Flacăra Iaşului, iunie 1970 (Anul 26, nr. 7373-7397)

1970-06-11 / nr. 7381

IONIC 1970 ANUL XXII, Nr. 7381 JOI 11 * PAGINI 30 BANI Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean I Industria­­ ( socialistă— I I ■ ■ I inima puternică ... Ä....... 1 V/ ■■ a fam Gu 22 de ani în urmă, la 11 iunie 1948, principalele mij­loace de producţie capitaliste din ţara noastră deveneau proprietate de stat, a întregului popor care urca victorios pe treptele independenţei şi libertăţii, sub conducerea Partidului Comunist. A fost unul din cele mai importante acte revoluţionare înfăptuite de poporul nostru după 23 August 1944, actul prin care era consolidată, în domeniul economiei, ceea ce se realizase în bătălia politică — cuce­rirea puterii de către clasa muncitoare în alianţă cu ţără­nimea muncitoare. »Acest act revoluţionar, se arată în Re­zoluţia şedinţei plenare a C.C. al P.G.R. din 10—11 iunie 1948, înfăptuit de clasa muncitoare, susţinută de aliaţii ei, măreţ rezultat al luptei duse de zeci de ani de muncitori­mea din România in frunte cu avangarda sa, creează im­portante poziţii socialiste in economia noastră naţională, constituind un pas Însemnat pe drumul construirii orinduirii socialiste în ţara noastră. înfăptuirea naţionalizării, se a­­preciază mai departe In Rezoluţie, inlătură principala pie­dică ce stă in faţa operei de reconstrucţie economică, de lichidare a Înapoierii economice a ţării noastre şi de pla­nificare economică. Ea va stimula energiile creatoare ale poporului, asigurînd un ritm încă necunoscut in dezvoltarea socială, economică şi culturală a poporului nostru". Anii care au trecut au dovedit din plin justeţea acestei apre­cieri. In 1970, întreaga producţie industrială a anului 1938 se realizează in numai 24 de zile. S-au dezvoltat Industria metalurgică şi industria constructoare de maşini — ramuri care stau la baza Industrializării socialiste, s-au pus bazele unor­­ noi industrii, între care cea chimică ocupă un loc central. Astfel,, sunt valorificate imensele bogăţii naturale ale patriei noastre şi se creează noi tradiţii alături de cele vechi, dovedindu-se o dată mai mult marea aderenţă a po­porului nostru la tot ce este nou şi înaintat în activitatea productivă. Ştiinţa, învăţămîntul şi arta cunosc o înflorire fără precedent, sprijinul material al statului găsind un teren fertil in toate domeniile. Efortul pentru însuşirea noilor cu­ceriri ale minţii omeneşti, se arăta la Congresul al X-lea al partidului, pentru ridicarea nivelului de pregătire ştiin­ţifică şi de cultură generală este astăzi una din trăsăturile distinctive ale omului înaintat, expresia­­adevăratului spirit de civilizaţie. In acest context general se înscrie cu nota sa distinctă şi judeţul Iaşi, ameninţat în deceniile dinainte de eliberare (continuare în pag. a 3-a. Obiectivul mecanizatorilor şi ţăranilor cooperatori Hii dl ii Ui miri i tnpim wlili iritiiiilE li iilinili ■ FOCURI: Combaterea dăunătorilor cu ajutorul aviaţiei utilitare. Peste 1.800 de membri cooperatori la lucrările cîmpului. Legume, în plus, pe 5 hectare ■ FÍNTÍNELE: Mobilizare masivă la prăşit. Pe suprafeţele de unde apa s-a retras ■ CHIŞCĂRENII: Principalele forţe la praşila a ll-a. Via şi livada, la fel de bine întreţinute. Toată lucerna, cosită ■ ŞIPOTE: Contribuţia mecanizatorilor, calificată drept substan­ţială. La praşila a ill-a, în toate brigăzile, muncă intensă Sus, pe imaşul din margi­nea satului Focuri, un avion ateriza la fiecare circa 5 mi­nute. In timp ce o echipă de cooperatori cu îmbrăcăminte de protecţie încarcă pîntecul avionului cu soluţie, asisten­tul tehnic Aurel Şoimaru as­cultă cu urechea bătăile mo­torului, privește aparatele de bord. Apoi din nou decolarea. Pilotul Mihai Ungureanu se a­­fla la a 6-a oră de zbor în acea zi (9 iunie a.c.) deasupra tarlalelor cu cartofi şi ceapă, la combaterea dăunătorilor. A­­cesta era unul din punctele de lucru de la cooperativa a­­gricolă din Focuri. Mai înspre satul Fîntinele, unde se afla grădina de legume, era un al­tul. Aici, zeci de cooperatori şi cooperatoare plantau şi u­­dau răsadul în cimp. Se plan­tau ultimii metri pătraţi şi, cu aceştia, prevederile planului au fost depăşite cu 5 hectare, din care 3 hectare cu roşii şi ardei şi 2 hectare cu varză. Tov. Mircea Popovici, Ingine­rul şef al G. A. P.