Flacăra Iaşului, iunie 1970 (Anul 26, nr. 7373-7397)

1970-06-02 / nr. 7373

fl AC­ARA IAȘULUI PAGINA 2* —mnm—rinnniir rr rerrrfyrfwmmmniîmiismvwmmtiumntwsJWJB.rffmmum/WfmHHBiMHlumNMWiMfWMUHMMmMMiiWL JISPIEI lilUli ill prit­r­ 0 ml larga iizml i Mr Hirt“ ! Vom realiza o producţie suplimentară de 14 milioane lei Am luat cunoştinţă cu a­­dîncă emoţie de recenta Ho­­tărîre a Comitetului Central al Partidului Comunist Ro­mân, a Consiliului de Miniş­tri al Republicii Socialiste România şi a Consiliului Na­ţional al Frontului Unităţii Socialiste, privind unele mă­suri de ajutorare a populaţi­ei şi a cooperativelor agri­cole de producţie care au avut de suferit din cauza ca­lamităţilor naturale ce s-au abătut asupra pămîntului pa­triei noastre. Sînt profund mişcat, profund impresionat şi aceasta, cu atît mai mult cu cit mă număr prin­tre zecile de mii de oameni ce au simţit direct vitregiile naturii : locuinţa mea afla­tă în cartierul Vatra din Paş­cani a fost distrusă de ape, alte bunuri agonisite in ani de zile au fost afectate. A fost greu, este greu, dar am simţit în permanenţă alături căldura, sprijinul tuturor ce­lor din jur, al tovarăşilor de muncă din uzină, al organe­lor locale de partid şi de stat. Spre a sublinia spri­jinul moral si material de care beneficiez e suficient să arăt că la ora actuală locu­iesc intr-un apartament nou, de cîteva zile dat in folo­sinţă în oraşul nostru. Doresc să-mi reconstruiesc casa. De altfel, in tot cartie­rul Vatra, la fel ca in cele­lalte puncte ale oraşului, lo­vite de calamităţi, la fel ca în întreaga ţară, oamenii desfăşoară o vastă acţiune de refacere, de înlăturare a urmărilor inundaţiilor. Natu­ra dezlănţuită nu a reuşit să ne copleşească, să ne învin­gă. Am pornit hotărît, bu­­curindu-ne de un larg spri­jin, la reconstrucţie. Preve­derile hotărîrii luate de partid şi de stat, menite a ne ajuta materialiceşte in refacerea căminelor noastre, se adaugă eforturilor noas­tre, le susţin pe acestea, do­vedind încă o dată faptul că în societatea noastră socia­listă omul este suprema va­loare, că In socialism într­ajutorarea, solidaritatea u­­mană, ceea ce numim în­deobşte prin­­omenie", pot căpăta valori nebănuite. Va­loarea ajutorului pe care-l voi primi­­ de pînă la 20 000 de lei­­ este substanţială, depăşeşte cu mult ceea ce mi-aş fi putut închipui, a­­vînd în vedere numărul ma­re de familii ce au nevoie de ajutor, avind în vedere pagubele suferite de econo­mia naţională. Mulţumesc din suflet pen­tru tot şi vreau să încredin­ţez şi pe această cale con­ducerea de partid şi de stat că voi continua să-mi fac datoria cu şi mai multă dă­ruire, să aduc o contribuţie mereu sporită la îndeplini­rea sarcinilor mari ce stau în faţa uzinei noastre, la rea­lizarea angajamentului luat de uzină de a realiza o pro­ducţie suplimentară în va­loare de 14 milioane lei. Mulţumesc tuturor, cunoscuţi sau anonimi, care, într-un fel sau altul, contribuie la constituirea fondurilor nece­sare pentru ajutorarea noas­tră. Samson PĂSAT maistru la Uzina mecanică de material rulant Pașcani CU SPRIJINUL STATULUI ŞI CU EFORTURILE NOASTRE VOM LICHIDA MAI UŞOR PIERDERILE SUFERITE DE COOPERATIVA AGRICOLĂ Zilele lui mai au lovit pu­ternic şi în economia coope­rativei