Flacăra Iaşului, februarie 1970 (Anul 26, nr. 7272-7295)
1970-02-01 / nr. 7272
ftttAWA msului PAGINĂ 2 * «r AcipinEtira-o vechi si efluentă leteditiiiientiu In istoria încercărilor omului de a învinge bolile, acupunctura ocupă un loc special. Apărută în urmă cu milenii, după unele date — acum 4500 de ani, această metodă de tratament este utilizată și astăzi. „Longevitatea" sa cu totul singulară îi demonstrează eficienţa. Acupunctura, se ştie, constă în tratarea unor afecţiuni foarte variate prin înţeparea unor puncte de pe suprafaţa pielii, dispuse de-a lungul a 14 linii sau meridiane, în număr de 093, — fiecare punct are o denumire precisă, pe care medicii tradiţionalişti o cunosc bine. In afara acupuncturii tratamentul se mai poate realiza şi prin cauterizarea (moxa) zonelor respective. Se face mereu o eroare cînd este vorba despre această metodă terapeutică, aceea de a o considera în mare parte o curiozitate, în mare parte empirică, sau foarte greu de explicat, încă din secolul al şaselea al erei noastre a apărut un tratat în 60 de volume asupra procedeului de vindecare prin înţepare şi arsuri, care conţinea tot ce se cunoştea în acea vreme despre metoda de a învăţa contru terapia (denumirea în chineză) şi bolile în care aplicarea ei dă rezultate bune. S-a făcut şi un mulaj de bronz al corpului omenesc, pe care au fost însemnate punctele în care se face acupunctura. Existenţa unui atît de vast material documentar dovedeşte o adevărată activitate ştiinţifică. Metoda acupuncturii s-a răspînditîn ţările Asiei din cele mai vechi timpuri. Despre eficienţa sa au venit veşti şi în Europa, îndeosebi în secolele al XI-lea — al XlII-lea. Cu toate rezultatele spectaculoase, acupunctura nu a putut fi aplicată decit foarte tirziu aici, deoarece a venit în contradicţie cu metodele „consacrate" ale timpului. Medicina tradiţionalistă chineză utilizează în acupunctura ace de aur (pentru producerea excitaţiilor) şi ace de argint (pentru inducerea frînării, inhibiţiei). Se accentuează că felul în care se face înţepătura este deosebit de important. In cazul excitaţiei se înţeapă cu acul dintr-o dată pina la o adîncime de 0,2—0,9 cm., iar cînd se urmăreşte frînarea, inhibarea unor organe, acul se introduce încet şi învîrtindu-1 între degete. El se lasă în punctul înţepat un timp foarte variabil, de la cîteva minute pînă la 24 de ore. După diferite statistici contin terapia dă în peste 75 la sută rezultate foarte bune. Ea este utilă îndeosebi în bolile funcţionale circulatorii, digestive, endocrine, genito-urinare, afecţiunile sistemului osteo-articular, îndeosebi unele reumatisme, alergii neurovegetative ş.a. Sunt lucrări care susţin vindecarea ulcerului sau a unei apendicite acute printr-o simplă înţepătură. Cercetări ştiinţifice au arătat că înţeparea fiecăruia din cele 693 puncte are consecinţe foarte bine diferenţiate. Astfel, de exemplu, înţeparea punctului tzu-san-li, de sub rotula dreaptă duce la o încetare a mişcărilor (peristaltismului) stomacului ; înţeparea punctului he gu din partea dorsală a mîinii, sub degetul mare, determină o mărire a secreţiei biliare; înţeparea punctului dinţit de pe linia mediană inferioară a abdomenului dă o creştere a diurezei, o scădere a albuminei din urină şi o scădere a edemelor la bolnavii de rinichi. Un fenomen important în aplicarea centru