Flacăra Iaşului, martie 1970 (Anul 26, nr. 7296-7321)
1970-03-01 / nr. 7296
-LACARA SASULUI PAGINA 2* Yoga sau mesajul unei străvechi culturi Mulţi ieşeni au văzut, desigur, pe acel maestru Clemendore care prezenta exerciţiile sale, adesea uimitoare, pe arena unui circ. Acest fapt sporea latura de senzaţional şi mai mult încă, mă tem că de aceea mulţi n-au înţeles adevăratul sens al principiilor cuprinse în doctrina Yoga. Cuvîntul yoga înseamnă în sanscrită „comuniune", „contopire", „unire". Apariţia curentului filozofic yoga este situată în secolul I î.e.n., fondatorul său fiind înţeleptul Patandjali. Acesta a realizat o sinteză a tuturor cunoştinţelor timpului său şi cu toate că finalitatea, esenţa acestei filozofii este idealistă, azi perceptele yoghismului, îndeosebi cele care sunt inspirate din medicina populară asiatică se dovedesc a avea utile consecinţe practice. Elaboratorii doctrinei yoga par să fie primii care au făcut o observaţie simplă, la îndemîna oricui : în natură cele mai multe animale au o perioadă de creştere scurtă, urmată de un stadiu adult de opt ori mai mare, după care intră într-o fază de declin. La om creşterea se termină la vîrsta de 20—25 ani, iar dacă s-ar aplica aceleaşi legi, în cazul cînd omul ar trăi integrat în natură, durata perioadei de maturitate ar fi de 160—190 ani ! Tentantul raţionament al adepţilor sistemului Yoga pare să fie confirmat în parte de către yoghiştii veritabili, care însă sînt foarte puţini. Prin Yoga deci, dacă revenim la sensul cuvîntului — de „comuniune", „unire" — se încearcă unirea energiei din natura înconjurătoare cu posibilităţile latente, dar neutralizate în mod obişnuit, ale organelor şi funcţiilor umane. Prin Yoga deci, se încearcă integrarea omului în natură pentru obţinerea tuturor avantajelor aduse de aceasta. Prin respectarea preventivă a unora din principiile Yoga se poate ajunge la rezultate de-a dreptul spectaculoase : oprirea îndelungată a respiraţiei, încetinirea sau chiar oprirea pulsaţiilor inimii, conducerea conştientă a unor reţele nervoase sau musculare care în mod normal nu sunt supuse voinţei, rezistenţă crescută la îmbolnăviri ori vindecarea unor boli fără prea multe tratamente şi chiar o mai bună dezvoltare intelectuală. Acestea reprezintă de obicei aspectele aproape senzaţionale prin care publicul obişnuit face cunoştinţă cu învăţătura Yoga. Ştiinţific această doctrină se divide în trei stadii ce trebuie parcurse cu succes de cel ce aspiră la „perfecţiune*: — primul stadiu — antrenamente pur fizice ; — al doilea stadiu — antrenament fizico-mintal; — al treilea stadiu — antrenament spiritual. Aspectul cel mai criticabil, discutabil, îl constituie acesta din urmă, deoarece aici se recurge la unele explicaţii idealiste. Elementul raţional, util, din Yoga şi principalele sale ramuri rezultă din faptul că perceptele yoghine, vechi de milenii conţin o sinteză a bogatei medicini populare asiatice, în special din China şi India. Aceste principii cuprind reguli de igienă generală, obiceiuri alimentare, ritmuri respiratorii, exerciţii pentru controlul conştient al unor grupuri neuromusculare, poziţii particulare de gimnastică, toate acestea sincronizate între ele, în funcţie de stadiul atins de executant, precum şi scopul urmărit. Actualmente perceptele yoghismului sunt cercetate ştiinţific în institute specializate. Deosebit de grăitor este faptul că exerciţiile Yoga sunt introduse în programele de antrenament ale cosmonauţilor sovietici şi americani. Exerciţiile de respiraţie sunt aplicate în spitale cu renume mondial. Există comunicate în reviste medicale de prestigiu o serie întreagă de vindecări, de dată recentă, în boli foarte diferite, prin aplicarea izolată, disparată a unor recomandări inspirate din Yoga. In ultima vreme presa de toate genurile