Flacăra Iaşului, iunie 1970 (Anul 26, nr. 7373-7397)
1970-06-02 / nr. 7373
fl ACARA IAȘULUI PAGINA 2* —mnm—rinnniir rr rerrrfyrfwmmmniîmiismvwmmtiumntwsJWJB.rffmmum/WfmHHBiMHlumNMWiMfWMUHMMmMMiiWL JISPIEI lilUli ill pritr 0 ml larga iizml i Mr Hirt“ ! Vom realiza o producţie suplimentară de 14 milioane lei Am luat cunoştinţă cu adîncă emoţie de recenta Hotărîre a Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România şi a Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, privind unele măsuri de ajutorare a populaţiei şi a cooperativelor agricole de producţie care au avut de suferit din cauza calamităţilor naturale ce s-au abătut asupra pămîntului patriei noastre. Sînt profund mişcat, profund impresionat şi aceasta, cu atît mai mult cu cit mă număr printre zecile de mii de oameni ce au simţit direct vitregiile naturii : locuinţa mea aflată în cartierul Vatra din Paşcani a fost distrusă de ape, alte bunuri agonisite in ani de zile au fost afectate. A fost greu, este greu, dar am simţit în permanenţă alături căldura, sprijinul tuturor celor din jur, al tovarăşilor de muncă din uzină, al organelor locale de partid şi de stat. Spre a sublinia sprijinul moral si material de care beneficiez e suficient să arăt că la ora actuală locuiesc intr-un apartament nou, de cîteva zile dat in folosinţă în oraşul nostru. Doresc să-mi reconstruiesc casa. De altfel, in tot cartierul Vatra, la fel ca in celelalte puncte ale oraşului, lovite de calamităţi, la fel ca în întreaga ţară, oamenii desfăşoară o vastă acţiune de refacere, de înlăturare a urmărilor inundaţiilor. Natura dezlănţuită nu a reuşit să ne copleşească, să ne învingă. Am pornit hotărît, bucurindu-ne de un larg sprijin, la reconstrucţie. Prevederile hotărîrii luate de partid şi de stat, menite a ne ajuta materialiceşte in refacerea căminelor noastre, se adaugă eforturilor noastre, le susţin pe acestea, dovedind încă o dată faptul că în societatea noastră socialistă omul este suprema valoare, că In socialism întrajutorarea, solidaritatea umană, ceea ce numim îndeobşte prinomenie", pot căpăta valori nebănuite. Valoarea ajutorului pe care-l voi primi de pînă la 20 000 de lei este substanţială, depăşeşte cu mult ceea ce mi-aş fi putut închipui, avînd în vedere numărul mare de familii ce au nevoie de ajutor, avind în vedere pagubele suferite de economia naţională. Mulţumesc din suflet pentru tot şi vreau să încredinţez şi pe această cale conducerea de partid şi de stat că voi continua să-mi fac datoria cu şi mai multă dăruire, să aduc o contribuţie mereu sporită la îndeplinirea sarcinilor mari ce stau în faţa uzinei noastre, la realizarea angajamentului luat de uzină de a realiza o producţie suplimentară în valoare de 14 milioane lei. Mulţumesc tuturor, cunoscuţi sau anonimi, care, într-un fel sau altul, contribuie la constituirea fondurilor necesare pentru ajutorarea noastră. Samson PĂSAT maistru la Uzina mecanică de material rulant Pașcani CU SPRIJINUL STATULUI ŞI CU EFORTURILE NOASTRE VOM LICHIDA MAI UŞOR PIERDERILE SUFERITE DE COOPERATIVA AGRICOLĂ Zilele lui mai au lovit puternic şi în economia cooperativei noastre agricole. Peste 600 de hectare cultivate cu diferite culturi, 1 090 de hectare de arătură neînsămînţată, 1 400 de hectare de păşuni şi fineţe naturale au fost inundate, cauzîndu-ne astfel pagube destul de importante. In faţa acestor calamităţi, nimeni dintre noi n-a descurajat. Organele judeţene de partid şi de stat ne-au ajutat cu tot ce ne-a fost necesar. Imediat ce ploile au încetat şi apele au început să scadă, să se retragă, cooperatorii, în frunte cu comuniştii, au trecut cu toate