noastre agricole. Pes­te 600 de hectare cultivate cu diferite culturi, 1 090 de hectare de arătură neînsă­­mînţată, 1 400 de hectare de păşuni şi fineţe naturale au fost inundate, cauzîndu-ne astfel pagube destul de im­portante. In faţa acestor ca­lamităţi, nimeni dintre noi n-a descurajat. Organele ju­­deţene de partid şi de stat ne-au ajutat cu tot ce ne-a fost necesar. Imediat ce ploile au înce­tat şi apele au început să scadă, să se retragă, coope­ratorii, în frunte cu comuniş­tii, au trecut cu toate forţe­le la înlăturarea stricăciuni­lor provocate, la continua­rea lucrărilor agricole. Un sentiment de profundă recu­noştinţă am încercat cu toţii, încă o dată, cînd am luat cunoştinţă de recenta Hotă­­rîre a Comitetului Central al partidului, a Consiliului de Miniştri şi a Consiliului Na­ţional al Frontului Unităţii Socialiste prin care au fost stabilite unele măsuri de a­­jutorare a populaţiei şi a cooperativelor agricole lovite de inundaţii, înseamnă că cei ce au înregistrat pier­deri de pe urma calamită­ţilor naturale vor avea posi­bilitatea, cu sprijinul sub­stanţial şi multilateral acor­dat de partid şi guvern, să-şi refacă căminele, să re­­înceapă desfăşurarea norma­lă a activităţii de produc­ţie mult mai repede şi mai uşor. De altfel, noi am trecut imediat ce ploile au încetat la întreţinerea culturilor de pe suprafeţele neinundate. Praşila întîi la porumb, floarea-soarelui, cartofi, a fost de mult încheiată, iar la culturile din grădina de legume se execută a doua praşilă. De pe terenurile un­de apa s-a retras, am mo­bilizat toate forţele la se­mănat. Acolo unde datorită configuraţiei terenului au ră­mas „ochiuri" au fost săpate canale care au permis eva­cuarea apei. Dispunînd de o rezervă de material de să­­mînţă am replantat 8 hecta­re de cartofi. Continuăm cu plantatul ră­sadurilor de legume în cimp. Vom cultiva toate sortimen­tele de legume ce ni le-am propus pe toate cele 100 de hectare stabilite iniţial. Am depăşit deja planul la roşii şi varză de vară cu 3 hec­tare. Varza timpurie s-a dez­voltat foarte frumos şi pen­tru săptămâna aceasta am prevăzut să livrăm pleţei pri­mele tone. Intenţionăm să destinăm culturilor succesive (planificate pe 35 de hecta­re) suprafeţe mai mari cu cel puţin 10 hectare. Sîntem recunoscători parti­dului şi guvernului nostru pentru grija permanentă pe care ne-o poartă şi ne vom strădui să muncim în aşa fel Incit să depăşim producţiile la toate culturile insămintate in primăvară, precum şi in sectorul zootehnic. Ing. Nicolae BALCAN preşedintele C.A.P. Prisăcani //ff////»»//»//»/«»//«»««/»TM Donatori de singe onorifici In aceste zile, numeroşi cetă­ţeni, avind exemplul activişti­lor voluntari de Cruce Roşie, donează singe. Numai Intr-o singură zi, 29 mai, la Staţia de recoltare şi conservare a sîn­­gelui din municipiul Iaşi s-au prezentat peste 100 de cetăţeni, salariaţi la Fabrica de tricotaje­­Moldova" şi la Policlinica in­dustrială, pentru a dona singe în mod onorific. Printre ei se aflau Maria Tătaru, Niculina Enache, Elena Cîmpeanu, Ioana Grigoraş, medicii Lidia Rener, Marilena Verdeş, Ştefan Iancu, asistentul Dumitru Atodiresel. P­ri cu prilejul Zilei de 1 Iunie, Ziua Internaţiona­lă a copilului, Consiliul National al Femeilor a tipărit intr-un tiraj de , 5.000.000 exemplare o co- | cardă ce urmează a fi a difuzată intre 1 şi 25 iu- | nie a.c. Această acţiune, care­­ se va realiza de către­­ comitetele $i comisiile femeilor, in colaborare cu alte organizaţii ob­­f­şteşti, va contribui la mă­­­­rirea fondului central de­­ ajutorare a sinistraţilor,­­ îndeosebi a copiilor. Sumele realizate vor fi depuse In contul G.E.C. - 2.000.