Flacăra Iaşului, ianuarie 1970 (Anul 26, nr. 7248-7271)

1970-01-04 / nr. 7248

PIACÁRA I­ASULUI PACIRA 4 * VIETNAMUL DE SUD ATACURI ALE FORŢELOR PATRIOTICE SAIGON 3 (Agerpres) Agenţiile de presă infor­mează că detaşamentele Gu­vernului Revoluţionar Provi­zoriu al Republicii Vietna­mului de sud şi-au continuat simbătă atacurile asupra po­ziţiilor americano-saigoneze. In provincia Quang Ngai, după un intens baraj de ar­tilerie, forţele patriotice au pătruns in perimetrul dispo­zitivului defensiv al diviziei , Americal", angajînd lupte cu forţele americane. Forţele patriotice au atacat în cursul nopţii de vineri cu mortiere şi rachete opt po­ziţii şi fortificaţii americano­­saigoneze. In provincia Vinh Binh, situată în delta fluviu­lui Mekong, s-au semnalat an­gajamente între unităţi ale forţelor patriotice şi trupe ale administraţiei saigoneze. In noaptea de vineri, su­­perfortăreţele ,,B-52"‘ şi-au continuat raidurile de bombar­dament asupra regiunilor un­de se presupunea că există concentrări de forţe patrioti­ce. Raidurile au vizat în spe­cial provinciile Tay Ninh şi Phuoc Long. NEW YORK 3 (Agerpres) Reprezentanţii intelectuali­tăţii americane se pronunţă împotriva continuării războiu­lui dus de Statele Unite în Vietnam şi împotriva militari­zării economiei ţării. Partici­panţii la sesiunea anuală a „Asociaţiei limbii contempora­ne", care a avut loc la Den­ver (Colorado), au adoptat o rezoluţie prin care se pro­nunţă pentru retragerea ime­diată a tuturor trupelor ame­ricane din Vietnamul de sud. IN CLIȘEU: Atac pe Platourile înalte al ostaşi­lor F.N.E. în Italia continuă valul de greve ROMA 3 (Agerpres). Circulaţia a fost din nou pusă in dificultate vineri în capitala Italiei şi in mai multe oraşe ale peninsulei, datorită grevei lucrătorilor din trans­porturile în comun. La Roma, aceştia au oprit mijloacele de transport în comun in două reprize : prima oară timp de trei ore, în cursul dimineţii, iar a doua oară, cu aceeaşi durată, după-amiază. Lucrătorii din transporturi cer încheierea u­­nui nou contract colectiv de muncă­, intrucît vechiul con­tract a expirat cu peste nouă luni în urmă. Ei vor declara o nouă grevă săptămîna viitoare. De asemenea, funcţionarii de la percepţii au încetat lucrul, creind o serie de dificultăţi a­­cestor servicii în­tr-o perioadă în care trebuia încheiată cam­pania de strângere a impozite­lor pe anul care a trecut. A­tsta în legătură cu navele plecate din portul Cherbourg OSLO 3 (Agerpres) Norvegia şi Franţa doresc să vadă clarificate, cit mai curînd posibil, toate aspecte­le­­marelui mister al navelor israeliene", a declarat la Oslo, Tim Greve, purtătorul de cu­­vînt al Ministerului Afacerilor Externe al Norvegiei, referin­­du-se la afacerea celor cinci vedete de construcţie france­ză care au părăsit săptămîna trecută portul Cherbourg, an­­corînd la 31 decembrie la Haifa. Referindu-se la Între­vederea pe care a avut-o mi­nistrul de externe francez, Maurice Schumann, cu amba­­sadorul Norvegiei la Paris, Hersieb Vogt, el a menţio­nat că Franţa a cerut ca a­­facerea să fie clarificată, in­­teresîndu-se mai ales de a­­mestecul pe care l-ar avea Norvegia. In legătură cu a­­ceasta, Tim Greve a adăugat că ţara sa va comunica Fran­ţei toate informaţiile de care dispune. Pe de altă parte, în capita­la Franţei s-a precizat, citîn­­du-se surse autorizate, că am­basadorul norvegian a avut o convorbire cu ministrul de externe francez din proprie iniţiativă şi că guvernul Nor­vegiei nu este implicat în această chestiune. Autorităţi­le franceze doresc să obţină numai ajutorul guvernului norvegian în ancheta asupra contractului de vînzare a ce­lor cinci nave, datorită faptu­lui că o personalitate parti­culară