Flacăra Iaşului, februarie 1970 (Anul 26, nr. 7272-7295)

1970-02-01 / nr. 7272

ftttAWA msului PAGINĂ 2 * «r AcipinEtira-o vechi si efluentă leteditiiii­entiu In istoria încercărilor omului de a învinge bolile, acupunctura ocupă un loc special. Apărută în urmă cu mile­nii, după unele date — acum 4500 de ani, această metodă de tratament este utilizată și astăzi. „Longevitatea" sa cu totul singulară îi demonstrează efi­cienţa. Acupunctura, se ştie, constă în tra­tarea unor afecţiuni foarte variate prin înţeparea unor puncte de pe su­prafaţa pielii, dispuse de-a lungul a 14 linii sau meridiane, în număr de 093, — fiecare punct are o denumire preci­să, pe care medicii tradiţionalişti o cunosc bine. In afara acupuncturii tra­tamentul se mai poate realiza şi prin cauterizarea (moxa) zonelor respective. Se face mereu o eroare cînd este vorba despre această metodă terapeu­tică, aceea de a o considera în mare parte o curiozitate, în mare parte em­pirică, sau foarte greu de explicat, încă din secolul al şaselea al erei noastre a apărut un tratat în 60 de volume asupra procedeului de vinde­care prin înţepare şi arsuri, care con­ţinea tot ce se cunoştea în acea vreme despre metoda de a învăţa con­tru te­rapia (denumirea în chineză) şi bolile în care aplicarea ei dă rezultate bune. S-a făcut şi un mulaj de bronz al corpu­lui omenesc, pe care au fost în­semnate punctele în care se face acu­punctura. Existenţa unui atît de vast material documentar dovedeşte o ade­vărată activitate ştiinţifică. Metoda a­­cupuncturii s-a răspîndit­­în ţările Asi­ei din cele mai vechi timpuri. Despre eficienţa sa au venit veşti şi în Euro­pa, îndeosebi în secolele al XI-lea — al XlII-lea. Cu toate rezultatele spectaculoa­se, acupunctura nu a putut fi aplicată de­cit foarte tirziu aici, deoarece a ve­nit în contradicţie cu metodele „con­sacrate" ale timpului. Medicina tradiţionalistă chineză u­­tilizează în acupunctura ace de aur (pentru producerea excitaţiilor) şi ace de argint (pentru inducerea frînării, inhibiţiei). Se accentuează că felul în care se face înţepătura este deosebit de important. In cazul excitaţiei se în­ţeapă cu acul dintr-o dată pina la o adîncime de 0,2—0,9 cm., iar cînd se urmăreşte frînarea, inhibarea unor or­gane, acul se introduce încet şi învîr­­tindu-1 între degete. El se lasă în punctul înţepat un timp foarte varia­bil, de la cîteva minute pînă la 24 de ore. După diferite statistici con­tin tera­pia dă în peste 75 la sută rezultate foarte bune. Ea este utilă îndeosebi în bolile funcţionale circulatorii, digesti­ve, endocrine, genito-urinare, afecţiu­nile sistemului osteo-articular, îndeo­sebi unele reumatisme, alergii neuro­­vegetative ş.a. Sunt lucrări care susţin vindecarea ulcerului sau a unei apen­dicite acute printr-o simplă înţepătură. Cercetări ştiinţifice au arătat că înţe­parea fiecăruia din cele 693 puncte are consecinţe foarte bine diferenţiate. Astfel, de exemplu, înţeparea punctu­lui tzu-san-li, de sub rotula dreaptă duce la o încetare a mişcărilor (peri­­staltismului) stomacului ; înţeparea punctului he­ gu din partea dorsală a mîinii, sub degetul mare, determină o mărire a secreţiei biliare; înţeparea punctului d­in­ţi­t de pe linia me­diană inferioară a abdomenului dă o creştere a diurezei, o scădere a al­­buminei din urină şi o scădere a ede­melor la bolnavii de rinichi. Un fenomen important în aplicarea cen­tru