Flacăra Iaşului, iulie 1970 (Anul 26, nr. 7398-7424)

1970-07-01 / nr. 7398

FLACĂRAASULUI PACINA 2¥_ La a 50-a aniversare a revistei „Lupta de clasă‘ S-au împlinit 50 de ani de la apariţia primului număr al revistei „Lupta de clasă", organ teoretic şi politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Român. Creată în anii unei largi răspîndiri a ideilor socialiste în ţara noastră, revista era, prin ea însăşi, o expresie a maturizării ideologice a mişcării muncitoreşti şi, în primul rînd, a majorităţii membrilor Partidului socialist, care tindeau tot mai hotărît să se delimiteze de curentul oportunismului, pentru a trece cît mai curînd la întemeierea partidului revoluţionar al proletariatului, fe aceea, principalul obiectiv al activităţii sale de început s-a alcătuit lupta pentru transformarea Partidului socialist in partid comunist şi afilierea lui la Internaţionala a III-a. Despre orientarea revistei ne vorbesc de la sine articolele publicate şi care au răspîndit In masele largi marxism-leninismul, au demascat oportunismul şi reformismul liderilor de dreapta ai Internaţionalei a II-a, luminînd calea proletariatului român, a luptei sale revoluţionare. încă în primul număr al revistei se arăta că „...„Lupta de clasă" îşi propune tocmai, în primul rînd, să furnizeze acestor elemente conştiente şi militante din mişcarea muncitoare din România cît mai mult din armamentul de care ele au nevoie", că „... Comunismul de care ea ţine şi pe care-şi propune să-l propovăduiască este acelaşi pe care Marx şi Engels l-au aşternut... în Manifestul Comunist", că „... „Lupta de clasă" nădăjduieşte că va contribui... să lumineze pe cei mai mulţi dintre tovarăşii comunişti şi să-i întărească în convingeri". In decursul acestei jumătăţi de veac, revista a acţionat cu fermitate pentru popularizarea ideilor marxist-leniniste, pentru triumful revoluţiei socialiste pe pămîntul României. Intr-un articol din primul său număr apărut ilegal în 1926, „Lupta de clasă", definindu-şi misiunea, îşi propunea să contribuie la „...studierea şi cunoaşterea realităţii de la noi în procesul ei de dezvoltare, la aprecierea sarcinilor partidului în fiecare moment... ajutînd astfel Partidul Comunist a deveni conducătorul real şi efectiv al maselor muncitoare in toate domeniile vieţii şi în lupta cea mare pentru dezrobirea din lanţurile capitalismului". Refiectînd stadiul de radicalizare şi de clarificare ideologică din inseşi rîndurile partidului, revista „Lupta de clasă" s-a înscris ca o prestigioasă publicaţie comunistă cuprinzînd în paginile sale articole care au astăzi valoarea unei autentice cronici în care şi-au găsit reflectarea marile bătălii ale poporului, neistovitele eforturi ale partidului comunist de a orienta, organiza şi conduce lupta revoluţionară a clasei noastre muncitoare în spiritul învăţăturii marxist-leniniste. Infruntînd teroarea îndreptată de clasele exploatatoare împotriva partidului nostru, a militanţilor săi, „Lupta de clasă" a purtat cu neînfricare cuvîntul partidului în popor, a adus o contribuţie preţioasă la întărirea politică şi ideologică a partidului, la mobilizarea maselor în lupta împotriva exploatării şi asupririi, a reacţiunii şi fascismului, pentru eliberarea naţională şi socială, pentru Independenţă, pace şi socialism. „Lupta de clasă*legală, scrisă, tipărită şi difuzată cu riscul libertăţii şi chiar al vieţii — reprezintă o pildă de slujire devotată a cauzei clasei muncitoare, a idealurilor partidului comunist, de libertate şi dreptate socială. Reapărută în alte condiţii istorice în 1948, „Lupta de clasă" avea să trateze în paginile sale marile