Flacăra Iaşului, martie 1970 (Anul 26, nr. 7296-7321)

1970-03-01 / nr. 7296

­-LAC­ARA SASULUI PAGINA 2* Yoga sau mesajul unei străvechi culturi Mulţi ieşeni au văzut, desigur,­­ pe acel­ maestru Clemendore care prezen­ta exerciţiile sale, adesea uimitoare, pe arena unui circ. Acest fapt sporea la­tura de senzaţional şi mai mult încă, mă tem că de aceea mulţi n-au înţeles adevăratul sens al principiilor cuprinse în doctrina Yoga. Cuvîntul yoga înseamnă în sanscrită „comuniune", „contopire", „unire". Apa­riţia curentului filozofic yoga este situ­ată în secolul I î.e.n., fondatorul său fiind înţeleptul Patandjali. Acesta a realizat o sinteză a tuturor cunoştinţe­lor timpului său şi cu toate că finalita­tea, esenţa acestei filozofii este idea­listă, azi perceptele yoghismului, îndeo­sebi cele care sunt inspirate din medi­cina populară asiatică se dovedesc a avea utile consecinţe practice. Elaboratorii doctrinei yoga par să fie primii care au făcut o observaţie sim­plă, la îndemîna oricui : în natură cele mai multe animale au o perioadă de creştere scurtă, urmată de un stadiu adult de opt ori mai mare, după care intră într-o fază de declin. La om creş­terea se termină la vîrsta de 20—25 ani, iar dacă s-ar aplica aceleaşi legi, în cazul cînd omul ar trăi integrat în na­tură, durata perioadei de maturitate ar fi de 160—190 ani ! Tentantul raţiona­ment al adepţilor sistemului Yoga pare să fie confirmat­ în parte de către yo­­ghiştii veritabili, care însă sînt foarte puţini. Prin Yoga deci, dacă revenim la sensul cuvîntului — de „comuniune", „unire" — se încearcă unirea energiei din natura înconjurătoare cu posibilită­ţile latente, dar neutralizate în mod o­­bişnuit, ale organelor şi funcţiilor uma­ne. Prin Yoga deci, se încearcă inte­grarea omului în natură pentru obţine­rea tuturor avantajelor aduse de aceas­ta. Prin respectarea preventivă a unora din principiile Yoga se poate ajunge la rezultate de-a dreptul spectaculoase : oprirea îndelungată a respiraţiei, înce­tinirea sau chiar oprirea pulsaţiilor ini­mii, conducerea conştientă a unor reţele nervoase sau musculare care în mod normal nu sunt supuse voinţei, rezistenţă crescută la îmbolnăviri ori vindecarea unor boli fără prea multe tratamente şi chiar o mai bună dezvoltare intelec­tuală. Acestea reprezintă de obicei as­pectele aproape senzaţionale prin care publicul obişnuit face cunoştinţă cu în­văţătura Yoga. Ştiinţific această doctrină se divide în trei stadii ce trebuie parcurse cu suc­ces de cel ce aspiră­ la „perfecţiune*: — primul stadiu — antrenamente pur fizice ; — al doilea stadiu — antrenament fi­­zico-mintal; — al treilea stadiu — antrenament spiritual. Aspectul cel mai criticabil, discutabil, îl constituie acesta din urmă, deoare­ce aici se recurge la unele explicaţii idealiste. Elementul raţional, util, din Yoga şi principalele sale ramuri rezultă din fap­tul că perceptele yoghine, vechi de mi­lenii conţin o sinteză a bogatei medicini populare asiatice, în special din China şi India. Aceste principii cuprind reguli de igienă generală, obiceiuri alimentare, ritmuri respiratorii, exerciţii pentru con­trolul conştient al unor grupuri neuro­­musculare, poziţii particulare de gim­nastică, toate