forţele la înlăturarea stricăciunilor provocate, la continuarea lucrărilor agricole. Un sentiment de profundă recunoştinţă am încercat cu toţii, încă o dată, cînd am luat cunoştinţă de recenta Hotărîre a Comitetului Central al partidului, a Consiliului de Miniştri şi a Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste prin care au fost stabilite unele măsuri de ajutorare a populaţiei şi a cooperativelor agricole lovite de inundaţii, înseamnă că cei ce au înregistrat pierderi de pe urma calamităţilor naturale vor avea posibilitatea, cu sprijinul substanţial şi multilateral acordat de partid şi guvern, să-şi refacă căminele, să reînceapă desfăşurarea normală a activităţii de producţie mult mai repede şi mai uşor. De altfel, noi am trecut imediat ce ploile au încetat la întreţinerea culturilor de pe suprafeţele neinundate. Praşila întîi la porumb, floarea-soarelui, cartofi, a fost de mult încheiată, iar la culturile din grădina de legume se execută a doua praşilă. De pe terenurile unde apa s-a retras, am mobilizat toate forţele la semănat. Acolo unde datorită configuraţiei terenului au rămas „ochiuri" au fost săpate canale care au permis evacuarea apei. Dispunînd de o rezervă de material de sămînţă am replantat 8 hectare de cartofi. Continuăm cu plantatul răsadurilor de legume în cimp. Vom cultiva toate sortimentele de legume ce ni le-am propus pe toate cele 100 de hectare stabilite iniţial. Am depăşit deja planul la roşii şi varză de vară cu 3 hectare. Varza timpurie s-a dezvoltat foarte frumos şi pentru săptămâna aceasta am prevăzut să livrăm pleţei primele tone. Intenţionăm să destinăm culturilor succesive (planificate pe 35 de hectare) suprafeţe mai mari cu cel puţin 10 hectare. Sîntem recunoscători partidului şi guvernului nostru pentru grija permanentă pe care ne-o poartă şi ne vom strădui să muncim în aşa fel Incit să depăşim producţiile la toate culturile insămintate in primăvară, precum şi in sectorul zootehnic. Ing. Nicolae BALCAN preşedintele C.A.P. Prisăcani //ff////»»//»//»/«»//«»««/»TM Donatori de singe onorifici In aceste zile, numeroşi cetăţeni, avind exemplul activiştilor voluntari de Cruce Roşie, donează singe. Numai Intr-o singură zi, 29 mai, la Staţia de recoltare şi conservare a sîngelui din municipiul Iaşi s-au prezentat peste 100 de cetăţeni, salariaţi la Fabrica de tricotajeMoldova" şi la Policlinica industrială, pentru a dona singe în mod onorific. Printre ei se aflau Maria Tătaru, Niculina Enache, Elena Cîmpeanu, Ioana Grigoraş, medicii Lidia Rener, Marilena Verdeş, Ştefan Iancu, asistentul Dumitru Atodiresel. Pri cu prilejul Zilei de 1 Iunie, Ziua Internaţională a copilului, Consiliul National al Femeilor a tipărit intr-un tiraj de , 5.000.000 exemplare o co- | cardă ce urmează a fi a difuzată intre 1 şi 25 iu- | nie a.c. Această acţiune, care se va realiza de către comitetele $i comisiile femeilor, in colaborare cu alte organizaţii obfşteşti, va contribui la mărirea fondului central de ajutorare a sinistraţilor, îndeosebi a copiilor. Sumele realizate vor fi depuse In contul G.E.C. - 2.000. „mHninnninungmnininnmmnnmmnnmimnmwmmnninim" Graţierea unor persoane din zonele afectate de calamităţi Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România a emis un Decret privind graţierea unor condamnaţi la pedepse privative de libertate, amenzi sau sancţiuni contravenţionale, care locuiesc în judeţe lovite de calamităţile naturale şi au gospodăriile grav afectate. Graţierea pedepselor privative de libertate, de o gravitate mai redusă, a unor pedepse pecuniare, ca şi neexecutarea unor sancţiuni contravenţionale dă posibilitate