Flacăra Iaşului, noiembrie 1969 (Anul 25, nr. 7196-7221)

1969-11-01 / nr. 7196

ANUL­ui, Nr. 7196 SIMBATA 1 NOIEMBRIE 1969 1 PA­OI NI­­O BANI Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean PE ŞANTIERELE DE CONSTRUCŢII Robinetul pierderilor a rămas încă deschis în domeniul investiţiilor. In acest an s-au obţinut rezultate apreciabile, un aport substanţial fiind adus şi de orga­nizaţiile de construcţii, alături de pro­iectanţi şi beneficiari. Constructorii au demonstrat că printr-o pregătire temei­nică a muncii pe şantiere şi organiza­rea mai judicioasă a producţiei se poa­te spori substanţial eficienţa întregii activităţi desfăşurate. Ne vom referi însă la unele neajunsuri ce se mai ma­nifestă în cadrul organizaţiilor de con­strucţii, neajunsuri oglindite intr-o si­tuaţie economică financiară necores­punzătoare, materializate, în ultima a­­naliză, într-un volum destul de mare de pierderi. Aceasta, cu atît mai mult, cu cît la unele din ele curba pierderi­lor este ascendentă, deşi angajamente­le inserate în fel de fel de grafice pre­vedeau exact contrariul. Cu excepţia întreprinderii nr. 14 instalaţii, Şantie­rului de instalaţii din cadrul Trustului de construcţii şi a Şantierului I.R.E., care se înscriu cu economii suplimen­tare la preţul de cost, toate celelalte organizaţii de construcţii înregistrează pierderi peste plan, sau economii sub nivelul planificat. Astfel, la sfîrşitul prime­lor 8 luni din acest an, întreprinderea de construcţii transporturi a­ înregis­trat economii mai mici cu 405.000 lei şi întreprinderea de construcţii căi ferate cu 1.261.000 lei, întreprinderea 4 con­­strucţii-monitiaj depăşeşte pierderile pla­nificate cu 3.389.000 lei, Trustul de con­strucţii cu 4.325.000 lei, iar întreprin­derea de construcţii şi reparaţii străzi înregistrează o depăşire a cheltuielilor cu 321.000 lei faţă de economia plani­ficată de 279.000 lei. Dacă la întreprin­derea 4 construcţii-montaj pierderile pînă la 31 august sunt în scădere cu circa 200.000 de lei, faţă de cele înre­gistrate la 30 iunie, nu acelaşi lucru se constată la Trustul de construcţii, unde pierderile peste plan in 8 luni cresc cu 2.021.000 lei faţă de 30 iunie. Cită distanţă între aceste cifre şi an­gajamentele trustului, care prevedea, în graficul de recuperare întocmit la 31 iulie diminuarea pierderilor din se­mestrul I cu 1.779.000 lei, pînă la sfîr­­şi­tul anului, din care 945.000 de lei pînă la 30 septembrie. Realitatea şantierelor ne oferă ade­văratele cauze. Executarea defectuoasă a unor lucrări, gospodărirea necores­punzătoare a materialelor, depăşirea frecventă a consumurilor specifice de materiale şi manoperă, cheltuielile de remediere, prelungirea duratelor de e­­xecuţie peste normative, penalizările, locaţiile şi dobînzile la împrumuturile bancare restante — toate atrag, necon­diţionat, depăşirea cheltuielilor de pro­ducţie, toate constituie o serioasă pie­dică în închiderea robinetului prin ca­re se scurg pierderile. La sfîrşitul lunii august, la Trustul de construcţii, de pildă, 40 la sută din volumul pierderi­lor peste plan de 5.724.000 lei repre­zenta cheltuieli neeconomicoase, do­­bînzi penalizatoare pentru împrumutu­rile restante, locaţii, penalizări pentru nepredarea la termen a lucrărilor etc. Iată, de exemplu, ce depăşiri s-au în­registrat faţă de devize numai la cîte­­va obiective terminate, unde nu s-au respectat duratele normale de