acestea sincronizate între ele, în funcţie de stadiul atins de exe­cutant, precum şi scopul urmărit. Actualmente perceptele yoghismului sunt cercetate ştiinţific în institute spe­cializate. Deosebit de grăitor este fap­tul că exerciţiile Yoga sunt introduse în programele de antrenament ale cos­monauţilor sovietici şi americani. Exer­ciţiile de respiraţie sunt aplicate în spi­tale cu renume mondial. Există comu­nicate în reviste medicale de prestigiu o serie întreagă de vindecări, de dată recentă, în boli foarte diferite, prin apli­carea izolată, disparată a unor recoman­dări inspirate din Yoga. In ultima vreme presa de toate genu­rile și uneori chiar televiziunea pre­zintă aspecte diferite, variate, din at­lt de vechile principii ale yoghismului. Cel mai des însă, nu se oferă o imagine sintetică, de ansamblu asupra fenome­nelor. Revistele sau ziarele de sport se preocupă, cum­ e şi firesc, de gimnastica Yoga, descriind, cel mai adesea confuz şi incomplet, celebrele asane, rezultate din studierea a peste 4.400.000 feluri de mişcări în vechea Indie! Ulterior s-a ajuns la 84 de poziţii, pentru ca azi acestea să fie reduse la numai 16—20 exerciţii, numite asane, păstrate prin tradiţie în India de astăzi. Fiecare asana are indicaţiile sale. Publicaţiile medicale oferă, poate, o mai deplină imagine de sinteză, dar şi aici cel mai larg spaţiu se acordă res­piraţiei Yoga. In trecut au existat­­ la noi în ţară cîteva încercări de a­­popu­lariza valoroasa sinteză a înţelepciunii asiatice exprimată în doctrine. In literatura românească de populari­zare ştiinţifică se simte nevoia unei lucrări care să prezinte yoghismul nu drept un mijloc de a obţine performanţe spectaculare, ci o sinteză a unei cul­turi străvechi care cu toate limitele şi elementele sale de idealism îşi propune a-l face pe om cit mai puternic, opti­mist, inteligent. Există mulţi tineri pe care îi intere­sează yoghismul din punct de vedere practic. Am avut ocazia de mai multe ori să citesc pagini dactilografiate inti­tulate „Yoga", „Sport şi Yoga" ş.a. în care erau prezentate confuz şi frag­mentar, dar mai ales eronat aspecte disparate din principiile Yoga. Un astfel de empirism nu-şi are rostul, înseamnă cel mai adesea efort inutil. Soluţia ? Utilizarea unor surse avizate şi con­sultarea cunoscătorilor în materie. Sistemul Yoga, vastă sinteză de mi­nuţioase şi îndelungi observaţii verifica­te printr-o practică milenară, a apărut, este interesant, în India, China, Birma­­nia, Vietnam, Indonezia, Japonia adică în regiunea în care paleo-antropologia a stabilit unul din locurile existenţei primilor oameni. Multe din obiceiurile sau afirmaţiile yoghiştilor îşi află azi o explicare rigu­ros ştiinţifică. Astfel, de exemplu, yoghiştii cînd dorm sau îşi fac exerci­ţiile se aşază cu capul spre nord, pe o piele sau un covor izolant. Azi se ştie că magnetismul general şi local al pă­­mîntului, cît şi unele unde electromag­netice eliberate de structuri subterane pot­ influenţa organismul. Doi cercetă­tori englezi, J. Redfear şi O. Lippold au modificat starea de dispoziţie astfel : prin trecerea unui curent de intensitate mică de la electrodul pozitiv aşezat pe frunte la cel negativ, aplicat pe gambă, s-a provocat