terapiei este senzaţia pe care ŞTIINŢA PENTRU TOŢI înţepătura sau arsura o trezeşte la bolnav. Medicii tradiţionalişti chinezi insistă asupra necesităţii de a se crea un anumit grad de afectivitate plăcută. Bolnavul să aştepte cu nerăbdare pe medic. Este aici, de fapt, formulată o condiţie universal-utilă reuşitei ui tratament. Dacă despre unele elemente de practică şi eficienţă a acupuncturii există o informare generală, satisfăcătoare, mecanismul, explicaţia ştiinţifică a metodei este mai puţin cunoscută. Actualmente se efectuează cercetări în mai multe centre medicale din lume şi s-au obţinut deja unele rezultate. De fapt medicina tradiţională chineză a încercat încă de la începuturile aplicării acupuncturii să explice modalităţile, mecanismele prin care se poate demonstra acţiunea adesea formidabilă a unei simple înţepături. Medicii chinezi de demult considerau viaţa drept un joc constant de energii. Ei integrau omul în natură şi susţineau dependenţa existenţei sale de mai mulţi centri fundamentali. Acest fapt nu este prea departe de adevăr. Azi, cercetările moderne au arătat chiar şi la nivelul unităţii fundamentale a vieţii — celula — existenţa unor centri în jurul cărora se polarizează ,evenimentele" din acest microcosmos. In China veche contau 10 organe — 5 lang şi 5 lun — şi două funcţii. Fiecare organ este în legătură cu celălalt şi are o anumită stare funcţională, un anumit ritm, un puls în armonie cu ansamblul. Sesizarea dizarmoniilor, arta de a le descoperi a constituit meritul vechilor medici chinezi care ştiau să diferenţieze, de exemplu, cîteva zeci de modalităţi în care poate pulsa artera radială. In legătură cu cele 693 de puncte, la nivelul cărora se poate aplica metoda centru de-a lungul timpurilor s-au făcut constatări interesante. Astfel, de exemplu, se știe că durerea din angina pectorală (o boală a arterelor inimii) corespunde unui traiect care se suprapune cu meridianul inimii de la vechii chinezi. Cele 14 linii în lungul corpului, pe care sunt situate cele 693 de puncte, corespund exact cu o serie de nervi tegumentari ce se dispun unul după altul în lungul acestor meridiane. Din centrii nervoşi ai măduvei ies la un anumit nivel nervi care se distribuie atît la organele interne, cît şi la piele. Această dispoziţie structurală este una din bazele funcţionale ale înţelegerii contrn terapiei. Cercetătorii coreeni din Phenian şi cei chinezi susţin existenţa unei structuri intermediare între cele nervoase, limfatice şi vasculare prin care se exercită acţiunea acupunctării. Aceasta este cea mai interesantă ipoteză, se pare, în bună parte confirmată de experienţe. Cu toată eficienţa sa, acupunctura nu este încă suficient şi ştiinţific aplicată. la noi în ţară există preocupări în acest sens şi faptul că al III- lea Congres internaţional de acupunctura din 1971 se va desfăşura în România, reprezintă recunoaşterea valorii unor cercetări desfăşurate îndeosebi la Bucureşti şi Cluj. In perspectivă, centru terapia poate deveni, cu discernămînt, o metodă aplicabilă în orice policlinică. Medicina modernă cu toate progresele sale evidente a fost „invadată“ de nenumărate varietăţi de medicamente care adesea, pe lingă acţiunea lor terapeutică, prezintă şi un efect secundar nociv pentru organism. Metode de tratament ideale, care să fie absolut inofensive practic nu