­ „mHninnninungmnininnmmnnmmnnmimnmwmmnninim"­ Graţierea unor persoane din zonele afectate de calamităţi Consiliul de Stat al Repu­blicii Socialiste România a e­­mis un Decret privind gra­ţierea unor condamnaţi la pe­depse privative de libertate, amenzi sau sancţiuni contra­venţionale, care locuiesc în judeţe lovite de calamităţile naturale şi au gospodăriile grav afectate. Graţierea pedepselor priva­tive de libertate, de o gravi­tate mai redusă, a unor pedep­se pecuniare, ca şi neexecuta­­rea unor sancţiuni contraven­ţionale dă posibilitate celor graţiaţi să revină la gospodă­riile lor şi să contribuie la Înlăturarea efectelor calami­tăţii. Cei condamnaţi la plata unor sume de bani prin graţierea a­cordată lşi vor putea concen­tra eforturile materiale spre re­facerea bunurilor personale dis­truse. Adoptarea acestui Decret con­stituie un act de umanitate şi de sprijin moral pe care statul nostru 1l acordă familiilor unor condamnaţi, greu încercate de recentele calamităţi. (Agerpres) Posibilităţile reale sunt valorificate din plin la ratare Om pag. H tot sporita ale Uzinei de va­goane din Arad. Bilanţul economic după 5 luni din acest an arată nu nu­mai hărnicia colectivului nos­tru, ci şi posibilităţile reale e­­xistente în uzina noastră de a spori producţia mai mult decit pînă acum. Pînă la 1 iunie, noi am depăşit producţia globală cu 3.210.000 lei, realizind în patru luni economii suplimen­tare la preţul de cost de 1.752.000 de lei. Dacă adăugăm la aceste cifre şi depăşirea, după cinci luni, a indicatoru­lui producţie marfă vindută şi Încasată cu 6 milioane de lei, avem imaginea capacităţii co­lectivului de a depăşi nu nu­mai planul de producţie, ci şi de a-l realiza in mod ritmic şi în condiţii de eficienţă econo­mică sporită. Pînă la sfîrşitul lunii mai, Uzina mecanică ,Ni­­colina" a dait peste plan 22 de scarificatoare pentru export, 5 echipamente de buldozer, 2 centrale de preparat beton cu o capacitate de 60.000 m.c. pe an, piese de schimb pentru ma­şini şi utilaje şi pentru material rulant de peste 1,2 milioane de lei. Pentru Îndeplinirea angaja­mentului, comitetul de partid şi comitetul de direcţie au alcă­tuit un plan special de măsuri care urmăresc o mai bună or­ganizare a producţiei şi a muncii, folosind, bineînţeles, şi contribuţia patriotică a sala­riaţilor de peste 132.000 de o­­re de muncă pînă la sfârştul anului. îndeplinirea angaja­mentelor este pentru noi o certi­tudine, dar am putea realiza mai mult dacă din partea cen­tralei industriale, a Ministeru­lui Industriei Construcţiilor de Maşini s-ar depune eforturi mai susţinute pentru buna a­­provizionare cu materiale, ast­fel ca nici o oră de producţie să nu se irosească. Sub condu­cerea comitetului de partid, muncitorii, inginerii, tehnicie­nii, toţi salariaţii uzinei nu-şi vor precupeţi