Flacăra Iaşului, octombrie 1969 (Anul 25, nr. 7169-7195)
1969-10-09 / nr. 7176
ANUL XXTI, Nr. 7176 JOI 9 OCTOMBRIE 1969 4 PAGINI 30 RAM Organ al Comitetului judeţean laşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean TIMPUL mStrAlMA cu haxihuri de randament LA CULES $1 SEMĂNAT! In atenţie, cooperativele agricole codaşe! In aceste zile de toamnă îngăduitoare In ce priveşte temperatura şi precipitaţiile pentru o serie de culturi şi vitrege pentru unele lucrări, pe ogoarele judeţului nostru se desfăşoară o activitate febrilă pentru a asigura încheierea la timp şi în bune condiţii a tuturor lucrărilor agricole de sezon. Se constată că pînă in prezent s-a lucrat intr-un ritm accelerat în această campanie, îndeosebi în întreprinderile agricole de stat. Din păcate, însă, cu tot timpul înaintat, in cooperativele agricole se observă, în ansamblu, serioase restanţe faţă de coranic la recoltarea şi desfătatul porumbului, la treieratul floriisoarelui, precum şi la însilozarea furajelor. Intreprinderile agricole de stat care sunt pe punctul de a încheia însămînţările, datorită unei bune organizări a muncii se găsesc într-un stadiu destul de avansat şi cu recoltările, obţinînd o producţie medie la hectar de peste 3.400 kg. la porumbul boabe, 1.200 kg. la soia, peste 1.000 kg. la floarea-soarelui. O situaţie nesatisfăcătoare există însă într-o serie de cooperative agricole care la ora aceasta sunt mult rămase în urmă cu lucrările de sezon şi unde întirzierile favorizează pierderile de recoltă. In judeţ avem încă unele cooperative ca cele din Bosia, Corneşti, Miroslava, Dagîţa etc., în care semănatul nu se încadrează în epoca optimă datorită neraţionalei repartizări a mijloacelor mecanizate şi altor defecţiuni de ordin organizatoric. Rămîneri în urmă nejustificate se constată şi la alte lucrări. Astfel, cooperativele din Strunga, Brătuleşti, Heleşteni, Cozmeşti, Rediu şi altele abia au început culesul porumbului boabe, iar unele unităţi mai au încă şi acum de treierat destulă floarea-soarelui (C.A.P. Bosia, Gorban, Ţibăneşti, Sineşti, lespezi etc.). Este, de asemenea, mult Intlrzta strînsul recoltei de sfeclă de zahăr la Horleşti Butea, Vinători — Popricani, Heleşteni, Oţeleni, iar al celei de câ t?il !* Cristesti Strunga, Al. I. Cuza etc. Cu totul inexplicabil este că la Valea-Seacă, lungani, Brăieşti şi in alte unităţi agricole cooperatiste nici nu s-a trecut inca la însilozarea furajelor. Ing V. CLIMA activist al Comitetului Judeţean de partid (continuare In pag. a 3-a) Proletari din toate țarile, unifi-vâî Din vii, spre sectoarele de vinificaţie de drumuri pelin umblate... ■ Creşte concentraţia în zahăr a strugurilor sau pericolul mucegaiului? ■ Vii care aşteaptă de mult culegătorii ■ Obligaţii contractuale uitate In judeţul nostru villa deţinute de cooperativele agricole ocupă o pondere Însemnată. Prin urmare, valorificarea strugurilor prin unităţile întreprinderii Industria vinurilor şi băuturilor alcoolice, conform contractelor Încheiate şi a graficelor stabilite, este o acţiune deosebit de importantă. Aceasta cu atât mai mult cu cât timpul prielnic recoltării strugurilor a sosit de mult. Să vedem care-i situaţia executării acestei lucrări. „Noi am adus la sectorul de vinificaţie de la Coropceni, într-adevăr, puţin struguri pînă in prezent. Dar de mîine, 7 