execu­ţie: 2.217.000 lei la hotelul „Unirea", 621.000 lei la Liceul cu 20 de săli de clasă, 2.578.000 lei la sediul politico­, administrativ, 118.000 lei la cinemato­graful „Copou­". Calitatea necorespunzătoare a unor lucrări, precum şi neexecutarea în ter­men a remedierilor atrag, cum e şi fi­resc, alte pierderi. Numai pentru 9 Vasile MOCANU directorul Băncii de Investiţii Sucursala judeţeană Iaşi Eugeniu ZIDARIȚA (continuare in pag. a 3-a) Locul întîi pe ţară Participînd la concursul inti­tulat „Măiestrie şi siguranţa circulaţiei", organizat pa re­ţeaua unităţilor de cale ferată din ţară, tînărul mecanic de locomotivă Mircea V. Andrei, de la Depoul C.F.R. Paşcani, a obţinut un succes cu totul deosebit. După ce se remarcase în etapele anterioare — fazele pe depou şi Direcţia regională — obţinînd de fiecare dată locul întîi, la faza pe ţară, care s-a desfăşurat recent, dînd dovadă de o pregătire teoretică şi practică foarte bună, a reuşit să se claseze pe primul loc. Este un rezul­tat de prestigiu pentru el per­sonal și pentru depoul din Pașcani. V. PRODAIEA corespondent Centre de specialitate în institutele de invăţămînt superior Pentru dezvoltarea activităţii ştiinţifice desfăşurate de­ cor­pul profesoral al instituţiilor de învăţămînt superior, Minis­terul Invăţămîntului a înfiinţat 14 centre de specialitate, care vor funcţiona din oraşele Bucureşti, Cluj, Ijp şi Timi­şoara. Activitatea de cercetare a cadrelor didactice din uni­versităţi şi institutele tehni­ce de învăţămînt superior va putea astfel răspunde mai bine cerinţelor ştiinţei, culturii, economiei naţionale, contribuind la valorificarea mai largă a potenţialului ştiinţific şi a ba­zei materiale de investigare, de care dispun facultăţile din ţara noastră. (Agerpro) Din suplimentarea contractelor, primii avantajaţi sîntem noi De la constituire şi pînă în prezent, co­operativa noastră a­­gricolă a primit din partea statului un i­­mens ajutor. Cu fon­durile obţinute, cu îngrăşămintele chimi­ce primite în fiecare an, cu seminţele de sol şi ajutorul me­canizatorilor din I.M.A., noi am re­uşit să punem în va­loare, în scurt timp, un fond funciar care altădată, lipsit de mijloacele moderne de lucru, nu reuşea să răsplătească nici pe departe munca şi cheltuiala depusă de ţăranii din comuna Ţigănaşi. De aceea, în calitate de produ­cători, dar şi de ce­tăţeni ai ţării, consi­derăm că avem dato­ria ca ori de câte ori ni se cere, să răs­pundem „prezent" a­­pelului făcut de stat, care solicită agricul­turii o contribuţie mai echitabilă la e­­forturile ce se fac pentru asigurarea fondului central cu produse agroalimen­­tare, pentru aprovi­zionarea populaţiei şi industriei. Analizind din nou posibilităţile certe din cooperativa noas­tră, consiliul de con­ducere a apreciat că faţă de obligaţiile contractuale prezente, nivelul contribuţiei la fondul central este destul de redus şi in consecinţă a luat ho­­tărtrea ca acesta să fia mărit cu unele cantităţi de produse agricole. Prin imitare, am hotărit suplimen­tarea obligaţiilor noastre la livrări de porumb cu încă 50 tone, astfel incit vom livra statului, zilele acestea, 61 de va­goane în loc de 56 vagoane de porumb. In afară de impor­tanţa lor politică şi economică, livrările la contract, şi în ge­neral valorificarea integrală a tuturor rezervelor de produ­se, constituie pentru cooperativele agricole o însemnată sursă de venituri în