Flacăra Iaşului, decembrie 1969 (Anul 25, nr. 7222-7247)

1969-12-02 / nr. 7222

ANUL XXXI, Nr. 7222 MARTI 2 RECOMBRIE 1969 4 PAGINI 30 DANI Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Prima zăpadă i-a prins nepregătiţi Brusc, lama a Intrat in drepturi. In ziua de 28 no­iembrie a.c. prin părţile Ţigănaşilor viscolea, temperatura coborînd cu mult sub zero grade. Ne aflam la Clrniceni cindi ne-am intîlnit cu tov. Andrei Ţurcanu, preşedintele cooperativei agricole din Ţigănaş. Din scurta discuţie pe care am avut-o cu dinsul, am reţinut că era îngrijo­rat de soarta porumbului aflat în ariile de desfăcare pe cîmp. „Trebuie să plec să văd dacă recolta e acoperită. De zootehnie nu mă plîng. Treburile-s puse la punct*. Cu încuviinţarea tovarăşului preşedinte, rămas pen­tru puţină vreme în sat să rezolve anumite probleme, vizităm, împreună cu tov. ing. I. Lafazanis şi brigadierul zootehnic N. Bărbiţă (care este şi secretarul organizaţiei de partid din satul Cîrniceni) sectorul zootehnic. Consta­tăm cîteva lucruri Îmbucurătoare faţă de situaţia care exista anul trecut pe aceeaşi vreme, şi anume că furajele sunt depozitate cu grijă, în apropierea adăposturilor, că animalele adulte stau în grajduri călduroase, că îngriji­torii sunt prezenţi la locurile lor de muncă şi alături de ei brigadierul, inginerul. Foarte repede şi-a făcut apa­riţia şi tov. Andrei Ţurcanu, care a început să dea sfa­turi un striga, în dreapta. N-am putea spune că tovarăşii din conducerea cooperativei agricole, specialiştii unităţii n-au făcut ni­ Care este contribuţia zootehniei în bilanţul cooperativei agricole ? mic în vederea unei mai bune iernări a animalelor. Se pare însă că el, ca şi lucrătorii din acest sector, de loc neglijabil fiindcă e vorba de 581 de taurine (din care 302 vaci), 287 animale de muncă,­­825 de oi, s-au obişnuit cu prezenţa anumitor lipsuri ale căror consecinţe şi valoare numai contabilitatea ar putea să le arate. Au pierit un viţel, doi, trei. La un efectiv de aproa­pe 600 de taurine se pare că nu-i atare lucru, deşi totuşi este. Dar, cînd un decurs de 11 luni, mortalităţile se ri­dică la 71 de taurine, din care 54 de viţei, se poate spu­ne că asemenea pierderi sunt fireşti ? Nu. Lucrătorilor din sectorul zootehnic nu li s-a prezentat un calcul economic privind însemnătatea acestor pierderi, fiindcă sîntem con­vinşi că n-ar fi stat cu braţele încrucişate in faţa unor evidente neajunsuri care persistă In sectorul zootehnic (şi care au generat pierderile amintite) şi pe care Ie vom enumera nu înainte de a arăta că 71 de taurine Îngră­şate la, să zicem, 250 kg. fiecare ar fi adus cooperativei agricole un venit de cel puţin 200.000 Iei. Să începem cu lucrurile majore. Când facem aceas­tă afirmaţie ne glndim mai întii la animalele tinere, adică la „schimbul de mîine al efectivului de producţie şi de muncă”. Să nu se supere tovarăşul preşedinte şi lucră­torii din sectorul zootehnic, dar ştim precis că la dînşii acasă nu ţin viţeii aşa ca la C.A.P., într-un grajd neter­minat de doi ani de zile, unde şi-au dat duhul majorita­tea din cei 54 de viţei, amintiţi anterior, din cauza cu­renţilor, frigului şi proastei furajări. Am văzut geamuri sparte, soba de la creşă neterminată, ieslea viţeilor goa­lă. Am aflat de la Îngrijitorii Gh. Tupac şi Mihai Croito­­ru că din lipsă de condiţii nu dezinfectează biberoanele şi găleţile cu care alăptează viţeii. Şi totuşi pe la ferma de la Cîrniceni, şi pe la celelalte, se spune că trece foarte des medicul circumscripţiei veterinare. Am văzut vacile, de curind cu viţei