octombrie, ne-am planificat să recoltăm masiv şi pentru vinificare, pentru că am terminat culesul strugurilor de masă contractaţi cu I.L.F. şi vom concentra mai multe braţe de muncă la vie“ , ne-au spus ing. Vasile Carp şi Const. Trîncă, preşedintele C.A.P. Pocreaca. Intr-adevăr, a doua zi, de la C.A.P. Pocreaca au început să fie aduse la centrul de vinificaţie cantităţi mai mari de struguri. Muncă bine organizată la culesul strugurilor am constatat şi la C.A.P. Probota, unde în ziua raidului erau peste 100 de cooperatori la via de la brigada Bălteni, iar 50 la brigada Ciulineşti. Am găsit însă aspecte care demonstrează că recoltatul strugurilor este lăsat în multe părţi pe ultimul plan. De la C.A.P. Schitu-Duca, de exemplu, care are 30 de vagoane de predat sectorului de vinificaţie de la Coropceni, nu se aduseseră pînă în seara zilei la 6 octombrie decit 4,3 vagoane. Tovarăşa Tasla Zlate, şefa sectorului, ne-a spus că a vorbit cu conducerea acestei unităţi solicittnd urgentarea predării strugurilor. Cu toate acestea situaţia nu s-a ameliorat de nimic căci: •• deşi mucegaiul şi-a făcut apariţia pe unele parcele, tovarăşii de l« Schitu-Duca aşteaptă in linişte ca procentul de zahăr să mai crească. Ne-am dat seama că lucrurile stau într-adevăr aşa, a doua zi cind în viile de aici am găsit foarte puţini oameni la cules, iar pînă seara, la orele 20.00, nu ajunsese nici o maşină de la Schitu-Duca să predea struguri la centrul de vinificaţie din Coropceni, care se află la numai doi paşi depărtare. O slabă organizare a muncii am găsit şi la viile C.A.P. Ciorteşti. La brigăzile nr. 2 şi 3, conduse de Mihai Constantin şi, respectiv, Mereuţă Vasile, din satul de centru Ciorteşti, culesul n-a Început Încă. Ing. Simion Turcu susţinea că, în schimb, recoltatul strugurilor e în toi la brigăzile Deleni şi Soleşti. La faţa locului am găsit Insă, la Deleni, numai vreo câteva femei, iar la Soleşti culesul se făcea cu o clasă de elevi. Din această cauză conducătorul auto C-tin Asăvoaie abia a reuşit in ziua de 6 octombrie să transporte vreo 3 camioane de struguri la centrul de vinificaţie, în loc de 6—7 transporturi, ette s-ar putea face zilnic. ,Şi eu am umblat in gol ore intregi prin via C.A.P. Dolheşti pînă am putut Încărca două autocamioane in loc de patru* — ne a spus şoferul Stegaru Mircea. Am aflat că, dat fiind faptul că C.A.P. Dolheştista la o depărtare mai mare de centrul de vinificaţie şi pentru că are drumuri mai rele s-a luat măsura ca întreprinderea Industria vinului să preia strugurii contractaţi direct din vrie. In acest scop se trimit camioane contractate de la autobuzele D.R.TA. Iaşi. Şoferii sa pling, Insă, după cum am văzut, că merg mult In gol. Ne-am deplasat la Dolheşti şi am constatat că au dreptate. Cel puţin pentru ziua respectivă, 6 octombrie, cine la una din echipele de la satul Brădiceşti nu era nl Mihai ICHIM (continuare In pag. a 2-a) A început montajul utilajelor la etapa a II-a de dezvoltare a Uzinei de fibre sintetice din Iaşi, în clişeu , echipa de montori condusă de A. Burcuţă montează silozurile la secţia de filare. Foto I P- p°ul Aseară a avut loc pe scena Operei de stat din Iași premiera inaugurală a stagiunii cu opera „Manon“ de Massenet, în clişeu , scenă din spectacol. Aurian , in pagina a 4-a \ ! ------------------------------------- ■ ! ■ SESIUNEA O. N. U. » ’ —m Dezbaterile generale S au luat sftrsli ■ S ■ COMENTAR EXTERN « - ' s Climat electoral portughez HOTĂRIRI ALE CONSILIULUI DE MINIŞTRI PRIVIND GENERALIZAREA EXPERIMENTĂRII NOULUI SISTEM DE SALARIZARE ȘI MAJORAREA SALARIILOR IN AGRICULTURA Consiliul de Ministri a emis recent două hotărîri prin care aprobă cu începere de la 1 noiembrie a.c. generalizarea experimentării noului sistem de salarizare şi majorarea salariilor lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat, de mecanizare a agriculturii şi din alte unităţi agricole de stat, precum şi a specialiştilor din cooperativele agricole de producţie. Corespunzător acestor hotărâri, salariile lucrătorilor din unităţile agricole de stat urmează să fie majorate , în medie, cu 9 la sută; împreună cu majorarea salariilor mici efectuată In anul 1967, se asigură pe ansamblu o creştere medie de 12,6 la sută. Pentru specialiştii care Işi desfăşoară activitatea In cooperativele agricole de producţie s-a acordat o creştere medie a salariilor de 20,6 la sută, care asigură o corelare mai bună a salariilor lor cu ala celor care lucrează în Întreprinderile agricole de stat. De majorarea salariilor vor beneficia peste 425.000 de salariaţi din agricultură ale căror venituri anuale vor fi cu aproximativ 725 milioane lei mai mari faţă de cele realizate înainte de 1 august 1967. Noul sistem de salarizare ţine seama de specificul condiţiilor de lucru din agricultură, prevăzînd forme elastice de salarizare care să cointereseze mai puternic lucrătorii din acest important sector al economiei naţionale în obţinerea unor producţii sporite de cereale, legume, plante tehnice, lapte, carne, ouă şi alte produse, atlt în sectorul agriculturii de stat, cit şi în cel cooperatist. Astfel, se asigură o legătură mai strânsă a salariilor lucrătorilor din unităţile agricole de stat şi ale specialiştilor din cooperativele agricole de producţie cu rezultatele muncii lor şi ale unităţii în care îşi desfăşoară activitatea. Noul sistem de salarizare prevede acordarea salariului corespunzător realizării sarciniilor de producţie stabilite. Ţinând seama de condiţiile specifice din agricultură, unde rezultatele complete ale activităţii productive pot fi cunoscute abia la sfîrşitul anului agricol, salariul tarifar al acestor lucrători cuprinde două părţi — partea cea mai mare de 80-90 la sută se acordă lunar, iar partea a doua la sfîrşitul anului, în raport cu realizarea planului de producţie. Pentru a cointeresa pe lucrătorii din fiecare fermă la obţinerea unor rezultate cit mai bune veniturile acestora vor fi nemijlocit legata da rezultatele fermei unde lei desfăşoară activitatea, Independent de rezultatele obţinute pe ansamblul întreprinderii agricole. Veniturile lucrătorilor dia întreprinderile de mecanizare a agriculturii — I.M.A. —• vor fi condiţionate atit la îndeplinirea planului de lucrări exprimat valoric, cit şi de realizarea producţiilor, planificate la principalele culturi in cooperativele agricole de producţie deservite. In acest fel, ei vor fi cointeresaţi să execute lucrări da calitate cît mai bună şi iar timpul optim în cooperativele agricole de producţie. In afara salariilor tarifare, lucrătorii din unităţile agrfcole de stat, vor beneficia de premii în cursul anului pentru rezultatele deosebite în