norvegiană a fost cita­tă ca avînd un rol în afacerea sus-amintită. Numele acestuia nu a fost dezvăluit de surse­le autorizate, dar a fost citat de mai multe ori în presă. Este vorba despre industria­şul norvegian Martin Siemn, preşedintele unui grup de construcţii navale, specialist în probleme de prospecţiuni petroliere. Convorbirile Ciprului ATENA 3 (Agerpres). Preşedintele Ciprului, Ma­­karios, şi-a încheiat vizita la Atena, în cursul căreia a a­­vut convorbiri cu primul mi­nistru al Greciei, Papadopou­­los. La sfîr­şitul întrevederilor nu a fost dat publicităţii nici un comunicat, dar agenţiile de presă, citind surse infor­mate, menţionează identitatea de vederi a celor două părţi. In centrul convorbirilor s-au aflat o serie de probleme de interes comun, printre care şi situaţia din Cipru. După încheierea vizitei în Grecia, preşedintele Makarios va întreprinde o călătorie în Africa, înainte de a părăsi preşedintelui la Atena Nicosia, sâmbătă, el a men­ţionat că a renunţat să vizi­teze Uganda în cursul turneu­lui său african, datorită stării de urgenţă declarate în aceas­tă ţară. Preşedintele a de­clarat ziariştilor că va vizita Tanzania, Zambia şi Kenya după care, la 15 ianuarie, se va opri la Roma. Aici el ur­mează să se întîlnească cu regele Constantin al­­ Greciei, care se află în capitala ita­liană. Preşedintele Ciprului a subliniat însă că nu intenţio­nează să îndeplinească rolul de mediator între regele Con­stantin şi actualul regim din Grecia. El se va întoarce la Atena, pentru o a doua run­dă de convorbiri, în jurul da­tei de 18 ianuarie. nistrativ Paietul Culturii —Iaşi, Telefon­ 14:24 cuba A 11-a aniversare a „Zilei eliberării“ HAVANA 3 — Corespon­dentul Agerpres, V. Stamate, transmite: Poporul cubanez a sărbătorit cea de-a 11-a ani­versare a victoriei de la 1 ianuarie 1959 a insurecţiei ar­mate, printr-o puternică mo­bilizare a forţelor sale în campania naţională de recol­tare şi prelucrare a trestiei de zahăr „Zafra". Zeci de mii de oameni ai muncii au ple­cat in zilele de 31 decembrie şi 1 ianuarie din capitală şi din alte oraşe ale ţării pe marile plantaţii de trestie de zahăr şi au reuşit să recolte­ze in cinstea marii sărbători cantitatea record de trestie necesară unei producţii zilni­ce de aproximativ 40.000 to­ne zahăr. Anul 1970 a primit în Cu­ba, in mod simbolic, denu­mea de „An al celor 10 milioane", denumire care sin­tetizează obiectivul major pe care Cuba şi l-a propus să-l realizeze în acest an prin re­coltarea unei cantităţi de tres­tie de zahăr necesară asigu­rării unei producţii de 10 mi­lioane tone de zahăr. Evoluţia conflictului nigeriano-biafrez LAGOS 3 (Agerpres). Forţele federale nigeriene se află la aproximativ 10 kilome­tri de oraşul Owerri, ultima redută a biafrezilor — a decla­rat la Lagos un purtător de cuvînt oficial. El a menţionat, că acest oraş a fost bombardat, în ultimele două săptămîni de aviaţia federală. Ca urmare a înaintării for­ţelor federale, trupele biafreze se află în momentul de faţă într-o situaţie foarte dificilă. O divizie federală a traversat rîul Imo, ce desparte oraşul Aba de Owerri, şi se află acum la aproximativ 12 kilometri est de centrul biafrez. In acelaşi timp, alte unităţi federale se în­dreaptă spre Owerri dinspre sud şi vest. Purtătorul de cu­vînt federal a anuntat, de ase­menea, că trupele federale au stabilit legătura pe traseul Umuahia Alkot Ekpene, izolînd astfel un sector vital pentru biafrezi. OWERRI 3 (Agerpres). Forțele biafreze avansează pe ruta Owerri — Port Har­­court, afirmă un comunicat militar difuzat de comandamen­­tul armatei colonelului Ojukwu Odumegwu. Trupele biafreze au respins, de asemenea, un violent atac lansat de trupele