celor graţiaţi să revină la gospodăriile lor şi să contribuie la Înlăturarea efectelor calamităţii. Cei condamnaţi la plata unor sume de bani prin graţierea acordată lşi vor putea concentra eforturile materiale spre refacerea bunurilor personale distruse. Adoptarea acestui Decret constituie un act de umanitate şi de sprijin moral pe care statul nostru 1l acordă familiilor unor condamnaţi, greu încercate de recentele calamităţi. (Agerpres) Posibilităţile reale sunt valorificate din plin la ratare Om pag. H tot sporita ale Uzinei de vagoane din Arad. Bilanţul economic după 5 luni din acest an arată nu numai hărnicia colectivului nostru, ci şi posibilităţile reale existente în uzina noastră de a spori producţia mai mult decit pînă acum. Pînă la 1 iunie, noi am depăşit producţia globală cu 3.210.000 lei, realizind în patru luni economii suplimentare la preţul de cost de 1.752.000 de lei. Dacă adăugăm la aceste cifre şi depăşirea, după cinci luni, a indicatorului producţie marfă vindută şi Încasată cu 6 milioane de lei, avem imaginea capacităţii colectivului de a depăşi nu numai planul de producţie, ci şi de a-l realiza in mod ritmic şi în condiţii de eficienţă economică sporită. Pînă la sfîrşitul lunii mai, Uzina mecanică ,Nicolina" a dait peste plan 22 de scarificatoare pentru export, 5 echipamente de buldozer, 2 centrale de preparat beton cu o capacitate de 60.000 m.c. pe an, piese de schimb pentru maşini şi utilaje şi pentru material rulant de peste 1,2 milioane de lei. Pentru Îndeplinirea angajamentului, comitetul de partid şi comitetul de direcţie au alcătuit un plan special de măsuri care urmăresc o mai bună organizare a producţiei şi a muncii, folosind, bineînţeles, şi contribuţia patriotică a salariaţilor de peste 132.000 de ore de muncă pînă la sfârştul anului. îndeplinirea angajamentelor este pentru noi o certitudine, dar am putea realiza mai mult dacă din partea centralei industriale, a Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini s-ar depune eforturi mai susţinute pentru buna aprovizionare cu materiale, astfel ca nici o oră de producţie să nu se irosească. Sub conducerea comitetului de partid, muncitorii, inginerii, tehnicienii, toţi salariaţii uzinei nu-şi vor precupeţi eforturile pentru a înscrie în activitatea lor noi şi importante succese, care să susţină vasta acţiune de refacere economică a zonelor sinistrate, de recuperare a producţiei Întreprinderilor afectate de Inundații. Absolvenţii promoţiei 1970 al şcolii superioare hotărăsc: Cu o lună şi jumătate mai devreme la locul de muncă Solidari efortului Întregului popor de a reface localităţile şi obiectivele economice greu lovite de Inundaţii, absolvenţii promoţiei 1970 al şcolii noastre superioare hotărăsc In aceste zile, In însufleţite adunări, să se prezinte cu o lună şi jumătate mal devreme Ia locurile de muncă unde urmează să fie repartizaţi. După aim ne-a Informat Gh. Palzl, director general In Ministerul Invăţămtntului, numărul acestor absolvenţi, pregătiţi In cele 17 centre universitare ale ţării, care in curind se vor găsi in faţa comisiilor de repartizare, se ridică la aproape 12.000. El constituie promoţia bistrinţelor politehnice sau cu diferite profile tehnice, care, renunţind la tradiţionala vacanţă, işi vor începe activitatea sub semnul patriotic .Totul pentru refacere, totul pentru normalizare*. (Agerpres) Peste 46 de în contul C La 1 iunie suma depunerilor din întreaga ţară în contul C.E.C. — 2.000 se ridica la 46 074 000 lei. Faţă de stmbătă, soldul depunerilor in „contul a milioane lei .E.C.