Flacăra Iaşului, iulie 1970 (Anul 26, nr. 7398-7424)

1970-07-22 / nr. 7416

flacara Iașului PAGINA 2 Munca cu filmul nu sc redact la simpla vizionare . După cum se ştie, a şaptea artă şi-a atras definitiv admiratorii şi în lumea satului. Re­ţeaua cinematografi­că sătească care s-a extins de la an la an, ajungînd în prezent la 189 unităţi, patro­nate de căminele şi casele de cultură, re­uşeşte în bună parte să satisfacă preferin­ţele şi pretenţiile pu­blicului cinefil. Cei ce au menirea să popularizeze şi să difuzeze filmul în me­diul rural sunt puşi în situaţia de a răspun­de cu competenţă la solicitările unui pu­blic din ce în ce mai competent. Patronarea între­prinderii cinemato­grafice de către Co­mitetul judeţean de cultură şi artă, la ni­vel judeţean şi, res­pectiv, tutelarea uni­tăţilor cinematografi­ce săteşti de către căminele şi casele de cultură creează pre­misa unei munci con­­cepţionale, profund e­­ducative, abandonîn­­du-se practica pro­gramării întâmplătoare a filmelor. Planificarea judici­oasă — pe circuite — a filmelor, comunica­rea anticipată a ti­tlurilor şi materiale­lor de popularizare permit activiştilor cul­turali să pună în a­­tenţia publicului a­­cele filme pe care ei şi-au propus să le transforme în mesa­gere vibrante ale unor idealuri de viaţă sau ale unor acţiuni edu­cative. Directorul căminu­lui cultural din Cris­­teşti, în acelaşi timp şi operator, ne spu­nea că munca cu fil­mul devină mult mai eficace cînd se ur­măreşte un anumit domeniu al educaţiei. Astfel, ne spunea Gh. Roşu, In activitatea mea am urmărit în mod special educaţia patriotică. Filme ca „Neamul Şoimăreşti­­lor*, .Dacii, .Tudor”, „Baltagul”, .Valurile IjPUP&rli", „Baladă pen­tru Măriuca" le-am primit în timp util pentru că le-am soli­citat chiar noi. A­­cestea, ca şi multe altele, au prilejuit dis­cuţii cu spectatorii. Tot de la acest pasio­nat activist cultural am aflat că aici se organizează matinee speciale pentru copiii de la şcoala din sat, cât şi de la cele în­vecinate, că se fac sondaje de opinii, că nu de mult s-a or­ganizat un schimb de experienţă. Deşi filmul, ca orice operă de artă, consti­tuie el însuşi o va­loare educativă, mai sunt necesare şi alte acţiuni care să înles­nească valorificarea din plin, în interesul publicului, a mesaju­lui său educativ. Va­sile Nicolau, directo­rul căminului cultu­ral din Focuri, ne-a vorbit despre corela­rea diverselor forme ale muncii culturale în scopul sporirii e­­ficienței educative a celei de-a ViI-a arte. »Cunoscînd din timp că urmează să primim filmul ,Baltagul" — ne spunea acesta —■ am solicitat bibliotecii recenzia romanului cu același titlu, care a fost popularizată în cadrul unei şezători literare. Aceasta a avut drept urmare so­licitarea tuturor e­­xemplarelor existente în bibliotecă şi aştep­tarea cu interes a fil­mului care, o dată vizionat, a fost mult mai bine interes, iar discuţiile purtate ulte­rior au fost mai bine organizate şi, bine­înţeles, eficiente. Şi multe lucruri bu­ne s-ar mai putea spune dacă nu ar e­­xista şi neglijenţe re­voltătoare. Mai sunt încă, din nefericire, destule unităţi cine­matografice săteşti un­de munca cu filmul se face anevoios, ru­tinat, unde totul este lăsat pe umerii ope­ratorului care, s-o spunem drept, nu este de cele mai multe ori decît un tehni­cian şi nu un edu­cator. Cei răspunză­tori cu munca cultu­­ral-educativă de ma­să se mulţumesc să ştie că, oricum ar fi, la cămin să fie film ! Un exemplu elocvent îl constituie