-ului, ne-a spus: »Consiliul de conduce­re (preşedinte tov. Dumitru Apostol), a hotărît ca un ■­­cest an unitatea să cultive mai multe legume. Ne-am gin­­dit că in alte focuri grădini­le de legume au fost inundate şi că unităţile respective nu vor avea posibilitatea să-şi o­­noreze contractele Încheiate cu Gh. GHINDĂ (continuare în pag. a 3-a) .Vedere generală a Uzinei metalurgice din Iaşi. Foto : G. PAUL ­///////////////////////////////////////////////////­­//////////////////////­w Mecanizatorii Mihai Iftimuţă şi Marin Dămoc execută a treia prăşită mecanică la floarea-soarelui pe una din tarlalele cooperativei agricole din Focuri. foto : AURIAN W^WASWA V WA V.V.V.V.V.VJ WAVi A­­ ■ In pagina a 4-a : ------------------------------------------------------­ ■ H Vizita delegaţiei Marii Adunări Naţionale şi a ■ Consiliului de Stat ■ în R. P. Chineză ■ HI Corespondență din Roma ■ După scrutinul regional IV SALA „VICTORIA“ DIN IAŞI Expunere de studii și proiecte privind sistematizarea şi arhitectura municipiului Iaşi Pentru a da posibilitatea maselor largi de oameni ai muncii să contribuie prin su­gestiile şi observaţiile lor la îmbunătăţirea propunerilor privind sistematizarea şi ar­hitectura municipiului laşi, Consiliul popular al judeţului Iaşi a organizat în sala „Vic­toria“ din Piaţa Unirii, între 11-21 iunie 1970, expunerea de studii şi proiecte privind dezvoltarea municipiului Iaşi în următorul cincinal şi în perspectivă. Se expun studii privind am­plasarea locuinţelor, sistema­tizarea zonei Palatului Cui­,­turii, Pieţei Tineretului, Cen­trului de cartier Tătăraşi-sud, Pieţei Podu-Roş. Totodată, sunt prezentate marelui pu­blic, pe machete şi în plan­şe, proiectele construcţiilor de locuinţe ce se vor realiza in zona centrală a oraşu­lui, construcţii care repre­zintă materializarea concep­ţiei şi creaţiei privind forma, arhitectura şi plastica clădi­rilor din zona reprezentativă a municipiului. Sunt prezen­tate studii pentru obiectivele importante din­­ centrul ora­şului care urmează a se rea­liza în viitor (Studioul de ra­dio şi televiziune, magazin universal, hotel de 300 de locuri ş.a.). Alături de aces­tea, se expune şi macheta zonei industriale a Iaşului, zonă ce a apărut pe harta oraşului doar de un dece­niu. Macheta pune în evi­denţă realizările de pină acum, precum şi amplasa­mentele pentru construcţiile viitoare. Un loc important îl ocupă şi proiectele pentru construcţiile spitaliceşti, unele în execuţie iar altele în stu­diu, de pe colina Tătăraşilor. In cadrul dialogului cu pu­blicul, pe toată durata expu­nerii proiectelor şi studiilor (zilnic între orele 9-13 şi 16-19), proiectanţii şi alţi spe­cialişti vor fi prezenţi pentru a da relaţii, a răspunde la întrebări, pentru a întreţine şi cultiva participarea şi pe această cale a ieşenilor la dezvoltarea oraşului lor. Uzina mecanică Paşcani mmmmmmmmmmmmmmm Economii de metal In acţiunea de recuperare a pagubelor economice produse de inundaţii, colectivul Uzinei de material rulant din Paşcani se preocupă nu numai de creş­terea volumului de producţie, ci şi de economisirea metalu­lui. Prin aplicarea unor îmbu­nătăţiri tehnologice s-a reuşit ca la fabricaţia boghiurilor să se folosească cu 26 kg. metal mai puţin de fiecare boghiu, la tampoane cilindrice cu 5,4 kg., la aparatele de legare 8,5 kg. etc. Aceste realizări permit colectivului uzinei să-şi înde­plinească angajamentul anual privind economiile de metal. CONST. DUDUMAN ' corespondent 1 în pag. 2-3 ■ „Barometrul“ primelor examene arată „timp frumos“ ■ De la Comisia judeţeană de apărare împotriva inundaţiilor LA GROZESTIDîrzenia oamenilor a înfrînt din nou apele Abia reîntorşi pe