există. Acupunctura reprezintă, atunci cînd este utilă, abandonarea medicamentelor, abandonarea drogurilor. Dr. Valeriu RUSU asistent universitar JOCURI Caleidoscop muzical ORIZONTAL: 1. Compoziţie literară în versuri însoţită de melodie — Cintatul din fluier sau din frunză; 2. Dorul din doinele noastre — Verbul celor care pretind că au voce! — Muzică la început şi la sfîrşit; 3. Zăpadă — Pe versurile sale au fost scrise cunoscute cîntece ; 4. Neuitată interpretă a cîntecului popular românesc — Enervat , 5. De demult — de Barbu, cîntăreală de operă, pe vremuri — Ubi patria,. .. bene ,• 6. Pronume — O parte a orașului Dublin — Mod caracteristic de exprimare a muzicii ■, 7. In plină eroare — Aleksandr Borodin — Insule de mărgean ; 8. Jacques Thibaud — Compozitor sovietic, autor al „Macului roşu" / 9. Cunoscut balet de Rimskî-Korsakov — Tudor Ciortea ; 10. „Lăsaţi-mă să cînt”, „Ana Iugojana", „Culegătorii de stele" etc — Umilire ; 11. Spaţiu — Reprezentaţie dramatică ; 12. Fluviu în Canada — Simfonia a treia de Beethoven, de la cărui naştere se aniversează în 1970 200 de ani; 13. Pe urmă — Vals de Strauss. VERTICAL: 1. Compoziţie solemnă pentru cor şi orchestră — A dormi; 2. .. Cosinzeana", balet de Ion Nona Ottescu — Arbust din familia pinului — Exclamaţie ; 3. Nefiinţă — Operă de Verdi; 4. Tudor Arghezi — Operă compusă de Verdi în 1871 care aduce pe scenă expresia muzicală a pasiunii amoroase, a situaţiilor patetice de inspiraţie romantică— Zeul dragostei (Pr.); 5. Cel mai mare compozitor al neamului nostru — Cintăreaţă franceză de muzică uşoară, participantă la Festivalul de la Braşov; 6. Mihai Eminescu — De pildă „Cînd strugurii se coc" de M. Jora — Pronume ; 7. Fragment dintr-un concertino — Reprezentant de seamă al realismului în muzica franceză din a doua jumătate a secolului trecut, creatorul nemuritoarelor „Arleziana", „Pescuitorii de perle" etc ; 8. Autorul „Horst staccato" — Pronume — Eugen E. Popescu poziţie pentru solişt,i, cor şi orchestră pe textul unui libret dramatic — Pasiune; 10. Oraşul în care a trăit şi a activat Gavriil Musicescu — Ştefan cel mic — Artist; II. Fondator — Cîntece; 12 Care nu se schimbă niciodată — A umbla cu șiretlicuri; 13. Posesiv — Instrument muzical primitiv făcut din sconcs de paltin — Articol. I. MIRCEA 9. Corn- ceasta s-a prefăcut în scrum, fără ca din ea să cadă măcar o fărimă. In clişeu , Jean Murray, deosebit de concentrată, ţinind intre degete, fără să-i tremure mina, celebra ţigară de scrum. ANGLIA. O culme a răbdării, care depăşeşte chiar binecunoscutul calm britanic. Timp de o oră şi 20 de minute, Jean Murray a ținut în mînă o țigară de foi de 10 cm, pînă ce a __ „Perle“ tipografice Ii acoperi GUTA cu un sărut tandru. Arcușul lunecă ușor pe strunele CIORII. Fundul apei era acoperit cu STOICI. Expoziția de pictură a prezen- tat cfteva FISURI celebre. Durerea a început să se LOIA- ILIZEZE la picior. * Glontele pătrunse în pium în RAPUNDU-E mortal. Anecdote * SPUNE-MI, te rog. Este adevărat că Smith este atît de bogat ? — Și încă cum. Are un Rembrandt, un Goya, un Velasquez și un Mercedes, nou-nouț. — Măi, păi! Patru automobile in zilele noastre ... Ăsta trebuie să fie putred de bogat * O DOAMNA se adresează soțului ei în timpul concertului : — John, ia te uită, domnul de acolo a adormit! — Dar bine, iubito, pentru ca să-mi spui