eforturile pentru a înscrie în activitatea lor noi şi importante succese, care să susţină vasta acţiune de refa­cere economică a zonelor si­nistrate, de recuperare a pro­ducţiei Întreprinderilor afec­tate de Inundații. Absolvenţii promoţiei 1970 al şcolii superioare hotărăsc: Cu o lună şi jumătate mai devreme la locul de muncă Solidari efortului Întregului popor de a reface localităţile şi obiectivele economice greu lovite de Inundaţii, absolvenţii promoţiei 1970 al şcolii noastre superioare hotărăsc In aceste zile, In însufleţite adunări, să se prezinte cu o lună şi ju­mătate mal devreme Ia locurile de muncă unde urmează să fie repartizaţi. După aim ne-a Informat Gh. Palzl, director ge­neral In Ministerul Invăţămtn­­tului, numărul acestor absol­venţi, pregătiţi In cele 17 cen­tre universitare ale ţării, care in curind se vor găsi in faţa comisiilor de repartizare, se ri­dică la aproape 12.000. El con­stituie promoţia bistrinţelor po­litehnice sau cu diferite pro­file tehnice, care, renunţind la tradiţionala vacanţă, işi vor începe activitatea sub semnul patriotic .Totul pentru refa­cere, totul pentru normalizare*. (Agerpres) Peste 46 de în contul C La 1 iunie suma de­punerilor din întreaga ţară în contul C.E.C. — 2.000 se ridica la 46 074 000 lei. Faţă de stmbătă, soldul depu­nerilor in „contul a­ milioane lei .E.C.—2.000 mentel" a crescut în Capitală cu 677 800 lei, în Judeţul Timiş cu 371 000, Argeş 206 200, Bihor 203 200 şi Cluj 154 000 lei. (Agerpres) In fiecare unitate agricolă ■ ___— ———W—————1 Aceeaşi muncă intensă pentru urgentarea campaniei­ (urmare din pag. 1) patriotică şi cetăţenească de a căuta prin toate mijloacele să obţinem o producţie mai bu­nă decit cea planificată, pen­tru a contribui astfel la com­pensarea pierderilor de pe ur­ma inundaţiilor. Chibzuind aşa, ne-am strâns rândurile şi mai puternic, pornind bărbă­­teşte la treabă serioasă în toate sectoarele de activitate, împreună cu unii din mem­brii consiliului de conducere, eu, de exemplu, mă ocup zil­nic de munca sectorului zoo­tehnic care cuprinde şi ferma de vaci, iar Inginerul şef al nostru, cu brigadierii, are in atenţie cimpul cu toate lucră­rile specifice de sezon. Pe firul relatărilor primite, o vizită făcută In sectoarele de producţie ale acestei co­operative ne-a confirmat că la C.A.P. Uricani între vor­be şi fapte există o sudură trainică. La ferma de vaci, producţia de lapte înregistrea­ză o creştere continuă, exis­­tind premise şi pentru recupe­rarea restanţei din trimestrul I. Lucrătorii fermei, în frunte cu Petre Mariciuc, Dumitru Plămădeală, Nicolae Cramă, Nicolae Rusu şi alţii au în­ceput recoltarea lucernei pen­tru fîn, din 110 hectare fiind cosită acum o suprafaţă de 46 de hectare. La Miroslava, Baîciu şi In alte părţi, secţia de mecanizare, condusă de C. Miron, acţionează din plin la Insămînţatul porumbului. Deşi terenul nu este In Întregime zvîntat. In zilele de 30 şi 31 mai, mecanizatorii au reuşit totuşi să mai Insămînţeze, o­­colind ochiurile de apă, alte 90 de hectare de teren cu po­rumb din hibrizi timpurii. La completarea unor parcele pe care nu puteau lucra semănă­­torile mecanice, au acţionat şi atelajele brigăzii a II-a de cîmp care a insăminţat 9 hec­tare. Concomitent