probleme pe care etapele noi ale Istoriei ţării noastre le ridicau în faţa Partidului Comunist Român. Ea a participat activ la reuşita actelor revoluţionare care au marcat începuturile socialismului pe pămîntul românesc, la lupta pentru industrializarea socialistă şi cooperativizarea agriculturii, pentru rezolvarea sarcinilor apărute în procesul complex al revoluţiei culturale. In anii din urmă, cu deosebire după Congresul al IX-lea al partidului, datorită spiritului nou, realist, dinamic, constructiv care s-a impus în viaţa de partid, „Lupta de clasă", ca de altfel întreaga noastră presă, a trecut printr-un autentic proces de perfecţionare, mutaţiile calitative produse demonstrtnd maturitatea ei politică şi ideologică. Revistă de direcţie şi atitudine, „Lupta de clasă" constituie o pildă In ce priveşte curajul şi fermitatea In abordarea problemelor, spiritul partinic şi principialitatea cu care contribuie la elaborarea problemelor teoretice, la generalizarea experienţei construcţiei noii societăţi în România. Prin modalitatea noul în care a abordat multiple şi complexe probleme ale construcţiei de partid şi de stat, de economie, filozofie, sociologie, istorie, artă etc., prin noile unghiuri de vedere cu care sunt tratate în paginile revistei vastele probleme ale societăţii contemporane, ale omului contemporan, prin consecvenţa cu care promovează concepţia materialist-dialectică despre lume, prin Intransigenţa revoluţionară faţă de ideile străine, ostile, prin Întreaga sa activitate pusă în slujba politicii partidului, „Lupta de clasă" şi-a cucerit respectul şi aprecierile cititorilor. Astăzi, când revista păşeşte pragul jumătăţii de secol al apariţiei sale, colectivul ei redacţional se află în plină desfăşurare a activităţii creatoare pentru ca ideile şi spiritul istoricului Congres al X-lea al partidului — spirit de o profundă şi consecventă principialitate, de o înaltă exigenţă şi combativitate revoluţionară — să fie promovate in întreaga noastră viaţă socială. In acest sens „Lupta de clasă" transmite poporului, prin paginile sale, nu numai concepţiile, tezele, soluţiile aduse de Congresul al X-lea, ci şi spiritul In care acesta a dezbătut, examinat şi rezolvat complicatele probleme ale contemporaneităţii, spirit fidel marxism-leninismului, advers rutinei şi dogmatismului, deschis faţă de cuceririle ştiinţei şi tehnicii, ale culturii şi artei, ale cunoaşterii umane, receptiv faţă de tot ce poate fi de folos propăşirii patriei, izbunzii socialismului. Afluxul de Idei adus de Congres se resimt« «Un plin la întreaga activitate a revistei, tnceplnd cu materialele de comunicare a cunoştinţelor tn mase şi plnă la zona, de mai tndelungată elaborare, a cercetării ştiinţifice si filozofice. Totodată, revista tratează mai aprofundat multiplele probleme ale vieţii Internaţionale, orientind opinia publică asupra schimbărilor ce apar in lume, in dezvoltarea socială contemporană. In raportul de forţe mondial, asupra problemelor noi ivite in mişcarea comunistă şi muncitorească, promovtnd cu consecvenţă in articolele sale principiile relaţiilor intre state pentru care militează partidul şi guvernul nostru, ca şi alte forţe Înaintate ale lumii — principiile egalităţii dintre naţiuni, ale respectului independenţei şl suveranităţii fiecărei ţări, ale neamestecului In treburile Interne şi avantajului reciproc — de care depinde azi instaurarea pării tn lume. Făcindu-şi un titlu de cinste din slujirea cu abnegaţie fl cauzei partidului, văzînd în conducerea de către partid chezăşia tuturor succeselor sale, „Lupta de clasă" oferă întregii noastre prese comuniste un model de