—2.000 mentel" a crescut în Capitală cu 677 800 lei, în Judeţul Timiş cu 371 000, Argeş 206 200, Bihor 203 200 şi Cluj 154 000 lei. (Agerpres) In fiecare unitate agricolă ■ ___— ———W—————1 Aceeaşi muncă intensă pentru urgentarea campaniei (urmare din pag. 1) patriotică şi cetăţenească de a căuta prin toate mijloacele să obţinem o producţie mai bună decit cea planificată, pentru a contribui astfel la compensarea pierderilor de pe urma inundaţiilor. Chibzuind aşa, ne-am strâns rândurile şi mai puternic, pornind bărbăteşte la treabă serioasă în toate sectoarele de activitate, împreună cu unii din membrii consiliului de conducere, eu, de exemplu, mă ocup zilnic de munca sectorului zootehnic care cuprinde şi ferma de vaci, iar Inginerul şef al nostru, cu brigadierii, are in atenţie cimpul cu toate lucrările specifice de sezon. Pe firul relatărilor primite, o vizită făcută In sectoarele de producţie ale acestei cooperative ne-a confirmat că la C.A.P. Uricani între vorbe şi fapte există o sudură trainică. La ferma de vaci, producţia de lapte înregistrează o creştere continuă, existind premise şi pentru recuperarea restanţei din trimestrul I. Lucrătorii fermei, în frunte cu Petre Mariciuc, Dumitru Plămădeală, Nicolae Cramă, Nicolae Rusu şi alţii au început recoltarea lucernei pentru fîn, din 110 hectare fiind cosită acum o suprafaţă de 46 de hectare. La Miroslava, Baîciu şi In alte părţi, secţia de mecanizare, condusă de C. Miron, acţionează din plin la Insămînţatul porumbului. Deşi terenul nu este In Întregime zvîntat. In zilele de 30 şi 31 mai, mecanizatorii au reuşit totuşi să mai Insămînţeze, ocolind ochiurile de apă, alte 90 de hectare de teren cu porumb din hibrizi timpurii. La completarea unor parcele pe care nu puteau lucra semănătorile mecanice, au acţionat şi atelajele brigăzii a II-a de cîmp care a insăminţat 9 hectare. Concomitent cu aceste lucrări, o activitate intensă o desfăşoară cooperatorii de aici în vie şi pe cîmp, la întreţinerea culturilor prăşitoare. Floarea-soarelui de pe 60 de hectare a fost în întregime prăşită şi, de asemenea, cultura de cartofi de pe 13 hectare. La întreţinerea porumbului, acţiune Începută zilele acestea, s-au prăşit primele 60 de hectare. Desigur, faţi de urgenţa ce se impune, rezultatele nu sunt deosebite, dar modul de organizare a muncii, asigurat de conducerea cooperativei de aici, ne Îndreptăţeşte să credem că lucrările se vor desfăşura de acum Înainte intr-un ritm şi mai susţinut. Nu departe de Uricani, la cooperativa agricolă de producţie Rediu, cimpul solicită din plin aceeaşi preocupare din partea oamenilor. Tovarăşul C. Lazăr, preşedintele cooperativei, ne-a informat că s-au prăşit 200 de hectare floarea-soarelui, şi la fel cultura de cartofi pe 23 de hectare. De asemenea, că la brigăzile de cîmp din satul Horleşti mecanizatorii seamănă zilnic din restanţa de 200 de hectare porumb, ritmul încet însă al acestei lucrări fiind justificat de starea încă umedă a unor terenuri. Desigur, toate acestea constituie rezultate notabile, dar sunt ele oare la nivelul posibilităţilor reale ce le deţine cooperativa din comuna Uricani . Punem această întrebare consiliului de conducere şi organelor de partid şi de stat locale, ştiind că la Zahorna şi Horleşti în special participarea la lucru a membrilor cooperatori nu este în bune condiţii asigurată. O consecinţă directă a acestui fapt o constituie situaţia culturii porumbului, la care, din cele 800 de hectare nu s-a prăşit aproape nimic. .Am Început — ne spune preşedintele — dar avem plnă acum prăşite numai vreo 10 hectare. Cauza răminerii In urmă a acestei lucrări trebuie căutată mai ales in satul Horleşti, unde există o serie