federale în regiunea Onitsha. In cursul acestor lupte partea federală a înregistrat 100 de morţi şi peste 300 de răniţi. Pa de altă parte comunicatul sem­nalează o recrudescenţă a bom­bardamentelor federale asupra regiunilor controlate de bia­frezi. Ca urmare a acestor a­­tacuri, numărul victimelor în­registrate în rîndurile populați­ei a crescut vertiginos. pT globj I Al cat­raz „Indian property44! Cînd noaptea începe să se retragă și undeva la orizont apar limbile ro­şiatice ale zorilor, o mică palmă de pămtat se dezvăluie, din nou, lumii, cerului, apelor... E Alcatrazul — refu­giu al vînturilor și pescărușilor. Un singur locuitor al insulei din Pacific, gardianul John Hart, îşi înde­plineşte in fiecare dimineaţă o misiu­ne plictisitoare şi inutilă : vizitarea celor 384 de celule ale fostului peni­tenciar. Aici, în mijlocul unuia dintre cele mai frumoase golfuri din lume a exis­tat o temniţă unde toată „floarea a­­ristocraţiei crimei" din S.U.A. şi-a pe­trecut ani mulţi. Din 1934 şi pină în 1983, cînd ultimul deţinut a părăsit insula, nimeni nu a reuşit să evadeze, deşi revolta puşcăriaşilor din 1946 n-a putut fi reprimată decit în urma inter­venţiei a 100 de marinari. Lupta a durat trei zile, iar cinci oameni şi-au găsit aici sfîrşitul. Kelly-Mitralieră, Arthur Doc Barter, Baby Face Nelson au poposit şi ei la Alcatraz pentru un timp sau pentru tot restul vieţii. Dar acum toate celulele sînt goale, chiar şi cea cu numărul 200, unde amintirea lui Al Capone mai stăruie încă. Poate și de aceea nimeni nu s-a încumetat să plătească 5 milioane de dolari pen­tru a deveni proprietarul insulei. In timpul unei asemenea promenade matinale, pe drumul presărat cu mete­reze, John Hart a avut cea mai mare surpriză din viața sa. 10 noiembrie 1969: o sirenă a în­ceput să sune îndelung în Golful San Francisco. Prin pîclă îşi croia drum un vas. Brusc el s-a oprit la 50 de metri de debarcader, în timp ce cei 14 pasa­geri se aruncau unul după altul în apă scoţind strigăte războinice ca ale indienilor. De la înălţimea postului său de observaţie, John Hart a constatat, cu stupefacţie, că intr-adevăr, spre de­barcader să îndreptau indieni în carne şi oase. Hart era uluit. Şi nici nu pu­tea comunica cu nici unul din superi­orii săi, căci cablul telefonic care lea­gă insula de continent fusese rupt încă din 1964 de un cargou japonez. De a­­tunci nimeni nu s-a îngrijit să-l re­pare. Din economie, Hart nu numai u­­luit, dar şi speriat i-a spus soţiei: „Martha, nu ştiu dacă visez, dar am impresia că indienii atacă insula*. Răspunsul d-nei Hart a fost ca o re­plică din filmele de altădată. „Dacă a­­ceştia sunt indieni, ia-ţi arma şi vezi despre ce este vorba !". John Hart a cobortt în intimpina­rea grupului de indieni. Aveau pielea bronzată şi ochi mongoloizi. Şi cînd rîdeau, descoperindu-şi dinţii, parcă ţi se făcea frică! Unul dintre ei, şeful lor, Richard Oakes, i-a prezentat pe camarazii săi unicului gardian al insu­lei. Dakes nu avea drept armă decît o pancartă pe care se poate citi: „Red Power". Văzînd o alta pe care era scris: „No Trespassing ! U.S. Property“ (Interzis, proprietate americană), Dakes a ordonat, pe un ton categoric: „Să fie luată asta de aici. Și să se scrie in locul ei: „Indian Property"­. John Hart a protestat: „Nu aveţi dreptul. Asta aparţine guvernului fe­deral !". Răspunsul lui Dakes : „Se ştie, faţă palidă, tocmai pentru că acest terito­riu este proprietate federală şi nefolo­­sită de şase ani, ne revine nouă, in­dienilor. Şi asta potrivit tratatului din 1868 încheiat la Washington între tri­bul Sioux şi un preşedinte oarecare al Statelor Unite. Aceste tratate stipu­lează că „orice teritoriu federal nefo­­losit de guvernul