cu aceste lucrări, o activitate intensă o desfăşoară cooperatorii de aici în vie şi pe cîmp, la între­ţinerea culturilor prăşitoare. Floarea-soarelui de pe 60 de hectare a fost în întregime prăşită şi, de asemenea, cul­tura de cartofi de pe 13 hec­tare. La întreţinerea porumbu­lui, acţiune Începută zilele a­­cestea, s-au prăşit primele 60 de hectare. Desigur, faţi de urgenţa ce se impune, rezultatele nu sunt deosebite, dar modul de or­ganizare a­ muncii, asigurat de conducerea cooperativei de a­­ici, ne Îndreptăţeşte să cre­dem că lucrările se vor des­făşura de acum Înainte intr-un ritm şi mai susţinut. Nu departe de Uricani, la cooperativa agricolă de pro­­ducţie Rediu, cimpul solici­tă din plin aceeaşi preocupare din partea oamenilor. Tovară­şul C. Lazăr, preşedintele co­operativei, ne-a informat că s-au prăşit 200 de hectare floa­rea-soarelui, şi la fel cultura de cartofi pe 23 de hectare. De asemenea, că la brigăzile de cîmp din satul Horleşti mecanizatorii seamănă zilnic din restanţa de 200 de hecta­re porumb, ritmul încet însă al acestei lucrări fiind justi­ficat de starea încă umedă a unor terenuri. Desigur, toate acestea constituie rezultate no­tabile, dar sunt ele oare la ni­velul posibilităţilor reale ce le deţine cooperativa din co­muna Uricani . Punem această întrebare consiliului de con­ducere şi organelor de partid şi de stat locale, ştiind că la Zahorna şi Horleşti în special participarea la lucru a membri­lor cooperatori nu este în bu­ne condiţii asigurată. O con­secinţă directă a acestui fapt o constituie situaţia culturii porumbului, la care, din cele 800 de hectare nu s-a prăşit aproape nimic. .Am Început — ne spune preşedintele — dar avem plnă acum prăşite nu­mai vreo 10 hectare. Cauza ră­­minerii In urmă a acestei lu­crări trebuie căutată mai a­­les in satul Horleşti, unde e­­xistă o serie de neajunsuri In mobilizarea cooperatorilor". Este necesar, de aceea, ca fa­tă de astfel de cazuri, con­siliul de conducere să ia mă­suri energice pentru ca nu toa­te brigăzile să se înregistre­ze un ritm de lucru cit mai intens. Căci nu este permis nimănui, mai ales acum când există atitea dificultăţi econo­mice cauzate de vitregia vre­mii, să stea pasiv şi să nu contribuie, în raport de posibi­lităţile lui, la eforturile co­mune ce se fac pe toate pla­nurile, pentru recuperarea pa­gubelor pricinuite de Inunda­ţii- PE ÎHTREGUL PARCURS Al DUNĂRII BĂTĂLIE APRIGĂ PENTRU A PREÎHTÎMPINA NOI REVĂRSĂRI ALE APELOR In aceste zile, pe Întregul parcurs al Dunării, de la In­­trarea In tari şi pînă la văr­sare, se dă o bătăile aprigă pentru a preintlmpina noi re­vărsări ale apelor. Mehedinţi. Luni, nivelul Du­nării de la Baziaş şi până la Bechet mirele au indicat cifre superioare celor din aprilie, etnd apele fluviului au ieşit din matcă. O situaţie specială s-a creat in staţia G.F.R. — Tr. Se­verin, unde apa Începuse să spele Infrastructura liniilor de cale ferată, şi, de asemenea, a­­meninţa staţia electrică de transformare. Aici s-au trans­portat de îndată circa 2.000 tone piatră brută şi 700 saci umpluţi cu balast, care apără staţia de Inundaţie, Dolj. Aici suprafaţa Inunda­tă a ajuns la aproape 9.000 hectare, cu 195 hectare mai mult decit a fost duminică. Mai