de neajunsuri In mobilizarea cooperatorilor". Este necesar, de aceea, ca fată de astfel de cazuri, consiliul de conducere să ia măsuri energice pentru ca nu toate brigăzile să se înregistreze un ritm de lucru cit mai intens. Căci nu este permis nimănui, mai ales acum când există atitea dificultăţi economice cauzate de vitregia vremii, să stea pasiv şi să nu contribuie, în raport de posibilităţile lui, la eforturile comune ce se fac pe toate planurile, pentru recuperarea pagubelor pricinuite de Inundaţii- PE ÎHTREGUL PARCURS Al DUNĂRII BĂTĂLIE APRIGĂ PENTRU A PREÎHTÎMPINA NOI REVĂRSĂRI ALE APELOR In aceste zile, pe Întregul parcurs al Dunării, de la Intrarea In tari şi pînă la vărsare, se dă o bătăile aprigă pentru a preintlmpina noi revărsări ale apelor. Mehedinţi. Luni, nivelul Dunării de la Baziaş şi până la Bechet mirele au indicat cifre superioare celor din aprilie, etnd apele fluviului au ieşit din matcă. O situaţie specială s-a creat in staţia G.F.R. — Tr. Severin, unde apa Începuse să spele Infrastructura liniilor de cale ferată, şi, de asemenea, ameninţa staţia electrică de transformare. Aici s-au transportat de îndată circa 2.000 tone piatră brută şi 700 saci umpluţi cu balast, care apără staţia de Inundaţie, Dolj. Aici suprafaţa Inundată a ajuns la aproape 9.000 hectare, cu 195 hectare mai mult decit a fost duminică. Mai mult de 6.000 oameni, între care 2.000 de studenţi şi cadre didactice de la Universitatea din Craiova care au venit să ajute la preintimpinarea extinderii suprafeţelor inundate, au confecţionat mH de fascine în vederea protejării şi Înălţării digurilor. Peste 300 de utilaje de mare capacitate au transportat pe dig mii de metri cubi de pământ care le-au mărit rezistenta. Teleorman. In zona Zimnicea — Năsturelu, unde se prevede că apele vor atinge cote de 825 cm au fost concentrate utilaje de mare capacitate, tractoare, sute de oameni care lucrează fără odihnă la consolidarea digului. De la Liţa pina la Fătana şi mai departe pînă la Gorganu, pe digurile ce apără peste 24.000 hectare cu semănături, se veghează zi -a noapte. In judeţul Ilfov, pe o lungime de 140 km de la Pietroşani la Mănăstirea, apele Dunării au urcat la cote de 782 cm. Ieri, apa pătrunsese la Giurgiu, in Şantierul naval plnă la sala vinciurilor, iar la întreprinderea de prefabricate a impus Întreruperea activităţii. Oamenii n-au cedat insă oraşul arată ca un imens şantier. Mi de oameni lucrează la suprabnălţarea digului ce apără oraşul plnă la cota maximă de 950 cm. Un nou dig de circa 400 m se înalţă pentru protejarea locuinţelor aflate In afara digului oraşului. Judeţul Ialomiţa. Frontul principal de luptă impotriva apelor Îl constituie zona Borcea. Oamenii de pe digurile ce apără Incintele Călăraşi — Rlul I Boianu — Sioleanu — Borceai Făcăeni — Vlădeni şi Piua Pietrei — Giurgeni — Berteşti, lucrători din I.A.S., ţărani cooperatori, militari, sportivi, membri ai gărzilor patriotice nu cedează nici o palmă de pămînt. Luni au sosit aici noi ajutoare — maşini şi oameni — care alături de localnici lucrează fără Încetare la consolidarea şi suprabnălţarea digurilor. La Brăila, toate forţele sunt concentrate pentru consolidarea unor tronsoane ale digului care Închide Insula Mare a Brăilei, la refacerea unor porţiuni deteriorate, plombări au pămînt pentru evitarea infiltraţiilor şi la supraînălţări. ¥ La Galaţi, In ultimele 24 ore Dunărea s-a menţinut staţionară, cu uşoare variaţii. ¥ Constanţa. De la Ostrov, unde se execută ultimele lucrări de consolidare a digului de apărare a Întreprinderii agricole de stat din localitate şi a stăvilarului de protejare a