Flacăra Iaşului, iulie 1970 (Anul 26, nr. 7398-7424)
1970-07-15 / nr. 7410
. . AMI XXII Nr. 7410 miercuri 15 |GL IC 1970 4 PAGINI 30 DANI Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Mecanizatorii Jan Neculai şi Vasile Aivănoaiei recoltează orzul de pe ultimele suprafeţe din cele 100 de hectare cultivate anul acesta la C.A.P. Ciorteşti. Foto: A. POPA corespondent i//f/////w///r//////////////z/////w///ww///w////////////////////w//m^ S Ä 5 Inimi sur it lltfUlH! semn irtjlşnl micii De curînd, a început în întreprinderi dezbaterea cifrelor de plan pe 1971 și pe întregul cincinal în pragul căruia ne aflăm. La Uzina metalurgică, dezbaterea în comitetul de direcţie şi în adunările salariaţilor pe secţii a scos la iveală importante rezerve interne a căror valorificare ne va permite sporirea producţiei în condiţii de economicitate optimă. Multe din aceste rezerve interne se referă la posibilităţile de creştere a productivităţii muncii - un indicator de plan pe care se sprijină o mare parte a volumului de producţie sporit ce-l vom realiza în noul cincinal. La recenta plenara a C.C. al P.C.R., tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU sublinia faptul că „trebui® să intensificăm acţiunea de îmbunătăţire a organizării producţiei şi a muncii, creşterea rapidă a eficienţei economice". Experienţa de pînă acum a colectivului nostru ne arată că, într-adevăr, organizarea producţiei şi a muncii are un rol deosebit de important în creşterea productivităţii muncii, în sporirea eficienţei economice a producţiei. In anul 1968 s-a înregistrat o creştere a productivităţii muncii cu 22 la sută faţă de 1967, în anul 1969 cu 6 la sută faţă de 1968, iar pe cele 6 luni din 1970 o creştere cu Temelie trainică planului pe 1971 7,2 la sută faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut, cu posibilităţi de atingere a unui spor de 10 la sută pînă la sfirşitul anului, comparativ în 1969. De altfel, o concluzie importantă ce se desprinde după primul semestru este şi aceea că, deşi s-a obţinut un spor de producţie de 19 milioane lei, numărul de salariaţi nu a crescut, ci, dimpotrivă, a scăzut cu 51, întregul spor de producţie s-a obţinut, deci, pe seama creşterii indicilor de utilizare a fiecărui utilaj în parte, pe baza folosirii mai bune a forţei de muncă, prin aplicarea unor măsuri tehnico-organizatorice eficiente, a creşterii gradului de mecanizare şi automatizare a unor procese tehnologice, a calificării şi răspunderii fiecărui salariat în parte. La linia de ţevi 4x( indicele extensiv realizat este de 73 la sută faţă de 71 la sută proiectat, iar viteza medie de sudură atinge valori de 36-38 metri/minut faţă de 33,8 metri/minut prevăzut în proiect. Depăşirea parametrilor proiectaţi în sectorul de ţevi ne permite în acest an să realizăm o producţie suplimentară de 2.300 tone ţevi peste plan, iar faţă de proiect o producţie suplimentară de 9.000 tone ţevi. La creşterea productivităţii muncii un rol deosebit în ultima perioadă de timp l-a avut aplicarea noului sistem de salarizare. Pentru stabilizarea salariaţilor în aceeaşi întreprindere şi pe cît posibil pe aceleaşi locuri de muncă, pe baza prevederilor legale se plătesc lunar sporuri de vechime insumînd peste 75.000 de lei. Ca urmare, fluctuaţia cadrelor a scăzut în acest an cu 28 la sută faţă de anul precedent, ceea ce a permis creşterea randamentului muncii, o mai bună calificare şi adaptare la condiţiile specifice ale locului de muncă, cunoaşterea amănunţită a utilajelor. Ţinînd seama că procesele