ţinută principială ale cărei coordonate au fost atît de clar precizate de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU: „Izvorul prestigiului si autorităţii presei In rîndurile maselor, al Încrederii cu care este înconjurată de oamenii muncii rezidă In devotamentul cu care ea slujeşte cauzei socialismului, în înflăcărarea cu care acţionează ca purtător de cuvînt al partidului, ca tribună de răspîndire a politicii sale, a ideilor marxism-lenînismului, cu care îşi îndeplineşte înalta răspundere faţă de popor“. Aducind salutul nostru la această aniversare, adresăm calde felicitări şi urări de noi realizări redactorilor şi colaboratorilor revistei „Lupta de clasă" în îndeplinirea măreţelor sarcini puse de Congresul al X-lea publicisticii româneşti. mm ..li Mirnici" jMMtt dta p*gcontinua Îmbunătăţire a muncă Ier, dar sîntem convinşi totodată că nu numai cei distinşi astăzi, ci toţi cei ce slujesc şcoala se vor strădui să adauge un plus de competenţă atît la catedră cît şi la viaţa obştească.Su acaate gladuri, felicitlndu-vă, adresez tuturor urări de sănătate şi fericire". Din partea cadrelor didactice au mulţumit educatoarea Elena Crăescu, profesorii Constantin Axinte, Olimpia Lazăr şi învăţătorul Gheorghe Miron care, exprimând recunoştinţă profundă faţă de partidul şi statul nostru, s-au angajat totodată să-şi intensifice eforturile în vederea obţinerii de noi şi însemnate succese. In sunetele trompetelor şi-au făcut apoi intrarea pionierii care au înmânat conducătorilor organelor locale de partid şi de stat, învăţătorilor şi profesorilor lor buchete de flori, rostind emoţionante cuvinte de recunoştinţă şi devotament faţă de partid şi exprimîndu-şi respectul faţă de cadrele didactice care le călăuzesc paşii. In încheierea festivităţii s-a dat citire unei telegrame adresate Comitetului Central al partidului, personal tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, în care se spune printre altele : „învăţătorii şi profesorii de pe meleagurile acestui vechi şi glorios centru de cultură sunt recunoscători şi totodată mindri pentru Înalta preţuire pe care conducerea partidului şi statului, dumneavoastră personal, scumpe tovarăşe Nicolae Ceauşescu, o acordaţi şcolii româneşti ca „factor principal de educaţie a tinerei generaţii“. Bilanţul îmbucurător al realizărilor obţinute de membrii corpului didactic din municipiul Iaşi demonstrează că planul de dezvoltare a şcolii româneşti, preconizat de Documentele Congresului al X-lea al P.C.R., va fi Înfăptuit întocmai. In lupta pentru lichidarea prejudiciilor provocate de calamităţile naturale, învăţătorii, profesorii şi elevii au dat un real sprijin cetăţenilor sinistraţi, dovedind şi in aceste împrejurări grele un Înalt patriotism şi ataşament faţă de partid, încredinţăm conducerea de partid şi de stat, pe dumneavoastră personal, tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că învăţătorii şî profesorii din municipiul Iaşi sunt hotărâţi să-şi Îndeplinească şi un viitor Îndatorirea patriotică de a pregăti tinăra generaţie în spiritul dragostei faţă de patrie, partid şi popor“. In partea a doua a manifestării din oraşul Iaşi a avut loc un reuşit program artistic, prezentat în cinstea cadrelor didactice de către Ansamblul folcloric de la Casa de cultură a sindicatelor. * Tot ieri, la Casa de cultură a sindicatelor a avut loc o adânare festivă la care au luat parte cadrele didactice din comunele apropiate municipiului Iaşi. La adunare au participat tovarăşii Alexandru Dumitrache, secretar al Comitetului judeţean de partid, Nicolae Manolache, membru al biroului Comitetului judeţean de partid, preşedintele