terapiei este senzaţia pe care ŞTIINŢA PENTRU TOŢI înţepătura sau arsura o trezeşte la bolnav. Medicii tradiţionalişti chinezi insistă asupra necesităţii de a se crea un anumit grad de afectivitate plăcută. Bolnavul să aştepte cu nerăbdare pe medic. Este aici, de fapt, formulată o condiţie universal-utilă reuşitei ui tratament. Dacă despre unele elemente de prac­tică şi eficienţă a acupuncturii exis­tă o informare generală, satisfăcătoare, mecanismul, explicaţia ştiinţifică a me­todei este mai puţin cunoscută. Actualmente se efectuează cercetări în mai multe centre medicale din lu­me şi s-au obţinut deja unele rezul­tate. De fapt medicina tradiţională chine­ză a încercat încă de la începuturile aplicării acupuncturii să explice mo­dalităţile, mecanismele prin care se poate demonstra acţiunea adesea for­midabilă a unei simple înţepături. Medicii chinezi de demult conside­rau viaţa drept un joc constant de e­nergii. Ei integrau omul în natură şi susţineau dependenţa existenţei sale de mai mulţi centri fundamentali. A­cest fapt nu este prea departe de ade­văr. Azi, cercetările moderne au ară­tat chiar şi la nivelul unităţii funda­mentale a vieţii — celula — existenţa unor centri în jurul cărora se polari­zează ,evenimentele" din acest micro­cosmos. In China veche contau 10 organe — 5 lang şi 5 lun — şi două funcţii. Fieca­re organ este în legătură cu celălalt şi are o anumită stare funcţională, un a­­numit ritm, un puls în armonie cu an­samblul. Sesizarea dizarmoniilor, arta de a le descoperi a constituit meritul vechilor medici chinezi care ştiau să diferenţieze, de exemplu, cîteva zeci de modalităţi în care poate pulsa ar­tera radială. In legătură cu cele 693 de puncte, la nivelul cărora se poate aplica me­toda cen­tru de-a lungul timpurilor s-au făcut constatări interesante. Ast­fel, de exemplu, se știe că durerea din angina pectorală (o boală a arterelor inimii) corespunde unui traiect care se suprapune cu meridianul inimii de la vechii chinezi. Cele 14 linii în lungul corpului, pe care sunt situate cele 693 de puncte, corespund exact cu o serie de nervi tegumentari ce se dispun unul după altul în lungul acestor meridiane. Din centrii nervoşi ai măduvei ies la un anumit nivel nervi care se distribuie atît la organele interne, cît şi la pie­le. Această dispoziţie structurală este una din bazele funcţionale ale înţele­gerii con­trn terapiei. Cercetătorii co­reeni din Phenian şi cei chinezi susţin existenţa unei structuri intermediare între cele nervoase, limfatice şi vascu­lare prin care se exercită acţiunea a­­cupunctării. Aceasta este cea mai inte­resantă ipoteză, se pare, în bună parte confirmată de experienţe. Cu toată eficienţa sa, acupunctura nu este încă suficient şi ştiinţific a­­plicată. la noi în ţară există preocu­pări în acest sens şi faptul că al III- lea Congres internaţional de acupunc­tura din 1971 se va desfăşura în Ro­mânia, reprezintă recunoaşterea valo­rii unor cercetări desfăşurate îndeo­sebi la Bucureşti şi Cluj. In perspec­tivă, cen­tru terapia poate deveni, cu discernămînt, o metodă aplicabilă în orice policlinică. Medicina modernă cu toate progre­sele sale evidente a fost „invadată“ de nenumărate varietăţi de medica­mente care adesea, pe lingă acţiunea lor terapeutică, prezintă şi un efect secundar nociv pentru organism. Me­tode de tratament ideale, care să fie absolut inofensive practic nu