S.U.A. revine auto­mat indienilor. Aşa că, Alcatrazul ne aparţine !". In cele din urmă, cei 14 indieni şi-au petrecut noaptea in celulele fostei în­chisori. Şi a doua zi, la întoarcerea la San Francisco, ei erau aşteptaţi de o armată de fotografi şi reporteri. Richard Oakes a declarat atunci : „Indieni din toate triburile din Statele Unite, uniţi-vă! Noi toţi cerem ca a­­ceastă bucată de pămint, această insulă să ne fie dată simbolic in schimbul a milioane de km2 de pămint american bun de care am fost deposedaţi, noi singurii americani adevăraţi!". In sfirşit, ironic, el a propus să răs­cumpere Alcatrazul contra sumei de 24 de dolari sub formă de biluţe de sticlă colorată, postav gros şi bibelouri mărunte. „Căci, spunea el, insula Man­hattan ne-a fost luată acum 300 de ani pentru mai puţin de... 4 dolari". Declaraţiile lui Dakes au produs consternare in S.U.A. Se constata, deci, că in S.U.A. există nu numai o problemă „neagră", ci şi una „roşie". Este adevărat că indienii sunt mult mai puţini decit negrii: 523.591. Li­mita lor de viaţă este de maximum 44 de ani, in timp ce a albilor este de 70. Numai 5.000 dintre ei ştiu car­te. Marea lor majoritate trăieşte în regiuni aride, care sunt de fapt nişte ghetouri foarte întinse la scara con­tinentului american, pămînturi acor­date indienilor ca urmare a 489 de tratate, 5.000 de legi şi ordonanţe şi 363 de prevederi constituţionale. Mi­zeria este aşa de mare în aceste „re­zervaţii", unde nu se poate practica decît o agricultură primitivă, încît problema foametei revine cu acuitate mai ales în prag de iarnă. Numai 30.000 de indieni au emigrat la oraşe. Cîştigul obţinut din practicarea agri­culturii creează un venit anual de numai 190 de dolari pe cap de fa­milie în t­ribul „Sioux" şi 500 dolari în tribul „Picioare negre" din statul Montana. La 100.000 de indieni apţi de muncă, jumătate şomează. Aceas­tă mizerie fără speranţă i-a împins pe Richard Dakes şi pe ceilalţi 13 „discipoli" ai săi la revoltă. Richard Dakes este ascultat de in­dienii veniţi la San Francisco din toa­te colţurile ţării. Cu trenul, cu maşini, cu autostopul, pe jos... Cu familii în­tregi. Şi iată acum o altă secvenţă a filmului nostru: invadarea Alcatrazului. 23 noiembrie 1969. In bărci cu vîsle, cu motor sau pneumatice, un prim de­taşament de 100 de indieni a debarcat la Alcatraz sub privirile consternate ale aceluiași John Hart. Trei zile mai tirziu ei erau 300. Gar­da de coastă, chemată pentru a se o­­pune acestei invazii a fost îndepărtată. Chiar dacă opreau o barcă, alta reușea să-și croiască drum spre Alcatraz. In­dienii au stabilit pe cele 12 ha. ale Insulei o vastă tabără. Presa venită in corpore pentru a-l vizita pe regele Alcatrazului, Richard Oakes, a fost primită cu strigăte de bucurie însoţite de dansuri. Ziariştii erau bineveniţi pentru că articolele lor au stîrnit entuziasmul a zeci de mii de americani, care au trimis la Alcatraz pături, saci de dormit, lapte condensat, conserve. Dar toate acestea erau opri­te în docurile din San Francisco. Auto­rităţile nu permit ca ele să ia drumul Alcatrazului. Dar Dakes n-a dezarmat pentru atita lucru. El propunea cu o uimitoare ver­vă a imaginaţiei: „Să facem din aceas­tă insulă un muzeu, care să arate cum a fost America de altădată". Şi cînd asupra Golfului San Francis­co coboară noaptea, Insula Alcatraz pare o navă. Indienii au aprins sute de focuri ! Şi răspund gărzilor de coas­tă care îi somează să evacueze insula: „Niciodată ! Este primul pămint pe ca­re nu ni l-a impus nimeni şi pe care l-am ales singuri. Nu vom pleca!". In astfel de nopţi ei se simt urmaşii dom­nilor strămoşi. A. B. colonii. Aproximativ 10 947 m­­lioane escudos, din cele 28 711 