veselia pacientului, iar la inversiunea curentului (electrodul nega­tiv pe frunte) a apărut o stare de de­presiune. Ori în sistemul Yoga se pune mare preţ pe „selectarea" energiei din mediul extern. In sistemul yoga au fost preluate, integrate nenumărate legende care încifrează uneori adevăruri. Ast­fel, legende străvechi povestesc despre „apa vie şi apa moartă de unde se bat munţii în capete". Azi se ştie că deuteriul se află în concentraţii mici, dar totuşi dăunătoare dacă acţionează îndelungat, în apa obişnuită de băut, dar nu se găseşte în apa rezultată din topirea zăpezilor şi în cea a majorităţii izvoarelor de munte. Iată cum o legen­dă „anticipează" cu milenii o descope­rire ştiinţifică. Pentru marele interes pe care îl pre­zintă, Yoga constituie acum şi în viitor obiectul preocupării unor cercetători care, fără a urmări neapărat să trans­forme cititorii în practicanţi, în yoghişti vor prilejui contactul cu un mesaj au­tentic, al unei străvechi culturi. Dr. Valeriu RUSU asist. univ. Copilul minune Cel mai tînăr scriitor din lume, Indianul Surjit. Shah, în vlrstă de numai trei ani, și-a văzut de curînd publicat la Bombay primul volum cu­­­­prinzînd scurte povestiri. Pen­tru că încă nu știe să scrie, „copilul minune" și-a dictat „operele* tatălui său, de pro­fesie actor. Volumul lui Surjit Shah, in­titulat: „Neagra, neagra ploaie", a trezit imediat interesul Clau­­diei Kohn un alt, copil-minune, în vîrst­ă de opt ani, fiica unui arhitect, american stabi­lit la Ahmedabad, care s-a grăbit să-i traducă cartea în limba engleză. R. F. G. Pentru a se preveni poluarea aerului, din ce în ce mai puţin respirabil în marile oraşe cu trafic Intens, firma MAN din Aulsburg-Nü­rnberg a fabricat autobuze electrice, alimentate de la un bloc de baterii ataşat la spatele maşinii. Motorul nu face zgomot şi bateriile funcţionează 2 ore 155 km.) după care pot fi regenerate în 7 minute. Se preconi­zează că în anul 1972, anul Jocurilor Olimpice din München, oraşul să fie înzestrat numai cu autobuze electrice. In clişeu: Un autobuz electric. Călare de la Milano la Istanbul O amazoană din Milano şi doi călă­reţi vor să demon­streze că şi astăzi cerul este un mij­loc de transport u­­til, parcurgînd că­lare distanţa de 1 000 km de la Mi­lano la Istambul. Cei trei călăreţi au pornit zilele trecute în această călătorie, care urmează să dureze trei luni, luindu-și și un cal de rezervă. Un muzeu memorial la Iaşi Strada Rece nr. 5. Aici, în­tr-un frumos decor ieşean, se­ află o vilă în stil românesc, cunoscută în literatura noas­tră sub denumirea de „Vila Sonet". Aici a trăit scriitorul Mihai Codreanu, cel despre care bunul prieten şi confrate tudor Arghezi scria că „e discret ca un suiș de munte și ascuns ca o candelă de aur". Hotel la Înălţime La înălţimea de 8 708 m nu poţi ajunge decît dacă eşti alpinist încercat. Iată însă că în Nepal s-a început construi­rea unui hotel la această înăl­ţime. Pentru cine ? Pentru al­­pinişti evident şi pentru cei care îndrăznesc să se aventu­reze aici... cu elicopterul. Mărţişorul şi... tramvaiul — Dar ce are mărţişorul cu tram­vaiul ? — Are... Pe amîn­­două le aştepţi mult şi amîndouă merg cu ... bilete­le ! — Bine, dar măr­ţişorul e plin de bucurie, iar tram­vaiul dacă-i plin, nu e nici o bucu­rie ! — Dar şi într-un tramvai plin ţi se poate oferi un măr­­ţişor. — Crezi? — Desigur. Ui­te, dacă tinărul Johny, ştii care, da­că el de 1 martie oferă în tramvai lo­cul unei femei, as­ta nu-i de fapt un mărţişor ? - La Johny ? As­ta e o ... minune !