există. Acupunctura reprezintă, atunci cînd este utilă, abandonarea medicamente­lor, abandonarea drogurilor. Dr. Valeriu RUSU asistent universitar JOCURI Caleidoscop muzical ORIZONTAL: 1. Compoziţie literară în versuri însoţită de melodie — Cintatul din fluier sau din frunză; 2. Dorul din doinele noastre — Verbul ce­lor care pretind că au voce! — Muzică la început şi la sfîrşit; 3. Zăpadă — Pe ver­surile sale au fost scrise cu­noscute cîntece ; 4. Neuitată interpretă a cîntecului popu­lar românesc — Enervat , 5. De demult — de Barbu, c­în­­tăreală de operă, pe vremuri — Ubi patria,. .. bene ,• 6. Pronume — O parte a orașului Dublin — Mod caracteristic de exprimare a muzicii ■, 7. In plină eroare — Aleksandr Borodin — Insule de măr­gean ; 8. Jacques Thibau­d — Compozitor sovietic, autor al „Macului roşu" / 9. Cunoscut balet de Rimskî-Korsakov — Tudor Ciortea ; 10. „Lăsaţi-mă să cînt”, „Ana I­ugojana", „Cu­legătorii de stele" etc — Umi­lire ; 11. Spaţiu — Reprezen­taţie dramatică ; 12. Fluviu în Canada — Simfonia a treia de Beethoven, de la cărui naş­tere se aniversează în 1970 200 de ani; 13. Pe urmă — Vals de Strauss. VERTICAL: 1. Compoziţie solemnă pentru cor şi orches­tră — A dormi; 2. .. Co­sinzeana", balet de Ion Nona Ottescu — Arbust din familia pinului — Exclamaţie ; 3. Ne­fiinţă — Operă de Verdi; 4. Tudor Arghezi —­ Operă com­pusă de Verdi în 1871 care a­­duce pe scenă expresia muzi­cală a pasiunii amoroase, a situaţiilor patetice de inspira­ţie romantică­­— Zeul dra­gostei (Pr.); 5. Cel mai mare compozitor al neamului nostru — Cintăreaţă franceză de mu­zică uşoară, participantă la Festivalul de la Braşov; 6. Mihai Eminescu — De pildă „Cînd strugurii se coc" de M. Jora — Pronume ; 7. Fragment dintr-un concertino — Repre­zentant de seamă al realis­mului în muzica franceză din a doua jumătate a secolului trecut, creatorul nemuritoare­lor „Arleziana", „Pescuitorii de perle" etc ; 8. Autorul „Ho­rst staccato" —­ Pronume — Eugen E. Popescu poziţie pentru so­lişt,i, cor şi orchestră pe tex­tul unui libret dramatic — Pasi­une;­ 10. Oraşul în care a trăit şi a activat Gavriil Mu­­sicescu — Ştefan cel mic — Artist; II. Fondator — Cîntece; 12 Care nu se schimbă nici­odată — A um­bla cu șiretlicuri; 13. Posesiv — In­strument muzical primitiv făcut din sconcs de paltin — Articol. I. MIRCEA 9. Corn- ceasta s-a prefăcut în scrum, fără ca din ea să cadă măcar o fărimă. In clişeu , Jean Murray, deosebit de concentrată, ţinind intre degete, fără să-i tremure mina, celebra ţigară de scrum.­­ ANGLIA. O culme a răbdării, care de­păşeşte chiar binecunoscutul calm brita­nic. Timp de o oră şi 20 de minute, Jean Murray a ținut în mînă o țigară de foi de 10 cm, pînă ce a­ __ „Perle“ tipografice Ii acoperi GUTA cu un sărut tandru. Arcușul lunecă ușor pe stru­nele CIORII. Fundul apei era acoperit cu STOICI. Expoziția de pictură a prezen-­­ tat cfteva FISURI celebre.