Consiliului judeţean al sindicatelor, şi loan Savin, vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean. Adunarea a fost deschisă de tov. loan Savin. A luat apoi cuvântul tovarăşul Alexandru Dumitrache, care a transmis celor prezenţi un călduros salut din partea Comitetului judeţean de partid. Vorbitorul s-a referit la succesele obţinute în procesul instructiv-educativ de către cadrele didactice din judeţul Iaşi, arătînd că în faţa acestora stau sarcini mari de o mare răspundere morală şi profesională izvorîte din procesul de generalizare a învăţămtntului de 10 ani pentru realizarea căruia conducerea de partid şi de stat acordă un sprijin larg şi multilateral. In încheiere, tovarăşul Alexandru Dumitrache a urat noi succese slujitorilor şcolii in nobila lor activitate. Au mai luat cuvântul tov. Petru Platon, inspector şef la Inspectoratul şcolar judeţean, şi Mihai Croitoru din partea Consiliului judeţean al organizaţiei pionierilor. In continuare, cadrele didactice Dumitru Matcaboje, Dumitru Zamfirescu şi Iustin Gojineschi — care au primit distincţii — au adresat mulţumiri partidului şi statului nostru pentru condiţiile materiale asigurate dezvoltării Invăţămîntului. * Ieri dimineaţă, o manifestare similară a avut top la Paşcani La Casa da cultură adunarea festivă a fost deschisă de Constantin Stejar, locţiitorul secretarului Comitetului orăşenesc de partid. In cuvîntul său, tov. Gheorghe Ciibiu, secretar al Comitetului Judeţean de partid, a transmis un călduros salut tuturor celor care prin strădania lor au contribuit la obţinerea unor succese, din ca înce mai însemnate, în nobila muncă de educaţie comunistă a tinerei generaţii. Au mai luat cuvîntul tovarăşii Mihai Staviciuc, Mihai Bodoaşcă, Constantin Conduraghe şi Învăţătorul septuagenar Alexandru Bratu. In încheiere, tov. Vasile Bibere, inspector şcolar, şi Viorel Paraschiv, de la Consiliul judeţean al Organizaţiei pionierilor, au înmînat distincţii. După-amiază, au avut loc adunări festive la : Tg. Frumos, Răducăneni, Hîrlău şi Ţibăneşti. La Tg. Frumos, în sala Casei de cultură, adunarea a fost deschisă de Iile Smindnică, vicepreşedinte al Consiliului popular orăşenesc. A luat apoi cuvîntul tov. Gheorghe Brehuescu, membru al biroului Comitetului judeţean de partid, prim-vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, care a rostit calde aprecieri la adresa activităţii instructiv-educative şi a transmis celor prezenţi un călduros salut din partea Comitetului judeţean de partid. Au mai luat cuvîntul Maria Pricop, inspectoare şcolară, şi cadrele didactice Const. Dascălu, Const. Mihai şi Eugen Bulancea. Adunarea a luat sfîrşit cu un frumos program artistic. * La adunarea festivă a cadrelor didactice de la Răducăneni, au participat tov. conf. univ. Petre Malomete, secretar al Comitetului judeţean Iaşi al P. C. R. şi prof. emerit Sterie Rădoi, Inspector general al Inspectoratului şcolar judeţean. Luînd cuvîntul tov. Petre Mahomete a transmis cuvinte de caldă preţuire şi mulţumire din partea Comitetului judeţean de partid uvînd celor prezenţi noi succese în munca de modelare spirituală a celor ce vor trăi şi munci în comunism. Cadrele didactice care au luat apoi cuvîntul au mulţumit partidului pentru grija permanentă ce o poartă dezvoltării şcolii româneşti. ★ La Ţibăneşti, de asemenea, a avut loc o adunare festivă. Luînd cuvîntul tov. Cristian Chelaru, membru supleant al biroului Comitetului judeţean de partid, şeful secţiei de propagandă, a felicitat călduros, în numele Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R., pe participanţii la adunare şi le-a urat noi succese în munca