mare, în oraşul muncitoresc Boldeşti—Seiten din judeţul Prahova şi în comuna Scorniceşti din judeţul Olt, ca şi pentru noile licee de artă de la Satu Mare, Deva, Arad, Buzău. (Agerpres)" La întreprinderea „Textila“ laşi ZV .......—— 11 1 111 —l—— ....................wmmmmmmmmmmmmmmmm întărirea disciplinei cere mai multă perseverenţă întreprinderea în Textila" laşi a încheiat primele 4 luni ale anului în curs cu bune rezultate în producţie: planul producţiei globale a fost realizat în proporţia de 105 la sută, iar angajamentele luate în întrecerea socialistă au fost îndeplinite. „Unul din factorii care au contribuit decisiv la aceasta — apreciatov. Ion Lupu, inginer-şef al fabricii — a fost disciplina de producţie, mai bună faţă de anii trecuţi. In acest an s-au redus absenţele nemotivate, învoirile acordate cu uşurinţă şi întîrzieriie, s-a îmbunătăţit disciplina tehnologică, a existat o mai mare preocupare din partea muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor pentru ca fiecare la locul său de muncă să-şi îndeplinească obligaţiile şi, ca urmare, şi disciplina de plan a fost mai bună. Ritmicitatea mai bună a producţiei, îndeplinirea planului pe sortimente , ne-au permis să ne achităm obligaţiile faţă de beneficiari". Aceste aprecieri concordă cu relatările altor interlocutori şi cu datele statistice. Succesele se datoresc efectului stimulator al noului sistem de salarizare, muncii educative desfăşurate de organizaţiile de partid, U.T.C şi de sindicat, exigenţei sporite din partea conducerii întreprinderii. Există însă posibilităţi de îmbunătăţire a disciplinei de producţie, fiind aici „o importanta rezervă", după aprecierea tovarăşei Elena Despa, directoarea fabricii. O astfel de rezervă, care ar putea contribui la îmbunătăţirea continuă a calităţii produselor, este respectarea disciplinei tehnologice unde se menţin încă unele deficienţe. In secţia filatură, spre exemplu, reţetele de amestec sunt deseori, nerespectate. „Cauza principală este lipsa unor sorturi de fuior de cînepă şi de cîlţi. Furnizorii nu ne trimit cantităţile contractate la sorturile G şi Q, fiind nevoiţi să folo- C4. Pentru a nu fi ieşim Q Şi C4. Iată mult caliatea, folosim mai mult fuior de calitate bună şi o bătătură mai groasă, dar ajungem astfel la depăşirea consumurilor specifice. Uneori, însă, deşi sortimentele de materie primă necesare există, se ia din magazie, unde spaţiul redus face anevoioasă depozitarea pe sortimente a materiei prime, ceea ce e mai la îndemînă. De asemenea, ajutorii de maiştri de la secţia preparaţie lasă de multe ori totul pe seama magazinerului". La această relatare a inginerului planificator, Nelu Goldstein, adăugăm că tot la preparaţie sunt cazuri cind la fazele de bobinat şi canetat nu se respectă reţetele de emulsie şi apret, influenţîndu-se negativ asupra bunei calităţi a firului şi a produselor finite. Deficienţele privind disciplina tehnologică cauzează şi neuniformitatea grosimii firelor, mai ales la cel de 0,5, lucru pentru care întreprinderea a primit în acest an şi o sesizare din partea beneficiarului. „Atenţia unor muncitori lasă de dorit “ ne-a spus tehniciană Anişoara Albu, şefa serviciului C.T.C. şi secretara comitetului de partid din fabrică. La aceasta se adaugă slabul control interfazic al ajutorilor de maiştri şi faptul că unii maiştri nu traduc imediat în viaţă indicaţiile date de C.T.C. privind schimbarea roţilor de laminaj". Asemenea situaţii , după relatarea inginerei Ligia Săndulescu, şefa serviciului plan-producţie, sunt mai frecvente în cursul schimbului de noapte. O exigenţă sporită se cere şi în ceea ce priveşte utilizarea timpului de lucru. Deşi s-au înregistrat succese importante în Gh. Mihalache (continuare in pag. a 3-a) Un gest de profund umanism Urilinic prelung de telefon. Maria Gaube, președinta comitetului sindicatului de la Fabrica de tricotaje „Moldova", ridică calmă receptorul. De la celălalt capăt al firului, o voce groasă, de bărbat, comunică grav.: „Alo! ale, întreprinderea „Moldova" ?. Aici, dr. Alex. Andrei de la Spitalul de adulţi nr. 2. Cu cine vorbesc, vă rog? Cu preşedinta sindicatului ? Perfect. Voiam să vă comunic că aveţi o muncitoare de la dv. din fabrică, Adriana Hriţcu, internată la clinica chirurgicală a Spitalului nostru, cu o stare generală destul de alterată. Pentru salvarea vieţii acestei femei este nevoie de singe, de foarte mult singe. Colectivul de muncă îi poate sări în ajutor? Vă rugăm, cazul reclamă urgentă ...". Maria Gaube, devenind pe dată neliniştită, lasă receptorul în turcă, îşi adună într-o secundă gîndurile care-i trecuseră prin minte in timpul ce i se transmitea vestea despre starea deosebit de gravă a sănătăţii unei tovarăşe de muncă, a copymistei Adriana Hriţcu, mamă a doi copii, şi, fără a pregeta, făcu cunoscut cazul secretarei comitetului de partid şi directoarei fabricii. „Trebuie acţionat neîntîrziat pentru salvarea vieţii tovarăşei noastre de muncă" a fost hotărîrea unanimă a celor trei comuniste, investite cu munci de răspundere in Întreprindere. Apelul abia lansat, prin mijlocirea felieiei Ella Rozenkrantz de la cabinetul medical al întreprinderi, a avut imediat ecou. Primii care şi-au oierit singerie preţios pentru salvarea line, vieţi omeneşti au fost comuniştii Constantin Vieru, secretarul organizaţiei de bază din tura in care lucrează cea a cărei viaţă era în primejdie, Dan Săcăleanu, şeful de tură, Maria Solomon şi Valentina Luca, amîndouă mame a cite doi copii, utecişlii Doina Donose, Frăsina Gavriluţă, Profira Călin. Pe lista ce- Alice Ouatu (continuare în pag. a 3-a)