Flacăra Iaşului, iunie 1970 (Anul 26, nr. 7373-7397)
1970-06-11 / nr. 7381
IONIC 1970 ANUL XXII, Nr. 7381 JOI 11 * PAGINI 30 BANI Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean I Industria ( socialistă— I I ■ ■ I inima puternică ... Ä....... 1 V/ ■■ a fam Gu 22 de ani în urmă, la 11 iunie 1948, principalele mijloace de producţie capitaliste din ţara noastră deveneau proprietate de stat, a întregului popor care urca victorios pe treptele independenţei şi libertăţii, sub conducerea Partidului Comunist. A fost unul din cele mai importante acte revoluţionare înfăptuite de poporul nostru după 23 August 1944, actul prin care era consolidată, în domeniul economiei, ceea ce se realizase în bătălia politică — cucerirea puterii de către clasa muncitoare în alianţă cu ţărănimea muncitoare. »Acest act revoluţionar, se arată în Rezoluţia şedinţei plenare a C.C. al P.G.R. din 10—11 iunie 1948, înfăptuit de clasa muncitoare, susţinută de aliaţii ei, măreţ rezultat al luptei duse de zeci de ani de muncitorimea din România in frunte cu avangarda sa, creează importante poziţii socialiste in economia noastră naţională, constituind un pas Însemnat pe drumul construirii orinduirii socialiste în ţara noastră. înfăptuirea naţionalizării, se apreciază mai departe In Rezoluţie, inlătură principala piedică ce stă in faţa operei de reconstrucţie economică, de lichidare a Înapoierii economice a ţării noastre şi de planificare economică. Ea va stimula energiile creatoare ale poporului, asigurînd un ritm încă necunoscut in dezvoltarea socială, economică şi culturală a poporului nostru". Anii care au trecut au dovedit din plin justeţea acestei aprecieri. In 1970, întreaga producţie industrială a anului 1938 se realizează in numai 24 de zile. S-au dezvoltat Industria metalurgică şi industria constructoare de maşini — ramuri care stau la baza Industrializării socialiste, s-au pus bazele unor noi industrii, între care cea chimică ocupă un loc central. Astfel,, sunt valorificate imensele bogăţii naturale ale patriei noastre şi se creează noi tradiţii alături de cele vechi, dovedindu-se o dată mai mult marea aderenţă a poporului nostru la tot ce este nou şi înaintat în activitatea productivă. Ştiinţa, învăţămîntul şi arta cunosc o înflorire fără precedent, sprijinul material al statului găsind un teren fertil in toate domeniile. Efortul pentru însuşirea noilor cuceriri ale minţii omeneşti, se arăta la Congresul al X-lea al partidului, pentru ridicarea nivelului de pregătire ştiinţifică şi de cultură generală este astăzi una din trăsăturile distinctive ale omului înaintat, expresiaadevăratului spirit de civilizaţie. In acest context general se înscrie cu nota sa distinctă şi judeţul Iaşi, ameninţat în deceniile dinainte de eliberare (continuare în pag. a 3-a. Obiectivul mecanizatorilor şi ţăranilor cooperatori Hii dl ii Ui miri i tnpim wlili iritiiiilE li iilinili ■ FOCURI: Combaterea dăunătorilor cu ajutorul aviaţiei utilitare. Peste 1.800 de membri cooperatori la lucrările cîmpului. Legume, în plus, pe 5 hectare ■ FÍNTÍNELE: Mobilizare masivă la prăşit. Pe suprafeţele de unde apa s-a retras ■ CHIŞCĂRENII: Principalele forţe la praşila a ll-a. Via şi livada, la fel de bine întreţinute. Toată lucerna, cosită ■ ŞIPOTE: Contribuţia mecanizatorilor, calificată drept substanţială. La praşila a ill-a, în toate brigăzile, muncă intensă Sus, pe imaşul din marginea satului Focuri, un avion ateriza la fiecare circa 5 minute. In timp ce o echipă de cooperatori cu îmbrăcăminte de protecţie încarcă pîntecul avionului cu soluţie, asistentul tehnic Aurel Şoimaru ascultă cu urechea bătăile motorului, privește aparatele de bord. Apoi din nou decolarea. Pilotul Mihai Ungureanu se afla la a 6-a oră de zbor în acea zi (9 iunie a.c.) deasupra tarlalelor cu cartofi şi ceapă, la combaterea dăunătorilor. Acesta era unul din punctele de lucru de la cooperativa agricolă din Focuri. Mai înspre satul Fîntinele, unde se afla grădina de legume, era un altul. Aici, zeci de cooperatori şi cooperatoare plantau şi udau răsadul în cimp. Se plantau ultimii metri pătraţi şi, cu aceştia, prevederile planului au fost depăşite cu 5 hectare, din care 3 hectare cu roşii şi ardei şi 2 hectare cu varză. Tov. Mircea Popovici, Inginerul şef al G. A. P.