grea, dar nobilă şi pasionată pe tărîmul activităţii şcolare. Şi la Hirlău a avut loc o adunare festivă. Salutul Comitetului judeţean de partid a fost transmis de tov. Mihai Dumitriu, membru supleant al biroului Comitetului judeţean de partid, redactor şef al ziarului »Flacăra Iaşului*» Aspect de la adunarea din sala Casei de cultură a tineretului şi studenţilor» ^ Preţuirea unui sfert de veac de activitate artistică amatoare Zilele trecute, la foaierul Casei de cultură a sindicatelor din Iaşi, a avut loc o manifestare de un fel deosebit, organizată de Consiliul municipal al sindicatelor. Este vorba de sărbătorirea unui sfert de veac de activitate rodnică şi neîntreruptă pe tărîm cultural-artistic a maistrului Constantin Timofte, de la Uzina mecanică „Nicolina". A fost o manifestare de sinceră simpatie la care au ţinut să participe nu numai colegi din uzină, ci şi alţi salariaţi din întreprinderile şi instituţiile Iaşului care-i cunosc meritele şi au avut prilejul nu o dată să-l vadă Interpreted cu talent dansuri sau melodii populare. De altfel nu numai el ci şi cei doi fii ai săi, Viorel şi Cristian, membri ai orchestrei de rmizlcuţi, au fost sărbătoriţi cu acest prilej. O scurtă prezentare făcută de tov. Alfons Dulman, metodist principal al Consiliului judeţean al sindicatelor, a adus unei detalii mai puţin cunoscuta participanţilor. Apoi, în cuvinte pline de căldură, tov. Vasile Cracea, preşedintele Consiliului municipal al sindicatelor, a ţinut să releve meritele acestui talentat artist amator, responsabil cultural de circa 15 ani In comitetul sindicatului pe Întreprindere, şi neobosit animator al formaţiilor artistice, dintre care unele îi datorează In cea mai mare parte succesele repurtate la diversele competiţii artistice pe plan republican. De exemplu, taraful, pe care l-a dirijat mai înainte, a fost distins cu premiul al doilea pe tară la cel de al IX-lea Concurs al formaţiilor artistice de amatori, iar orchestra de muzicuţe pe care o conduce in prezent a obţinut o menţiune. Constantin Timofte este şi un Inspirat textier, a fost multă vreme Instructorul brigăzii artistice, membru al echipei de dansuri, solist etc. In cuvinte emoţionante, tov. Constantin Timofte a mulţumit din inimă pentru preţuirea de care se bucură, angajându-se să continue cu aceeaşi Însufleţire activitatea în producţie şi în domeniul cultural - artistic. In continuare, cel sărbătorit au primit frumoase daruri din partea Consiliului municipal al sindicatelor şi a comitetului de sindicat de la Uzina mecanică „Nicolina“. Universitatea „Al. I. Cuza“Iaşi CONCURS DE ADMITERE — 1970 In anul 1970/1971, În cadrul Universităţii „Al. I. Cuza“ Iaşi vor funcţiona următoarele facultăţi şi secţii : Facultatea de matematică-mecanică. Telefon 11808. Cursuri de zi (durata de studii 4—5 ani) Cursuri fără frecvenţă (durata de studii i 5 ani) Secţia I matematică-mecanică. Facultatea de filled. Telefon 13044. Cursuri de zi (durata de studii i 4—5 ani) Secţia I fizică. Facultatea de chimie. Telefon 13044. Cursuri de zi (durata de studii i 4—5 ani) Secţia I chimie. Cursuri de zi (durata de studii i 4 ani) Secţia I fizică-chimie. Facultatea de biologie-geografie. Telefon 11720, Interior 115 Cursuri de zi (durata de studii •• 4—5 ani) Secţia I biologie. Cursuri de zi (durata de studii i 4 ani) Secţia I geografie. Cursuri de zi (durata de studii i 5 ani) Secţia I geologie. Facultatea de drept. Telefon 16836 Cursuri de zi (durata de studii: 4 ani) Cursuri fără frecvenţă (durata de studii: 5 ani) Secţia I ştiinţe juridice. Facultatea de Iiiologie. Telefon 15302 Cursuri de zi (durata de studii: 4 ani) Secţii: limba şi literatura română — secundare limbă romanică sau limba latină ) limba şi literatura rusă — secundar limba şi literatura română i limba şi literatura franceză — secundar limba şi literatura română i limba şi literatura engleză — secundar limba şi literatura română i limba şi literatura germană — secundar limba şi literatura română , limba şi literatura germană — secundar limba şi literatura engleză. Cursuri fără frecvenţă (durata de studii 5 ani) Secţia: limba şi literatura română — secundar o limbă romanică sau limba latină. Facultatea de istorie-filozofie. Telefon 13924 Cursuri da zi (durata de studii: 4 ani) Secţii : filozofie ; istorie sociologie-psihologie. Cursuri fără frecvenţă (durata de studii: 5 ani) Secţii: filozofie , istorie. Facultatea de studii economice. Telefon 11720, interior 172 Cursuri de zi (durata de studii : 4 ani) Cursuri fără frecvenţă (durata de studii : 5 ani) Secţii : economia industriei, construcţiilor şi transporturilor economia agriculturii i finanţe i contabilitate. Cursuri serale (durata de studii: 5 ani) Secţii: economia industriei construcţiilor) contabilitate. Institutul pedagogic de 3 ani Telefon 15317 Facultatea de filologie Cursuri de zi (durata de studii: 8 ani) Cursuri fără frecvenţă (durata de studii: 4 ani) Secţia I limba şi literatura română. Facultatea de matematică Cursuri de zi (durata de studii : 3 ani) Cursuri fără frecvenţă (durata de studii : 4 ani) Secţia I matematică. Facultatea de fizică-chimie Cursuri de zi (durata de studii : 8 ani) Secţia I fizică-chimie. Facultatea de ştiinţe naturale Cursuri de zi (durata de studii : 3 ani) Cursuri fără frecvenţă (durata de studii: 4 ani) Secţia I ştiinţe naturale şi agricole. Facultatea de desen Cursuri de zi (durata de studii i 8 ani) Secţia I desen Facultatea de educaţie fizică Cursuri de zi (durata de studii i 3 ani) Cursuri fără frecvenţă (durata de studii: 4 ani) Secţia I educaţie fizică. Concursul de admitere în Invăţămlntul superior va avea loc intre 10—18 iulie 1970, pentru cursurile de zi şi serale, şi între 5—12 septembrie 1970, pentru cursurile fără frecvenţă. Pentru facultăţile şi secţiile la care nu se completează numărul de locuri prin concursul din iulie, la cursurile de zi şi serale se va organiza al doilea concurs. între 5—12 septembrie 1970. Probele de concurs, programele obiectelor de examen şi condiţiile de admitere sînt cuprinse în broşura „Admiterea în învăţămîntul superior", ediţia 1970. PE ECRANE Ferestrele • U timpului Paradoxal, dar Intr-o epocă In care ştiinţa face paşi uriaşi, filmele de science — fiction sunt extrem de puţine. Probabil că oamenii sunt prea ocupaţi cu ştiinţa ca realitate imediată şi nu le mai rămlne timp pentru anticipaţie pe calea cinematografului şi a literaturii. Glosind pe această temă, un critic distingea mai multe categorii ale fantasticului : a existat mai mult un „fantastic al Ignorantei" pe el noi oamenii nu descoperiseră Încă forma pămlntului; apoi un fantastic „exotic" al călătoriilor In Indii, al „ţărilor de aur" şi al „rlorilor de lapte şi miere" ; a urmat apoi fantasticul lui Edgar Alan Poe (cu invenili, fantome, vendette şi intlmplări diabolice) şi al lui Jules Verne pe care 11 cunoaştem cu toţii. Trecind din literatură In Ulm, fantasticul a devenit anticipaţie , cinematograful l-a oferit omului posibilitatea de a face fantasticul concret, apropiindu-l, prin imagine, de real. Tehnica atât de rafinată a secolului nostru a alungat din fantastic posibilitatea de a visa imposibilul. Omul secolului nostru nu visează decit posibilul, pentru că a ajuns să se convingă că totul e posibil, că Însuşi