ramura respectivă la Holbo­­ca. Rulează filmul du­pă program ? Rulează! Vine lumea la spec­tacole? Vine! Trebuie s-o spunem deschis că nu este suficient. De altfel, discutînd cu directo­rul căminului cultu­ral, Constantin Dăs­căliţa, am constatat că în planul de mun­că nici nu se pome­neşte de film. Pro­gramarea filmelor de­pinde de operatorul Ion Sanciuc, care preferă filme poliţis­te, de acţiune, pro­ducţii siropoase, în general filme comer­ciale care-i asigură succesul de casă şi implicit realizarea planului. Că operato­rul are trecere la întreprinderea cine­matografică şi obţine filme în afara celor programate, este un lucru cunoscut, dar de aspectul educativ al difuzării filmelor după gustul şi prefe­rinţa lui Ion Sanciuc, ne îndoim. Un alt aspect, ieşit din comun, după pă­rerea noastră, este activitatea în satele componente ale co­munei, sate ce nu dispun de unităţi ci­nematografice, unde difuzarea filmului se face după o planifi­care pe cît de ridi­colă, pe atît de dău­nătoare. Inventivul o­­perator şi-a programat un turneu foarte ori­ginal, nemaiintîlnit in „analele" cinemato­grafiei rurale! Iată în ce constă acest turneu: satul şi luna. Intr-o lună la Orzeni, în alta la Valea Lun­gă, apoi la Ruseni ş.a.m.d. In acest fel omul trebuie să aş­tepte cinci luni de zile pînă să vadă un film, să aştepte soro­cul pînă cînd „cara­vana lui Sanciuc” străbate lent şi co­mod toate cele , pa­tru sate. Cu­­ totul cu­rioasă şi , originală ne apare afirmaţia di­rectorului de cămin care ne spune că, din acest circuit, satul Dancu a fost exclus. Nu vor dăncenii film? Ba, da! Dar de ce să se deranjeze ope­ratorul cînd sătenii din Dancu, fiind în LA SATE „coasta Iaşului” se pot deplasa în oraş pentru o vizionare ? Aşa că de ani de zile, la Dancu nu rulează filme. Că sunt unii ti­neri care se deplasea­ză la oraş, este ade­vărat, dar ce putem spune despre ţăranii cooperatori, despre cei vîrstnici, despre femeile cu copii mici, care după o zi de lu­cru, numai de o de­plasare la Iaşi pen­tru film nu se arde ? Ca şi cele pozitive, exemplele negative ar putea continua a­­şa cum continuă să se impună cu nece­sitate prezenţa mai activă a specialişti­lor pe teren, prezen­ţă care să nu se re­zume la vizite con­statatoare, ci con­structive, care să fa­că într-adevăr din cea de-a ViI-a artă un eficient mijloc de e­­ducaţie în lumea sa­telor. In Încheiere pot îi reliefate ctteva dezi­derate. Este de dorit ca în programarea fil­melor să existe peste tot o concepţie tema­tică, astfel ca obiec­tivele educative nu numai să rezulte din totalitatea filmelor ce au rulat, ci să e­­xiste anticipat intr-un plan de perspectivă, pe diverse comparti­mente ale educaţiei: patriotismul şi edu­caţia moral-cetăţe­­nească, concepţia şti­inţifică despre lume şi viaţă, comporta­mentul în societate etc. De asemenea, manifestările cultura­le, discuţiile purtate pe marginea filmelor nu trebuie să se re­zume doar la un ca­racter didactic mo­ralizator, ci să cree­ze acea atmosferă de deplină satisfacţie spi­rituală, de schimb de opinii privitoare la mesajul educativ, va­loarea artistică, re­­cepţionarea „limbaju­lui" specific cinema­tografic etc. Iată citeva aspecte asupra cărora cei ce au menirea să trans­forme simpla viziona­re într-un puternic mijloc de educaţie trebuie să mediteze profund şi să ia mă­surile ce se impun. Ion RĂZEŞIel Cadru din filmul „Sub semnul lui Monte Cristo", care rulează la cinematograful­­Victoria din Iași. Un concurs al formaţiilor