sugari, fără aşternut pe jos. „Ne-a luat vremea prin surprindere" — ne-au spus şi tovarăşul preşedinte, şi inginerul, şi brigadierul zooteh­nic. Nu sîntem de acord. Adevăratul gospodar ştie din vreme ce are de făcut. Atunci de ce aceste neajunsuri î Din lipsa unei atente griji faţă de animale, faţă de pro­ducţia zootehnică, dovedită atît de consiliul de conducere, cit şi de organizaţia de partid. Gheorghe GHINDĂ (continuare în pag. a 3-a) Uzina de fibre sintetice Iaşi, Tabloul de comandă al instalaţiei de distilare-condensare din cadrul secţiei de policondensare. Ieri s-a deschis la Iaşi Sesiunea ştiinţifică consacrată împlinirii a 90 de ani de activitate a I. M. F. Ieri au început, în amfitea­trul rectoratului de la­ I.M.F. Iaşi lucrările sesiunii ştiinţifi­ce dedicată aniversării a 90 de ani de activitate a acestui Institut. La şedinţa de deschidere a participat tovarăşul Ioan Man­­ciuc, prim-secretar al Comite­tului municipal de partid Iaşi, preşedintele Comitetului exe­cutiv al Consiliului popular municipal. Au luat parte, de asemenea, academicieni, cadre didactice şi studenţi. Cuvin­tul de deschidere a fost rostit de prof. dr. docent Mihai Duca, rectorul Institutu­lui, care a adresat un căldu­ros salut tuturor participan­ţilor, subliniind semnificaţia momentului ce marchează îm­plinirea a nouă decenii de ac­tivitate şi evoluţie neîntre­ruptă a şcolii noastre de me­dicină. Problemele învăţămîn­tului de toate gradele şi edu­carea tinerelor generaţii în patria noastră — a spus vor­bitorul — se bucură de o grijă şi atenţie deosebite din partea conducerii de partid şi de stat. In ţara noastră avem în prezent 17 centre universitare în care funcţio­nează 48 de institute de în­­văţămînt superior cu 189 de facultăţi, unde, sub Îndru­marea plină de dragoste şi competenţă a 13.000 de cadre didactice, se pregătesc peste 147.000 de studenţi. Condiţiile lor de viaţă şi de studiu nici nu puteau fi imaginate de ti­neretul de acum 2-3 decenii. Răspunzînd solicitudinii de care se bucură, cadrele didactice și (continuare în pag. a 3-a) Conferinţa pe ţară a cercurilor ştiinţifice studenţeşti şi-a încheiat­­ lucrările S-au încheiat lucrările celei de-a X-a conferinţe pe ţară a cercurilor ştiinţifice studenţeşti, care s-au desfăşurat în tot cursul lunii noiembrie în cen­trele­ universitare Bucureşti, Cluj, Iaşi, Timişoara, Braşov şi Tg. Mureş. Comunicările prezentate cu acest prilej au relevat preocuparea studenţi­lor, atît din învăţămîntul u­­niversitar, cît şi din învăţă­­mîntul tehnic superior, de a aborda în cercetările lor pro­bleme corespunzătoare cerin­ţelor actuale ale economiei naţionale. Din peste 500 de lu­crări înscrise pe agenda reuni­unii ştiinţifice recent termina­te, aproape jumătate au fost distinse cu premii şi menţiuni, acordate de Ministerul Invă­­ţămîntului şi Uniunea asocia­ţiilor studenţeşti din România. (Agerpres) Cereţi în librării şi chioşcurile de difuzare a presei ALMANAHUL SCÍNTEIA 1970 - O amplă dezbatere asupra naturii raporturilor omului cu societatea căreia îi aparţine: ancheta internaţională „Nor­dul“ busolei contemporane: marele con­tract social. - Evocări la centenarul Lenin. - In adincurile „Continentului albastru" — prezentarea succintă a captivantei is­torii a cuceririi abisurilor submarine. - Răspunsurile unor specialiști din An­glia, Belgia, Brazilia, Cehoslovacia, Ja­ponia, România, S.U.A., Uniunea Sovie­tică la întrebarea „Cum va arăta lumea în anul 2000 ?". - Şi totuşi, cura de slăbire nu exclu­de mesele copioase ! (Punctele — un nou regim dietetic). - Valorile şi