Flacăra Iaşului, iunie 1969 (Anul 25, nr. 7065-7089)

1969-06-01 / nr. 7065

. . y A A !Pagina a lll-a Directivele Congresului al X-lea al Partidului Comunist Român privind planul cincinal pe anii 1971-1975 şi liniile directoare ale dezvoltării economiei naţionale pe perioada 1976-1980 Agricultura 1. In anii 1971—1975 se vor lua măsuri ca producţia glo­­bală agricoa sa crească cu 28—31 la sută faţă de media anilor 1966 1970. Cerealele vor continua să deţină locul principal în producţia vegetală, ajungînd în anul 1975 la 17,5—18,5 mili­oane tone. Totodată va creşte producţia de plante tehnice, se va îmbunătăţi calitatea acestora, vor spori randamentele la hectar. Producţia globală animală va spori în anii cincinalului următor cu 25—28 la sută. Efectivele de animale urmează să ajungă în 1975 la 6,3—6,5 milioane de bovine, 9,5—10 mili­oane de porcine, 14,5—15 milioane ovine, iar numărul păsări­lor va fi de 75—78 milioane. In perioada următoare trebuie asigurată dezvoltarea mai rapidă a şeptelului în sectorul so­cialist, pentru ca acesta să deţină principala pondere în totalul efectivelor de animale. Pentru realizarea cantităţilor de furaje necesare creşterii efectivelor şi a producţiei animale, plantele de nutreţ vor fi amplasate în mai mare măsură pe terenuri irigate şi se va mari suprafaţa destinată culturilor duble. Va fi elaborat un program pentru sporirea producţiei păşu­nilor şi fîneţelor naturale printr-o mai bună întreţinere, culti­vare şi administrare a acestora. O largă extindere va trebui să capete industria de nutre­ţuri combinate, organizîndu-se atît fabrici mari, cit şi unităţi mai mici pe lingă întreprinderile agricole de stat şi coopera­tivele agricole de producţie. O deosebită atenţie va trebui acordată legumiculturii pen­tru a se asigura satisfacerea în cit mai bune condiţii şi in tot cursul anului a nevoilor de legume ale populaţiei şi a cerinţelor de export. Se vor lua măsuri pentru sporirea sub­stanţială a producţiei, lărgirea sortimentelor şi îmbunătăţirea calităţii ; se vor extinde culturile timpurii în solarii şi sere şi se vor introduce noi soiuri de mare productivitate. Producţia de legume va creşte pînă în anul 1975 la 4—4,1 milioane tone. In viticultură şi pomicultură, concomitent cu crearea de noi plantaţii vor fi întreprinse largi acţiuni pentru ridicarea productivităţii livezilor şi viilor existente, pentru combaterea dăunătorilor, în aşa fel încît să se obţină producţii mari şi economice. Paralel cu măsurile de intensificare a producţiei, se va dezvolta baza materială şi se va îmbunătăţi activitatea de valorificare a legumelor şi fructelor ,• va fi extins sistemul de contracte ferme cu producătorii pe perioade mai îndelungate, vor fi luate măsuri pentru creşterea răspunderii faţă de înde­plinirea contractelor. 2. In scopul creşterii producţiei agricole, valorificării con­diţiilor naturale, folosirii m­ai bune a resurselor de muncă, in perioada 1971—1975 se va accentua procesul de dezvoltare şi modernizare a bazei tehnico-materiale a agriculturii. Programul de irigaţii prevede amenajarea în următorul cin­cinal a­ unei suprafeţe de 1,3—1,5 milioane hectare, în care se includ şi amenajările ce vor fi executate prin cooperare cu firme străine; în anul 1975, suprafaţa amenajată pentru irigat va ajunge la 2,2—2,5 milioane hectare. Unităţile agricole vo­r trebui să depună eforturi susţinute pentru extinderea ame­najărilor de irigaţii din resurse locale. Se vor executa noi lucrări de îndiguiri şi desecări în Lunca Dunării şi pe liniile interioare, lucrări de combatere a eroziunii solului, de valori­ficare a terenurilor nisipoase şi sărăturnase, de atragere a noi suprafeţe în circuitul agricol. . . . Vor fi produse cantităţi sporite de îngrăşăminte chimice, ierbicide, insecto-fungicide şi biostimulator, realizindu-se un m­ogr , însemnat în procesul de chimizare complexa­ta agricul­turii ■ cantitatea de îngrăşăminte ce se va folosi in agricul­tură­ va ajunge în 1975 la circa 2 milioane tone substanţa ac­tivă revenind 180—190 kg. pe un hectar de teren arabil, mi­i livezi Programul de dezvoltare a producţiei de îngrăşă­minte şi de alte produse chimice pentru agricultură se va ela­bora de comun acord de către Ministerul Industriei Chimice şi Consiliul Superior al Agriculturii.