artistice de amatori Pe scena Casei de cultură a sindicatelor din Iaşi urmează să aibă loc, sîmbătă 25 iulie a.c., ora 19:30, un mare spec­tacol organizat In cadrul con­cursului „Faţă în faţă”, ini­ţiat de Consiliul judeţean al sindicatelor Iaşi In colaborare cu Comitetul judeţean pen­tru cultură şi artă şi Co­mitetul judeţean Iaşi al U.T.C. De această dată se con­fruntă pe aceeaşi scenă forma­ţiile artistice de amatori de la Uzina metalurgică şi Fabrica de confecţii. Desfăşurarea a­­cestei competiţii a produs, prin pregătirea ei, un deosebit in­teres în mijlocul colectivelor respective. N. GRUNZU Lemnul stratificat i densificat . In cadrul Complexului de prelucrare a lemnului de la Gălăuţaş, s-au luat măsuri în vederea utilizării cit mai efi­ciente a masei lemnoase. Re­cent, a fost definitivat un stu­diu referitor la tehnologia de fabricaţie a unui produs cu largi utilizări In industria con­structoare de maşini. Este vor­ba de lemnul stratificat-den­­sificat, care prezintă o rezis­tenţă ®eşj®lcS degseb­ă» Ifi* cercările chimice şi fizice au pus în evidenţă faptul că a­­cest produs este un bun înlo­cuitor de metal, fiind solicitat ca atare pentru confecţiona­rea unor mecanisme şi angre­naje realizate in industria constructoare de maşini. Spe­cialiştii de la Gălăuţaş şi-au propus să furnizeze anual cir­ca 100 mc de lemn stratificat­­densificat. (Agerpres) mini la Mii. In mijlocul naturii gătită parcă şi ea de sărbătoare, a avut loc duminică, la Mirceşti, o atractivă mani­festare cultural - sportivă organizată de forurile co­munale în colaborare cu Comitetul judeţean pentru cultură şi artă. Cei care au venit să se intilnească cu sălii cîntecului şi jocu­lui popular, nu au uitat să aducă încă un omagiu bar­dului de la Mirceşti. A­­proape 2.000 de vizitatori au trecut pragul casei marelui poet. Apoi, oaspeţii Mirceştilor, împreună cu localnicii, s-au îndreptat către cîmpia din marginea satului, unde s-a pregătit un cadru sărbăto­resc adecvat şi conform tra­diţiilor. Aici a urmat un frumos program artistic susţinut de formaţiile artis­tice de amatori, solişti şi instrumentişti de muzică populară sau uşoară ale că­minelor culturale din Mir­ceşti, Mogoşeşti , Siret şi Hălăuceşti. Programul, deschis de grupul vocal­­ feminin al căminului cultural din Mo­­goşeşti, a continuat cu du­etul Tatianei Ciobanu şi Valeriei Moşian care au interpretat melodiile „Păs­trăvul" şi „Sala pe deal" culegind aplauzele a aproa­pe 1.500 de spectatori. Formaţia de chitare de la căminul cultural din Hălă­­uceşti alcătuită din Ion Mi­­hăică, Francisc Ciobanu, Ion Mazilu şi Mihai Hodoş­­că, ocupantă a locului al II-lea la concursul judeţean al formaţiilor de amatori, a fost urmărită şi ascultată cu încîntare de numerosul public prezent. Cu un text bine ales şi în special cu titlul cit se poate de su­gestiv „Mereu cu faţa la producţie“, brigada artisti­că din Hălăuceşti, pregătită de Cecilia Hodea, directoa­rea căminului cultural, a ţinut să amintească pe ca­lea versului şi muzicii mi­siunea cooperatorilor de a nu pierde nici un moment în bătălia de stringere a re­coltei. Soliştii Tereza Ra­­chiteanu, Cezar Puiu şi Me­­lu Blăjuţ şi-au dovedit mă­iestria şi talentul In inter­pretarea cltorva melodii populare care au făcut să răsune vaiea de cintec şi joc şi voie bună pînă sea­ra tîrziu. In cursul aceleiaşi dumi­nici, numeroşi iubitori ai­­ sportului au asistat la com­petiţiile de pe terenul de fotbal unde s-au Întrecut echipele din Mogoşeşti şi Hălăuceşti