asta trebuia să mă trezești ? » LA TRIBUNAL : Judecătorul (către un minor care furase) — Nu te-ai gîndit la sărmanul d-tale tată cînd ai făcut, spargerea în magazinul de confecţii ? Acuzatul : Ba da, domnule judecător! M-am glndit şi la tata, dar n-am găsit acolo nimic care să i se potrivească. * PE O STRADĂ îngustă, două maşini Stau faţă în faţă. Şoferii se privesc furioşi dar, la fel de încăpăţînaţi şi unul şi celălalt, nu vor să dea nici unul Înapoi. Pentru a fi mai convingător în încăpățînarea sa, primul sosit sc bate un ziar din buzunar, oprește motorul și începe să citească. La care cel de-al doilea ii apostrofează : — Cînd termini ziarul, te rog să mi-l dai și mie ! Rolul lui Costache Negri in capitala Franţei In preajma Unirii ţărilor române (document inedit) Printre marile nume ale catalogului unionist, alături de luptătorii şi făuritorii istoriei noastre moderne : Neculai Bălcescu, Ion Ghica şi fraţii Goleşti din Muntenia, George Bariţiu, şi Simion Bărnuţiu din Transilvania, un mare rol a avut moldoveanul Costache Negri, cunoscut militant, patriot şi mobilizator încă de la întîlnirile organizate in 1844— 45 la Mînjina. La aceste întîlniri au participat, pe lingă amfitrion şi surorile sale, V. Alecsandri, M. Kogălniceanu, Alecu Russo, Alecu Donici, N. Bălcescu, D. Bolintneanu, Ion Ionescu de la Brad, Costache Filipescu, Mihai Corodin şi încă mulţi alţii, care au acceptat cu dragă inimă, cum ne spune V. Alecsandri, „înrâurirea amicală exercitată de Costache Negri asupra Inimei lor". După intîlnirile de la Mînjina din mai 1845, Negri părăsește tara, plecînd mai întîi în Franța, unde-l aflăm la Paris, pe la sfîrşitul lui iuris, iar pe la începutul lui august, la Londra, apoi îi găsim la Viena, în Italia, la Constantinopol făcînd legături cu marii demnitari ai vremii, pe care-i cîştiga pentru scopul Unirii. Ca şi alţii, Negri desfăşoară în capitala Franţei o intensă activitate propagandistică pentru menţinerea elanului revoluţionar al emigranţilor şi pentru chiirea Principatelor. Alături de tinerii români, Negri intră în relaţii cu o serie de intelectuali francezi, ca Edgar Quinet, Jules Michelet şi tînărul gazetar Arthur Baligot de Beyne, viitorul şef al cancelariei lui Vodă Cuza, pe care îl cîştigă tot mai mult pentru cauza românească. Aşa după cum reiese dintr-un document inedit, recent achiziţionat de Muzeul de istorie din Iaşi, Negri îşi întocmea discursul în Hotelul de Bruxelles Chaumeron, situat în strada Richelieu 47, discurs ce a fost ţinut în faţa studenţilor români aflaţi la Paris cu ocazia aniversării revoluţiei de la 1840. Pentru pregătirea revoluţionară şi îmbărbătarea tinerilor patrioţi români Negri îşi începe discursul cu evocarea numelui marelui voievod Ştefan şi al altor bărbaţi, demni luptători pentru independenţa şi libertatea românilor. Arată apoi progresul ce-l doreşte, ţării unite, astfel: „In visurile mele de nădejde, fraţi români, înflorit se arată vii- torul României, atunci cînd milioane de români şi fii a unei singure patrie, în lanţ de frăţie vor fi tari şi puternici. Finirea, sfînta Unire audă-ne şi să ne fie într'agiutor". In februarie 1848, Negri, în fruntea unei delegaţii a tinerimii române din capitala Franţei, înmîrnă guvernului provizoriu, instaurat după înlăturarea regelui Ludovic — Filip de Orleans, în semn de omagiu adus