­­ Dotarea cu mijloace tehnice va fi orientată in direcţia ex­­tinderii mecanizării în toate ramurile producţiei agricole, acor­­dindu-se atenţie sporită lucrărilor la plante tehnice, m pomi­­ultură, legumi­cultură şi viticultură, la culturile de pe terenu­rile in pantă, la plantele de nutreţ, precum şi lucrărilor ain zootehnie, parcul de tractoare va ajunge în 1975 la 120—123 m­ii de tractoare. Se va extinde utilizarea energiei electrice in agricultură, mai ales în ramura creşterii animalelor. In anii care urmează se vor construi noi complexe dc­­reştere şi îngrăşare a animalelor, fabrici de furaje combinau, ca continua acţiunea de extindere a serelor, a plantaţiilor de v­ii şi pomi, îndeosebi în bazine şi podgorii consacrate, vor u­­­reate condiţii mai bune pentru depozitarea şi conservarea pr­oduselor agricole. , Se va intensifica activitatea de cercetare, de producere ,­ generalizare în producţie a unor soiuri şi hibrizi de cereale, plante tehnice, legume, plante de nutreţ, material săditor, viti­­pomicol de mare productivitate, care să valorifice din plin ondiţiile create prin extinderea irigaţiilor, chimizării şi meca­nizării ■ vor fi luate măsuri de îmbunătăţire şi ameliorare a afectivelor şi de introducere în producţie a unor rase de am­­nale cu un potenţial de producţie ridicat. Totodată, se va a­­corda o atenţie sporită cercetărilor privind lucrările de îmbu­­nătăţiri funciare, îndeosebi cele de irigaţii, folosirea unor metode moderne de cultură intensiva in cunp,­­ plantaţii, sere şi solarii. Institutele de cercetări agricole vor fi profi­late ca unităţi de cercetare şi produ­sie; ele vor răspunde le organizarea producerii seminţelor, a materialului sacinar şi a animalelor de rasă. 3. In viitorul cincinal se va îmbunătăţi zonarea producţiei mvinicole asigurîndu-se o mai justă repartizare pe teutonii miturilor, speciilor şi raselor de animale, in concordanta cu condiţiile naturale, economice şi sociale. O problemă esenţială care trebuie să stea permanent­ă atenţia organelor centrale şi a unităţilor agricole o constituie conservare­­ şi utilizarea raţională a întregii suprafeţe agri­cole. In primii ani ai cincinalului vor fi terminate lucrările de introducere a cadastrului funciar şi de organizare a teritoriu-Î ÂwÂAlto­a- dezvoltare .u«.»« a activităţii întreprinderilor agricole de stat, astfel incit aces­tea să devină unităţi model din punct de vedere al organizării, r„ ,ani 1971—1975, vor trebui să sporească preocupările lu conservarea, apărarea și dezvoltarea fondului forestier; -a asigura un control sever asupra respectăm normelor Exploatare impuse de gospodărirea judicioasă a păduri,pi.­betele ce vor fi puse în exploatare vor fi stabilite un ra­­cu prevederile amenajamentelor silvice, eliminndu-se des­­irirea unor suprafețe mari din bazine lOT«f‘V“*r a^eh‘^r| -a urmări îmbinarea mai judicioasa a tăierilor l­ire cu tăierile de îngrijire în păduri tinere. Pentru refacerea fondului forestier, in cincinalul viitor, s­­e împăduri o suprafață de 270-280 mii ha. cu specii v­­­ise,­ din această suprafaţă, 65­­0 la sută va fi plan -5SSTÄT vî fÄSÄc, Transporturi şi In cincinalul viitor, va trebui să se acorde o atenţie dea­­tă dezvoltării şi modernizării transporturilor, în concor­­d cu necesităţile economiei. Volumul transporturilor de­­uri urmează să crească pînă în 1975 cu 30 -42 la sută, de anul 1970. In acest scop se va mări capacitatea de sport se vor lua măsuri pentru repartizarea judicioasa ireniilor între diferitele genuri de transport, pentru îmbu­­ţirea indicilor de folosire a parcului, înlăturarea transpor­ts neraţionale şi încrucişate, mărirea vitezei comerciale, fi extinse şi mecanizate fronturile de încărcare şi deseăr­­, se va lărgi folosirea conteinerelor şi a mijloacelor îneca­te în manipularea mărfurilor. Ministerul Căilor Ferate, reună cu Ministerul Transporturilor Auto, Navale si Ae­­e vor elabora în acest an un program cuprinzător privind soltarea în perspectivă a activităţii de transport.