­­ Durerea a început să se LOIA- I­LIZEZE la picior. * G­lontele pătrunse în pium în RAPUNDU-E mortal. Anecdote * SPUNE-MI, te rog. Este adevărat că Smith este atît de bogat ? — Și încă cum. Are un Rembrandt, un Goya, un Velas­quez și un Mercedes, nou-nouț. — Măi, păi! Patru automobile in zilele noastre ... Ăsta tre­buie să fie putred de bogat­­ * O DOAMNA se adresează soțului ei în timpul concertu­lui : — John, ia te ui­tă, domnul de acolo a adormit! — Dar bine, iubi­to, pentru ca să-mi spui asta trebuia să mă trezești ? » LA TRIBUNAL : Judecătorul (către un minor care fura­se) — Nu te-ai gîn­­dit la sărmanul d-tale tată cînd ai făcut, spargerea în magazi­nul de confecţii ? Acuzatul : Ba da, domnule judecător! M-am glndit şi la tata, dar n-am găsit acolo nimic care să i se potrivească. * PE O STRADĂ în­gustă, două maşini Stau faţă în faţă. Şo­­ferii se privesc fu­rioşi dar, la fel de încăpăţînaţi şi unul şi celălalt, nu vor să dea nici unul Înapoi. Pentru a fi mai con­vingător în încăpățî­­narea sa, primul so­sit sc bate un ziar din buzunar, oprește motorul și începe să citească. La care cel de-al doilea ii apos­trofează : — Cînd termini ziarul, te rog să mi-l dai și mie ! Rolul lui Costache Negri in capitala Franţei In preajma Unirii ţărilor române (document inedit) Printre marile nume ale ca­talogului unionist, alături de luptătorii şi făuritorii istoriei noastre moderne : Neculai Bălcescu, Ion Ghica şi fraţii Goleşti din Muntenia, George Bariţiu, şi Simion Bărnuţiu din Transilvania, un mare rol a a­­vut moldoveanul Costache Ne­gri, cunoscut militant, patriot şi mobilizator încă de la în­­tîlnirile organizate in 1844— 45 la Mînjina. La aceste întîlniri au parti­cipat, pe lingă amfitrion şi surorile sale, V. Alecsandri, M. Kogălniceanu, Alecu Russo, Alecu Donici, N. Bălcescu, D. Bolintneanu, Ion Ionescu de la Brad, Costache Filipescu, Mihai Corodin şi încă mulţi alţii, care au acceptat cu dragă inimă, cum ne spune V. Alec­­sandri, „înrâurirea amicală exer­citată de Costache Negri a­­su­pra Inimei lor". După intîlnirile de la Mîn­jina din mai 1845, Negri pă­răsește tara, plecînd mai întîi în Franța, unde-l aflăm la Pa­ris, pe la sfîrşitul lui iuris, iar pe la începutul lui august, la Londra, apoi îi găsim la Vi­­ena, în It­alia, la Constantino­­pol făcînd legături cu marii demnitari ai vremii, pe care-i cîştiga pentru scopul Unirii. Ca şi alţii, Negri desfăşoară în capitala Franţei o intensă activitate propagandistică pen­tru menţinerea elanului revo­luţionar al emigranţilor şi pen­tru chiirea Principatelor. A­­lături de tinerii români, Ne­gri intră în relaţii cu o serie de intelectuali francezi, ca Edgar Quinet, Jules Michelet şi tînărul gazetar Arthur Ba­­ligot de Beyne, viitorul şef al cancelariei lui Vodă Cuza, pe care îl cîştigă tot mai mult pentru cauz­a românească. Aşa după cum reiese dintr-un document inedit, recent a­chiziţionat de Muzeul de istorie din Iaşi, Negri îşi întocmea discursul în Hotelul de Bruxel­les Chaumeron, situat în stra­da Richelieu 47, discurs ce a fost ţinut în faţa studenţilor români aflaţi la Paris cu oca­zia aniversării revoluţiei de la 1840. Pentru pregătirea revoluţio­nară şi îmbărbătarea tinerilor patrioţi români Negri îşi în­cepe discursul cu evocarea numelui marelui voievod Şte­fan şi al altor bărbaţi, demni luptători pentru independenţa şi libertatea românilor. Arată apoi progresul ce-l doreşte, ţării unite, astfel: „In visurile mele de nădejde, fraţi români, înflorit se arată vii- torul României, atunci cînd mi­lioane de români şi fii a unei singure patrie, în lanţ de fră­ţie vor fi tari şi puternici. Fi­nirea, sfînta Unire audă-ne şi să ne fie într'agiutor". In februarie 1848, Negri, în fruntea unei delegaţii a tine­rimii române din capitala Franţei, înmîrnă guvernului provizoriu, instaurat după înlă­turarea regelui Ludovic — Fi­lip de Orleans, în semn de o­­magiu