noului regim, steagul tricolor, înfăptuirea marelui act istoric românesc de la 1859, Unirea Moldovei cu Ţara Românească, este, după cum se ştie, rezultatul luptei maselor însufleţite de înflăcăraţi patrioţi demni întotdeauna de amintirea generaţiilor. Peregrinii progresişti moldo-valahi au făcut auzite glasurile lor în toate cabinetele şi cercurile diplomatice ale Europei şi în special ale Franţei primei jumătăţi a veacului al XIXdea, gazdă a marilor idealuri naţionale şi a înnoirilor sociale. Ei au impus prin activitatea desfăşurată visurile generaţiilor trecute — imperativul naţional al românilor — „Unirea". Prof. C. FLOREA directorul Muzeului de istorie a Moldovei Caricatura Fără cuvinte. „Stîrșel" (Sofia) Era așa de bine în garsoniera noastră, ai vrut patru camere ... „Jours de France" (Paris) Ai carte (de muncă)? Ai parte (la D.S.A.P. C.)! Nota autorului: Proiectul de discuţie de mai jos l-am conceput pentru a fi luat în studiu la Direcţia de sistematizare, arhitectură şi proiectarea construcţiilor (D.S.A.P.C.) şi Oficiul fondului funciar, gospodăririi apelor şi îmbunătăţirilor funciare (C.F.F.G.A.I.F.), ambele din municipiul Iaşi. — Să facem o mică analiză, să vedem cum stăm cu specialiştii. După părerea mea, cred că nu prea bine. Nu avem, ca să zic aşa, o gamă prea largă, un sortiment cu adevărat variat şi acest lucru nu e bine. Ne-am cam lăsat pe tînjală. Dar să procedăm la concret: la spuileţi-mi, avem noi la C.S.A.P.C. laşi vreun ... metalurgist ? — Avem o tehniciană, Adela Anghel. — Maiştri, ingineri de soiul ăsta n-avem ? — N-avem. — Foarte rău, fraţilor, foarte rău. Dar, apropo, cu ce se ocupă metalurgista noastră ? — E proiectant. — Bun. Mai departe , hidroamelioratori avem ? — Doi şi încă ingineri. — Aici stăm bine. Agronomi avem ? — Se poate fără agronom ? Avem pe ing. Elena Serea. — Nu-i rău, dar aţi avut grijă şi de vreun silvicultor ? — Evident ! Avem pe ing. Petru Luca. Bravo !. Dar să nu uit, cum stăm cu chimiştii ? - Avem, slavă domnului, mai mulţi. Şi din aceia cu chimie organică şi de ceilalţi cu anorganică. Pot zice că la capitolul acesta avem şi supranormativ. - Bravo, ba pot zice chiar halal. Acuma insă, ţineţi-vă bine că vă încui. Avem noi la C.S.A.P.C. Iaşi vreun ... miner ? - Adică cum vă imaginaţi dumneavoastră că ne-am lăsat noi, ditamai C.S.A.P.C., fără minerul nostru ? Avem o ingineră, pe Maria Bataragă. - Ura, fraţilor, nu e chiar aşa de rău cum credeam la început ! Ca să mă liniştesc, mai spuneţi-mi dacă avem şi noi omul nostru, specialist in piei şi blănuri ? - E o plăcere pentru noi să vă spunem că avem un inginer cu profilul acesta. La o nevoie, mai putem lua unul de la O.F.F.G.A.I.F., pe ing. Vasile Cehan. - Să se studieze. Filatori avem ? - Bineînţeles, ing. Teodora Toma. - Bine. Fiţi atenţi să nu-mi stricaţi la sfîrşit impresia ... v-aţi gindit să avem şi noi impiegatul nostru de mişcare ? — Păi, se poate fără mişcare ? Să ne anchilozăm? Paulina Baltag, nu-i impiegat de mişcare ? Mihai Dragomir şi Adriana Zinovei n-au absolvit o şcoală medie tehnică de exploatare feroviară ? — Deci, dacă vreodată C.S.A.P.C. devine nod de cale ferată, sîntem în măsură sa ne descurcăm, nu ? ^ — Onorabil ! Chiar vroiam să vă rog, poate găsim nişte bani şi le cumpărăm nişte trenuleţe de acelea mici, să se mai exerseze şi ei, săracii I - In trimestrul