-ului, ne-a spus: »Consiliul de conducere (preşedinte tov. Dumitru Apostol), a hotărît ca un ■cest an unitatea să cultive mai multe legume. Ne-am gindit că in alte focuri grădinile de legume au fost inundate şi că unităţile respective nu vor avea posibilitatea să-şi onoreze contractele Încheiate cu Gh. GHINDĂ (continuare în pag. a 3-a) .Vedere generală a Uzinei metalurgice din Iaşi. Foto : G. PAUL /////////////////////////////////////////////////////////////////////////w Mecanizatorii Mihai Iftimuţă şi Marin Dămoc execută a treia prăşită mecanică la floarea-soarelui pe una din tarlalele cooperativei agricole din Focuri. foto : AURIAN W^WASWA V WA V.V.V.V.V.VJ WAVi A ■ In pagina a 4-a : ------------------------------------------------------ ■ H Vizita delegaţiei Marii Adunări Naţionale şi a ■ Consiliului de Stat ■ în R. P. Chineză ■ HI Corespondență din Roma ■ După scrutinul regional IV SALA „VICTORIA“ DIN IAŞI Expunere de studii și proiecte privind sistematizarea şi arhitectura municipiului Iaşi Pentru a da posibilitatea maselor largi de oameni ai muncii să contribuie prin sugestiile şi observaţiile lor la îmbunătăţirea propunerilor privind sistematizarea şi arhitectura municipiului laşi, Consiliul popular al judeţului Iaşi a organizat în sala „Victoria“ din Piaţa Unirii, între 11-21 iunie 1970, expunerea de studii şi proiecte privind dezvoltarea municipiului Iaşi în următorul cincinal şi în perspectivă. Se expun studii privind amplasarea locuinţelor, sistematizarea zonei Palatului Cui,turii, Pieţei Tineretului, Centrului de cartier Tătăraşi-sud, Pieţei Podu-Roş. Totodată, sunt prezentate marelui public, pe machete şi în planşe, proiectele construcţiilor de locuinţe ce se vor realiza in zona centrală a oraşului, construcţii care reprezintă materializarea concepţiei şi creaţiei privind forma, arhitectura şi plastica clădirilor din zona reprezentativă a municipiului. Sunt prezentate studii pentru obiectivele importante din centrul oraşului care urmează a se realiza în viitor (Studioul de radio şi televiziune, magazin universal, hotel de 300 de locuri ş.a.). Alături de acestea, se expune şi macheta zonei industriale a Iaşului, zonă ce a apărut pe harta oraşului doar de un deceniu. Macheta pune în evidenţă realizările de pină acum, precum şi amplasamentele pentru construcţiile viitoare. Un loc important îl ocupă şi proiectele pentru construcţiile spitaliceşti, unele în execuţie iar altele în studiu, de pe colina Tătăraşilor. In cadrul dialogului cu publicul, pe toată durata expunerii proiectelor şi studiilor (zilnic între orele 9-13 şi 16-19), proiectanţii şi alţi specialişti vor fi prezenţi pentru a da relaţii, a răspunde la întrebări, pentru a întreţine şi cultiva participarea şi pe această cale a ieşenilor la dezvoltarea oraşului lor. Uzina mecanică Paşcani mmmmmmmmmmmmmmm Economii de metal In acţiunea de recuperare a pagubelor economice produse de inundaţii, colectivul Uzinei de material rulant din Paşcani se preocupă nu numai de creşterea volumului de producţie, ci şi de economisirea metalului. Prin aplicarea unor îmbunătăţiri tehnologice s-a reuşit ca la fabricaţia boghiurilor să se folosească cu 26 kg. metal mai puţin de fiecare boghiu, la tampoane cilindrice cu 5,4 kg., la aparatele de legare 8,5 kg. etc. Aceste realizări permit colectivului uzinei să-şi îndeplinească angajamentul anual privind economiile de metal. CONST. DUDUMAN ' corespondent 1 în pag. 2-3 ■ „Barometrul“ primelor examene arată „timp frumos“ ■ De la Comisia judeţeană de apărare împotriva inundaţiilor LA GROZESTIDîrzenia oamenilor a înfrînt din nou