automatizate de producţie în uzina noastră necesită operaţiuni de supraveghere a utilajelor, comenzi de la pupitre - deci un număr redus de muncitori direct productivi , numărul personalului auxiliar şi de deservire ajunge la 55 la sută, fiind in scădere faţă de anii anteriori. Se menţine încă ridicat numărul de salariaţi in unele sectoare de deservire şi auxiliare ca cele de transporturi, administrativ, control de calitate, unde încă nu s-au luat măsuri suficiente de îmbunătăţire şi mecanizare a unor lucrări de incărcări-descărcări, manipulări interne, de restringere a unor activităţi auxiliare, de aplicare a unor metode moderne de control a producţiei. Măsurile în domeniile arătate rămîn în continuare în atenţia noastră, ca rezerve de viitor, pentru creşterea şi mai intensă a productivităţii muncii. Nicolae LACEA economist, şeful serviciului planificare de la Uzina metalurgică - Iaşi (continuare in pag. a 3-aJ I mfmnimnmniniimmHmimitMMMtiMMMtiiăiMUMitiâSMaitMauiMM&iMMMit* În întreprinderile agricole de stat din judeţ VENITURI SUPLIMENTARE DE 26,1 MILIOANE LEI întreprinderile agricole de stat din judeţul Iaşi au încheiat bilanţul pe primul semestru cu importante realizări economice. Astfel, planul de venituri a fost depăşit cu 26,1 milioane lei, întimp ce cheltuielile planificate au fost reduse cu 4,7 milioane lei. Aceasta dovedeşte gradul înalt de economicitate cu care s-a lucrat în unităţile respective, hărnicia şi priceperea muncitorilor, inginerilor şi celorlalţi salariaţi. La producţia zootehnică s-a obţinut un venit suplimentar de 17,7 milioane lei, care se sprijină pe depăşirea planului la lapte cu 15 124 hectolitri şi la carne cu 574 tone. O contribuţie importantă la bilanţul pozitiv al întreprinderilor au adus şi sectoarele de mecanizare, care au realizat peste prevederi lucrări echivalente cu 9 185 hectare arătură normală. Proletari dirn toate tarile, unifi-va ! 7.500.000 lei producţie suplimentară Hotărît, să contribuie într-o măsură cît mai mare la recuperarea pagubelor aduse economiei noastre de calamităţile naturale din primăvara acestui an, colectivul de muncitori, ingineri şi tehnicieni de la Uzina mecanică din Paşcani a încheiat bilanţul celor şase luni de activitate din acest an cu rezultate deosebite, rezultate materializate într-o producţie suplimentară de 7.500.000 lei. S-au executat astfel suplimentar reparaţii capitale la 4 vagoane de marfă, 2 vagoane de călători, s-au produs peste plan 500 tampoane cilindrice, 25 boghiuri şi piese de schimb in valoare de 3 milioane lei. Printre, secţiile care s-au evidenţiat în mod deosebit amintim secţia vagoane marfă, boghiuri şi secţia pentru piese de schimb. C. DUDUMAN corespondent Operativitatea la stringerea odioaselor înseamnă ciştig de recoltă! II MIRCEŞTI: Treierişul orzului încheiat, mirişteaînsămînţată w BĂLŢAŢI: De la grămadă la grămadă, la treierişul mazărei ■ HELEŞTENI: Secerişul orzului, paralel cu lucrările de întreţinere ■ COSTEŞTI: Recoltatul a început în pîrgă ■ SÎRCA: Din plin la arat Vineri, orzul de pe cele 20 de hectare de la cooperativa agricolă din Mirceşti era „in picioare", ca ieri întreaga producţie să se afle în magazii, iar miriştea să fie arată şi însămînţată cu a doua cultură. Operativitatea cu care a fost executată gama de lucrări de la seceriş la insăminţat are la bază o organizare temeinică a campaniei şi, bineînţeles, hărnicia care-i caracterizează pe locuitorii Mirceştilor. „La seceriş au luat parte vreo 300 de cooperatori, ne spunea tov. Grigore