doi. Deocamdată, procură-le discul cu melodia „Trenule, maşină mică" ca să se obişnuiască cu ideea şi să aprecieze gestul următor. Ce tehnician agronom v-am întrebat ? — Nu, dar avem pe Victoria Creangă. - Bun. Să trecem mai departe. Aţi prevăzut şi vreun tehnician filatură bumbac ? - Este. Emil Iliescu. — Tehnician în panificaţie ? - Se găseşte. Renata Solomon. Tehnician în fabricarea şi prelucrarea maselor plastice ? — Se află. Luminiţa Mocanu. — învăţători calificaţi ? — Conţinem şi o pereche de învăţători calificaţi, pe Felicia Petraru şi Mihai Gaman. — Mă mai abţin niţel cu felicitările, ca să vă întreb dacă avem ingineri specialişti în tehnica pescuitului ? — N-avem. — N-avem ? Găsim noi pînă la urmă ! — Am găsit ! Transferăm unul de la O.F.F.G.A.I.F. laşi, că ei au patru. — Dar ce pescuiesc toţi la O.F.F.G.A.I.F. laşi ? Că după cite ştiu eu, pe strada Văscăuţeanu nu e nici măcar vreo baltă ! — Mi se pare că au un acvariu cu caracudă. — Patru ingineri la un acvariu ? ! Ce-i aglomeraţia asta ? Să proiectăm şi noi unul, domnule, să-i mai descongestionăm ! Al nostru să fie cu ţiparî. — Aş sugera şi cîteva scrumbii sărate. — Bine. Să nu ne zgîrcim : puneţi şi un sfert de hamsii, ca să aibă specialiştii front de lucru mai avantajos la noi. Alte perspective ? — Ne orientăm. Sîntem pe urmele unui fachir, pentru care am şi cumpărat cuiele pe care să doarmă la serviciu, dar nu ştim cum se face că individul dispare intr-un mod foarte misterios şi neştiinţific, ceea ce, pe de altă parte, este o excelentă recomandare profesională. Mă tem însă să nu fie la mijloc mina celor de la O.F.F.G.A.I.F., că nici ei n-au încă. Am luat primele contacte cu un dresor de şerpi cu sonerie, ocupat în prezent cu transformarea şi modernizarea unui şarpe cu ochelari în unul cu binoclu, că n-are încă repartiţie pentru lunetă. Am mai descoperit un hidrobiciclist care, cînd l-am luat mai tare, mi-a mărturisit că, de fapt, are atestat de scafandru stratosferic cu ghiveni pe dreapta ... — Nu-i rău, nu-i rău de loc, îi facem proiectanţi pe toţi. Dar, apropo, am uitat să vă întreb, moaşă comunală cu diplomă avem ? — Nu ! — N-avem moaşă ? ! Inaugurăm deceniul al optulea din secolul XX şi C.S.A.P.C. laşi n-are moaşă proprie ? ! Să plingem, fraţilor, să ţinem un moment de plîngere ! — Nici O.F.F.G.A.I.F. ... — Lasă O.F.F.G.A.I.F., domnule! Ei au croitoreasă pe post de contabilă, tehnician de aviaţie cu sarcini de aprovizionare şi cite şi mai cite ! Ce le pasă lor ? — Nu vă supăraţi că v-o spun de la obraz şi fără menajamente, dar moaşă pe post de proiectant nu merge, domnule ! — Chiar dacă e comunală şi are diplomă cu „magna cum laudae" ? — Poate să aibă şi summa cum laudae, că nu merge, domnule. Noi proiectăm aici construcţii, domnule, ne ocupăm de arhitectură şi sistematizare, ori o moaşă ... ce să mai vorbim !? — S-ar putea să ai dreptate, deşi mi-e frică să nu cădem pe panta cealaltă şi să se spună că facem ură de moaşă, că nu-i frumos. Să mai medităm. Şi, dacă n-or fi obosit, mai meditează şi în zilele noastre. In rest, toate-s bune. I. NAIVU FOILETON de 24 ore Radio Iaşi Programul de seară (1 februarie): 17.00 Buletin de ştiri; 17.05 Estrada zilei; 17.30 Cintecul care mi-e drag; 18.00 Magazia duminical; 19.00 Radiojurnal; 19.15 Voci care au cucerit lumea: Joan Sutherland şi Mario del Monaco; 19.30 