muncă şi de gratificaţii la finele anului In funcţie de depăşi(continuare in pag. a 3-a) a Vizita la Iaşi ambasadorului S. U. A. la Bucureşti Ieri a sosi în municipiul Iaşi, Leonard Carpenter Meeker, ambasadorul Statelor Unite ale Americii la Bucureşti, care întreprindă o vizită de cunoaştere a oraşelor patriei noastre, în dimineaţa zilei, ambasadorul Statelor Unite ale Americii la Bucureşti a fost primit de către Miu Dobrescu, preşedintele Consiliului popular judeţean. In aceeaşi zi, Leonard Carpenter Meeker a avut o intîlnire cu prof. univ. dr. docent Ion Creangă, rectorul Universităţii „Al. I. Cuza“. Astăzi, ambasadorul S.U.A. la Bucureşti va vizita Institutul politehnic „Gheorghe Asachi". Bilanţ după trei trimestre Se iii noi iii pin îndeplinirea integri a planului pe li înfăptuind cu entuziasm programul stabilit de partid, unităţile economice din judeţul Iaşi au obţinut noi şi importante succese în îndeplinirea planului de stat. Sarcinile de producţie pentru perioada 1 I. — 30 IX. a.c., cel de al patrulea an al .cincinalului, s-au realizat cu succes. Sintetic, principalii indicatori de plan pe ansamblul industriei judeţului la sfîrşitul celor trei trimestre se caracterizează prin următoarele date: producţia globală — 104,8 la sută, producţia marfă vîndută şi încasată — 102,7 la sută, productivitatea muncii — 102,1 la sută. In această perioadă, au fost date în exploatare noi obiective şi capacităţi de producţie, noi obiective socialculturale: Uzina de fibre sintetice, întreprinderea de produse ceramice, o capacitate de 4.500 tone anual de granula electrotehnice la Uzina de prelucrare a maselor plastice, o capacitate de 1.016.000 m.p. de ţesături la Ţesătoria de mătase „Victoria*, Hotelul „Unirea*, cinematograful „Copou" etc. In primele trei trimestre a continuat acţiunea de organizare mai raţională a producţei şi a muncii care a creat condiţii pentru folosirea mai bună a mijloacelor circulante şi a forţei de muncă, ridicarea nivelului tehnic al producţiei şi creşterea eficienţei economice Realizările peste prevederile planului însumau la sfîrşitul celor nouă luni 227 milioane de lei la producţia globală şi 125 milioane de lei la producţia marfă vîndută şi încasată, concretizate în: 977 tone ţevi sudate, 668 tone prolite îndoite, 2402 tone fibre poliesterice, 110.900 m.p. ţesături de mătase, 80.100 m.p. ţesături de bumbac, 125.600 tricotaje etc. Planul de livrări la export a fost şi el depăşit cu 106 milioane de lei, iar valoarea contractelor încheiate cu beneficiarii externi a fost depăşită cu 107,8 la sută. In comparaţie cu perioada corespunzătoare anului trecut, realizările din acest an au crescut cu 27,4 la sută, spor datorat în proporţie de peste 2/3 creşterii productivităţii muncii. Au fost îmbunătăţiţi indicii de consum ai principalelor materii prime şi materiale în condiţiile îndeplinirii şi depăşirii planului de calitate şi reducerii, pe această cale, a cheltuielilor de producţie. In decurs de opt luni cheltuielile la 1.000 de lei producţie marfă în preţuri cu ridicata au fost reduse cu 37,6 lei, însumînd pe întreaga industrie a judeţului o economie de 9,6,2 milioane de lei, ceea ce a dus la creşterea nivelului rentabilităţii întreprinderi (continuare în pag. a 2-a) lor. ! SCHITE IN CREION Locul specialistului ) lato o chestiune la ordinea de zi, care - ne- ţ i rezolvată riguros — determina prejudicii serioase pe plan . obştesc ca şi pe cel personal. E vorba de orientareai specialiştilor către locurile impuse de interesele naţionale ) ^ şi de etică. 