mult de 6.000 oameni, între care 2.000 de studenţi şi cadre didactice de la Universitatea din Craiova care au venit să ajute la preintimpinarea extin­derii suprafeţelor inundate, au confecţionat mH de fascine în vederea protejării şi Înălţării digurilor. Peste 300 de utilaje de mare capacitate au trans­portat pe dig mii de metri cubi de pământ care le-au mărit rezistenta. Teleorman. In zona Zimni­­cea — Năsturelu, unde se pre­vede că apele vor atinge cote de 825 cm au fost concentrate utilaje de mare capacitate, tractoare, sute de oameni ca­re lucrează fără odihnă la con­solidarea digului. De la Liţa pina la Fătana şi mai departe pînă la Gorganu, pe digurile ce apără peste 24.000 hectare cu semănături, se veghează zi -a noapte. In judeţul Ilfov, pe o lun­gime de 140 km de la Pietro­­şani la Mănăstirea, apele Du­nării au urcat la cote de 782 cm. Ieri, apa pătrunsese la Giurgiu, in Şantierul naval plnă la sala vinciurilor, iar la întreprinderea de prefabricate a impus Întreruperea activi­tăţii. Oamenii n-au cedat insă oraşul arată ca un imens şan­tier. Mi de oameni lucrează la suprabnălţarea digului ce a­­pără oraşul plnă la cota ma­ximă de 950 cm. Un nou dig de circa 400 m se înalţă pen­tru protejarea locuinţelor afla­te In afara digului oraşului. Judeţul Ialomiţa. Frontul principal de luptă impotriva apelor Îl constituie zona Bor­­cea. Oamenii de pe digurile ce apără Incintele Călăraşi — Rlul I Boianu — Sioleanu — Borceai Făcăeni — Vlădeni şi Piua Pietrei — Giurgeni — Berteşti, lucrători din I.A.S., ţărani cooperatori, militari, sportivi, membri ai gărzilor patriotice nu cedează nici o palmă de pămînt. Luni au so­sit aici noi ajutoare — ma­şini şi oameni — care alături de localnici lucrează fără În­cetare la consolidarea şi supra­bnălţarea digurilor.­­ La Brăila, toate forţele sunt concentrate pentru consolida­rea unor tronsoane ale digului care Închide Insula Mare a Brăilei, la refacerea unor por­ţiuni deteriorate, plombări au pămînt pentru evitarea infil­­traţiilor şi la supraînălţări. ¥ La Galaţi, In ultimele 24­­ ore Dunărea s-a menţinut sta­­ţionară, cu uşoare variaţii. ¥ Constanţa. De la Ostrov, unde se execută ultimele lu­­crări de consolidare a digu­lui de apărare a Întreprinderii agricole de stat din localitate şi a stăvilarului de protejare a portului. La Viile, Dunăreni, Rasova şi Cernavodă şi mai departe In aval spre Topalu, Vadu Vii şi incinta Indiguită Hîrşova — Ciobanu — Gârle­ciu — Căleni, care închide o suprafaţă agricolă de aproape 10 000 ha, oamenii au ridicat baricade trainice în calea ape­lor. La Cernavoda şi Hîrşova au fost supraînălţate şi conso­lidate digurile de protecţie a porturilor şi zonelor joase. (Agerpres). încheierea celui de al IV-lea festival de muzică uşoara „Iaşi - 1970“ Duminică seara, la Casa de cultură a sindicatelor din Iaşi a avut loc festivitatea de pre­miere a laureaţilor celui de al IV-lea Festival judeţean de muzică uşoară „Iaşi—1970", or­ganizat de Comitetul judeţean al U.T.C., Comitetul judeţean de cultură şi artă şi de Con­siliile judeţean şi municipal ale sindicatelor. La spectacol a participat to­varăşul Miu Dobrescu, mem­bru supleant al Comit­etului E­­xecutiv al C C. al P C.R., prim­­secretar al Comitetului