cu pasiunea ca­racteristică încleştărilor sportive. < 2. L®PW S­PORT Fotbal I.T.A. Paşcani în faţa unui dificil examen PAŞCANI (De la subredac­­ţia ziarului „Flacăra Iaşului"). După cum se ştie, campioa­nă judeţeană pentru sezonul fotbalistic 1969 —­ 1970 a fost declarată echipa I.T.A. Paş­cani. Beneficiind de condiţii bune de pregătire, fiind spriji­nită atît de conducerea Auto­bazei, cît şi de consiliul aso­ciaţiei sportive, tînăra forma­ţie păşcăneană (antrenată, din retur, de Petre Bogdan) a re­uşit să întreacă adversari va­loroşi din judeţ, obţinînd drep­tul să lupte pentru promova­rea în divizia G. Fără a a­­vea individualităţi marcante, echipa s-a bizuit pe tinereţea jucătorilor (media de virstă 22 de ani), pe omogenitate şi o mare dorinţă de victorie. Din 16 jocuri, I.T.A. Paşcani a cîş­­tigat 9, a pierdut 2, celelalte 5 terminîndu-le la egalitate. Golaveraj : 57 — 21. In campi­onat, echipa a folosit următo­rii jucători: Renghel, Muntea­nu — portari, Curcă, Maxim, Acatrinel, Iile, Popa, Conduras­che — fundaşi, Uioara, Florea, Vodă —­ mijlocaşi, Nazarie, Voroneanu, Preda, Ţuţu, Po­­răscu — înaintaşi. Peste câteva zile, I.T.A. In­tră în locul luptei pentru pro­movarea In divizia C. Lotul se pregăteşte cu Intensitate, în afara antrenamentelor susţi­­ntnd şi jocuri de verificare (Vic­toria Roman, Foresta Fălti­ceni ş.a.). Întreaga formaţie este hotărltă să lupte cu toa­te forţele pentru a aduce o­­raşului Paşcani şi un loc In divizia C. In jocul de baraj, I.T.A. va Intîlni pe Recolta Săveni (cam­pioana judeţului Botoşani) In zilele de 26 iulie la Paşcani şi 29 iulie la Săveni. Ii dorim succes deplin ! C. ENEA In fotografia de sus: lotul fotbaliştilor de la I.T.A. Paş­cani. Clubul pionieresc „Cutezătorii“ lajjj perioada vacanţei, colecti­vul * clubului „Cutezătorii­*, iniţiază drumeţii In împrejuri­mile Iaşului (Bîrnova, Repe­dea, Ciric, Breazu, Cerbăria Poeni etc.), unde pionierii au prilejul să cunoască frumuse­ţile naturii, să organizeze jocuri distractive, lomuri de tabără etc. Tabăra In corturi de la Re­pedea­nu, profil cultural-artis­tic, ştiinţific, turistic şi teh­­­nic, precum şi tabăra cu profil apicol de la Bucium — Birno­­­vei dau­ posibilitatea copiilor ieşeni să-şi petreacă plăcut şi instructiv zile de neuitat in mijlocul naturii. Iubitorii de sport au la dis­poziţie baze sportive cum sunt­ stadionul „23 August”, stadio­nul „Tineretului", hipodromul, poligonul de tir, ştrandul, să­lile de la „Voinţa” şi C.S.M., precum şi terenurile sportive de la Casa pionierilor, de la liceele nr. 2, 3, 4, 8, ale şco­lilor generale nr. 11 şi 23. La ştrand in cadrul acţiunii „Delfin 70" funcţionează grupe de învăţare a Înotului In pe­rioadele 16­—31 iulie, 1—15 şi 18—31 august pentru începă­tori, precum şi de practicarea acestui sport pentru cei avan­­saţi. Lecţiile de înot sunt a­­cordate in mod gratuit de că­tre specialişti, înscrierile se fac la Începutul fiecărei peri­oade la sediul clubului de la Casa pionierilor sau la ştrand. Temerarii pionieri ai echi­pajului „Vînătorii lui Dragoş", deţinătorii trofeului „Busola de aur 1969”, vor escalada creste­le masivelor Rarău şi Giumalău, în timp ce numeroşi alţi pio­nieri vor participa la excursii organizate de Casa pionierilor şi şcoli In zonele cele mai pitoreşti ale patriei In cadrul acţiunilor „Pionieri pe cărările patriei" şi „Căutătorii de co­mori". Prof. Marin ZVÂNCĂ corespondent Predarea literaturii la orele de limbi străine Introducerea studiului