visul este, de fapt, o altă realitate. Visătorul secolului nostru a umblat deja prin toate ungherele universului şi nu prea mai are ce anticipa. I-a rămas Insă tot bătrlna Terra cu necunoscutele ei şi i-a rămas Hinta umană încă insuficient Înţeleasă, in zona acestor două mari necunoscute se mai poate anticipa. Este ceea ce și propune regizorul maghiar Tamás Fejér In Ulmul său cam Impropriu intitulat „Ferestrele timpului". El imaginează o poveste care se petrece Intr-un timp nedefinit, cu multe sute (poate mii de ani după mileniul nostru, o poveste In care, printr-o intlmplare sau un accident tehnic, o statiue de congelare face să reînvie citeva persoane care au hibernat, nimeni nu ştie cit, in orice caz, veacuri. Toate cele cinci persoane, deşi au fost congelate la diferente de zeci de ani, au destinele oarecum Interferenţe. Un savant, fizician, a descoperit o substanţă omnipotentă, kvark-ul, (şi s-a lăsat congelat pentru a vedea cum vor folosi oamenii In viitor marea lui descoperire). Substanţa este Insă folosită pentru bombe şi are loc un război nimicitor cu efecte prelungite (şi o fată infestată de această substanţă este congelată pentru ca posterităţii să-i rămlnă o dovadă despre ceea ce s-a întlmplat); cel care, intr-un moment de iresponsabilitate criminală, declanşase războiul cu bombe de kvark, este congelat pentru a fi judecat de posteritate. Readuşi la viaţă prin accidentul tehnic de care vorbeam, aceşti oameni se Înfruntă dramatic In tainicele subterane In care se afla staţiunea de congelare. Intenţiile moralizatoare ale cineaştilor sunt extrem de evidente. Ei vizează in primul rînd responsabilitatea oamenilor de ştiinţă faţă de destinul omenirii, precum şi necesitatea unei maxime lucidităţi politice a statelor. Printr-o înlocuire de termeni (kvark-atom) avem de fapt o poveste contemporană care invită la meditaţii şi responsabilitate. Deşi mai aproape de genul documentar decit de cel artistic. „Ferestrele timpului" menţine viu interesul spectatorului printr-o foarte densă atmosferă Îmbibată cu ... vapori de stranietate şi de fantastia. *1Aşteaptă pina se întunecă!“ După ce săptămlna trecută. In urma vizionării filmului „Joc dublu In serviciul secret" ajunsesem la concluzia că genul poliţist, invadat de un tehnicism paroxistic, a pierdut contactul cu arta cinematografică, iată vine acum bătrlnul Terence Young să-mi zdruncine convingerea. Căci In filmul lui — spre deosebire de cel de săptămlna trecută, în care n-am văzut decit maşini — apar oameni, nişte oameni care au nişte mari probleme de rezolvat şi pe care le rezolvă prin ei înşişi, prin tăria lor morală şi de caracter, prin inteligenţa lor proprie şi nu prin maşini. Este de-a dreptul uimitor cum a reuşit Young să ţeasă o intrigă atît de dramatică, atlt de încordată, menfinlndu-se Intre cei patru pereți ai unei odăi, fără deci să se folosească de utilajul specific genului : automobile, avioane, elicoptere, toate In goană nebună unele după altele. Filmul este de fapt drama pe care o femeie oarbă (Audrey Hepburn) o trăiește Intr-o după-amiază clnd, singură acasă, face fată, cu o perspicacitate uimitoare, unei bande de răufăcători, traficanfi de stupefiante, și-i dejoacă planurile. Young lucrează cu o măiestrie" surprinzătoare, circulind abil pe acele piste ale caracterului uman care duc cel mai sigur spre reacţii senzaţionale. El este totodată un maestru al montajului; filmul său este, aproape în exclusivitate, o operă de montaj. Zic aproape în exclusivitate, pentru că nu uit că el este şi filmul lui Audrey Hepburn, excelentă de la prima la ultima scenă, șt. O MKIGUR Cadru din filmul „Ferestrele