­­ Transportul feroviar va asigura in 1975 circa trei­ pa­­şi din traficul terestru. Calea ferată va fi dotată cu 58.000 m al metodelor de cultivare a pămintului şi de creştere a ani­malelor, al producţiei la hectar şi pe animal, al productivi­tăţii muncii şi rentabilităţii producţiei ; numărul de salariaţi în fermele agricole de stat va trebui să ajungă la nivelul uni­tăţilor similare din ţări cu agricultură dezvoltată. Este nece­sar ca întreprinderile agricole de stat să aducă o contribuţie mai mare, pe măsura mijloacelor de care dispun, la creşterea producţiei şi a fondului central de produse agricole. Se va in­tensifica procesul de profilare a fermelor şi întreprinderilor pe baza concentrării şi specializării producţiei. Va fi extinsă con­strucţia de unităţi de tip industrial, va continua organizarea de ferme pentru producţia de carne, de ouă şi de lapte, se va dezvolta prelucrarea industrială a produselor agricole. Producţia globală a întreprinderilor agricole de stat va creşte în perioada 1971—1975 faţă de cei cinci ani anteriori cu 40—45 la sută. Producţia vegetală se va mări cu 36—40 la sută , în 1975 se vor realiza 3,4—3,7 milioane tone de cereale. Producţia animalieră va spori cu 48—50 la sută ■, efec­tivele de animale vor ajunge în 1975 la 800—850 mii de bo­vine, din care 400—420 mii de vaci şi juninci, 2,5—2,6 mili­oane de porcine şi 1,5—1,6 milioane de ovine; numărul de păsări va atinge 17—18 milioane, asigurîndu-se cantităţi spo­rite de ouă şi carne de pasăre. Paralel cu participarea crescîndă la formarea fondului cen­tral de produse agricole, va continua organizarea de unităţi specializate care să producă seminţe, material săditor şi ani­male de mare valoare biologică pentru nevoile întregii agri­culturi. 5. Cooperativele agricole de producţie trebuie să se dez­volte ca unităţi productive puternice, să valorifice în mod in­­tensiv terenul agricol, baza tehnică­ materială şi forţa de mun­că de care dispun, să participe in mai mare măsură la for­marea fondului central de produse agricole. Sarcina principală a cooperativelor agricole o constituie creşterea producţiei şi reducerea cheltuielilor pe unitatea de produs. Se estimează că, în perioada 1971—1975, producţia globală agricolă a coopera­tivelor va fireşte cu 35—40 la sută faţă de cei cinci ani ante­riori. Intr-un ritm mai ridicat va trebui să sporească produc­ţia animalieră, care oferă largi posibilităţi pentru mărirea ve­niturilor băneşti ale cooperativelor. Se vor dezvolta ferme spe­cializate pentru producţia de lapte, carne de porc şi de pasă­re, cu deosebire în jurul oraşelor, în vederea unei mai bune aprovizionări a populaţiei cu aceste produse. La repartizarea rezultatelor obţinute, cooperativele trebuie să ţină seama în mod permanent de necesitatea sporirii fon­dului de acumulare, a avuţiei obşteşti — condiţie esenţială a dezvoltării şi consolidării lor economice şi creşterii sistema­tice a veniturilor cooperatorilor; principala sursă de venituri ale cooperatorilor trebuie să o constituie munca depusă în cadrul cooperativei agricole de producţie. In vederea valorificării mai depline a resurselor materiale existente în cooperative şi folosirii mai eficiente in cursul anu­lui a forţei de muncă, se vor dezvolta sectoare de prelucrare şi semiindustrializare a fructelor, legumelor şi altor produse agricole, precum şi activităţi anexe. Se vor intensifica acţiu­nile şi activităţile intercooperatiste, în direcţia realizării unor lucrări de îmbunătăţiri funciare, organizării de în­grăşătorii de animale, de magazine pentru desfacerea produselor şi altele. Statul va acorda şi în viitor cooperativelor agricole un sprijin multilateral, pe linia mecanizării, chimizării şi irigaţii­lor, a asigurării unui material biologic valoros, a asistenței tehnice și acordării de credite în condiții avantajoase. 6. întreprinderile pentru mecanizarea agriculturii vor fi orientate în continuare spre creşterea contribuţiei lor la spo­rirea producţiei agricole, la consolidarea şi dezvoltarea coope­rativelor agricole de producţie; întreprinderile pentru mecanizarea agriculturii vor trebui să se preocupe mai mult de reducerea termenelor de execu­tare a lucrărilor agricole şi îmbunătăţirea calităţii lor, de realizarea acestora in perioadele agrotehnice optime; vor fi luate măsuri pentru întărirea rolului contractelor în relaţiile cu cooperativele agricole. Întreprinderile pentru mecanizarea agriculturii vor participa într-o măsură sporită la deservirea şi a altor organizaţii socialiste din raza lor de activitate, pre­cum şi a populaţiei săteşti. O atenţie deosebită trebuie să se acorde organizării mai bune a producţiei şi a muncii, ridică­rii gradului de folosire a bazei tehnice ; se vor lua măsuri pentru utilizarea deplină, în diferite activităţi economice, a timpului de lucru al mecanizatorilor pe întreg par­cursul anului. Trebuie acţionat in continuare pentru reducerea cheltuielilor de întreţinere şi exploatare, astfel încît, din primul an al cin­cinalului 1971—1975, pe întreaga reţea a întreprinderilor pen­tru mecanizarea agriculturii să se acopere cheltuielile din ve­niturile proprii. 