Călin, secretarul comitetului comunal de partid. Intr-o zi și jumătate lucrarea a fost încheiată. Intre timp, mijloacele de transport au început să care snopii la arie, unde două combine au rezolvat cu succes treierişul — pentru ca pe miriştea eliberată de recoltă să intre neintîrziat la arat și semănat, mecanizatorii" Sumara relatare ne-a fost apoi întregită cu noi amănunte. In aceste zile, mecanizatorii au muncit cite 17 ore din 24, maşinile le-au funcţionat bine, iar ziua de duminică au transformat-o în zi de lucru. Din rindul mecanizatorilor care au participat la această acţiune s-au evidenţiat în mod deosebit Gh. Bălan, C. Airinei şi D. Puşcaşu. Cu o astfel de răspundere se muncea şi la alte cooperative agricole. La Bălţaţi, la marginea unei tarlale cultivate cu mazăre, ne am întîlnit cu tpv. Constantin Ichim, secretarul comitetului de partid al cooperativei agricole. „De cîteva ceasuri am început treierişul mazărei, ne-a spus dînsul. Mergem cu combinele de la grămadă la grămadă ca să n-avem pierderi de boabe. La fel se lucrează şi la altă brigadă, pe tarlaua „Podiş". Ceea ce am putut vedea la locul de treieriş, unde se aflau cu combinele Vasile Pai și Petre Gheorghe STEJARU scopUnuare in pag. a 2-a) *. In paga 3-a . Urmărind parașutiștii sportivi după lansarea din avion. Foto : S LEONID coresp. « «4 i »a ■ ■ aaaa In pagina a 4-a ■ Adunarea mondială a tineretului m Situația din Indochina ■ Evoluţia crizei politice din Italia Vizita preşedintelui Republicii Africa Centrală, general Jean Bedel Bokassa La Piteşti şi Braşov Trimişii Agerpres, Mircea S. Ionescu şi Nicolae Creţu, transmit, in cea de-a patra zi a vizitei in ţara noastră, generalul Jean Bedel Bokassa, preşedintele Republicii Africa Centrală, persoanele care-l însoţesc, precum şi Manea Mănescu, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, întreprind o călătorie prin ţară. Oaspeţii sunt însoţiţi de secretarul Consiliului de Stat, Constantin Stătescu, de general-locotenent Constantin Popa, adjunct al şefului Marelui Stat Major, de directorul protocolului din Ministerul Afacerilor Externe, Tudor Jianu. Primul punct al itinerariului — oraşul Piteşti. Pe platfomra unde se află amplasate un modern combinat petrochimic, o fabrică de negru de fum şi una din cele mai mari rafinării petrolifere, oaspeţii din Republica Africa Centrală sînt întîmpinaţi de Gheorghe Năstase, preşedintele Consiliului popular judeţean Argeş, de primarul municipiului Piteşti, Alexandru Popescu, şi de alţi reprezentanţi ai organelor locale de stat. Se vizitează mai întîi Rafinăria de petrol, întreprindere intrată în funcţiune la sfirşitul anului trecut, însoţiţi de Gheorghe Pacoste, adjunct al ministrului industriei petrolului, şi de Victor Nica, directorul general al rafinăriei, oaspeţii vizitează principalele instalaţii. La tabloul de comandă al complexului de reformare catalitică, de extracţie, perfecţionare şi hidrofinare a benzinei, se dau explicaţii în legătură cu procesul tehnologic complet automatizat al rafinăriei. Sînt prezentate apoi produsele principale care se realizează aici: benzine cu cifra octanică ridicată, motorine de calitate superioară şi unele semifabricate utilizate în industria petrochimică, printre care şi sulful extras prin procedee originale din petrolurile sulfuroase distilate aici în instalaţii adecvate. Gazdele oferă date în legătură cu noile obiective ce urmează a fi construite aici în etapa a doua de dezvoltare a întreprinderii — Complexul de cracare catalitică, ale cărei instalaţii vor