milioane destinate cheltuielile, sunt trecute la capitolul „chel­tuieli excepționale". Din a­­cestea, 58 la sută sunt destinate armatei. PARIS Ministrul francez al econo­miei şi finanţelor, Valery Giscard d'Estaing, a primit pe ambasadorul României în Franţa, Constantin Flrtan. In timpul convorbirii, care s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, s-a făcut o trecere în revistă a problemelor ce urmează a fi discutate cu o­­cazia celei de a 11-a sesiuni a Comisiei mixte guverna­mentale româno-franceze de cooperare economica, tehnică şi ştiinţifică, ale cărei lucrări se vor desfăşura între 8 şi 12 ianuarie la Bucureşti. MONTEVIDEO întregul trafic feroviar din Uruguay a fost paralizat vi­neri datorită grevei de 24 de ore declarată de muncitorii şi salariaţii căilor ferate. Gre­viştii revendică respectarea de către conducerea căilor ferate a angajamentelor faţă de muncitorii şi salariaţii căi­lor ferate. De la începutul săptămînii, traficul feroviar din Uruguay a fost perturbat de­ o serie de greve perlate ale muncitorilor şi funcţiona­rilor în sprijinul satisfacerii revendicărilor lor. LONDRA Ziarul londonez „Daily Scra­tch" anunţă că, începînd de la 3 ianuarie, preţurile la o serie de produse industriale au fost sporite. De asemenea, Direcţia naţională pentru pro­blemele cărbunelui a anuntat ca, de la 19 ianuarie, preţul acestui produs va creşte cu 10 la sută. Observatorii economici din Marea Britanie apreciază că această majorare va de­clanşa o reacţie în lanţ, prin­­tr-o creştere a costului ga­zelor şi electricităţii. Inundaţii catastrofale în Ceylon COLOMBO 3 (Agerpres). Inundaţiile catastrofale din Ceylon au lăsat fără adăpost 300.000 de persoane, anun­ţă agenţia France Presse. Un număr de 13 persoane şi-au pierdut viaţa. Datorită amelioră­rii condiţiilor atmosferice, vi­neri, echipele de salvare s-au putut deplasa în regiunile si­nistrate. DJAKARTA Autorităţile militare au a­­restat în ultimele săptămîni 50 de persoane acuzate că au condus activitatea ilegală a u­­nor organizaţii comuniste, in­formează agenţia France Presse reluînd o declaraţie a pur­tătorului de cuvînt al armatei indoneziene, generalul Nawa­­wi Alief, transmisa de agenţia indoneziana de presă Antara. Potrivit agenţiei Antara, mai mulţi deţinuţi comunişti au e­­vadat în luna decembrie din închisori şi s-au retras în regiu­nile de junglă. LISABONA Din datele publicate de gu­vernul Portugaliei rezultă că o parte însemnată din fondurile bugetare ale ţării este destina­tă în anul 1970 cheltuielilor militare şi mai ales întreţinerii trupelor portugheze în „terito­riile de peste mări", adică in Panică la San Francilo SAN FRANCISCO ( Ager­­pres). — Două cutremure de intensitate redusă au fost re­simţite vineri noaptea în zona oraşului San Francisco din Ca­lifornia. Deşi, potrivit şirilor preliminare, nu se semnilează victime şi daune materiae, ce­le două seisme au produs pa­nică în rîndul populaţie cali­­forniene, deoarece in ceas la zonă se află falia San Andrea, considerată a fi una, dn for­maţiile geologice cele mai in­stabile din lume. Dup apre­cierile unor cercetător ameri­cani, falia San Andree se ca­racterizează in prezent printr-o puternică tensiune a staturilor geologice, care ar ptea de­clanșa în orice md­leilt un cutremur distrugător de mari proporții, similar ceh care în 1906 a devastat ca Sift San Francisco. Orientul Apropiat , cuvîntare a preşedintelui Gamal Abdel Nasser KHARTUM 3 (Agerpres) Intr-un discurs rostit la 1 ianuarie la Khartum cu ocazia vizitei sale în Sudan, preşe­dintele R.A.U., Gamal Abdel Nasser, a respins proiectele americane meniTe „reglemen­tarea crizei din Orientul A­­propiat, arătînd că acestea de­formează