7. Membrii cooperativelor agricole de producţie vor­­ sprijiniţi pentru a spori producţia de pe loturile personale, precum şi producţia de carne, lapte şi ouă. Gospodăriile ţărăneşti necooperativizate, din zonele de deal şi munte, vor fi ajutate în dezvoltarea producţiei, prin acor­darea asistenței tehnice pentru valorificarea mai deplina a suprafețelor de livezi, păşuni și fineţe naturale, precum și a posibilităților de sporire a efectivelor și producţiei animale. Pentru îndrumarea activității în acest sector, în cadrul Consi­liului Superior al Agriculturii se va organiza un compartiment special, care să ţină seama de nevoile gospodăriilor ţărăneşti necooperativizate, in ce priveşte materialul săditor vitipomi­­col, seminţe din soiuri valoroase, insectofungicide. 8. In vederea gospodăririi cu eficienţă şi folosirii mai de­pline a resurselor de apă, combaterii efectelor inundaţiilor şi înlăturării calamităţilor în perioada precipitaţiilor maxime, vor fi extinse lucrările pentru regularizarea cursurilor de apă şi se vor amenaja noi lacuri de acumulare cu folosinţă complexa , pentru irigaţii, alimentări cu apă, în scopuri energetice s.a. Paralel vor fi intensificate acţiunile pentru raţionalizarea con­sumurilor în unităţile industriale, eliminarea pierderilor de apa, precum și pentru amplasarea unităţilor mari consumatoare in zone cu excedent de apă in regim natural. Vor fi luate, de asemenea, măsuri pentru protejarea cursurilor de apa, epura­rea apelor uzate la obiectivele industriale și în centrele ur­bane . Instalaţiile de epurare la noile obiective industriale vor trebui să fie date în fracţiune o dată cu instalaţiile tehnolo­gice principale, autocamioanele cu care va fi înzestrat transportul auto vor fi mijloace de mare tonaj, echipate cu motoare Diesel, ceea ce va contribui la creşterea productivităţii şi reducerea costului tran­sporturilor. Pentru mai buna deservire a populaţiei se va dez­volta transportul interurban de călători, prin mărirea parcului şi extinderea reţelei de autobuze. Ţinînd seama de creşterea transporturilor auto şi dezvoltarea turismului intern şi inter­naţional, se va continua acţiunea de îmbunătăţire a reţelei de drumuri publice, se vor lua măsuri pentru reducerea costu­rilor pe kilometrul de drum. 3. In vederea sporirii participării flotei proprii la transpor­tul mărfurilor de import și de export, liota maritimă își va dubla capacitatea; se va avea în vedere dotarea acesteia cu nave petroliere şi mineraliere de mare capacitate, precum şi cu cargouri de diferite capacităţi. Fiola fluvială va fi înzestrată Investiţiile centralizate din fondurile statului în perioada 1971—1975 vor însuma 420—435 miliarde lei, ceea ce este aproape egal cu întregul volum de investiţii din anii 1961— 1970. In plus, se vor investi circa 50 miliarde lei din veni­turile proprii ale unităţilor cooperatiste şi de stat. L­a elabo­rarea planului cincinal pe perioada 1971—1975 şi în cursul executării acestuia, va trebui să se acorde toată atenţia ca investiţiile să asigure dinamismul şi echilibrul economiei, o structură modernă şi eficientă a producţiei materiale, cu­ mai bune rezultate în creşterea venitului naţional. Din partea pro­iectanţilor, beneficiarilor, constructorilor se cere o înaltă responsabilitate în gospodărirea fondurilor considerabile ce se alocă pentru investiţii şi o preocupare susţinută ca ele să dea în cit mai scurt timp efectele economice scontate. 