bani. Este firesc de aceea ca orice conducere de C.A.P., orice mem­bru cooperator »8 manifeste Interes şi grijă pentru această problemă, de care depinde situaţia eco­nomică şi financiară a unităţilor respec­tive. Achitîndu-ne com­plet obligaţiile la produsul griu şi 11­ vrînd, de asemenea, integral cantitatea de cartofi contractată, cooperativa noastră va încheia pe total livrările la fondul de stat în anul acesta, cu conştiinţa datoriei îndeplinite faţă de stat, faţă de scumpa noastră patrie î■ România socialistă. Andrei ŢURCANU preşedintele coopera­tivei agricole de pro­ducţie Ţigănaşi De la C. A. P. Ţigănaşi - 50 de tone porumb peste plan la fondul central Strungarul Alexandru Bursuc din secţia sculă­­rie este unul din fruntaşii Uzinei mecanice „Nico-Foto: D. Rotaru corespondent Mărfuri româneşti peste hotare întreprinderea de comerţ ex­terior „Maşinexport” a livrat recent în Cehoslovacia un nu­măr de transformatoare de di­ferite puteri. In Pakistanul de est au fost expediate 70 pos­turi de transformatoare de 100 kVa, iar in R.P. Chineză şi R.F. a Germaniei au fost, de asemenea, exportate maşini de alezat şi frezat de tip AF-85. La rîndul ei, întreprinderea „Auto-Tractor* a trimis in Ce­hoslovacia, Columbia, Cuba, R.D. Germană, Libia, R.P. Mon­golă, R.A.U. şi Suedia peste 500 de autoturisme de teren, iar în R.D. Germană 370 auto­furgonete. Noi contracte prevăd expor­tarea altor loturi de autotu­risme de teren M-461 şi auto­utilitare. (Agerpres) Iași. Noi blocuri în cartierul Tătărași. É1 Declaraţia Consfătuirii miniştrilor afacerilor externe al statelor participante la Tratatul de la Varşovia î­­n pagina a 4-a £aBBaaaBBBaBBBBBSEE£S& Adunare festivă consacrată împlinirii a 100 de ani de la inaugurarea liniei ferate Bucureşti - Giurgiu La Palatul G.F.R. din Capi­tală a avut loc, vineri după­­amiază, o adunare festivă con­­sacrată împlinirii a 100 de ani de la inaugurarea liniei fe­rate Bucureşti — Filaret — Giurgiu, organizată de Minis­terul Transporturilor şi Uniu­nea Generală a Sindicatelor din România. Au participat Pavel Ştefan, ministrul transporturilor, mem­bri ai conducerii acestui mi­nister, reprezentanţi ai Uniu­nii Generale a Sindicatelor, ai organelor municipale de par­tid şi de stat, ai unor insti­tuţii centrale şi­ organizaţii ob­şteşti, lucrători din transpor­turi, pensionari C.F.R., nume­roşi oameni ai muncii din în­treprinderi şi instituţii bucu­­reştene. Adunarea a fost deschisă de ing. Alexandru Grecu, pre­şedintele Consiliului Uniunii sindicatelor lucrătorilor din transporturi şi telecomunicaţii. A luat apoi cuvîntul ing. Pavel Ştefan, ministrul trans­porturilor. Participanţii la adunare au adoptat într-o atmosferă de puternic entuziasm o telegra­mă adresată Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în care, printre altele, se spune : Cu acest prilej, muncitorii şi lucrătorii feroviari ne ex­primăm întreaga noastră recu­noştinţă pentru grija perma­nentă de care ne-am bucurat din partea Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Român, a dumneavoastră per­sonal. Toate importantele noastre realizări din ultimul sfert de veac au fost posibile numai sub îndrumarea înţeleaptă a întregii noastre activităţi de către Partidul Comunist Ro­mân. Asigurăm conducerea de partid şi de stat, pe dum­neavoastră, iubite tovarăşe Ceauşescu, că vom duce mai departe tradiţiile progresiste ale înaintaşilor noştri feroviari