jude­ţean de partid, preşedintele Comitetului executiv şi a­l Consi­liului popular judeţean Iaşi. După trei zile de întrecere, la care şi-au dat concursul cei mai buni solişti de muzică u­­şoară din judeţul nostru, ju­riul, prezidat de compozitoarea Camelia Dăscălescu a atribuit premii şi menţiuni celor mai talentaţi concurenţi prezenţi la serile­­festivalului. Premiul I a fost acordat lui Ştefan Pintilie, lăcătuş la U­­zina mecanică „Nicolina", iar premiile II şi III au fost obţi­nute de Constantin Florescu, economist din Iaşi, şi, respec­tiv, de Mihai Atomei, profesor la Şcoala generală din comuna Heleşteni Menţiunile au fost acordate in ordine concurente­lor Georgeta Lupuşoru şi Te­odora Luca. Juriul a acordat, de aseme­nea, un premiu orchestrei de muzică uşoară a Casei de cul­tură a sindicatelor din Iaşi di­rijată de Dumitru Moroşanu. A urmat apoi concertul lau­reaţilor şi recitalurile hors­­concours susţinute de soliştii Aurel Neamţu, Dorin Cernei şi Cornel Constantiniu. Publicul prezent a răsplătit cu aplauze evoluţia talentaţi­lor solişti ieşeni. Fondurile ob­ţinute din încasări au fost do­nate la contul 2­000 in bene­ficiul sinistraţilor. La Voroveşti Sărbătorirea a 105 ani de la înfiinţarea şcolii Amintit adeseori In file de cronică şi hrisoave, satul Vo­­roveşti a serbat duminică un eveniment deosebit­­ 105 ani de la Înfiinţarea şcolii. Intr-ade­văr, documentele de arhivă menţionează că In anul 1065 a luat flintă în acest sat o şcoală la care Învăţau 28 de elevi sub îndrumarea Învăţăto­rului Ioan Urmă. Şcoala nu a­­vea local propriu şi funcţiona In casa unui gospodar, neavînd nici un fel de mobilier sau material didactic, elevii işi a­­duceau scaune de acasă şi scri­au ţinînd caietele pe genunchi. Dar au trecut anii şi voro­­veştenii au astăzi o şcoală ma­re şi frumoasă în care învaţă peste 200 de elevi. Sălile de clasă mari, luminoase, labora­torul bine înzestrat, mijloacele audiovizuale folosite frecvent la lecţii de cadrele didactice, bine pregătite, asigură elevilor o Însuşire temeinică a cunoş­tinţelor, concretizată în rezul­tatele bune obţinute de aceş­tia la examenele de admitere în şcolile post-generale. La sărbătorirea şcolii a fost pre­zent aproape tot satul: foşti absolvenţi ai şcolii, foste cadre didactice, bătrîni, tineri, elevi. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de prof. Liviu Necula, directorul şcolii, care in cu­vinte emoţionante a arătat e­­voluţia şi rezultatele obţinute în cei 105 ani de activitate a şcolii, aducînd mulţumiri parti­dului nostru pentru condiţiile optime asigurate învăţămîntu­­lui de stat Au mai luat cuvin­­tul foştii absolvenţi Vasile Mu­­tihac, Doina Malcău şi Vasile Iriciuc. Amintindu-şi cu emoţie de anii de şcoală, cei pre­zenţi, printre care ţăranii co­operatori Vasile Barbacariu, Vasile Forăscu, Lazăr Condrea, Vasile Tanana şi alţii au vizi­tat expoziţia şcolară ce cuprin­dea lucrările elevilor şi au pu­tut vedea documentele de ar­hivă din istoria şcolii. Tot cu acest prilej a avut loc simpozionul „Rolul tâ­năru­­lui intelectual în viaţa satu­lui contemporan" in cadrul că­ruia au prezentat referate ca­drele didactice Ilie Pîrvulescu, Iulian Sandu şi Maria Marcu. Manifestarea s-a Încheiat cu un frumos program artistic sus­ţinut de elevi şi cu o serbare populară. Şcoala generală din satul Voroveşti I In de Radio Iaşi Programul de Heard (2 iunie) I 17.00 Buletin de «Uri , 17.05 Mu­zică uşoară I 17.30 Pe tem© ce­tăţeneşti I 17.45 La microfon : so­lişti şi formaţii de ama­tori I 18.00 Satul românesc­ contemporan » 18 00 Cîntece popu­lare româneşti I 19.00 Radiojur­nal I 19.15 Solişti români de o­­peră­­ Maria Crişan şi David O­­hanesian . 