lite­raturii la orele de limbi stră­ine in ultimele două clase ale liceului implică unele aspecte de ordin metodologic privind mai ales interpretarea textelor. Se ştie că Înţelegerea şi cu­noaşterea creaţiilor literare depind In bună măsură de fe­lul cum se realizează In cla­să această interpretare, de in­teresul pe care profesorul ştie să-l stîrnească In rlndul ele­vilor. Uneori constatăm totuşi cu regret că unii elevi nu ci­tesc operele scriitorilor cla­sici şi că In general nu le place literatura. Una dintre explicaţii trebuie căutată evi­dent şi în stilul de muncă al profesorului. Fără doar şi poate că expli­carea textelor este o activi­tate destul de dificilă. Unii profesori consideră că pentru Înţelegerea lor este necesar să se prezinte cu lux de amă­nunte biografia scriitorului, dar procedându-se astfel, adi­că acordând prea mult timp unor amănunte, se constată că explicarea operei studiate es­te realizată fugar, sau chiar neglijată, rolul elevilor fiind redus la o înregistrare meca­nică și pasivă. In asemenea cazuri, textele literare sunt doar citite şi traduse, nu sunt interpretate, nu sunt co­mentate, iar conţinutul te­­matico-ideologic nu-i valorifi­cat. Pentru ca interpretarea să devină interesantă şi atracti­vă, ea trebuie făcută in aşa fel incit prin intermediul lu­crării să se descopere omul, scriitorul — rolul profesorului constind in a conduce munca elevilor pentru a-i ajuta să pătrundă în gîndirea scriitoru­lui. Plăcerea de a descoperi personalitatea scriitorului trans­­formă analiza intr-o activitate creatoare și atractivă. Reflectînd realitatea încon­jurătoare, ideile şi concepţiile oamenilor de-a lungul veacu­rilor, toată gîndirea filozofică, politică, economică şi socială a unui popor, lucrările literare trebuie aprofundate pentru a descoperi bogăţia de sensuri ce o conţin. Conţinutul tema­­tico-ideologic şi valoarea artis­tică a operelor determină ro­lul şi sarcinile interpretării textelor. Prin literatură, profesorul ur­măreşte realizarea educaţiei in­telectuale a elevilor, încearcă să re­formeze trăsături de ca­racter, convingeri moral - po­litice etc. De aceea interpre­tarea textelor este necesară şi trebuie făcută cu competenţă, căci o operă greşit sau de iel explicată nu poate fi Înţelea­să de elevi. Studiul literaturii nu scuteş­te Insă pe elevi de memora­rea unor structuri care asigu­ră o stăpinire mai sigură, o facilitate mai mare in folosi­rea limbii. Din acest punct de vedere este indicat să se in­troducă texte literare chiar in manualele claselor de începă­tori. Ne referim la scurte po­ezii, la texte care să cuprin­dă modele structurale. Aici se impune observaţia că nu toţi profesorii sunt pre­ocupaţi să îmbogăţească baga­jul lexical al elevilor din cla­sele a Xl-a şi a XIl-a, pe de o parte, pentru că textele li­terare din manualele cla­selor respective sunt prea lungi şi timpul nu le permite s-o facă, pe de altă parte, pentru că există mentalitatea ca la lecţiile de literatură să se facă numai li­teratură. Subliniem ideea că profesorii de limbi străine sunt profesori de limbă chiar şi la clasele a Xl-a şi a XIl-a, că între predarea limbii şi pre­darea literaturii există o uni­tate dialectică. Studiul limbii prin literatu­ră definitiveaz­ă exprimarea care presupune nuanţe şi ex­presivitate. Studiul textelor o­­riginale ii introduce pe elevi intr-un univers stilistic deo­sebit, se arată noi valenţe ale limbii pe care o învaţă. De aceea comentariul lingvistic nu trebuie să se reducă numai