miturile civilizaţiei mo­derne. - Haina şi mobila­­ din preistorie pînă azi. - O întrebare (cu multe răspunsuri) pentru şoferii amatori. Ştiţi, intr-adevăr, să conduceţi automobilul ? — Incursiune prin bibliotecile lumii. — Păreri avizate despre perspectivele principalei îndeletniciri omeneşti. — Minighidul turistului : România - judeţe şi date de bază. — Introducere în tainele sondajului de opinie: ancheta internaţională „Copilul gigant al exploziei informaţionale“. — Oameni în Lună, cum s-a transfor­mat un vis milenar în realitate. — Un abecedar... pentru părinţi. — In lipsa unui tratat, vi se oferă un mic cod contemporan al politeţii. — După a doua incursiune a omului pe Lună, răspuns la întrebarea ■ sîntem in preajma erei fiinţelor cosmice ? — Mexico '70 — sau noi amănunte des­pre campionatul mondial de fotbal. — Secretele echilibrului vieţii lăuntrice (ancheta internaţională „Trepidaţiile e­­pocii actuale atrofiază universul senti­mental ?"). — Umor, teste, ghid hotelier, jocuri distractive. Conectat­ la reţeaua sistemului energetic naţional Primul grup energetic cu o putere instalată de 210 me­gawaţi al centralei termoelec­trice de la Deva a fost co­nectat la reţeaua sistemului e­­nergetic naţional. Evenimen­tul Inaugural al primului grup a marcat totodată intrarea în funcţiune a unor instalaţii im­portante care vor servi în­treaga termocentrală, prevăzu­tă să aibă o capacitate de 840 megawaţi. Astfel, au fost date în exploatare complexul hidro­tehnic ,­ cu barajul şi staţi­ile de pompe, care, pentru ră­cirea condensatoarelor, turbi­nelor şi producerea aburului necesar funcţionării acestora, va folosi aproape un sfert din debitul de apă al Mureşului­­ şi secţia de combustibil, care este complet automatiza­tă şi realizată într-o soluţie nouă, folosită pentru prima oară în centralele noastre ter­moelectrice. Au fost, de ase­menea, puse sub tensiune sta­ţia electrică de 220 kilovolţi şi transformatorul de 250 me­­gavolţi amperi. Intr-un stadiu avansat sunt şi lucrările de montare a celui de-al doilea grup de 210 me­gawaţi. Totodată, sunt în curs de executare şi unele lucrări aferente instalării grupurilor 3 şi 4. In următorii trei ani, cînd vor fi puse în funcţiune toate cele patru grupuri, totalizînd o putere instalată de peste 840 megawaţi, de aici vor porni anual pe magistralele energe­tice ale ţării peste cinci mi­liarde de Kwh, repreze­ntînd circa 13 la sută din producţia de energie electrică a ţării la acea dată. (Agerpres) O nouă unitate industrială In noua zonă industrială a municipiului Buzău a început montarea primelor linii teh­nologice la fabrica de geamuri — una dintre cele mai mari din ţară. Noua unitate va a­­vea în final o capacitate de producţie anuală de pes­te 100 000 000 m.p. geam tras, şlefuit, securit, oglinzi şi alte produse din sticlă. Utila­jele perfecţionate cu care va fi dotată întreprinderea vor permite ca procesul de pro­ducţie să se realizeze aproape în întregime automatizat. (Agerpres) A In pagina a 4-a ] Prima conferință la nivel înalt a „celor șase" ] Notă externă Cazul Haynsworth Cu privire la apropiata intilnire a conducătorilor de partid și de stat ai R. P. Bulgaria, R. S. Cehoslovace, R. D. Germane, R. P. Polone Republicii Socialiste Români, R. P. Ungare şi U. R. S. S În conformitate cu înţele­gerea realizată, la începutul lunii decembrie a.c. va avea loc la Moscova întîlnirea conducătorilor de partid și de stat ai Republicii Populare Bulgaria, Republicii Socialis­te Cehoslovace, Republicii Democrate Germane, Republi­cii Populare Polone, Repu­blicii Socialiste