rezoluţia Consiliului de Securitate în f­acteastă pro­blemă şi preconizează regle­mentări, separate ale conflic­tului Israelului cu Egiptul şi Iordania. Noi nu facem nici o deosebire între teritoriile e­­giptean, iordanian sau sirian, ocupate de Israel — a pre­cizat Nasser. Masele arabe nu pot în nici un caz să ac­cepte aceste pretinse planuri de reglementare propuse de Statele Unite". Pe de altă par­te, preşedintele R.A.U. a cri­ticat S.U.A. pentru livrările de armament către Israel şi, în acelaşi timp, a elogiat pozi­ţia Franţei care, a arătat el, a refuzat să urmeze o ase­menea politică şi cere în mod deschis evacuarea forţelor is­raeliene din teritoriile ocup­ltate. Vorbind despre recentele sale vizite în Libia şi Sudai­ şi acordurile încheiate cu a­­cest prilej, preşedintele Nas­­ser a afirmat că ele au dos­vedit că coeziunea arabă este posibilă şi a subliniat că a­­ceasta reprezintă doar un princi­pas pe calea unităţii arabe. „Acum, cînd intrăm în noul an, a declarat Nasser, pot­­să vă spun că ne-am­ reconstruit forţele armate care sunt de două ori mai puternice decît înainte de războiul din 1967“. El a spus că numărul com­­batanţilor din armata egip­­teană este mai mare de 500.000 şi că în prezent este în curs de formare o armată de pes­te un milion de oameni. Preşedintele R.A.U. a afir­ mat apoi că anul care a tre-» cut a adus arabilor o seria de realizări, menţionînd, prin­­tre altele, Intensificarea re­zistenţei palestiniene şi con­­solidarea forţei militare a E­­giptului. RABAT De aproximativ 10 zile, In Maroc cad ploi torenţiale, ca­re produc numeroase pagube locuitorilor ţării şi economiei statului, întinse zone de pS­­­uînturi fertile mai ales în nord-estul ţăr au fi­i, inun­date, iar cin­d­itia, unele losele a fost ture­i­ată. Deşi ■nari, inundaţii , s­­-r provocat victime. I Incidente israelian­o-libaneze TEL AVIV 3 (Agerpres). Un purtător de cuvînt al armatei israeliene a declarat că o unitate militară israe­­liană a pătruns in cursul nop­ţii de vineri spre sîmbătă pe teritoriul Libanului şi a luat în captivitate 10 soldaţi şi 11 cetăţeni civili libanezi pen­tru a-i supune unei anchete, ca urmare a repetatelor a­­tacuri lansate de pe teritoriul Libanului împotriva Israelului de către trupe arabe de co­mando. BEIRUT 3 (Agerpres). Postul de radio libanez a se­nunţat că, în cursul nopţii dei vineri spre sîmbătă, o unitate militară israeliană a atacat un post de observaţie al ar­matei libaneze, situat în lo­calitatea Tall Nahas. In co­municatul radiodifuzat s-a menţionat, că militarii israe­­lieni au luat în captivitate militarii care deserveau acest post. Forţele armate libaneze au intervenit, In cursul lup­telor fiind ucişi trei soldaţi israelieni. * Un purtător de cuvînt mi­litar libanez a anunţat, de a­­semenea, că o altă unitate militară israeliană s-a infil­trat în acelaşi timp în loca­litatea Kfar Kala şi a răpit 11 civili. El a menţionat că artileria libaneză a intrat în acţiune, provocînd pierderi militarilor israelieni. * ■Cuvuuuj' ib­anez a­­cerut I reprezentantului său la O.N.U. să informeze Consiliul de I Securitate în legătură cu rai­durile întreprinse vineri de I avioane israeliene pe terito­riul Libanului, informează a- I­gentia France Presse. BEIRUT 3 (Agerpres). Organizaţia palestineană de­­rezistenţă „Al Fatah" a ordo- I nat încetarea oricăror exerciţii de pregătire militară în tabe­rele refugiaţilor palestinieni instalate pe teritoriul libanez, anunţă agenţia France Presse. Intr-o declaraţie difuzată siniu­leară presei purtătorul de cu­vînt al organizaţiei a cerut tu- ' turor membrilor ei să se con­formeze acestui ordin. Purtă-' torul de Cuvînt a precizat că „acei care doresc să se înro­leze în rîndurile rezistentei palestiniene se vor putea in­strui în tabere situate în afara teritoriului libanez". Din nou... O. Z. N. CIUDAD ÎI. MEXICO 3 (Agerpres).