ogoare, după cumplita încercare din luna tre­cută, care le-a anulat o bună parte din munca lor, locuitorii comunei Grozeşti au fost din nou chemaţi sa-şi apere avutul. Prutul nu se liniştise definitiv, laşul îi anunţa că apele vin iar mari. Nu fuseseră destule su­ferinţe, destule pierderi, destule zile şi nopţi de neodihnă pen­tru domesticirea puhoaielor ? Cu rezerve de energie nebănuite, oamenii au luat din nou lope­­ţile, cazmalele, tărgile şi au por­nit spre locurile periclitate pentru a consolida şi suprainălţa di­gurile. Viitura pe care trebuiau s-o înfrunte nu s-a dovedit a fi mai mare decit cea anteri­oară, dar mai iute, mai crîncenă. Spre cinstea lor, cetăţenii din comună n-au aşteptat cu bra­ţele încrucişate venirea puhoa­ielor, lăsîndu-se în baza digurilor înălţate, la viitura precedentă. S-ar fi aflat cu toţii în mijlocul apelor. Cum a sosit vestea, co­misia locală de apărare împo- iVAVmW.VmWmVWWWW.V.Vi V.W. Militari împreună cu locuitori din co­muna Grozești, la consolidarea și supra­­înălțarea digurilor. - IV, mai dispart doar clteva zile plnă la vacanţa elevilor şi parcă şi natura s-a îmblin­­zit brusc, punln­­du-şi straie şi po­doabe estivale pentru această mare bucurie a celor mici. De pe acum, colinele Însorite, pădurile ozonate şi litoralul nostru de aur îşi aşteap-­­ tă oaspeţii pentru 16 a le rumeni obra­­j­­ii, pentru a-i îm­bogăţi sufleteşte, pentru a le oferi satisfacţiile copi­lăriei care, în ori­ce Împrejurări, rămine în depli­nătatea drepturi­lor ei suverane. Pentru cei care formează Viitorul patriei nimic nu este uitat, nimic nu este neglijat, totul fiind pregă­tit cu cea mai minuţioasă grijă şi dragoste. Circa 4.000 de copii din judeţul Iaşi, de e­­xemplu, vor fi găzduiţi în ta­berele de la Bran, Budila, Z­i­­zin, Cheia, Năvo­dari, Bucşoaia, în timp ce taberele judeţene de la în curînd începe pentru elevi fir­mim Bucium şi Mun­­celul de Sus vor primi de astă dată elevi, din alte col­ţuri ale patriei noastre care vor avea astfel prile­jul să schimbe pe­isajul, să cunoas­că noi frumuseţi şi bogăţii ale ţă­rii şi să dispună de cele mai bune condiţii, pentru distracţii şi recre­­ere. Pentru purtă­torii cravatelor roşii vor mai fi tabere organizate de Consiliul jude­ţean al pionierilor şi casele de pio­nieri din Iaşi şi Paşcani atît în Delta Dunării cit şi pe Ceahlău, la care se adaugă cea cu profil api­col de pe Dealul Repedea sau cam­­ping-ul de la Bu­cium profilat pe serii de artă plas­tică, coregrafie, ştiinţă şi turism etc. Programele bogate şi variate ce se vor desfăşu­ra aici vor însem­na nu numai prilej de destindere, dar şi de îmbogăţire a minţii şi suf­le­­tului. Că despre ex­cursii care consti­tuie cea mai mare atracţie pentru ne­obosiţii turişti pu­tem spune că vor antrena circa 4.000 de elevi pe itinerarii alese cu deosebită grijă a- S tit de şcoli cit şi 2 de Filiala ieşeană ţ a Biroului de tu- J rism a tineretului. î Traseele nu cu-1* prind numai zona ^ montană ci şi 2 Delta Dunării sau 1 Litoralul şi pen- | tru desfăşurarea J lor cit mai rod- ţ nică s-a făcut zi-­­ lele trecute, din 5 iniţiativa Inspecto- o ratului şcolar ju- 5 deţean, a Comite-î tului judeţean 5 U.T.C. şi a Con- 5 siliului judeţean î al pionierilor, un? instructaj al con- S ducătorilor de la­ 2 bere şi excursii. 5 M. DIMA î­n continuare 5 t­ pag. a 3-a) ;■ triva inundaţiilor a şi pornit la acţiune. Au fost mobilizate bra­ţele în stare să muncească, ate­lajele­­ de la Iaşi au sosit doi specialişti, apoi sute de militari, două tractoare cu lame ale sec­ţiei I.M.A. Răducăneni. Şi-au o­­ferit sprijinul şi grănicerii con­duşi de căpitanul Gh. Ghiţă. Şi a pornit din nou lup­ta cu apele. La punctul cel mai periculos, care, dacă ceda, putea permite inundarea întregii comune, la Bordun din satul Colţu Cornii, 200 de localnici şi zeci de mi­litari au lucrat zi şi noapte, fără odihnă, pentru consolidarea şi supraînălţarea digului. Pe o lun­gime de 200 de metri, digul­a Gheorghe MATEI (continuare in pag. a 3-a)

Next