timpului*. de 24 tre Radio Easî Programul de seară (1 iulie) 17.00 Buletin de ştiri» 17 05 Estrada silei» 17.30 Actualitatea economică, 17.45 Solişti şi orchestre de muzică populară: Ileana Constantinescu şi Ion Luca, solişti ai orchestrei de muzică populară „Flacăra Prahovei" din Ploieşti» 18.00 Drumuri şi popasuri turistice» 18.20 Pe portativul undelor, melodia preferată» 19 00 Radiojurnal» 19.15 Romanţe Interpretate de Mia Braia şi Nicu Stoenescu» 19.30 Săptămâna muzicală» 20.05 Melodii-club; 2000 Buletin de ştiri» 21.05 Piese instrumentale» 21.20 Canţonete interpretata de Benjamino Gigli , 21.30 Cărţi, s criitori, opinii» 21.45 Valsuri şi tangouri celebre. Programul de diminuată (2 farja); 6.00 Buletin de etirie 6 05 Matineu muzical» 6.30 Actualitatea în agricultură» 6.40 Cîntec românesc — mîndră floare» 7.00 Informaţii şi muzică. Televiziune 18.85 Universal-şotron ~ emisioane enciclopedică pentru cel mîd. LiteraR** » 18.30 Cabinetul economic TV » 19.20 1001 de ■erl ii emisiune pentru cei mici» 10.30 Telejurnalul de seară » 20.00 Muzică populară » 20.15 Telecinemateca. Filmul artistic „EvaM, comedie cu Henry Fonda şi Barbara Stanwick » 21.40 Ora editorului » 22.10 Gala marilor Interpreţi români (Nicolae Florei) I 22.35 Desene animate » 22.45 .Imagini din Canada“ —5 film documentar i 23.00 Telejurnalul de noapte. Cinematografe VICTORIA r „Aşteaptă pînă se întunecăl*. Producţie a studiourilor din S.U.A., orele 9» 11.10» 11*16-40» -8.50, 21. REPUBLICA[ 1 .Ferestrele timpului“, producţie a studiourilor maghiare, orele 9.15» 11.15» 15, 17» 19, 21 05 şi la GRĂDINA RIPA GALBENĂ la ora 20.30. COPOU „Mireasa era în negru*, orele 9 . 11 , 15» 17, 19» 21» ARTA: „Pentru încă putini dolari*, orele 9,15, 11,15» 15, 17, 19, 21. Grădina „POMUL VERDE*. .Vă place Brahms?“ ora 20,30. TATARASI: „Viridiana", o- orele 16, 18, 20. NICOLINA I .Fuga buiestraşului, orele 16 , 18, 20. Circul de stat București la cadrul unui «pectacol a! Circului de stat Bucureşti, Circul cehoslovac. .Humberto*1 prezintă la orele 16 şi 20 un program de dresare de animale, acrobaţii etc. De asemenea, menajeria circului este deschisă zilnic începînd de la ora 9. Astăzi Politehnica— Petrolul In cadrul celei de a 24 atape a campionatului primei divizii de fotbal, astăzi, la Iaşi, va avea loc meciul dintre formaţiile Politehnica şi Petrolul Ploieşti. Partida se va disputa pe stadionul23 August, la ora 18.In deschidere, la ora 16, pe acelaşi stadion se va desfăşura intîlnirea dintre echipele de tineret — rezerve ale formaţiilor amintite. * Celelalte Jocuri. In Capitală, au loc două partide : Steaua — Steagul roşu Braşv (ora 18, stadion *23 August*) şi Dinamo— Farul Constanţa (ora 18, stadion Dinamo). In ţară : C. F. R. Cluj — F. C. Argeşul Piteşti A.S.A. Tg. Mureş — Dinamo Bacău — Crişul Oradea — Universitatea Cluj , Jiul Petroşeni — Rapid Bucureşti şi U. T. Arad — Universitatea Craiova. Staţiile noastre de radio vor transmite cu începere din jurul orei 17.55 aspecte de la jocurile Steaua — Steagul roşu, Politehnica — Petrolul, Jiul — Rapid şi U.T.A. — Universitatea Craiova, precum şi rezultatele celorlalte partide. Transmisia se va face pe programul I. (Agerpres) Timpul probabil Vremea devine uşor instabilă şi se răceşte uşor, mai ales în jumătatea de nord a Moldovei. Cerul va fi variabil, mai mult noros în cursul după-amiezii, cînd se vor semnala averse de ploaie însoţite de descărcări electrice. Vîntul va sufla slab pînă la potrivit din sectorul nord-vestic. Temperatura aerului în scădere, mai ales în nordul Moldovei , minimele vor fi cuprinse între 12 şi 16 grade, şi maximele între 22 şi 27 grade.