1. Principalele eforturi de investiţii vor fi orientate spre construirea de obiective productive, în vederea creşterii po­tenţialului economic al ţării. Din totalu­l investiţiilor, 57—58 la sută vor fi alocate industriei, îndeosebi ramurilor care trebuie să contribuie la lărgirea surselor de materii prime, la dezvolta­rea şi modernizarea bazei tehnico-materiale a întregii economii. Energetica, chimia, metalurgia şi construcţiile de maşini vor primi aproximativ trei pătrimi din investiţiile industriale. Fon­duri mai mari decit în actualul cincinal vor fi repartizate indus­triei uşoare şi alimentare. In agricultură vor fi investite din fondurile centralizate ale statului circa 60 miliarde lei; de asemenea, se vor aloca 10—11 miliarde lei pentru lărgirea capacităţilor de producţie industriale care deservesc agricultura. Se estimează că, în afara acestor fonduri, unităţile cooperatiste agricole vor in­vesti circa 20 miliarde lei din acumulări proprii. Se vor alo­ca fonduri mai mari pentru sporirea capacităţii şi modernizarea transporturilor, dotarea construcţiilor cu noi ma­şini şi utilaje, pentru dezvoltarea celorlalte ramuri economice şi a activităţilor social-culturale. 2. In realizarea investiţiilor, un obiectiv principal trebuie să­-l constituie sporirea eficienţei lor economice. Deciziile de investiţii trebuie sa pornească de la analiza temeinică a unui sistem complex de indicatori tehnico-economici, de la necesi­tatea materializării investiţiilor în cit mai mare măsură în fonduri fixe productive şi a dimensionării corespunzătoare a capacităţilor de producţie; noile obiective trebuie să dea rezultate superioare celor obţinute în actualul cincinal, în ce priveşte producţia, productivitatea muncii, preţul de cost, valorificarea resurselor naturale ale ţării, aportul valutar, să asigure sporuri cât mai mari de producţie şi de venit naţional la fiecare leu investit. La dezvoltarea ramurilor şi creşterea producţiei vor trebui avute în vedere, în mai mare măsură, po­sibilităţile de reutilare şi extindere a întreprinderilor existente, de completare a acestora cu maşinile şi echipamentele necesare valorificării întregului lor potenţial juroductiv. La obiectivele noi se va acorda prioritate execuţiei şi pu­nerii în funcţiune a capacităţilor destinate producţiei, celelalte lucrări urmînd să fie executate ulterior, după necesităţi. In realizarea programului de investiţii trebuie să se evite dispersarea fondurilor pe un număr prea mare de şantiere, care imobilizează resurse importante şi întîrzie intrarea în funcţiune a noilor capacităţi de producţie. Este necesar să se elaboreze norme pe categorii de investiţii din diferite ramuri ale economiei naţionale, prin care să se stabilească consumurile de materiale, de utilaje şi manoperă, durata de execuţie, precum şi rezultatele ce trebuie obţinute prin realizarea acestor in­vestiţii. Se vor stabili, de asemenea, răspunderile proiectanţilor, constructorilor şi beneficiarilor pentru respectarea normelor fi­xate. Trebuie înlăturate formalităţile complicate de elaborare şi avizare a documentaţiilor tehnice, evidenţele inutile şi para­lelismele, în contr­ol , pe întregul parcurs al procesului de rea­lizare a investiţiilor, este necesar să fie întărit controlul din­­partea beneficiarilor asupra executării lucrării. Construirea şi punerea în funcţiune la termenele planificate a tuturor obiectivelor impun pregătirea temeinică a lucrărilor de investiţii. In acest scop, vor fi luate num­i­U pom­i­te­ ■ rea din timp a documentaţiei tehnico-economice, pentru crea­toare de plop, sălcie selecţionată şi alte foioase, in functie rîurilor, in Lunca şi Delta Dunării, precum şi în locul unor păduri slab productive, se va elabora un program special in vederea rezolvării problemei lemnului pentru celuloză. Activi­tatea de cercetare ştiinţifică se va concentra îndeosebi asupra soluţionării problemelor legate de sporirea resurselor de masă lemnoasă, extinderea cultivării de specii repede crescătoare şi valorificarea superioară a produselor accesorii. Vor trebui luate măsuri hotărîte pentru reducerea sub­stanţială a costului drumurilor forestiere, limitînd construc­ţiile de drumuri principale la strictul necesar şi executînd reţeaua secundară prin amenajări simple şi ieftine, în funcţie de durata exploatării parchetelor. telecomunicaţii 60.000 vagoane marfă (in echivalent 2 osii), circa 1.6 v­­­agoane de călători, cu noi vagoane de dormit şi restaurant, locomo­tive Diesel şi electrice de diferite puteri; în 1975, tracţiunea Diesel şi electrică va reprezenta circa 95 la sută din totalul traficului. Avînd în vedere sporirea intensităţii transporturilor pe reţeaua de cale ferată, se va continua programul de du­blare a liniilor magistrale şi se vor electrifica noi anii cu profil greu şi trafic intens. Se vor executa lucrări de dezvoltare în complexele şi staţiile de cale ferată ; va fi extinsă acţiunea de centralizare electrodinamică a staţiilor şi de echipare a liniilor cu bloc automat. 