la o enumerare a faptelor de limbă, ci trebuie să constitu­ie o analiză stilistică şi sin­tactică. Pentru a uşura dialogul, au­torii manualelor apelează la tablouri şi la gravuri. Manua­lele şcolare ar trebui însă să cuprindă texte cu un limbaj expresiv oferind elevului o limbă model şi introducindu-l in mediul social - politic speciile poporului respectiv. La lecţiile de literatură este in­dicat să se folosească un bo­gat şi variat material didactic (opere In original, albume, fo­tomontaje, traduceri, studii cri­tice etc.). In afară de demon­straţie, In desfăşurarea acele­iaşi lecţii, se pot folosi dife­­rite modalităţi, ca citirea ex­presivă, exerciţiile de reprodu­cere simplă pentru caracteri­zarea personajelor, compune­rea, toate avind la bază ob­servaţia. Conversindu-se des­pre text, se pot stabili scheme şi planuri ale conţinutului te­­matico-ideologic. Este cazul ca profesorii să folosească chiar şi la lecţiile de literatură mij­loace audio-vizuale. Răspunzind de educaţia es­tetică şi umanistă a elevilor, profesorii trebuie să transfor­me interpretarea textelor lite­rare intr-o intensă activitate intelectuală, care să ducă la dezvoltarea gindirii creatoare, la dezvoltarea vorbirii în lim­bile străine. De profesori va depinde faptul dacă elevii vor deprinde lectura in limbile străine care este atît de ne­cesară pentru dezvoltarea sim­ţului limbii studiate. Lectura dezvoltă nu numai simţul lim­bii, ci dialogul cu cartea, dez­voltă şi personalitatea elevu­lui, rafinează emoţiile şi înno­bilează năzuinţele şi visurile. Valeriu BENTA inspector şcolar Pe scurt • Astăzi, stadionul­­23 August* din Iași va găz­dui Intllnirea de fotbal din­tre divizionarele „A* Poli­tehnica Iași și U. T. Arad, din cadrul ultimei etape a campionatului 1989—1970. Partida va începe la ora 17.30 și va f precedată de jocul dintre echipele de ti­neret—rezerve ale celor două cluburi. BUDAPESTA 21 (Agerpres) După consumarea a 9 runde, In turneul International femi­nin de șah de la Szarvas (Un­­­garia) conduce Kozlovskaia (U.R.S.S.) cu 8,5 puncte, ur­mată de Elisabeta Polihronia­­de (România) cu 6,5 puncte- Elena Juncu ocupă locul 7, cu 4 puncte.­­ RIO DE JANEIR® 21 (A­gerpres) Disputată timp de trei zile la Sao Paulo, întîlnirea de te­nis pentru „Cupa Davis“ (fi­nala zonei americane) dintre echipele Braziliei și Canadei s-a încheiat cu scorul de 3—2 In favoarea gazdelor. In urma acestei victorii tenismenii brazilieni s-au ca­lificat pentru semifinala in­terzonală a competiţiei In care vor Intîlni echipa Spa­niei.­­ REYKJAVIK 21 (Agerpres) Intr-un meci amical inter­national de fotbal, disputat la Reykjavik, echipa Islandei a întrecut cu scorul de 2—0 (0—0) reprezentativa Norve­giei. .MÜNCHEN 21 (Agerpres) Cu prilejul campionatelor de marş ale R.F. a Germaniei, desfăşurate la Eschborn, Pe­ter Schuste a stabilit cea mai bună performanţă mondială a anului în proba de 50 km marş cu timpul de 4h 06' 28" 6/10. Fostul campion, Bernhard Nermich, s-a clasat pe locul trei cu 4h 09' 10" 2/10.­­ VARSOVIA 21 (Agerpres) La Bytom. In cadrul „Gupei Rappan” la fotbal, echipa lo­cală Polonia a învins cu sco­rul de 3—2 (2—1) formația vest-germană Rot — Weiss Essen.