România, Re­publicii Populare Ungare și Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, în vederea unui schimb de păreri cu privire la probleme internaționale ac­tuale. Răspunderea comunistului de la catedră Viaţa de partid din institu­ţiile de învăţămînt cunoaşte o profundă activizare, analiză şi prospectare a programului de viitor. In aceste zile, în­­tr-un spirit de răspundere par­tinică, comuniştii îşi afirmă opinia, căutînd soluţii creatoa­re pentru ridicarea şi îmbună­tăţirea continuă a procesului de învăţămînt şi educaţie, pentru modernizarea proce­deelor de predare în lumina suflului înnoitor al documen­telor Congresului al X-lea al P.C.R. Adunările de dare de sea­mă ce s-au desfăşurat pînă în prezent, avînd un pronunţat caracter de lucru, au reflec­tat că aplicarea noilor preve­deri ale Statutului P.C.R., a­­probat la Congresul al X-lea, privind dreptul de control al organizaţiilor de partid din şcoli constituie un sprijin pu­ternic in transpunerea în via­ţă a cerinţelor majore pe ca­re societatea socialistă le pu­ne în faţa şcolii. In dări de seamă şi în dez­bateri au fost remarcate re­zultatele la învăţătură ale ele­vilor, succesele obţinute în confruntările de la examene, la olimpiade şi concursuri, preocuparea de zi cu zi a corpului profesoral, a organi­zaţiei de partid şi a celorlalţi factori din şcoli ce-şi aduc contribuţia la pregătirea tine­rei generaţii pentru viaţă, fi­ind făcute numeroase propu­neri menite să ducă la creşte­rea rolului conducător al or­ganizaţiei de partid în toată activitatea şcolară. Care sunt principalele coor­donate ale activităţii şcolare asupra cărora s-a insistat în analiză şi în stabilirea măsu­rilor dintr-un număr însem­nat de organizaţii de partid ? Luînd în dezbatere îndepli­nirea golului fundamental al şcolii — formarea unui bogat orizont de cultură generală şi dezvoltarea aptitudinilor la e­­levi — comuniştii din licee şi şcoli generale au abordat, în­tr-o ţinută de exigenţă şi con­ştiinţă profesională, problema pregătirii pentru lecţii, a mo­dernizării şi folosirii celor mai eficace metode pedagogi­ce în transmiterea cunoştinţe­lor la elevi. Consideraţii valo­roase pe această linie s-au fă­cut în adunarea organizaţiei de partid de la Liceul nr. 3 „C. Negruzzi" din Iaşi, unde mai mulţi participanţi la dez­bateri, între care profesorii Jeanrenaud Angela şi Tănăsu­­că Petru s-au referit la nece­sitatea formării temeinice şi a investigaţiei ştiinţifice cuprin­zătoare, care să vizeze promo­varea unor forme noi de mun­că cu elevii, stabilirea unui raport corespunzător între dis­ciplinele predate. Dar, din dez­bateri, a rezultat că se impun studii de metodică şi didactică şcolară, care, să fructifice ex­perienţa îndelungată a peda­gogiei româneşti, iar aceste lucrări să fie publicate şi con­ţinutul lor generalizat pentru a ajuta înnoirea metodelor în dezvoltarea gîndirii creatoare a elevilor. Determinant pentru nivelul şi calitatea învăţămîntului este nivelul de pregătire al ca­drelor. De aceea, preocupările existente în şcoli în direcţia modernizării învăţămîntului includ în sfera lor — o dată cu îmbogăţirea conţinutului de idei, cu abordarea aprofun­dată a celor mai noi aspecte în lecţii, cu pregătirea profe­sională, ştiinţifică şi ideologi­că a învăţătorilor şi profeso­rilor — cerinţa perfecţionării continue a modalităţilor şi me­todelor de transmitere a cu­noştinţelor şi de lucru cu elevii. Acest deziderat ar tre­bui să facă obiectul articole­lor publicate în presa pedago­gică sau al propunerilor refe­ritoare la programe şi manua­le, iniţiative