contribui la valorificarea superioară a bogăţiilor petrolifere argeşene. Străbătînd apoi centrul Piteştiului, oaspeţii ajung în zona industrială din partea de nord a oraşului, unde se află numeroase unităţi ale industriei uşoare: Combinatul de exploatare şi industrializare a lemnului, Fabrica de bere şi fabricile textile. Se vizitează Combinatul de exploatare şi industrializare a lemnului, unde oaspeţii iau cunoştinţă de procesele tehnologice în mare parte mecanizate şi automatizate. Aici, materialul lemnos provenit din exploatările forestiere ale judeţului este transformat in garnituri de mobilă, placaje, parchete, plăci fibrolemnoase şi alte produse. Face o plăcută. ..impresie sala expoziţiei permanente a combinatului. Are loc aici o discuţie asupra posibilităţilor de cooperare ale României cu Republica Africa Centrală în domeniul prelucrării lemnului, lemnul fiind o mare bogăţie de care dispune tînărul stat din centrul continentului african. Produsele combinatului piteştean sunt cunoscute în peste 100 de ţări ale lumii. Tot în această zonă industrială a Piteştiului se face un scurt popas, la moderna fabrică de bere, unitate industrială dată în producţie în vara trecută. Urmează o degustare a deliciosului produs, realizat în 5 sortimente. După vizitarea platformei industriale piteştene, preşedintele Consiliului popular judeţean, Gheorghe Năstase, a oferit în cinstea generalului Jean Bedel Bokassa un dejun. In timpul dejunului, preşedintele Consiliului popular judeţean Argeş şi preşedintele Republicii Africa Centrală au toastat pentru dezvoltarea relaţiilor de prietenie şi colaborare, pe multiple planuri, între cele două ţări, pentru pace şi înţelegere , între popoare. Apoi, străbătînd pitoreasca şosea naţională Cîmpulung — Rucăr — Bran, oaspeţii s-au îndreptat spre Braşov. La sosirea în oraşul de la poalele Tîmpei, ei au fost salutaţi cordial de preşedintele Consiliului popular judeţean Braşov, Constantin Cîrţînă, şi de alţi reprezentanţi ai organelor locale de stat. Atit în judeţul Argeş, cît şila Braşov, pretutindeni în localităţile şi unităţile economice vizitate de preşedintele Jean Bedet Bokassa, cetăţenii au făcut o caldă primire solilor poporului Republicii Africa Centrală. Sosirea la Iaşi a marelui ansamblu francez „Les compagnons de la claire fontaine“ Ieri după-amiază a sosit în municipiul nostru marele ansamblu francez „Les compagnons de la claire fontaine“. Ansamblul va prezenta azi, 15 iulie, ora 20, în sala Teatrului Naţional şi mîine, 16 iulie, ora 20, la Teatrul de vară, spectacole muzical-coregrafice. Spectatorii ieşeni aşteaptă cu un interes deosebit evoluţia marelui ansamblu francez, mai ales că acesta are o impresionantă carte de vizită după succesele obţinute în turneele întreprinse în Anglia, Suedia, Norvegia, Polonia, Spania, Italia etc. Ieri seară, la Casa de cultură a tineretului şi studenţilor din Iaşi, a avut loc un spectacol de gală dat în cinstea oaspeţilor din Poitiers. Programul spectacolului a fost susţinut de artişti ai Operei de stat, de corul „Gavriil Musicescu" al Filarmonicii de stat „Moldova" şi de către ansamblul folcloric al Casei de cultură a tineretului şi studenţilor. Publicul prezent a răsplătit cu aplauze evoluţia artiştilor. La sfirşitul spectacolului, artiştilor ieşeni le-au fost oferite flori din partea Comitetului executiv al Consiliului popular al municipiului Iași. In pag. a 2-a • Şantier * sociologic - Iasi 708 Stadiul construcţiilor zootehnice în cooperativele agricole Vara trece, iar la unele