Jurnal literar; 20.00 Pe portativul undelor, melodia preferată; 20.45 Pe un picior de plai; 21.00 Buletin de ştiri; 21.05 Melodii-club. (premieră). Programul de dimineaţă (2 februarie); 6.00 Buletin de ştiri; 6.05 Matineu muzical; 6.30 Emisiune pentru sate; 6.40 Cu cintecul şi jocul pe plaiuri moldovene; 7.00 Informaţii şi muzică. Televiziune 8.15 Consultaţii pentru elevi,* Fizică (clasa a VIII-a). Tema: Cimpul magnetic (reluare), 3.45 Matineu duminical pentru copii şi tineretul şcolar. Teatru pentru copii: „Fecioraşul codrilor“ — adaptare după romanul lui Victor Eftimiu. Şah, marelui maestru ! Film serial: „Sebastien printre oameni" (V). Căutătorii de comori (Ţara Oaşului); 10.15 Ora satului; 11.15 Concert simfonic. In program: Simfonia a V-a de Beethoven; 12.00 De strajă patriei; 12.35 Emisiune în limba maghiară; 16.30 Film serial : „Rîul întunecat“ (III) — producţie al studiourilor sovietice; 17.10 Realitatea ilustrată; 19.00 Telejurnalul de seară; 19.15 Noutăţi cinematografice; 19.30 Fantezia culorilor — film de varietăţi, realizat de studiourile sovietice; 20.30 Datini şi obiceiuri de iarnă din Maramureş — reportaj filmat; 20.50 Film cu trei stele: „Fascinaţie“ cu Gregory Peck şi Ingrid Bergman, 22.35 Telejurnalul de noapte. Terasport. Cupa mondială — fotbal 1970 (grupa a IV-a). Cinematografe VICTORIA: „O şansă dintr-« mie“, orele: 9» 11} 15» 17» 19» 21. REPUBLICA: „Reconstituirea“, orele: 9.10, 11.25; 14.15, 16.25; 18.35; 20.45. COPOU: „Valea păpuşilor“, orele: 9; 11.20; 14; 16.20, 18.40; 21. ARTA: Program de filme pentru copii şi tineret, ora 9; „Femeia îndărătnică" orele: 11.20; 15.30; 18. 20.30. TATARASI: Program de filme pentru copii şi tineret, ora 10, „Atentatul de la Sarajevo“, orele: 16. 18. 20. NICOLINA: Program de filme pentru copii şitineret, ora 10, „Baltagul“, orele: 16. 18.05; 20.10. PAŞCANI:, „Lupii albi“. TG. FRUMOS: „In fiecare zi, sărbătoare“.; HIRLAU: „Profesioniştii“. PODUILOAIEI: „Angelica şi sultanul“* Teatrul Naţional La ora 10.00, un spectacol cp piesa: ,,Stanca fitul". Sínt V®*' labile biletele ‘cu seria 26. La ora 19.00, va fi prezentată piesa: „ Tango la Nisan. Sînt valabile biletele cu seria 27 şi abonamentele nr. 4 (Acest spectacol este cedat Uzinei de fibre sintetice — Iasi). In sala Studioului B, la ora 20.00, un spectacol cu piesa, „Pelicanul”. Opera de stat La ora 15.00, un spectacol de balet intitulat „Ritmuri”. Sînt valabile biletele cu seria 13,, Teatrul de păpuși La ora 11.00, va fi prezentat un spectacol cu piesa: , ,Capra cu trei iezi“. Agenţia O. N. T. Agenţia judeţeană de turism pune în vînzare locuri pentru tratament la staţiunea Strunga, in serii de 18 zile, la preţul de30 lei pe zi pentru o persoană. Seriile tricep la data de 27 mai a.c. Staţiunea este dotată cu aparataj modern şi dispune de personal calificat. Reţineţi din timp locuri în seriile preferate. Informaţii suplimentare şi înscrieri la sediul Agenţiei din Iaşi, Piaţa Unirii nr. 12, telefon 15236, şi la Filiala din Paşcani (Casa de cultură), telefon 1414. Timpul probabil Vremea va fi schimbătoare cu cerul mai mult acoperit. Local vor cădea ninsori slabe. Vinul va sufla slab, pînă la potrivit, din sectorul sudic. Temperatura aerului va fi în general staţionară; minimele vor fi cuprinse între minus 18 şi minus 13 grade, iar maximele între minus 9 şi minus 6 grade.. .