portului. La Viile, Dunăreni, Rasova şi Cernavodă şi mai departe In aval spre Topalu, Vadu Vii şi incinta Indiguită Hîrşova — Ciobanu — Gârleciu — Căleni, care închide o suprafaţă agricolă de aproape 10 000 ha, oamenii au ridicat baricade trainice în calea apelor. La Cernavoda şi Hîrşova au fost supraînălţate şi consolidate digurile de protecţie a porturilor şi zonelor joase. (Agerpres). încheierea celui de al IV-lea festival de muzică uşoara „Iaşi - 1970“ Duminică seara, la Casa de cultură a sindicatelor din Iaşi a avut loc festivitatea de premiere a laureaţilor celui de al IV-lea Festival judeţean de muzică uşoară „Iaşi—1970", organizat de Comitetul judeţean al U.T.C., Comitetul judeţean de cultură şi artă şi de Consiliile judeţean şi municipal ale sindicatelor. La spectacol a participat tovarăşul Miu Dobrescu, membru supleant al Comitetului Executiv al C C. al P C.R., primsecretar al Comitetului judeţean de partid, preşedintele Comitetului executiv şi al Consiliului popular judeţean Iaşi. După trei zile de întrecere, la care şi-au dat concursul cei mai buni solişti de muzică uşoară din judeţul nostru, juriul, prezidat de compozitoarea Camelia Dăscălescu a atribuit premii şi menţiuni celor mai talentaţi concurenţi prezenţi la serilefestivalului. Premiul I a fost acordat lui Ştefan Pintilie, lăcătuş la Uzina mecanică „Nicolina", iar premiile II şi III au fost obţinute de Constantin Florescu, economist din Iaşi, şi, respectiv, de Mihai Atomei, profesor la Şcoala generală din comuna Heleşteni Menţiunile au fost acordate in ordine concurentelor Georgeta Lupuşoru şi Teodora Luca. Juriul a acordat, de asemenea, un premiu orchestrei de muzică uşoară a Casei de cultură a sindicatelor din Iaşi dirijată de Dumitru Moroşanu. A urmat apoi concertul laureaţilor şi recitalurile horsconcours susţinute de soliştii Aurel Neamţu, Dorin Cernei şi Cornel Constantiniu. Publicul prezent a răsplătit cu aplauze evoluţia talentaţilor solişti ieşeni. Fondurile obţinute din încasări au fost donate la contul 2000 in beneficiul sinistraţilor. La Voroveşti Sărbătorirea a 105 ani de la înfiinţarea şcolii Amintit adeseori In file de cronică şi hrisoave, satul Voroveşti a serbat duminică un eveniment deosebit 105 ani de la Înfiinţarea şcolii. Intr-adevăr, documentele de arhivă menţionează că In anul 1065 a luat flintă în acest sat o şcoală la care Învăţau 28 de elevi sub îndrumarea Învăţătorului Ioan Urmă. Şcoala nu avea local propriu şi funcţiona In casa unui gospodar, neavînd nici un fel de mobilier sau material didactic, elevii işi aduceau scaune de acasă şi scriau ţinînd caietele pe genunchi. Dar au trecut anii şi voroveştenii au astăzi o şcoală mare şi frumoasă în care învaţă peste 200 de elevi. Sălile de clasă mari, luminoase, laboratorul bine înzestrat, mijloacele audiovizuale folosite frecvent la lecţii de cadrele didactice, bine pregătite, asigură elevilor o Însuşire temeinică a cunoştinţelor, concretizată în rezultatele bune obţinute de aceştia la examenele de admitere în şcolile post-generale. La sărbătorirea şcolii a fost prezent aproape tot satul: foşti absolvenţi ai şcolii, foste cadre didactice, bătrîni, tineri, elevi. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de prof. Liviu Necula, directorul şcolii, care in cuvinte emoţionante a arătat evoluţia şi rezultatele obţinute în cei 105 ani de activitate a şcolii, aducînd mulţumiri partidului nostru pentru condiţiile optime asigurate învăţămîntului de stat Au mai luat cuvintul foştii absolvenţi Vasile Mutihac, Doina Malcău şi Vasile Iriciuc. Amintindu-şi cu emoţie de anii de şcoală, cei prezenţi, printre care ţăranii cooperatori Vasile Barbacariu, Vasile Forăscu, Lazăr Condrea, Vasile Tanana şi alţii au vizitat expoziţia şcolară ce cuprindea lucrările elevilor şi au putut vedea documentele de arhivă din istoria şcolii. Tot cu acest prilej a avut loc simpozionul „Rolul tânărului intelectual în viaţa satului contemporan" in cadrul căruia au prezentat referate cadrele didactice Ilie Pîrvulescu, Iulian Sandu şi Maria Marcu. Manifestarea s-a Încheiat cu un frumos program artistic susţinut de elevi şi cu o serbare populară. Şcoala generală din satul Voroveşti I In de Radio Iaşi Programul de Heard (2 iunie) I 17.00 Buletin de «Uri , 17.05 Muzică uşoară I 17.30 Pe tem© cetăţeneşti I 17.45 La microfon : solişti şi formaţii de amatori I 18.00 Satul românesc contemporan » 18 00 Cîntece populare româneşti I 19.00 Radiojurnal I 19.15 Solişti români de operă Maria Crişan şi David Ohanesian . 19.30 Teatru la microfon (pentru copii) : „Pe urmele marelui cerb*, de I. Tiron ! 21.00 Buletin de ştiri ţ 21.05 Luceferi ai poeziei româneşti ? 21.20 Jazz . a concert ! 21.30 Cinemeridiani ■ 21.40 Jazz . . . concert. Programul de dimineațâ (3 iunie) : 6.00 Buletin de ştiri ? 6.05 I Matineu muzica) : 8.30 Emisiune pentru sate ! 6.40 Drag mi-e Jocul românesc I 7.00 Informaţii şi muzică. Televiziune 17.55 Microavanpremieră , 18.00 Buletin de ştiri ! 18.05 Ex-Terra 70. Emisiune-concurs de construcţii tehnice , 18,25 C© ştim I şi ce nu ştim despre om. Excursie... moleculară» 18,50 Antologie corală. Cîntece de leagăn şi prelucrări de folclor interpretate de corul Ansamblului .Permită" I 19,20 ,,1001 de seri“. ,,La concursul de frumuseţe“ (film) » 19,30 Telejurnalul de seară » 20,00 Seară de teatru : „Noranda Henrik Ibsen I 22,00 Reportaj Trsa» ,,Memoria Romei* — film de Octavian Paler I 22,25 Studio dans — balet pe muzică de compozitori români » 22,40 Telejurnalul de noapte » 23,10 Prietenii dntecului I 23,40 Telesport » 23,5i Campionatul mondial de fotbal , România — Anglia. Transmisie directă de la Guadalajara. Comentator Cristian ŢopescUj Cinematografe VICTORIA „Freddy şi cîntecul preriei* coproducţie vestgermană — iugoslavă. Orele 9 , 11.15 , 14 15 , 16.30 , 18.45 , 21» REPUBLICA I „Cadavrul viu", producţie a studiourilor sovietice. Orele : 8.30 , 11.40 * 14.30 , 17.20 , 20.30. COPOV : „ Goana după aur** «1 .Chariot conte". Orele 9 , 11 * 15 , 17 , 19 , 21. ARTA I .Ghici, cine vine la cină?". Orele : 9, 11.10 , 14.30, 16.40 , 18.50 , 21. TATARASI : „Stăpin pe situaţie*. Orele : 16 , 18 , 20. NICOLINA : „Aster** şi Cleopatra“. Orele 16 , 18 , 20. Teatrul Naţional La ora 19.30, Teatrul Naţional prezintă un spectacol cu piesa ,,Opinia publicăSunt valabil© biletele cu serin 99. (Spectacol în beneficiul sinistraţilor). Expoziţie Azi la ora 18 00, în sala „Victoria" din Piaţa Unirii, va avea loc vernisajul unei expoziţii de artă plastică de vînzare, organizată de Filiala ieşeană a Uniunii Artiştilor Plastici din Republica Socialistă România. Expoziţia cuprinde circa 50 de lucrări de pictură, sculptură şi grafică, iar beneficiile ce vor rezulta din vînzarea lor vor fi destinate ajutorării sinistraţilor în urma calamităţilor ce au avut loc în ţara noastră Expoziţia va fi deschisă timp de două săptămîni, zilnic intre orele 10—13 şi 17—20. Timpul probabil Vremea continuă să fie instabilă şi se va răci treptat. Cerul va fi variabil, temporar noros. Local va ploua izolat sub formă de averse, însoţite de descărcări electrice. Vîntul va sufla moderat din sectorul nord vestic. Temperatura aerului în scădere uşoară. Minimele vor oscilaîntre 6 şi 11 grade, iar maximele între 14 şi 19 grade» 24 ore