­­ Problema o­­biectelor zburătoare ne­­identifcate O.Z.N.­ preo­cupă încă opinia publică din numeroae ţări ale lu­mii cu toile că une­le personaltăţi ale lu­mii ştiinţifice au declarat în ultima vreme că aseme­nea fenomene sunt de do­meniul fantezei. Astfel, se anunță că ti­­grip nume­ros de persiane a obser­vat joi o ,farfurie zbură­toare" care -- pe deasupra aeroportului inter­national din Ciudad de Mexico. Martorii oculari au afirmat că obiectul zbură­­lor era de culoare neagră și zbura cu o viteză foarte mare. PRAFUL SELENAR -îngrășăm­înt agricol ? NEW YORK ( Ager­pres). — Praful lunar adus de astronau­ de pe navele spaţial »A­­pollo" 11 şi ^stimu­lează creşterea pantelor terestre, scrie d Char­les Walkinshal bota­nist al N.A.S.A. intr-un articol publicat in re­vista newyorkiă „Pa­rade". Experience, con­cepute iniţial entru a stabili dacă prhin sele­nar nu are etete no­cive asupra plantelor terestre, au a»f aceste rezultate surpiz*. Spre nedumerirea «rcetători­­lor, aceste pinte s-au dezvoltat mul mai re­pede și mult mai bine decît cele crescute in culturi agricole experi­mentale. Cel mai fru­­mos s-au dezvoltat sa­lata şi tutunul. Walkin­­shaw cere însă agrono­milor să nu anticipeze folosirea comercială a prafului selenar în chip de îngrăşămint, din cauza costului „astro­nomic" al acestuia. El susţine totuşi că in ur­ma analizei compoziţiei chimice a prafului sele­nar, acesta ar putea fi produs pe scară indus­trială întocmai ca orice îngrăşămint chimic şi u­­tilizat In agricultură. R.D.G. —­LV CLIŞEU ■ O moară de VÎht, avînd o vechime de 120 de ani, a fost res­taurată şi transformată Intr-un modern res­taurant la Mecklemburg, comitatul Schwerin. .WASVWAtWSMWWAWAWyW.WA’AV.VdVJWJ'JY.VA’A’.YlW.W.YA’ZAS.YlSWi Epidemia de gripă din Europa Iarna decebil de aspră care s- abătut asupra vechilui con­tinent este isoţită de o puternică epidemie de gripă vest­ică. De la un capi la altul al Europei valul de gripă a r­ed­at im­portante imuri ale economiei, a creat probleme if­icile pen­tru serviete sanita­re. Potrfit­ datelor publicate de Ministe­rul Sănăttii din Ma­rea Britae, în ulti­ma săpmnînă apro­ximativ 90 de per­soane ,»au pierdut viaţa di cauza gri­pei. Transportul in comun în marile cen­tre ca Birmingham şi Manchester este mult redus datorită lipsei de personal. Spitalele sunt asalta­te, devenind în mul­te cazuri neîncăpă­toare. Epidemia s-a extins şi asupra Ir­landei. Pe primele pagini ale ziarelor vest­­germane, ştirile des­pre flagelul gripei sunt inserate în che­nare. In landul Sa­xonia inferioară, pes­te 30 la sută din populaţie suferă de gripă. S-au înregis­trat şi cazuri mor­tale. Presa austriacă a­­nunţă că în ultimele zile gripa a provocat moartea a 18 peri­soane în sudul ţă­rii. Departamentul să­nătăţii din Viena a precizat că în aceas­tă săptămînă în ca­pitală s-au înregis­trat 22.000 cazuri de boală. Aproximativ o tre­ime din populaţia Greciei suferă de gripă, informează presa din Atena. In capitala ţării s-au înregistrat aproape 500.000 de cazuri de îmbolnăviri. Popu­laţia rurală este cea mai afectată datori­tă unei asistente me­dicale mult mai re­duse ca la oraşe. Valul de gripă a cuprins aproape în­treg teritoriul Tur­ciei. Datele oficiale publicate în presa din Ankara arată că cîteva milioane de cetăţeni suferă din cauza virusului „A-2". Numeroase şcoli au fost închise. Au fost adoptate măsuri de­osebite pentru stăvi­lirea extinderii epi­demiei. (Agerpres). Tiparul­­ întreprinderea poligrafică Iași, str. Vasile Alecsandri nr. 6, Telefon 14620

Next