şi vom munci cu abnegaţie pentru ca efectuarea transpor­turilor pe calea ferată să decurgă în condiţii de siguran­ţă deplină şi de eficienţă eco­nomică maximă. Vă încredinţăm că nu vom precupeţi nici un efort pentru traducerea în viaţă a sarcini­lor Directivelor Congresului al X-lea al Partidului Comu­nist Român, contribuind ast­fel la înflorirea scumpei noas­tre patrii, Republica Socialistă România. ★ In continuare, a fost prezen­­tat filmul documentar „Mo­mente din istoria Căilor Fe­rate Române şi realizările din ultimul sfert de veac". Apoi, formaţii artistice de ama­tori din întreprinderile Mi­nisterului Transporturilor au prezentat un bogat program, artistic.­­­ Cu prilejul aniversării a 100 de ani de la inaugurarea primei linii ferate din ţara noastră, peste 1 000 de lucră­tori şi pensionari C.F.R. au fost distinşi cu insigna „Pen­­tru meritul ceferist". (Agerpres). j Au început lucrările de construcţie la Staţia mecanică de epuraţie La Iaşi au în­ceput lucrările de execuţie a unei noi construcţii — Staţia mecanică de epuraţie, unde se vor filita apele reziduale provenite de la p­rocesel­e tehnologice ale în­treprinderilor ie­şene, precum şi de la reţeaua de canalizare a ora­şului. Lucrările, a căror valoare se ridică la suma de peste 24.000.000 de lei, proiectate de către Institutul de studii şi proiectări pentru îmbunătă­ţiri funciare şi gospodărirea ape­lor­­ din Bucu­reşti, şi încredin­ţate spre execuţie Trustului de con­strucţii Iaşi, cu­prind canale colec­toare, bazine de decantare a impu­rităţilor din apa râului Bahlui, sta­ţie de pompare, instalaţii hidrauli­ce, denisipatoare (filtre), gazometre, metatancuri, plat­forme pentru us­carea nămolului, un corp adminis­trativ pentru dis­pecerii de exploa­tare şi muncitorii ce vor deservi sta­ţia, o centrală ter­mică etc. De men­ţionat că lucrările sunt prevăzute a fi încheiate, con­,­fo­rm graficelor stabilite, în cursul anului 1972. Semnale cu adresă precisă: I.G.L.L. Iaşi întreprinderea de gospodă­rire a locuinţelor şi localurilor a constituit de multe ori subiec­tul reclamaţiilor cu care cetăţeni ai oraşului Iaşi s-au adresat redacţiei noastre. Niciodată Insă asemenea reclamaţii nu s-au adunat In număr atlt de mare ca In ultimele două săp­­tămîni. „Practic, fie că sintem­ duşi cu vorba de azi pe inli­ne, fie că ne lovim de o sur­prinzătoare indiferenţă din partea celor in drept de la I.G.L.L." — se menţionează, în scrisorile prin care cetăţenii­ solicită reparaţii la imobile. Şi vin cu argumente care nu pledează de loc in favoarea în­treprinderii. Locuitoarea Ele­na Ţugui, de exemplu, scrie că încă cu un an in urmă I.G.L.L. Iaşi a fost rugat să înlocuiască podeaua deosebit de şubredă a balconului de la imobilul din str. Labirint nr. 8. Abia la in­tervenţia redacţiei, din sep­tembrie a.c. reparaţia a fost trecută în planul pe trim. IV, şi repartizată şefului de şan­tier Vasile Ţurcanu, fără să se prevadă însă cu precizie ter­menul de execuţie. Se aşteaptă oare un accident cu urmări grave ? Cu asemenea lucruri nu e de glumit, tovarăşe Ţur­canu ! De asemenea, „în vara anului curent — ne semnala locuitorul Ion Hodoroabă — s-a început reparaţia la a­­coperişul blocului din str. Pri­măverii nr. I şi nu s-a terminat nici acum. Dacă vin ploile de toamnă, apartamentele de la etajul IV se pot deteriora grav". Se ştie­­ că reparaţiile interioare la apartamente sunt suportate de către