adus noului regim, stea­gul tricolor, înfăptuirea marelui act is­toric românesc de la 1859, U­­nirea Moldovei cu Ţara Ro­mânească, este, după cum se ştie, rezultatul luptei maselor însufleţite de înflăcăraţi pa­trioţi demni întotdeauna de a­­mintirea generaţiilor. Peregrinii progresişti mol­do-valahi au făcut auzite gla­surile lor în toate cabinetele şi cercurile diplomatice ale Europei şi în special ale Fran­ţei primei jumătăţi a veacului al XIXdea, gazdă a marilor i­­dealuri naţionale şi a înnoiri­lor sociale. Ei au impus prin activitatea desfăşurată visurile generaţiilor trecute — impera­tivul naţional al românilor — „Unirea". Prof. C. FLOREA directorul Muzeului de istorie a Moldovei Caricatura Fără cuvinte. „Stîrșel" (Sofia) Era așa de bine în gar­soniera noastră, ai vrut patru camere ... „Jours de France" (Paris) Ai carte (de muncă)? Ai parte (la D.S.A.P. C.)! Nota autorului: Proiectul de discuţie de mai jos l-am conceput pentru a fi luat în studiu la Direcţia de sis­tematizare, arhitectură şi proiectarea construcţiilor (D.S.A.P.C.) şi Oficiul fondu­lui funciar, gospodăririi ape­lor şi îmbunătăţirilor funcia­re (C.F.F.G.A.I.F.), ambele din municipiul Iaşi. — Să facem o mică analiză, să vedem cum stăm cu specia­liştii. După părerea mea, cred că nu prea bine. Nu avem, ca să zic aşa, o gamă prea lar­gă, un sortiment cu adevărat variat şi acest lucru nu e bi­ne. Ne-am cam lăsat pe tîn­­jală. Dar să procedăm la con­cret: la spuileţi-mi, avem noi la C.S.A.P.C. laşi vreun ... metalur­gist ? — Avem o tehniciană, Adela Anghel. — Maiştri, ingineri de soiul ăsta n-avem ? — N-avem. — Foarte rău, fraţilor, foarte rău. Dar, apropo, cu ce se o­­cupă metalurgista noastră ? — E proiectant. — Bun. Mai departe , hidro­­amelioratori avem ? — Doi şi încă ingineri. — Aici stăm bine. Agronomi avem ? — Se poate fără agronom ? Avem pe ing. Elena Serea. — Nu-i rău, dar aţi avut gri­jă şi de vreun silvicultor ? — Evident ! Avem pe ing. Pe­tru Luca.­­ Bravo !. Dar să nu uit, cum stăm cu chimiştii ? - Avem, slavă domnului, mai mulţi. Şi din aceia cu chimie organică şi de ceilalţi cu an­organică. Pot zice că la capito­lul acesta avem şi supranorma­­tiv. - Bravo, ba pot zice chiar halal. Acuma insă, ţineţi-vă bi­ne că vă încui. Avem noi la C.S.A.P.C. Iaşi vreun ... miner ? - Adică cum vă imaginaţi dumneavoastră că ne-am lăsat noi, ditamai C.S.A.P.C., fără mi­nerul nostru ? Avem o ingine­ră, pe Maria Bataragă. - Ura, fraţilor, nu e chiar a­­şa de rău cum credeam la început ! Ca să mă liniştesc, mai spuneţi-mi dacă avem şi noi omul nostru, specialist in piei şi blănuri ? - E o plăcere pentru noi să vă spunem că avem un inginer cu profilul acesta. La o nevoie, mai putem lua unul de la O.F.F.G.A.I.F., pe ing. Vasile Cehan. - Să se studieze. Filatori a­­vem ? - Bineînţeles, ing. Teodora Tom­a. - Bine. Fiţi atenţi să nu-mi stricaţi la sfîrşit impresia ... v-aţi gindit să avem şi noi impiega­tul nostru de mişcare ? — Păi, se poate fără mişcare ? Să ne anchilozăm? Paulina Bal­tag, nu-i impiegat de mişcare ? Mihai Dragomir şi Adriana Zi­­novei n-au absolvit o şcoală medie tehnică de exploatare feroviară ? — Deci, dacă vreodată C.S.A.P.C. devine nod de cale ferată, sîntem în măsură sa ne descurcăm, nu ? ^ — Onorabil ! Chiar vroiam să vă rog, poate găsim nişte bani şi le cumpărăm nişte trenuleţe de acelea mici, să se mai exer­seze şi ei, săracii I - In trimestrul doi. Deocam­dată, procură-le discul cu me­lodia „Trenule, maşină mică" ca să se obişnuiască cu ideea şi să aprecieze gestul următor. Ce tehnician agronom v-am în­trebat ? — Nu, dar avem pe Victoria Creangă. - Bun. Să trecem mai depar­te. Aţi prevăzut şi vreun teh­nician filatură bumbac ? - Este. Emil Iliescu. — Tehnician în panificaţie ? - Se găseşte. Renata Solo­mon.