aşteptate să se ivească tot mai mult în şcoli­le ieşene. O asemenea proble­matică, în viitor, se cere să formeze baza dezbaterilor co­misiilor metodice, avînd direct ca urmare depăşirea practici­lor empirice de predare care mai există din păcate în une­le din şcolile noastre. Prezintă interes remarca fă­cută de comunişti în organiza­ţia de partid a Liceului nr. 5 „Emil Racoviţă" din Iaşi că, în rindul corpului profesoral există mari rezerve, dar pen­tru punerea în valoare a aces­tora va trebui să fie înlătu­rat tot ce-i osificat, tot ceea ce generează suficienţă şi pla­titudine, iar organizaţia de partid are rolul să lărgească — aşa cum se arată în darea de seamă prezentată de profe­soara Georgeta Grigoraş — orizontul de gîndire şi înţele­gere în rîndul cadrelor di­dactice, cu repercusiuni pozi­tive în pregătirea elevilor. Desigur, pentru a da viaţă programului pe care l-a adop­tat Congresul al X-lea al P.C.R. privind dezvoltarea şcolii şi pregătirea tineretului, fiecare comunist din învăţă­mînt, fiecare cadru didactic trebuie să dea ceea ce are mai bun, aceasta fiind raţiu­nea misiunii sale şi a rolului ce-i acordă partidul şi naţiu­nea comunistului de la cate­dră, oricărui pedagog ce-şi desfăşoară activitatea pe ţă­­rimul şcolii româneşti. Pen­tru aceasta nu trebuie să se oprească la ceea ce a învăţat în timpul facultăţii, ci tre­buie să urmeze o traiectorie ascendentă de pregătire, infor­­mîndu-se permanent şi perfec­­ţionîndu-şi cunoştinţele, prin trecerea gradelor didactice, participarea la multiplele for­me de cercetare în domeniul pedagogiei, psihologiei, socio­logiei, al specialităţii, la ac­tivitatea societăţilor ştiinţifice şi chiar la înscrierea şi sus- Ioan CAPREANU activist al Comitetului judeţean de partid (continuare in pag. a 3-a) A Şedinţa Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean Ieri d­upă-amiază, a avut loc şedinţa Comitetului executiv al Consiliului popular al Ju­deţului Iaşi, cu următoarea ordine de zi: — Analiza activităţii desfă-,­şurate de către Direcţia de pază civilă contractuali la an ■­nul 1969. — Informare cu privire­­ modul cum se rezolvă cere­rile, reclamaţiile, sesizările şi propunerile oamenilor muncii­— Analiza necesarului de spaţii noi comerciale şi de de­servire a populaţiei în judeţul Iaşi. — Informare asupra activi­tăţii desfăşurate de către Co­misia judeţeană de turism cu­ privire la îndeplinirea planu­lui de măsuri stabilit pentru anul 1969. De asemenea, Comitetul e­­xecutiv a aprobat ordinea de zi şi materialele ce vor fi prezentate în sesiunea Consi­liului popular al judeţului Iaşi care va avea loc la 6 decem­brie a.c. In continuare, Comitetul e­­xecutiv a rezolvat o serie de probleme curente. Agregat automatizat pentru sudură Ing. Vasile Doboşan şi teh­nicianul Nicolae Caşcaval, de la Uzinele de autocamioane din Braşov, sunt autorii unei valoroase invenţii, recent bre­vetată. Este vorba despre un agregat automatizat pentru su­dura roţilor de autocamion. A­­plicarea invenţiei a dus la me­canizarea operaţiilor şi la îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, realizîndu-se în acest fel o productivitate a muncii de două ori mai mare şi e­­conomii anuale de 1 500 000 lei. După concepţia celor doi inventatori, s-a construit un mare număr de agregate, care au fost montate pe linia auto­mată de sudură din cadrul u­­zinei de autocamioane.­­ (Agerpres) 1 In pag. a 2-SPORT Contardo, printr-un șut de la distanță (din această cauză el nu se vede în fotogra­fie), va deschide scorul partidei Politehnica — Dinamo București.

Next