obiective nu e turnată nici temelia De ce este uneori grădina Copou un loc dezagreabil Răspunzînd criticilor aduse prin articolul intitulat „De ce este uneori grădina Copou un loc dezagreabil", apărut în ziarul „Flacăra lașului", întreprinderea de gospodărire municipală ne scrie că au fost luate măsuri corespunzătoare. Astfel, secţia de spaţii verzi a amenajat plantaţiile floricole, gazonarea unor terenuri etc. Grădina este permanent întreţinută, înlăturîndu-se unele locuri de depozitare. Au fost luate măsuri şi de repararea gardului. Au dispărut, sperăm, pentru totdeauna vînzătorii de seminţe din a căror cauză aleile erau mereu murdărite cu coji. Măsurile luate sînt evidente. Păcat însă că nu există perseverenţă ... Au apărut, în ultimele săptămîni, iarăşi unii care mută băncile la umbra tufişurilor. Unii „tineri" calcă iarba, formînd din nou cărări, produc dezordine. Este adevărat că întreprinderea a asigurat paza grădinii cu salariaţi, din cadrul secţiei de spaţii verzi, totodată înfiinţîndu-se şi un post fix de miliţie. Din nefericire, cei ce poartă banderola de ordine nu-şi fac datoria, „se jenează" să atragă atenţia celor care distrug spaţiile verzi. Nimeni nu aplică nici o amendă şi de aceea unii îşi fac de cap. Deşi în articolul mai sus-amintit atrăgeam atenţia că unele persoane dovedesc o lipsă elementară de pudoare, oferind tablouri dezgustătoare, dîndu-se fără ruşine în spectacol, că seara şi noaptea se petrec scene dubioase pe alei, împotriva vinovaţilor se acţionează cu o condamnabilă nepăsare. Nu se poate concepe ca în plină zi cetăţeni turmentaţi pe urmele articolelor publicate să iasă de la Terasa-cofetărie „Copou" invitîndu-şi partenerele la umbra boschetelor, sub ochii copiilor. Aşa bunăoară, într-una din zilele trecute, Elena Lazăr, în vîrstă de numai 15 ani, fugită de la părinţii ei din satul Rafaila, comuna Todireşti, judeţul Vaslui, a fost condusă în jurul orei 13:30, după o „masă copioasă" la grădina de vară,de un cetăţean neidentificat, într-unul din boscheţii grădinii. Copii, între 5 şi 12 ani, care se jucau în parc au fost martori... Animalitatea aceasta a fost observată de către „paznicul" grădinii, dar acesta a refuzat să intervină, spunînd „de ce să mă bag ?“ Numai la intervenţia unor părinţi ai copiilor ce asistaseră la scenă, individa a fost dată pe mina organelor de miliţie. Şi alte individe se ocupau în Copou cu acostarea bărbaţilor. La adăpostul întunericului, grupuri de derbedei se amuză acostînd pe oricine. Şi toţi aceştia sînt clienţii Teraseicofetărie „Copou". Am apelat, am criticat, dar cei care ar trebui să se ocupe de această grădină parcă nu-s interesaţi de aspectele sociale. Sutele de copii care vin în grădina Copou să se joace, să inhaleze aerul îmbălsămat de parfumul teilor şi trandafirilor, trebuie, obligaţi să vadă tot timpul scene penibile ? Cerem cu insistenţă întreprinderii de gospodărire comunală să ia măsuri urgente care să creeze condiţii normale tuturor cetăţenilor care doresc să profite de frumuseţea celebrei grădini, punct turistic al Iaşului. Comitetul executiv al Consiliului popular municipal are datoria să impună întreprinderilor și organelor în subordine ca să treacă de urgență la lichidarea lipsurilor semnalate. Nimeni nu trebuie să rămînă nepăsător în fața unor asemenea acte ca cele semnalate în acest articol. Subliniem încă o dată — grădina Copou trebuie păstrată ca un loc de recreere, pentru sănătatea omului şi nicidecum pentru cei care strică cartea de vizită a oraşului. Al. MONTEOREF