4 - Am auzit că aveţi un post liber de funcţio- / ' nar la arhivă ori registratură. Doresc să-l ocup eu. Am şi ? ) o scrisoare de la tovarăşul... ^ ^ - Ce pregătire ai mata ? t / - Să vedeţi, de fapt am terminat Facultatea de J 1 mecanică, dar am adus numai diploma de bacalaureat, să ţ I nu se ştie că ... ţ t - Şi cum, preferi să cîştigi numai jumătate din i 1 cit ai primi conform studiilor? Sînt întreprinderi care ţipă 7 ) după ingineriţe ca dumneata şi vrei să-ţi îngropi viaţa în- \ \ tie hîrţoag«. 4 i — Nu mfl mal...' prelucraţi şi dumneavoastră, i ' Daca ar f! Ia laşi sau Bucureşti, aş merge. Dar mi s-a o- ' I Terit post la Tg. Frumos... In plus sunt logodită cu un... ^ l gestionar ce are apartament In Copou. N-am să-mi îngrop 4 i tinereţea In tîrguşoare de tot soiul.... 7 / Scena de mai sus mi-a fost relatată, în zeci J 1 de variante, de mai multe persoane, ba uneori am asistat \ şi eu la jalnica alergătură după un pestişor, oricît de umil, ţ i dar în centrul Iaşului. Am fost sesizaţi despre situaţia unor s persoane cu studii superioare făcute pe cheltuiala statului | ţ şi care s-au arătat dispuse să facă orice, absolut orice, pînă şi la trafic de... farmec personal, pentru a nu se prezenta la locul repartizării. Este dureros cit de mulţi specialişti, mai alesT în Bucureşti, Iaşi, Cluj, Timişoara, Braşov şi alte două - trei ţi mari centre urbane au cele mai năstruşnice ocupaţii, în 4 , timp ce numeroase şantiere, oraşe mai mici, localităţi ru-zrâie trăiesc o serioasă penurie de cadre cu pregătire supe- t - rioară. La Iaşi, sute de oameni decad practic din categoria 44 de intelectuali pentru care s-au pregătit, fâcînd conţopisticărie şi alte treburi mărunte, dar comode. Ştiu de existenţa a zeci de medici ce fac treabă de simplu laborant, de ingineri ce-s ^ un fel de magaziner!, eliberînd bonuri de materiale 4 4 ?î nimic altceva, profesori ce îndeplinesc funcţii de scrip- zi tologia unde o pregătire medie este mai mult decit necesară. Si In plus, Instituţii peste instituţii cu un furnicari \ de funcţionari şi unde treaba şchioapătă, creînd o situaţie 44 discutabilă ," de-ar fi schema mai mică, cei rămaşi nu s-ar 1 1 încurca unii pe alţii şi ar lucra serios. ţ } Ştim, pentru unii măsurile recente de reorien- 4 ^ tare a specialiştilor către locurile cheie ale producţiei, ale muncii practice intelectuale de factură modernă, creează şi incomodităţi. Să nu păcătuim nearătînd şi greutăţile perso- ^ nale legate de mutarea unei familii. Sînt momente ce tre- 4 buie învinse numai prin curaj şi cu conştiinţa că facem 7 ceva util patriei, naţiunii române, progresului uman. Totoţdată sunt convins că cei care nu şi-au găsit încă locul aţi devorat pentru care s-au pregătit, cu toată masca de inidiferenţă pentru nerealizarea intelectuală, au suferit şi suferăm în adincul fiinţei lor. Trebuie să fii prea prefăcut şi de scăzut sufleteşte, de un cinism degradant, ca să nu accepţi 4 ^ imperativul momentului social de a te realiza ca om înte- z î ara! util celorlalţi şi ţie însuţi. Dar asupra acestei teme t I ziarul nostru îşi propune să revină curînd. | | Mihai DUMITRIU |