­­ Dar dacă el, în aceeaşi zi, oferă locul unei femei cu un copil în bra-’ ţe, nici asta nu-i un mărţişor ? — Nu... l-o fi plă­­cînd ... copilul ! — Dar dacă tram­vaiul e plin, Johny pe scaun, un băr­bat în vîrstă vine spre el și Johny se ridică imediat Nici ăsta nu-i un mărțişor ? — Nu. Asta-i ... controlor I Nelu MARIAN Vila Sonet „Mihai Codreanu“ La Intrarea în casa unde a locuit acest sculptor al frumu­­seţii, veghează doi buldogi de bronz, care păzesc o inscrip­ţie săpată în mozaic: „Vila Sonet" Pentru toţi cei ce iubesc neasemuitul tezaur literar ce ni l-au lăsat marii noştri înaintaşi, „Vila Sonet" ne a­­duce în memorie multe pagini de glorie din istoria noastră literară. Prin aceste locuri şi-au purtat paşii mari scri­itori ai acestui popor. Pe a­­ceste pietre sfinte au sunat cîndva paşii Luceafărului po­eziei româneşti, de aici, de la „Bolta Rece", l-a luat Emines­­cu la braţ pe bunul său prie­ten Ion Creangă şi l-a dus direct la „Junimea" ca să ci­tească „Soacra cu trei nurori“. Mai tîrziu, aici lingă „Bolta Rece", în „Vila Sonet", aveau str­ăină în fapt de seară scri­itorii din cercul „Vieţii româ­neşti", oameni care aşa cum spunea Ionel Teodoreanu au fost „ascultaţi de o ţară şi de un timp". Aici, avea să se oprească din cînd în cînd cel ce a fost „spiritus rector" al prestigioasei reviste ieşene, G. Ibrăileanu, criticul ordonat, inteligent şi clarvăzător. Cei care au trecut la „Ma­sa umbrelor" ne-au lăsat măr­turii preţioase. Lingă „Vila Sonet", a latiuit o vreme Mihail Sadoveanu. In ceasuri de răgaz, bunul prieten al sonetistului deschidea încet uşa de la „Vila Sonet" şi du­pă ce poftea la toţi „soră bu­nă", se aşeza pe un scaun şi tăcea monumental. Numai la repetatele insistenţe ale prie­tenilor, scotea nişte fiţuici scrise cu litere tare mărunţe­le şi după ce îşi oţăra figura ca să imite vorbele unei fe­mei cicălitoare, şoptea apoi cu pietate cuvinte ce imitau freamătul blind al codrului sau murmurul izvoarelor. Şi prietenii stăteau şi ascul­tau uimiţi, simţind cum sufle­tul li se umplea de frumuseţi. Apoi, după lectură, începeau discuţii, care durau pînă ce zorii dimineţii se arătau la geam. Şi întilnirile se repetau a­­proape seară de seară, căci „Vila Sonet" stătea mereu cu uşile deschise, aşteptind mu­safiri. Veneau din Zlatou şi fra­ţii Teodoreanu, de pe Bucşi­­nescu urca încet, surizind la cei din jur cu bunătate, pof­ta sufletelor simple — Otilia Cazimir, de la redacţie por­nea grăbit Topliceanu, apoi se arăta în prag, mereu tînăr şi cu zîmbetul pe faţă, G. Les­­nea, şi Demostene Botez şi Sandu Teteaiăn. După mutarea la Bucureşti a revistei „Viaţa românească", casa din str. Rece nr. 5 era loc de Int­iciire­­til"l­ Stiielişti­­lor" care rămăseseră credin­cioşi oraşului amintirilor. Şi lui M. Codreanu li plăcea să primească. „Elegant, fără e­­fort şi fără ostentaţie în ţi­nută, în gest şi verb, cred că a fost unul din ultimii, dacă