19.30 Teatru la micro­fon (pentru copii) : „Pe urmele marelui cerb*, de I. Tiron ! 21.00 Buletin de ştiri ţ 21.05 Luceferi ai poeziei româneşti ? 21.20 Jazz . a concert ! 21.30 Cinemeridian­i ■ 21.40 Jazz . . . concert. Programul de dimineațâ (3 iu­­nie) : 6.00 Buletin de ştiri ? 6.05 I Matineu muzica) : 8.30 Emisiune pentru sate ! 6.40 Drag mi-e Jocul românesc I 7.00 Informaţii şi muzică. Televiziune 17.55 Microavanpremieră , 18.00 Buletin de ştiri ! 18.05 Ex-Ter­­ra 70. Emisiune-concurs de con­strucţii tehnice , 18,25 C© ştim I şi ce nu ştim despre om.­ Excursie... moleculară» 18,50 Anto­logie corală. Cîntece de leagăn şi prelucrări de folclor interpre­tate de corul Ansamblului .Pe­rmită" I 19,20 ,,1001 de seri“. ,,La concursul de frumuseţe“ (film) » 19,30 Telejurnalul de seară » 20,00 Seară de teatru : „Noran­da Hen­rik Ibsen I 22,00 Reportaj Tr­sa» ,,Memoria Romei* — film de Oc­­tavian Paler I 22,25 Studio dans — balet pe muzică de compozi­tori români » 22,40 Telejurnalul de noapte » 23,10 Prietenii dnte­­cului I 23,40 Telesport » 23,5­i Campionatul mondial de fotbal , România — Anglia. Transmisie directă de la Guadalajara. Co­mentator Cristian ŢopescUj Cinematografe VICTORIA­­ „Freddy şi cînte­­cul preriei* coproducţie vest­­germană — iugoslavă. Orele 9 , 11.15 , 14 15 , 16.30 , 18.45 , 21» REPUBLICA I „Cadavrul viu", pro­ducţie a studiourilor sovietice. Orele : 8.30 , 11.40 * 14.30 , 17.20 , 20.30. COPOV : „ Goana după aur** «1 .Chariot conte". Orele­­ 9 , 11 * 15 , 17 , 19 , 21. ARTA I .Ghici, cine vine la cină?". O­­rele : 9, 11.10 , 14.30, 16.40 , 18.50 , 21. TAT­ARASI : „Stăpin pe situaţie*. Orele : 16 , 18 , 20. NICOLINA : „Aster** şi Cleopa­tra“. Orele­­ 16 , 18 , 20. Teatrul Naţional La ora 19.30, Teatrul Naţional prezintă un spectacol cu piesa ,,Opinia publicăSunt valabil© biletele cu serin 99. (Spectacol în beneficiul sinistraţilor). Expoziţie Azi la ora 18 00, în sala „Vic­toria" din Piaţa Unirii, va avea loc vernisajul unei expoziţii de artă plastică d­e vînzare, organi­zată de Filiala ieşeană a Uniunii Artiştilor Plastici din Republica Socialistă România. Expoziţia cuprinde circa 50 de lucrări de pictură, sculptură şi grafică, iar beneficiile ce vor re­zulta din vînzarea lor vor fi des­tinate ajutorării sinistraţilor în urma calamităţilor ce au avut loc în ţara noastră Expoziţia va fi deschisă timp de două săptămîni, zilnic intre orele 10—13 şi 17—20. Timpul probabil Vremea continuă să fie insta­bilă şi se va răci treptat. Cerul va fi variabil, temporar noros. Local va ploua izolat sub formă de averse, însoţite de descărcări electrice. Vîntul va sufla mode­rat din sectorul nord vestic. Tem­­peratura aerului în scădere u­­şoară. Minimele vor oscila­­între 6 şi 11 grade, iar maximele în­tre 14 şi 19 grade» 2­4 ore

Next