2. O dezvoltare mai accentuată va cunoaşte transportul auto, îndeosebi pentru satisfacerea cerinţelor de transport pe distanţe scurte; în anul 1975 volumul mărfurilor transportate cu mijloace auto va fi cu 32—45 la sută mai mare decit în 1970. Parcul auto de folosinţă generală va fi dotat cu 26.000 28.000 autocamioane de diferite mărimi, în funcţie de nevoile variate de transport ale economiei ,■ mai mult de jumătate din cu noi tipuri de nave pentru mărfuri şi călători. Se va mări capacitatea de trafic a porturilor, va fi completată înzestrarea acestora cu utilaje pentru mecanizarea operaţiunilor de manipu­lare a mărfurilor. 4. Aviaţia civilă va fi dotată cu avioane moderne, de viteză şi capacitate sporită, pentru dezvoltarea traficului in­tern şi internaţional. Vor fi continuate lucrările de moderni­zare a aeroporturilor şi de echipare a acestora cu aparatură de dirijare şi protecţie a navigaţiei aeriene. 5. In domeniul telecomunicaţiilor, pentru satisfacerea nevoilor crescînde ale economiei şi populaţiei, se va lărgi capacitatea centralelor telefonice automate urbane, în primul rînd în Bucu­reşti şi în principalele oraşe şi centre industriale,­ în telefonia interurbană, se va extinde automatizarea şi se vor instala noi cabluri telefonice, rea condiţiilor de livrare a utilajelor tehnologice din ţară şi din import, la termene corelate cu graficele de execuţie a obiectivelor. Şantierele vor trebui astfel organizate şi asigurate cu materiale şi forţă de muncă, încît activitatea să se desfă­şoare ritmic în tot cursul anului. Concomitent cu construirea noilor capacităţi, se vor lua măsuri pentru pregătirea temei­nică a cadrelor care le vor deservi; va trebui asigurată din vreme aprovizionarea cu materiile prime şi materialele nece­sare şi create condiţii ca noile obiective să funcţioneze la întreaga capacitate, cu numărul de salariaţi, cu productivitatea muncii, preţul de cost şi rentabilitatea prevăzute în proiecte. Sporirea eficienţei investiţiilor cere ca, în toate ramurile, să se urmărească reducerea continuă a ponderii lucrărilor de construcţii şi repartizarea unei părţi tot mai mari din fondurile de investiţii pentru dotarea cu maşini şi utilaje. In acest scop este necesar să fie luate măsuri pentru alegerea de soluţii constructive care să permită introducerea pe scară tot mai largă în construcţii a materialelor noi, mai eficiente, pentru eliminarea exceselor arhitecturale, a tendinţelor de gigantism şi supradimensionare, a lucrărilor de finisaj inutile, pentru amplasarea, în toate cazurile în care este posibil, a utilajelor în aer liber, realizarea unor construcţii uşoare, cooperarea în folosirea utilităţilor, trebuie ca încă de la proiectare să se depună eforturi susţinute pentru ieftinirea construcţiilor. 3. Avînd în vedere volumul mare de construcţii-montaj care urmează a fi realizat în viitorul cincinal, va trebui să se asigure accelerarea ritmului de execuţie a lucrărilor, simul­tan cu îmbunătăţirea calităţii şi reducerea preţului de cost. In acest scop, este necesar să se ia măsuri pentru specia­lizarea întreprinderilor de construcţii, să fie promovate metode avansate de organizare a producţiei, să se elaboreze un pro­gram complex de mecanizare a lucrărilor. Se va extinde folo­sirea elementelor prefabricate, inclusiv a celor finisate. Va trebui să se treacă în mod treptat la executarea construcţiilor industriale şi agrozootehnice, construcţiilor administrative şi social-culturale, a depozitelor şi a altor construcţii asemănătoare numai din prefabricate. In construcţia de locuinţe va fi promovată mai intens utilizarea panourilor mari de beton. Se va extinde folosi­rea proiectelor tip şi se va dezvolta în mod corespunzător ac­tivitatea de tipizare şi diversificare a elementelor de con­strucţii. O atenţie deosebită trebuie să se acorde, în cincinalul