nu chiar ultimul amfitrion de­­săvîrşit... Şi cel mai sclipi­tor causeur era el, cel mai bătrin dintre toţi",­aşa şi-l a­minteşte buna prietenă Otilia Cazimir. Oameni, locuri, amintiri, scumpe amintiri ! Timp de şase decenii munci­torul viselor, autorul Statui­lor s-a consacrat sonetului, versurile n-au fost scrise cu pana pe hîrtie „ci le-a scul­ptat în marmură cu dalta". Vor­bind despre opera celui mai mare sonetist român, E. Lo­­vinescu remarca: „Sonetele domnului Codreanu sînt o ce­tate întărită­­, le-ai crede mu­iate în apa nemuririi, ca și eroul homeric, greu să nime­reşti călcîiul pe unde să poa­tă pătrunde critica". Transformarea „Vilei Sonet" Intr-un muzeu memorial e un pios omagiu adus atit maes­trului Mihai Codreanu cît şi scriitorilor ce au poposit cîndva aici. Vizitatorii care vor trece pragul „Vilei Sonet" vor a­­vea minunatul prilej să gă­sească aşezate la locul lor obiectele, documentele, cărţi­le, medaliile ce au aparţinut poetului. Toate acestea au fost păstrate cu multă grijă de soţia sa Ecaterina Codreanu, care printr-un gest nobil le-a donat Muzeului de literatură din Iaşi, împreună cu parterul clădirii.. ....... In luna mai, cînd liliecii vor da în floare, cei care vor trece prin „Vila Sonet" îş­i vor aminti de minunatele versuri din poezia „Fratelui meu cilitor" : Şi trec şi eu prin clipe neurale Cînd zvîrl din piept clocotitoare lavă !... — Oricine ești, întinde-mi mina frate . .. Prof. Ion ARHIP Muzeul de literatură Iaşi Revistei ieşene „Cronica", care a împlinit recent patru nica” Iaşi, ani de la apariţie. Echipei de fotbal „Polite” Unul... profitor. Unuia... plin de sine. Desene de TRAIAN BENTA Unul „competent". Unul... Conducătorilor auto. Cîte un mărţişor Unui gură-cască. Aş vrea să-ţi dăruiesc o epigramă De vervă plină, să le facă praf. Dar vigilenţei tale, mai cu seamă, S-ar cuveni să-i scriu un... epitaf. Unui arbitru nu puna obiectiv In decizii. Tu meciu-1 dirijezi ca la pupitru, Decizii drepte, însă, dai cam rar... Nu crezi cumva că d-aia-ți zice-ARBITRU Ca să dispui de meciuri... ARBITRAR ? G. ŢEPEȘ JOCURI MÂRŢIŞOARE ORIZONTAL: 1. Mărţişoa­­re .. . — ...editate (sing.); 2. Aceste „Mărţişoare", în ge­neral — Nemoi — „Coordona­torul" vintului ; 3­ .In te­mă I — Florile de faţă ; 4. ... în oraşul nostru — Mărţi­şorul poetului; 5. Se pricep la mărţişoare ... — ... cam tîrziu ! 6. Mărţişorul lui Gri­­vei — Şi nişte poveşti (cu mărţişoare)... — ... în pri­pă !­­ 7. Mărţişorul selenauţi­­lor — Particulă muzicală — Fruct; 8. Criteriu la alegerea mărţişorului — .. ţişor! VERTICAL: 1. Mărţişoare (In e­­videnţa contabilă); 2. Mărţişoare ... —.......la picioare­le fotbaliştilor" ! ; 3. In rebus ! — Scaun ecvestru — Poftim ! ; 4. Mărţi­­şoarele sale, mo­nedele ; 5. In sat (anagr.) — ...fru­moase bluze de bo­rangic; 6. Curele! — ... în totalitate ! ; 7. A da, totuşi, un titlu „Mărţişoare" ; 8. Efect, al roărţişoarelor (de efect); 9. Mărţişoare de noroc...; 10. ...din contrai; 11. Un măr­ţişor ce a atins ... ţinta ; 12. Unitate din fizică — Viu grai la cumpărat (de mărţişoare) ; 13. Şi totuşi mărţişorul lui e zece (dacă nu e superstiţios; vezi numărul de la vertical) — Şi un mărţişor nedorit. V. RUGINĂ 9 iot­te43 ; totuşi măt­ ore Radio Iaşi Programul de seară (1 martie): 17.00 Buletin de ştirii 17.05 Es­trada zilei­ 17.30 Cîntecul care mi-e dragi 18.00 Magazin dumi­nical; 19.00 Radiojurnal; 19.15 Voci care au cucerit lumea: Ele­na Cernei şi Mario del Monaco? 