­­ Tehnician în fabricarea şi prelucrarea maselor plastice ? — Se află. Luminiţa Mocanu. — învăţători calificaţi ? — Conţinem şi o pereche de învăţători calificaţi, pe Felicia Petraru şi Mihai Gaman. — Mă mai abţin niţel cu feli­citările, ca să vă întreb dacă a­­vem ingineri specialişti în teh­nica pescuitului ? — N-avem. — N-avem ? Găsim noi pînă la urmă ! — Am găsit ! Transferăm u­­nul de la O.F.F.G.A.I.F. laşi, că ei au patru. — Dar ce pescuiesc toţi la O.F.F.G.A.I.F. laşi ? Că după ci­te ştiu eu, pe strada Văscău­­ţeanu nu e nici măcar vreo bal­tă ! — Mi se pare că au un acva­riu cu caracudă. — Patru ingineri la un acva­riu ? ! Ce-i aglomeraţia asta ? Să proiectăm şi noi unul, dom­nule, să-i mai descongestio­năm ! Al nostru să fie cu ţipa­rî. — Aş sugera şi cîteva scrum­bii sărate. — Bine. Să nu ne zgîrcim : puneţi şi un sfert de hamsii, ca să aibă specialiştii front de lucru mai avantajos la noi. Alte perspective ? — Ne orientăm. Sîntem pe ur­mele unui fachir, pentru care am şi cumpărat cuiele pe care să doarmă la serviciu,­ dar nu ştim cum se face că individul dispare intr-un mod foarte mis­terios şi neştiinţific, ceea ce, pe de altă parte, este o excelentă recomandare profesională. Mă tem însă să nu fie la mijloc mi­na celor de la O.F.F.G.A.I.F., că nici ei n-au încă. Am luat pri­mele contacte cu un dresor de şerpi cu sonerie, ocupat în pre­zent cu transformarea şi moder­nizarea unui şarpe cu ochelari în unul cu binoclu, că n-are în­că repartiţie pentru lunetă. Am mai descoperit un hidrobiciclist care, cînd l-am luat mai tare, mi-a mărturisit că, de fapt, are atestat de scafandru stratosferic cu ghiveni pe dreapta ... — Nu-i rău, nu-i rău de loc, îi facem proiectanţi pe toţi. Dar, apropo, am uitat să vă întreb, moaşă comunală cu diplomă a­­vem ? — Nu ! — N-avem moaşă ? ! Inaugu­răm deceniul al optulea din se­colul XX şi C.S.A.P.C. laşi n-are moaşă proprie ? ! Să plingem, fraţilor, să ţinem un moment de plîngere ! — Nici O.F.F.G.A.I.F. ... — Lasă O.F.F.G.A.I.F., domnu­le! Ei au croitoreasă pe post de contabilă, tehnician de avia­ţie cu sarcini de aproviziona­re şi cite şi mai cite ! Ce le pasă lor ? — Nu vă supăraţi că v-o spun de la obraz şi fără menajamen­te, dar moaşă pe post de pro­iectant nu merge, domnule ! — Chiar dacă e comunală şi are diplomă cu „magna cum laudae" ? — Poate să aibă şi summa cum laudae, că nu merge, dom­nule. Noi proiectăm aici con­strucţii, domnule, ne ocupăm de arhitectură şi sistematizare, ori o moaşă ... ce să mai vorbim !? — S-ar putea să ai dreptate, deşi mi-e frică să nu cădem pe panta cealaltă şi să se spună că facem ură de moaşă, că nu-i frumos. Să mai medităm. Şi, dacă n-or fi obosit, mai meditează şi în zilele noastre. In rest, toate-s bune. I. NAIVU FOILETON de 24 ore Radio Iaşi Programul de seară (1 februa­rie): 17.00 Buletin de ştiri; 17.05 Estrada zilei; 17.30 Cintecul care mi-e drag; 18.00 Magazia duminical; 19.00 Radiojurnal; 19.15 Voci care au cucerit lu­mea: Joan Sutherland şi Mario del Monaco; 19.30 Jurnal