și uneori chiar televiziunea prezintă aspecte diferite, variate, din atlt de vechile principii ale yoghismului. Cel mai des însă, nu se oferă o imagine sintetică, de ansamblu asupra fenomenelor. Revistele sau ziarele de sport se preocupă, cum e şi firesc, de gimnastica Yoga, descriind, cel mai adesea confuz şi incomplet, celebrele asane, rezultate din studierea a peste 4.400.000 feluri de mişcări în vechea Indie! Ulterior s-a ajuns la 84 de poziţii, pentru ca azi acestea să fie reduse la numai 16—20 exerciţii, numite asane, păstrate prin tradiţie în India de astăzi. Fiecare asana are indicaţiile sale. Publicaţiile medicale oferă, poate, o mai deplină imagine de sinteză, dar şi aici cel mai larg spaţiu se acordă respiraţiei Yoga. In trecut au existat la noi în ţară cîteva încercări de apopulariza valoroasa sinteză a înţelepciunii asiatice exprimată în doctrine. In literatura românească de popularizare ştiinţifică se simte nevoia unei lucrări care să prezinte yoghismul nu drept un mijloc de a obţine performanţe spectaculare, ci o sinteză a unei culturi străvechi care cu toate limitele şi elementele sale de idealism îşi propune a-l face pe om cit mai puternic, optimist, inteligent. Există mulţi tineri pe care îi interesează yoghismul din punct de vedere practic. Am avut ocazia de mai multe ori să citesc pagini dactilografiate intitulate „Yoga", „Sport şi Yoga" ş.a. în care erau prezentate confuz şi fragmentar, dar mai ales eronat aspecte disparate din principiile Yoga. Un astfel de empirism nu-şi are rostul, înseamnă cel mai adesea efort inutil. Soluţia ? Utilizarea unor surse avizate şi consultarea cunoscătorilor în materie. Sistemul Yoga, vastă sinteză de minuţioase şi îndelungi observaţii verificate printr-o practică milenară, a apărut, este interesant, în India, China, Birmania, Vietnam, Indonezia, Japonia adică în regiunea în care paleo-antropologia a stabilit unul din locurile existenţei primilor oameni. Multe din obiceiurile sau afirmaţiile yoghiştilor îşi află azi o explicare riguros ştiinţifică. Astfel, de exemplu, yoghiştii cînd dorm sau îşi fac exerciţiile se aşază cu capul spre nord, pe o piele sau un covor izolant. Azi se ştie că magnetismul general şi local al pămîntului, cît şi unele unde electromagnetice eliberate de structuri subterane pot influenţa organismul. Doi cercetători englezi, J. Redfear şi O. Lippold au modificat starea de dispoziţie astfel : prin trecerea unui curent de intensitate mică de la electrodul pozitiv aşezat pe frunte la cel negativ, aplicat pe gambă, s-a provocat veselia pacientului, iar la inversiunea curentului (electrodul negativ pe frunte) a apărut o stare de depresiune. Ori în sistemul Yoga se pune mare preţ pe „selectarea" energiei din mediul extern. In sistemul yoga au fost preluate, integrate nenumărate legende care încifrează uneori adevăruri. Astfel, legende străvechi povestesc despre „apa vie şi apa moartă de unde se bat munţii în capete". Azi se ştie că deuteriul se află în concentraţii mici, dar totuşi dăunătoare dacă acţionează îndelungat, în apa obişnuită de băut, dar nu se găseşte în apa rezultată din topirea zăpezilor şi în cea a majorităţii izvoarelor de munte. Iată cum o legendă „anticipează" cu milenii o descoperire ştiinţifică. Pentru marele interes pe care îl prezintă, Yoga constituie acum şi în viitor obiectul preocupării unor cercetători care, fără a urmări neapărat să transforme cititorii în practicanţi, în yoghişti vor prilejui contactul cu un mesaj autentic, al unei străvechi culturi. Dr. Valeriu RUSU asist. univ. Copilul minune Cel mai tînăr scriitor din lume, Indianul Surjit. Shah, în vlrstă de numai trei ani, și-a văzut de curînd publicat la Bombay primul volum cuprinzînd scurte povestiri. Pentru că încă nu știe să scrie, „copilul minune" și-a dictat „operele* tatălui său, de profesie actor. Volumul lui Surjit Shah, intitulat: „Neagra, neagra ploaie", a trezit imediat interesul Claudiei Kohn un alt, copil-minune, în vîrstă de opt ani, fiica unui arhitect, american stabilit la Ahmedabad, care s-a grăbit să-i traducă cartea în limba engleză. R. F. G. Pentru a se preveni poluarea aerului, din ce în ce mai puţin respirabil în marile oraşe cu trafic Intens, firma MAN din Aulsburg-Nürnberg a fabricat autobuze electrice, alimentate de la un bloc de baterii ataşat la spatele maşinii. Motorul nu face zgomot şi bateriile funcţionează 2 ore 155 km.) după care pot fi regenerate în 7 minute. Se preconizează că în anul 1972, anul Jocurilor Olimpice din München, oraşul să fie înzestrat numai cu autobuze electrice. In clişeu: Un autobuz electric. Călare de la Milano la Istanbul O amazoană din Milano şi doi călăreţi vor să demonstreze că şi astăzi cerul este un mijloc de transport util, parcurgînd călare distanţa de 1 000 km de la Milano la Istambul. Cei trei călăreţi au pornit zilele trecute în această călătorie, care urmează să dureze trei luni, luindu-și și un cal de rezervă. Un muzeu memorial la Iaşi Strada Rece nr. 5. Aici, într-un frumos decor ieşean, se află o vilă în stil românesc, cunoscută în literatura noastră sub denumirea de „Vila Sonet". Aici a trăit scriitorul Mihai Codreanu, cel despre care bunul prieten şi confrate tudor Arghezi scria că „e discret ca un suiș de munte și ascuns ca o candelă de aur". Hotel la Înălţime La înălţimea de 8 708 m nu poţi ajunge decît dacă eşti alpinist încercat. Iată însă că în Nepal s-a început construirea unui hotel la această înălţime. Pentru cine ? Pentru alpinişti evident şi pentru cei care îndrăznesc să se aventureze aici... cu elicopterul. Mărţişorul şi... tramvaiul — Dar ce are mărţişorul cu tramvaiul ? — Are... Pe amîndouă le aştepţi mult şi amîndouă merg cu ... biletele ! — Bine, dar mărţişorul e plin de bucurie, iar tramvaiul dacă-i plin, nu e nici o bucurie ! — Dar şi într-un tramvai plin ţi se poate oferi un mărţişor. — Crezi? — Desigur. Uite, dacă tinărul Johny, ştii care, dacă el de 1 martie oferă în tramvai locul unei femei, asta nu-i de fapt un mărţişor ? - La Johny ? Asta e o ... minune ! Dar dacă el, în aceeaşi zi, oferă locul unei femei cu un copil în bra-’ ţe, nici asta nu-i un mărţişor ? — Nu... l-o fi plăcînd ... copilul ! — Dar dacă tramvaiul e plin, Johny pe scaun, un bărbat în vîrstă vine spre el și Johny se ridică imediat Nici ăsta nu-i un mărțişor ? — Nu. Asta-i ... controlor I Nelu MARIAN Vila Sonet „Mihai Codreanu“ La Intrarea în casa unde a locuit acest sculptor al frumuseţii, veghează doi buldogi de bronz, care păzesc o inscripţie săpată în mozaic: „Vila Sonet" Pentru toţi cei ce iubesc neasemuitul tezaur literar ce ni l-au lăsat marii noştri înaintaşi, „Vila Sonet" ne aduce în memorie multe pagini de glorie din istoria noastră literară. Prin aceste locuri şi-au purtat paşii mari scriitori ai acestui popor. Pe aceste pietre sfinte au sunat cîndva paşii Luceafărului poeziei româneşti, de aici, de la „Bolta Rece", l-a luat Eminescu la braţ pe bunul său prieten Ion Creangă şi l-a dus direct la „Junimea" ca să citească „Soacra cu trei nurori“. Mai tîrziu, aici lingă „Bolta Rece", în „Vila Sonet", aveau străină în fapt de seară scriitorii din cercul „Vieţii româneşti", oameni care aşa cum spunea Ionel Teodoreanu au fost „ascultaţi de o ţară şi de un timp". Aici, avea să se oprească din cînd în cînd cel ce a fost „spiritus rector" al prestigioasei reviste ieşene, G. Ibrăileanu, criticul ordonat, inteligent şi clarvăzător. Cei care au trecut la „Masa umbrelor" ne-au lăsat mărturii preţioase. Lingă „Vila Sonet", a latiuit o vreme Mihail Sadoveanu. In ceasuri de răgaz, bunul prieten al sonetistului deschidea încet uşa de la „Vila Sonet" şi după ce poftea la toţi „soră bună", se aşeza pe un scaun şi tăcea monumental. Numai la repetatele insistenţe ale prietenilor, scotea nişte fiţuici scrise cu litere tare mărunţele şi după ce îşi oţăra figura ca să imite vorbele unei femei cicălitoare, şoptea apoi cu pietate cuvinte ce imitau freamătul blind al codrului sau murmurul izvoarelor. Şi prietenii stăteau şi ascultau uimiţi, simţind cum sufletul li se umplea de frumuseţi. Apoi, după lectură, începeau discuţii, care durau pînă ce zorii dimineţii se arătau la geam. Şi întilnirile se repetau aproape seară de seară, căci „Vila Sonet" stătea mereu cu uşile deschise, aşteptind musafiri. Veneau din Zlatou şi fraţii Teodoreanu, de pe Bucşinescu urca încet, surizind la cei din jur cu bunătate, pofta sufletelor simple — Otilia Cazimir, de la redacţie pornea grăbit Topliceanu, apoi se arăta în prag, mereu tînăr şi cu zîmbetul pe faţă, G. Lesnea, şi Demostene Botez şi Sandu Teteaiăn. După mutarea la Bucureşti a revistei „Viaţa românească", casa din str. Rece nr. 5 era loc de Inticiiretil"l Stiieliştilor" care rămăseseră credincioşi oraşului amintirilor. Şi lui M. Codreanu li plăcea să primească. „Elegant, fără efort şi fără ostentaţie în ţinută, în gest şi verb, cred că a fost unul din ultimii, dacă nu chiar ultimul amfitrion desăvîrşit... Şi cel mai sclipitor causeur era el, cel mai bătrin dintre toţi",aşa şi-l aminteşte buna prietenă Otilia Cazimir. Oameni, locuri, amintiri, scumpe amintiri ! Timp de şase decenii muncitorul viselor, autorul Statuilor s-a consacrat sonetului, versurile n-au fost scrise cu pana pe hîrtie „ci le-a sculptat în marmură cu dalta". Vorbind despre opera celui mai mare sonetist român, E. Lovinescu remarca: „Sonetele domnului Codreanu sînt o cetate întărită, le-ai crede muiate în apa nemuririi, ca și eroul homeric, greu să nimereşti călcîiul pe unde să poată pătrunde critica". Transformarea „Vilei Sonet" Intr-un muzeu memorial e un pios omagiu adus atit maestrului Mihai Codreanu cît şi scriitorilor ce au poposit cîndva aici. Vizitatorii care vor trece pragul „Vilei Sonet" vor avea minunatul prilej să găsească aşezate la locul lor obiectele, documentele, cărţile, medaliile ce au aparţinut poetului. Toate acestea au fost păstrate cu multă grijă de soţia sa Ecaterina Codreanu, care printr-un gest nobil le-a donat Muzeului de literatură din Iaşi, împreună cu parterul clădirii.. ....... In luna mai, cînd liliecii vor da în floare, cei care vor trece prin „Vila Sonet" îşi vor aminti de minunatele versuri din poezia „Fratelui meu cilitor" : Şi trec şi eu prin clipe neurale Cînd zvîrl din piept clocotitoare lavă !... — Oricine ești, întinde-mi mina frate . .. Prof. Ion ARHIP Muzeul de literatură Iaşi Revistei ieşene „Cronica", care a împlinit recent patru nica” Iaşi, ani de la apariţie. Echipei de fotbal „Polite” Unul... profitor. Unuia... plin de sine. Desene de TRAIAN BENTA Unul „competent". Unul... Conducătorilor auto. Cîte un mărţişor Unui gură-cască. Aş vrea să-ţi dăruiesc o epigramă De vervă plină, să le facă praf. Dar vigilenţei tale, mai cu seamă, S-ar cuveni să-i scriu un... epitaf. Unui arbitru nu puna obiectiv In decizii. Tu meciu-1 dirijezi ca la pupitru, Decizii drepte, însă, dai cam rar... Nu crezi cumva că d-aia-ți zice-ARBITRU Ca să dispui de meciuri... ARBITRAR ? G. ŢEPEȘ JOCURI MÂRŢIŞOARE ORIZONTAL: 1. Mărţişoare .. . — ...editate (sing.); 2. Aceste „Mărţişoare", în general — Nemoi — „Coordonatorul" vintului ; 3 .In temă I — Florile de faţă ; 4. ... în oraşul nostru — Mărţişorul poetului; 5. Se pricep la mărţişoare ... — ... cam tîrziu ! 6. Mărţişorul lui Grivei — Şi nişte poveşti (cu mărţişoare)... — ... în pripă ! 