apele Abia reîntorşi pe ogoare, după cumplita încercare din luna trecută, care le-a anulat o bună parte din munca lor, locuitorii comunei Grozeşti au fost din nou chemaţi sa-şi apere avutul. Prutul nu se liniştise definitiv, laşul îi anunţa că apele vin iar mari. Nu fuseseră destule suferinţe, destule pierderi, destule zile şi nopţi de neodihnă pentru domesticirea puhoaielor ? Cu rezerve de energie nebănuite, oamenii au luat din nou lopeţile, cazmalele, tărgile şi au pornit spre locurile periclitate pentru a consolida şi suprainălţa digurile. Viitura pe care trebuiau s-o înfrunte nu s-a dovedit a fi mai mare decit cea anterioară, dar mai iute, mai crîncenă. Spre cinstea lor, cetăţenii din comună n-au aşteptat cu braţele încrucişate venirea puhoaielor, lăsîndu-se în baza digurilor înălţate, la viitura precedentă. S-ar fi aflat cu toţii în mijlocul apelor. Cum a sosit vestea, comisia locală de apărare împo- iVAVmW.VmWmVWWWW.V.Vi V.W. Militari împreună cu locuitori din comuna Grozești, la consolidarea și supraînălțarea digurilor. - IV, mai dispart doar clteva zile plnă la vacanţa elevilor şi parcă şi natura s-a îmblinzit brusc, punlndu-şi straie şi podoabe estivale pentru această mare bucurie a celor mici. De pe acum, colinele Însorite, pădurile ozonate şi litoralul nostru de aur îşi aşteap- tă oaspeţii pentru 16 a le rumeni obrajii, pentru a-i îmbogăţi sufleteşte, pentru a le oferi satisfacţiile copilăriei care, în orice Împrejurări, rămine în deplinătatea drepturilor ei suverane. Pentru cei care formează Viitorul patriei nimic nu este uitat, nimic nu este neglijat, totul fiind pregătit cu cea mai minuţioasă grijă şi dragoste. Circa 4.000 de copii din judeţul Iaşi, de exemplu, vor fi găzduiţi în taberele de la Bran, Budila, Zizin, Cheia, Năvodari, Bucşoaia, în timp ce taberele judeţene de la în curînd începe pentru elevi firmim Bucium şi Muncelul de Sus vor primi de astă dată elevi, din alte colţuri ale patriei noastre care vor avea astfel prilejul să schimbe peisajul, să cunoască noi frumuseţi şi bogăţii ale ţării şi să dispună de cele mai bune condiţii, pentru distracţii şi recreere. Pentru purtătorii cravatelor roşii vor mai fi tabere organizate de Consiliul judeţean al pionierilor şi casele de pionieri din Iaşi şi Paşcani atît în Delta Dunării cit şi pe Ceahlău, la care se adaugă cea cu profil apicol de pe Dealul Repedea sau camping-ul de la Bucium profilat pe serii de artă plastică, coregrafie, ştiinţă şi turism etc. Programele bogate şi variate ce se vor desfăşura aici vor însemna nu numai prilej de destindere, dar şi de îmbogăţire a minţii şi sufletului. Că despre excursii care constituie cea mai mare atracţie pentru neobosiţii turişti putem spune că vor antrena circa 4.000 de elevi pe itinerarii alese cu deosebită grijă a- S tit de şcoli cit şi 2 de Filiala ieşeană ţ a Biroului de tu- J rism a tineretului. î Traseele nu cu-1* prind numai zona ^ montană ci şi 2 Delta Dunării sau 1 Litoralul şi pen- | tru desfăşurarea J lor cit mai rod- ţ nică s-a făcut zi- lele trecute, din 5 iniţiativa Inspecto- o ratului şcolar ju- 5 deţean, a Comite-î tului judeţean 5 U.T.C. şi a Con- 5 siliului judeţean î al pionierilor, un? instructaj al con- S ducătorilor de la 2 bere şi excursii. 5 M. DIMA în continuare 5 t pag. a 3-a) ;■ triva inundaţiilor a şi pornit la acţiune. Au fost mobilizate braţele în stare să muncească, atelajele de la Iaşi au sosit doi specialişti, apoi sute de militari, două tractoare cu lame ale secţiei I.M.A. Răducăneni. Şi-au oferit sprijinul şi grănicerii conduşi de căpitanul Gh. Ghiţă. Şi a pornit din nou lupta cu apele. La punctul cel mai periculos, care, dacă ceda, putea permite inundarea întregii comune, la Bordun din satul Colţu Cornii, 200 de localnici şi zeci de militari au lucrat zi şi noapte, fără odihnă, pentru consolidarea şi supraînălţarea digului. Pe o lungime de 200 de metri, digula Gheorghe MATEI (continuare in pag. a 3-a)