ur­mător, reducerii consumului de cherestea în construcţii. Tîm­­plăria din lemn în construcţiile industriale, administrative şi social-culturale trebuie să fie înlocuită cu tîmplărie metalică şi alte materiale înlocuitoare ale lemnului. In vederea redu­cerii volumului operaţiunilor de finisare, în afara betonului armat se vor utiliza şi alte materiale care înlocuiesc cărămi­zile. Vor fi luate măsuri pentru folosirea unor cantităţi spo­rite de materiale înlocuitoare din mase plastice. Totodată, se impune să se acţioneze cu hotărîre pentru mai buna gospodărire a materialelor, eliminarea risipei şi dimi­nuarea consumurilor specifice, permanentizarea şi ridicarea ca­lificării muncitorilor, îmbunătăţirea utilizării timpului de lucru. Se vor lua măsuri ca personalul de specialitate, mediu şi su­perior, cadrele tehnice şi inginereşti din construcţii să lu­creze efectiv pe şantiere, încredinţîndu-li-se răspunderi directe în producţie. Vor fi introduse forme mai elastice, de salarizar­e­, care să contribuie la creşterea cointeresării şi a productivităţii muncii. 4. îmbunătăţirea în continuare a repartizării teritoriale a forţelor de producţie, dezvoltarea economică, socială şi cultu­rală a judeţelor şi localităţilor ţării vor constitui o preocupare importantă şi în anii viitorului cincinal. La alegerea amplasa­mentelor noilor obiective industriale, se va urmări aşezarea raţională a acestora faţă de sursele de materii prime, de căile de transport și de consumatorii produselor, precum și folosi­rea judicioasă a resurselor de muncă. Se vor depune în con­tinuare eforturi pentru dezvoltarea economică şi social-culturală a tuturor zonelor ţării, pentru ridicarea nivelului de viaţa şi civilizaţie a oraşelor şi satelor patriei noastre. Silvicultura I­nvest­iţii - construcţii Aprovizionarea tehnico-materială Creşterea complexităţii economiei, multiplicarea locurilor de producţie şi de consum, intensificarea circuitelor de aprovizionare fac necesară perfecţionarea întregului sistem de aprovizionare tehnico-materială, de rezolvarea acestei pro­bleme esenţiale depinde desfăşurarea ritmică, cu rezultate optime, a activităţii în toate întreprinderile şi ramurile. 1. Este necesar ca în cursul elaborării viitorului cincinal să fie clarificate şi rez­olvate principalele probleme pe care Ie ridică aprovizionarea cu materii prime, materiale şi utilaje — din ţară şi din import — destinate realizării producţiei şi investiţiilor prevăzute, precum şi problemele desfacerii produ­selor pe piaţa internă şi externă. Balanţele materiale trebuie să asigure acoperirea reală a necesităţilor producţiei, inves­tiţiilor şi consumului populaţiei, precum și mobilizarea maximă a resurselor economiei. Este necesar ca stocurile din economie să fie astfel dimensionate, încît să asigure folosirea deplina a capacităţilor de producţie şi desfăşurarea normală a activi­tății economice, evitîndu-se totodată imobilizările de resurse materiale şi financiare. O atenţie deosebită se va acorda sta­bilirii stocurilor la principalele materii prime şi materiale, în special la cele procurate din import. Va trebui ca ministerele, centralele industriale şi între­prinderile să folosească din plin avantajele care decurg pen­tru activitatea de aprovizionare, ca urmare a defalcării pla­nului cincinal pe ani și pe întreprinderi. Contractele econo­mice de durată vor trebui să devină­­ pentru principalele materii prime, materiale și utilaje un instrument de bază în fundamentarea şi realizarea planului, în formarea unor relaţii stabile de aprovizionare şi desfacere,­­ precum şi în re­glementarea raporturilor dintre întreprinderi, prin precizarea unor răspunderi materiale concrete pentru neîndeplinirea obli­gațiilor asumate și pentru nerespectarea disciplinei de plan. La stabilirea sarcinilor de producție va trebui să fie avuta în vedere, în toate sectoarele, reducerea consumurilor speci­fice de energie electrică, materii prime, materiale și combus­tibil, îndeosebi de metal şi lemn. Va trebui lichidată risipa de materiale , mai ales de laminate şi material lemnos ; este necesar să se treacă mai hotărît la elaborarea de soluţii con­structive mai economicoase, la folosirea oţelurilor cu rezis­tenţe superioare, a betoanelor precom­primate, la extinderea înlocuitorilor, va trebui să se realizeze o reducere substan­ţială a consumurilor de lemn în industria minieră şi în con­strucţii. O preocupare constantă şi de prim ordin va trebui s-o constituie, în cincinalul viitor, normarea pe baze ştiinţifice a consumurilor de materii prime şi materiale, de combustibil şi energie electrică, ţinîndu-se seama de schimbările care inter­vin în gradul de dotare, în tehnologia de fabricaţie şi în ca­litatea produselor, în organizarea producţiei şi a muncii. 