7. Mărţişorul selenauţilor — Particulă muzicală — Fruct; 8. Criteriu la alegerea mărţişorului — .. ţişor! VERTICAL: 1. Mărţişoare (In evidenţa contabilă); 2. Mărţişoare ... —.......la picioarele fotbaliştilor" ! ; 3. In rebus ! — Scaun ecvestru — Poftim ! ; 4. Mărţişoarele sale, monedele ; 5. In sat (anagr.) — ...frumoase bluze de borangic; 6. Curele! — ... în totalitate ! ; 7. A da, totuşi, un titlu „Mărţişoare" ; 8. Efect, al roărţişoarelor (de efect); 9. Mărţişoare de noroc...; 10. ...din contrai; 11. Un mărţişor ce a atins ... ţinta ; 12. Unitate din fizică — Viu grai la cumpărat (de mărţişoare) ; 13. Şi totuşi mărţişorul lui e zece (dacă nu e superstiţios; vezi numărul de la vertical) — Şi un mărţişor nedorit. V. RUGINĂ 9 iotte43 ; totuşi măt ore Radio Iaşi Programul de seară (1 martie): 17.00 Buletin de ştirii 17.05 Estrada zilei 17.30 Cîntecul care mi-e dragi 18.00 Magazin duminical; 19.00 Radiojurnal; 19.15 Voci care au cucerit lumea: Elena Cernei şi Mario del Monaco? 19.30 Jurnal literar; 20.00 Pe portativul undelor, melodia preferată? 20.45 Pe-un picior de plai. Obiceiuri şi tradiţii ale poporului român; 21.00 Buletin de ştiri ; 21.05 Melodii-club. Programul de dimineaţă (2 martie); 6.00 Buletin de ştiri; 6.05 Matineu muzical; 6.30 Emisiune pentru sate; 6.40 Cu cîntecul şi jocul pe plaiuri moldovene; 7.00 Informaţii şi muzică. Televiziune 8.15 Matineu duminical pentru copii şi tineretul şcolar? 10.15 Ora satului. 11.15 Concert simfonic. In program: Simfonia a V-a de Ceaikovski? 12.00 De strajă patriei? 16.30 Film serial ,,Rîul întunecat“ (VII) ? 17.15 Realitatea ilustrată? 19.00 Telejurnalul de seară; 19.30 Noutăţi cinematografice? 19.50 Soli ai artei populare. Ansamblul „Căluşul“ din Scorniceşti — Olt; 20.15 Document — 6 Martie 1945. La Craiova acum un sfert de veac; 20.30 Concertul speranţelor; 22.30 Telejurnalul de noapte? 22.45 Telesport. Cinematografe VICTORIA : «Cînd se arată cucuveaua“? orele: 9? 11.15? 14.30; 16.40? 18.50. 21. REPUBLICA „Păcatul dragostei“, orele: 8.45 ? Iii 14? 16.15? 18.35? 21. COPOU? „Mărturisirea", orele: 9. 11, 15? 17? 19? 21. , ARTA: Program de filme ’ pentru copiişi tineret, ora 9. „Taina Leului", orele: 11.15? -14.45 ?.„A§*4$j_lM5|..„21.k*5. TATARASI: Program de filme pentru copii şi tineret, ora 9. „O lume nebună, nebună, nebună, orele: 16? 19. NICOLINA: Program de filme pentru copii şi tineret, ora 10. „In împărăţia Leului de argint“, orele: 16; 18; 20. PAŞCANI: „Vă place Brahms?“, cinemascop. TG. FRUMOS: „Noile aventuri ale răzbunătorilor". HIRULAU: „Fraţii Karamazov", trei serii, cinemascop. PODU ILOAIEI: „Soarele vagabonzilor", cinemascop. Teatrul Naţional La ora 15.00, un spectacol cu piesa: „Tango la Nisa". Sínt valabile biletele cu seria 42 şi abonamentele nr. 6. La ora 20.00, la Studioul A,„Visul". Opera de Stat La ora 10.00 un spectacol cu „My fair lady". Sínt valabile abonamentele cu litera T şi biletele R/5. La ora 19.30, va avea loc premiera baletului: „Cele 7 păcate de moarte ale micilor burghezi" Sunt valabile abonamentele A, B, C şi biletele cu seria 25. Teatrul de păpuşi La ora 11.00, va fi prezentat un spectacol cu piesa: „Punguţe cu doi bani". Casa de cultură a tineretului şi studenţilor La orele 17.00 şi 20.00, in sala de spectacole de la Casa de cultură a tineretului şi studenţilor, Teatrul de dal „Ciuleşti" prezintă spectacolul: „Omul care a vazut moartea“ de Victor Eftimiu, In rolul principal Ştefan Bănică. (Luni, 2 martie, acelaşi spectacol va fi prezentat, la ora 20.00, la Teatrul Naţional). Timpul probabil Vremea va fi schimbătoare cu cerul variabil. Local se vor semnala precipitaţii sub formă de ninsoare, mai ales in nordul Moldovei şi regiunea de munte. Vîntul va sufla potrivit cu intensificări locale din sectorul nord estic. Temperatura aerului în general staţionară; minimele vor fi cuprinse între minus 8 şi minus 3 grade.. Ur maximele Intre minus 2 şi piui 4 grade.