lite­rar; 20.00 Pe portativul unde­lor, melodia preferată; 20.45 Pe un picior de plai; 21.00 Buletin de ştiri; 21.05 Melodii-club. (premieră). Programul de dimineaţă (2 fe­bruarie); 6.00 Buletin de ştiri; 6.05 Matineu muzical; 6.30 Emisiune pentru sate; 6.40 Cu cintecul şi jocul pe plaiuri mol­dovene; 7.00 Informaţii şi mu­zică. Televiziune 8.15 Consultaţii pentru elevi,* Fizică (clasa a VIII-a). Tema: Cimpul magnetic (reluare), 3.45 Matineu duminical pentru copii şi tineretul şcolar. Teatru pen­tru copii: „Fecioraşul codrilor“ — adaptare după romanul lui Victor Eftimiu. Şah, marelui maestru ! Film serial: „Sebas­­tien printre oameni" (V). Căută­torii de comori (Ţara Oaşului); 10.15 Ora satului; 11.15 Con­cert simfonic. In program: Sim­fonia a V-a de Beethoven; 12.00 De strajă patriei; 12.35 Emisiu­ne în limba maghiară; 16.30 Film serial : „Rîul întu­necat“ (III) — producţie al studiourilor sovietice; 17.10 Rea­litatea ilustrată; 19.00 Telejur­nalul de seară; 19.15 Noutăţi ci­nematografice; 19.30 Fantezia culorilor — film de varietăţi, realizat de studiourile sovieti­ce; 20.30 Datini şi obiceiuri de iarnă din Maramureş — repor­taj filmat; 20.50 Film cu trei stele: „Fascinaţie“ cu Gregory Peck şi Ingrid Bergman, 22.35 Telejurnalul de noapte. Tera­­sport. Cupa mondială — fotbal 1970 (grupa a IV-a). Cinematografe VICTORIA­: „O şansă dintr-« mie“, orele: 9» 11} 15» 17» 19» 21. REPUBLICA: „Reconstituirea“, orele: 9.10, 11.25; 14.15, 16.25; 18.35; 20.45. COPOU: „Valea pă­puşilor“, orele: 9; 11.20; 14; 16.20, 18.40; 21. ARTA: Program de filme pentru copii şi tineret, ora 9; „Femeia îndărătnică" orele: 11.20; 15.30; 18. 20.30. TATARASI: Program de filme pentru copii şi tineret, ora 10, „Atentatul de la Sarajevo“, o­­rele: 16. 18. 20. NICOLINA: Program de filme pentru copii şi­­tineret, ora 10, „Baltagul“, orele: 16. 18.05; 20.10. PAŞCANI:, „Lupii albi“. TG. FRUMOS:­ „In fiecare zi, sărbătoare“.; HIRLAU: „Profesioniştii“. PODU­­ILOAIEI: „Angelica şi sultanul“* Teatrul Naţional La ora 10.00, un spectacol cp­ piesa: ,,Stan­ca fitul". Sínt V®*' labile biletele ‘cu seria 26. La ora 19.00, va fi prezentată­ piesa: „ Tango la Nisan. Sînt valabile biletele cu seria 27 şi abonamentele nr. 4 (Acest spec­tacol este cedat Uzinei de fibre­ sintetice — Iasi). In sala Studioului B, la ora­ 20.00, un spectacol cu piesa­­, „Pelicanul”. Opera de stat La ora 15.00, un spectacol de balet intitulat „Ritmuri”. Sînt valabile biletele cu seria 13,, Teatrul de păpuși La ora 11.00, va fi prezentat un spectacol cu piesa: , ,Capra cu trei iezi“. Agenţia O. N. T. Agenţia judeţeană de turism pune în vînzare locuri pentru tratament la staţiunea Strunga, in serii de 18 zile, la preţul de­­30 lei pe zi pentru o per­soană. Seriile tricep la data de 27 mai a.c. Staţiunea este dotată cu aparataj modern şi dispune de personal calificat. Reţineţi din timp locuri în seriile pre­ferate. Informaţii suplimentare şi în­scrieri la sediul Agenţiei din Iaşi, Piaţa Unirii nr. 12, telefon 15236, şi la Filiala din Paşcani (Casa de cultură), telefon 1414. Timpul probabil Vremea va fi schimbătoare cu cerul mai mult acoperit. Lo­cal vor cădea ninsori slabe. Vin­­ul va sufla slab, pînă la po­trivit, din sectorul sudic. Tem­peratura aerului va fi în gene­ral staţionară; minimele vor fi cuprinse între minus 18 şi mi­nus 13 grade, iar maximele în­tre minus 9 şi minus 6 grade.. .

Next