locatari. Probabil că pe tovarăşii de la I.G.L.L. acest lucru îi im­presionează prea puţin, dacă nu chiar de joc. Un caz, oarecum deosebit, se prezintă la blocul din str. Sf. Teodor, nr. 32 intrat in re­paraţii capitale In luna mai anul trecut, dar nici acum ter­minate. In scrisoarea adresată redacţiei îşi semnată de toţi cei 30 de locatari ai imobilu­lui­ sunt menţionate unele lu­crări lăsate în suspensie, iar altele chiar neîncepute. E drept că aceste lucrări au fost preluate de la început de în­treprinderea de, reparaţii şi construcţii Iaşi. Dar I.G.L.L., în calitate de beneficiar, nu a avut obligaţia de a insista permanent ca lucrările să fie executate la termenele stabili­te in contract ? Fapt îngrijo­rător însă este acela că nici acum nu se prea văd perspec­tivele încheierii reparaţiilor şi, se pare, că nici acest as­pect nu-i prea interesează pe tovarăşii de la I.G.L.L. Dar cele mai multe scrisori se referă la defecţiunile in­stalaţiilor de apă şi încălzire. Şi să venim d­in nou cu cîteva exemple. Pentru depistarea u­­nor pierderi la conducta de apă caldă a fost necesară spargerea unui perete de la baia apartamentului în care locuieşte inginerul Minu Găi­­nuţă din str. Dr. Cehac nr. 18. Lucrarea a fost executată în luna ianuarie a.c. Spărtura din zid, însă, nu a fost nici acum astupată. Stă omul cu cada băii pusă pe chituci şi cu plă­cile de faianţă aşezate Intr-un colţ. Explicaţia ? „De această întîrziere sintem­ noi vinovaţi, pentru că nu am anunţat in scris serviciul tehnic" — ne răspunde ing. Gheorghe Po­­pescu, din conducerea servi­ciului mecanic — şef al I.G.L.L. Cam tîrziu şi, mai ales, sterilă autocritică, tovarăşe inginer! Rămine de văzut ce veţi face de-acum încolo. Fapte de o gravitate incon­testabilă ne-au semnalat şi lo­catarele Ecaterina Crăciu­nescu din str. Socola nr. 5 şi Maria Matineu cu do­miciliul în Şoseaua Naţională nr. 188 sc. B, parter. Prima lo­catară reclamă defecţiunile in­stalaţiei de apă de deasupra apartamentului, care i-au u­­mezit, timp de trei ani, pere­ţii băii şi bucătăriei intr-un a­­semenea grad .Incit instalaţia electrică face scurtcircuit, iar femeia este nevoită să folo­­seacă lampa cu petrol. A doua locatară se plînge că i se în­fundă mereu conducta princi­pală a apelor menajere de la baie, din cauza reziduurilor a­­runcate de locatarii etajelor superioare. Mai mult, din cauza deselor refulări a apei din baie şi a inevitabilelor i­­nundaţii, parchetul unei came­re a putrezit aproape complet, iar mirosul din apartament a devenit insuportabil. „Să ve­deţi, dumneavoastră — ne ex­plică maistrul de sector Petru Pînzaru — am încercat să remediez defecţiunea reclama­tă de tovarăşa Crăciunescu, dar nu­ mă lasă să intru în , apartament, locatarul de la etajul superior". „După ce am desfundat ultima oară con­ducta din apartamentul tova­răşei Matincu — a intervenit in discuţie alt maistru de sec­tor, Neculai Simeria — am vrut să vorbesc cu cîţiva lo­catari de la sc. B pentru a nu mai arunca în W.C.-uri oase, clrpe, cotoare de varză, coji de carton­ etc. Dar mi s-a închis uşa în nas". „In ase­menea condiţii ce mai putem noi face ?" — a adăugat şi inginerul Popescu. Cu alte cu­vinte să lăsăm această stare de fapte să dăinuie la infinit. Cum de-şi permit aceşti to­varăşi să stea cu braţele în­crucişate atîta timp cît se Al. SEVERIN (continuare in pag. a 3-a) Din scrisorile sosite la redacţie A

Next