19.30 Jurnal literar; 20.00 Pe por­tativul undelor, melodia prefe­rată? 20.45 Pe-un picior de plai. Obiceiuri şi tradiţii ale poporului român; 21.00 Buletin de ştiri ; 21.05 Melodii-club. Programul de dimineaţă (2 mar­tie); 6.00 Buletin de ştiri; 6.05 Matineu muzical; 6.30 Emisiune pentru sate; 6.40 Cu cîntecul şi jocul pe plaiuri moldovene; 7.00 Informaţii şi muzică. Televiziune 8.15 Matineu duminical pen­tru copii şi tineretul şcolar? 10.15 Ora satului. 11.15 Con­cert simfonic. In program: Sim­fonia a V-a de Ceaikovski? 12.00 De strajă patriei? 16.30 Film serial ,,Rîul întunecat“ (VII) ? 17.15 Realitatea ilustrată? 19.00 Telejurnalul de seară; 19.30 Noutăţi cinematografice? 19.50 Soli ai artei populare. Ansamblul „Căluşul“ din Scor­­niceşti — Olt; 20.15 Document — 6 Martie 1945. La Craiova acum un sfert de veac; 20.30 Concertul speranţelor; 22.30 Te­lejurnalul de noapte? 22.45 Te­lesport. Cinematografe VICTORIA : «Cînd se arată cu­cuveaua“? orele: 9? 11.15? 14.30; 16.40? 18.50. 21. REPUBLICA­­ „Păcatul dragostei“, orele: 8.45 ? Iii 14? 16.15? 18.35? 21. COPOU? „Mărturisirea", orele: 9. 11­, 15? 17? 19? 21. , ARTA: Program de fil­me ’ pentru copii­­şi tineret, ora 9. „Taina Leului", orele: 11.15? -14.45 ?.„A§*4$j_lM5|..„21.k*5. TA­­TARASI: Program de filme pen­tru copii­ şi tineret, ora 9. „O lume nebună, nebună, nebună, orele: 16? 19. NICOLINA: Pro­gram de filme pentru copii şi ti­neret, ora 10. „In împărăţia Leu­lui de argint“, orele: 16; 18; 20. PAŞCANI: „Vă place Brahms?“, cinemascop. TG. FRUMOS: „Noile aventuri ale răzbunătorilor". HIRU­LAU: „Fraţii Karamazov", trei serii, cinemascop. PODU­ ILOA­­IEI: „Soarele vagabonzilor", ci­­nemascop. Teatrul Naţional La ora 15.00, un spectacol cu piesa: „Tango la Nisa". Sínt va­labile biletele cu seria 42 şi a­­bonamentele nr. 6. La ora 20.00, la Studioul A,­­„Visul". Opera de Stat La ora 10.00 un spectacol cu­­ „My fair lady". Sínt valabile a­­bonamentele cu litera T şi bile­tele R/5. La ora 19.30, va avea loc pre­miera baletului: „Cele 7 păcate de moarte ale micilor burghezi"­ Sunt valabile abonamentele A, B, C şi biletele cu seria 25. Teatrul de păpuşi La ora 11.00, va fi prezentat un spectacol cu piesa: „Punguţe cu doi bani". Casa de cultură a tineretului şi studenţilor La orele 17.00 şi 20.00, in sala de spectacole de la Casa de cul­tură a tineretului şi studenţilor, Teatrul de d­al „Ciuleşti" pre­zintă spectacolul: „Omul care a vazut moartea“ de Victor Efti­­miu, In rolul principal Ştefan Bănică. (Luni, 2 martie, acelaşi spectacol va fi prezentat, la ora 20.00, la Teatrul Naţional). Timpul probabil Vremea va fi schimbătoare cu cerul variabil. Local se vor semnala precipitaţii sub formă de ninsoare, mai ales in nordul Moldovei şi regiunea de mun­te. Vîntul va sufla potrivit cu intensificări locale din sectorul nord estic. Temperatura aeru­lui în general staţionară; mini­mele vor fi cuprinse între mi­nus 8 şi minus 3 grade.. Ur maximele Intre minus 2 şi piui 4 grade.

Next