2. Amploarea sarcinilor pe care Ie ridică dezvoltarea în perspectivă a economiei impune intensificarea preocupărilor pentru coordonarea și îndrumarea unitară a întregului proces de aprovizionare tehnico-materială, instituirea unui control sistematic și eficient în acest domeniu. Departamentul aprovi­zionării tehnico-materiale, în colaborare cu ministerele, va trebui să se ocupe, atît în faza de elaborare, cît şi pe parcursul realizării planului, de asigurarea materială a planurilor de dezvoltare a economiei, de lărgirea bazei proprii de materii prime, de folosirea raţională a materialelor şi reducerea per­manentă a consumurilor, este necesar ca Departamentul să acţioneze operativ pentru soluţionarea problemelor de aprovi­zionare, pentru preîntîmpinarea imobilizării resurselor mate­riale. Totodată, pentru asigurarea în mai bune condiţii a întreprinderilor și a altor organizații socialiste cu unele pro­duse de uz general, vor fi dezvoltate in mod corespunzător întreprinderile teritoriale de aprovizionare. . Promovarea progresului tehnic şi dezvoltarea cercetării ştiinţifice In condiţiile revoluţiei tehnico-ştiinţifice contemporane, dezvoltarea economiei depinde într-o măsură tot mai mare de ridicarea potenţialului ştiinţific şi tehnologic, de­ capacitatea de a introduce în practica economică și sociala cuceririle ştiin­ţei și tehnicii. î.­in ansamblul acţiunilor destinate să ducă la promovarea progresului tehnic, se va urmări asimilarea de maşini, utilaje, aparate şi instalaţii noi, la nivelul realizărilor avansate pe plan mondial, competitive din punct de vedere economic și tehnic, acordîndu-se prioritate produselor care asigură valori­ficarea înaltă a metalului ; vor trebui să fie asimilate noi materiale cu caracteristici tehnice și calitative superioare, în special în industria chimică, siderurgică și a materialelor de construcţii. Este necesar să se stabilească măsuri pentru scur­tarea duratei de asimilare a produselor noi şi modernizarea lor continuă în pas cu evoluţia tehnicii şi ştiinţei. Vor fi introduse procedee tehnologice moderne, în primul rînd în industria chimică, siderurgică şi în construcţia de maşini, asigurîndu-se creşterea eficienţei şi a nivelului cali­tativ al producţiei. O largă extindere se va da automatizării, atît în condu­cerea proceselor de fabricaţie continue, cit şi prin ridicarea generala a nivelului de automatizare al maşinilor și utilajelor folosite în diferite sectoare ale economiei , treptat, se va trece la folosirea calculatoarelor electronice în conducerea proceselor tehnologice. Pentru creșterea gradului de mecanizare, îndeosebi la lucrările grele, care solicită un volum mare de muncă, eforturile principale se vor concentra în industria extractivă, în exploatările forestiere, în construcţii, precum şi la lucrările de încărcare-descărcare din transporturi. 2. In scopul modernizării activităţii de conducere şi pla­nificare, vor fi luate măsuri în direcţia extinderii tehnicii de calcul şi creării progresive a sistemului naţional de prelu­crare a datelor, promovării ciberneticii şi informaticii in pro­ducţie şi gestiune. Acţiunile în acest domeniu se vor desfăşura pe baza programului privind dotarea economiei naţionale cu echipamente moderne de calcul şi prelucrarea datelor, întoc­mit pentru perioada 1967—1975. Introducerea tehnicii de calcul se va realiza prin înfiinţarea unor centre de calcul electronic şi echiparea acestora cu sisteme de colectare şi prelucrare a datelor, precum şi prin dotarea unităţilor economice cu un număr sporit de maşini de mecanizare medie şi mică. In dota­rea cu maşini şi echipament modern de calcul, se vor avea în vedere, cu prioritate, activitatea de planificare la nivelul eco­nomiei naţionale, sistemul informaţional economic, sistemul de (continuare in pag. a 4-a)

Next