­­ O mînă cealaltă (urmare din pag. 1) Ce sînt încă rezerve nevalo­rificate pentru diminuarea pier­derilor din rebuturi ne-o con­firmă înseși unele măsuri (des­tul de timide) inițiate în acest sens. Ele trebuie însă continua­te cu perseverență. Printre ele amintim : instalarea unui cîntar pentru dozarea amestecului fo­­losit în turnătorie ; efectuarea unor analize tehnice, în colabo­rare cu Institutul politehnic ie­șean, şi a probelor de încercări mecanice la Uzina metalurgi­că. Pe linia economisirii consu­mului de metal poate fi consem­nată preocuparea pentru per­fecţionarea tehnologiei de fabri­caţie a şaibei pivot fuzetă, ca­re în prezent se obţine prin turnare în cochilă, spre deose­bire de perioada anterioară cînd se realiza prin aşchiere. Este, deci, evident că atunci cînd se fac eforturi şi se iniţiază măsuri concrete, rezultatele bu­­ne nu întirzie să apară. După părerea noastră, aceste preo­cupări la uzina ieşeană se gă­sesc intr-un stadiu incipient, de suprafaţă, necuprinzînd toate laturile procesului de producţie în vederea obţinerii unui spor evident de producţie şi de efi­cienţă economică. Practica arată că nivelul efi­cacităţii producţiei poate creşte continuu numai cînd, în paralel cu valorificarea resurselor şi a posibilităţilor vizibile, se inves­tighează straturile mai adinei ale activităţii economico-financi­­are, capabile să genereze o dinamizare a productivităţii muncii, a beneficiului şi, bine­înţeles, a rentabilităţii. Pentru că, aşa cum arătam, pe de o adună, risipeşte parte uzina a obţinut economii la unele elemente ale preţului de cost, iar pe de altă parte, la altele, continuă să înregis­treze pierderi nejustificabile, cu posibilităţi de înlăturare. Se cere o mai mare atenţie şi preocupare din partea co­mitetului de partid şi a comite­tului de direcţie, care au dato­ria de a explora şi utiliza cu maximă eficienţă toate posibi­lităţile de reducere a consumu­rilor specifice, de închidere a oricărei supape de irosire a materiilor prime și materialelor. ore Radio laşi programul de seară P2 IULIE): 17.00 Buletin de ştirii 17.05 Estied#­elleti 17.30 Actua­litatea economică I 17.45 Solişti şi orchestre de muzică populară 18.00 Drumuri şi popasuri turis­ticei 18.20 La portativul undelor,, melodia prateratăi 19.00 Radio­­jurnali 19.15 Romanţe Interpre­tate de Ştefan Lăzărescu şi vio­lonistul Ionel Bănuț 19.30 Săp­­tămina muzicalăi 20.05 Melodic­­elur (reluare) I 21.00 Buletin de ştirii 21.05 Plete instrumentale i 21.20 Canţonete interpretate de Ion Stoiani 21.30 Cărţi, scriitori, opinii. Reportajul literar, un gen publicistic actual. La microfon­­ Mircea Radu Iacoban­­ 21.45 Val­suri şi tangouri celebre.. PROGRAMUL DE DIMINEAŢĂ (23 IULIE)1­8.00 Buletin de ştiri 1­6.05 Matineu muzicali 6.30 Actua­litatea In agricultural 6.40 Bucu­rie, mundră floarei 7.00 Informa­ţii şi muzică. Televiziune 17.30 Fotbal* Transmisiune­­are ternativă de la Iaşi şi Bucureştii Politehnica — U.T.A. şi Steaua— Crişuli 19.20 Păstorii — film folcloric I 19.30 Telejurnalul da seară­ 20.00 Telecinemateca : „Ge­neraţia“, un film de Wajda I 21.35 Concert pe 707 străzii 22.00 Telejurnalul de noapte­­ 22.30 Gala marilor interpreţi romăni. Radu Al­­duleicu» 23.00 Cele trei schim­buri ale­­Varşoviei •— film docua menta** * 1 — r Cinematografe VICTORIA'1 .Sub semnul lu!1 Mont* Cristo", orele 1 9. 11.05« 14.451 18.50) 18.55, 21. REPUBLI­CA: ,24—25 nu sa Înapoiază“, orele: 9.05, 11.15, 15, 17, 19, 21.00 și la GRADINA „RIPA GALBE­NA", ora 20.30. CINEMATOGRA­FUL DE ARTA .COPOU": „Jur­nalul unei cameriste", orel*­­ 9, 11, 15, 17, 19, 21. ARTA'J „învățătorul", orele: 9, 11,15 , 14.15, 16.30, 18.45, 21. GRADINĂ „POMUL VERDE", ,My fair lady", ora 20.30. CASA DE CULTURĂ „TATARAŞI": „Călugăriţa şi co­misarul", orele: 16, 18, 20. NI­­COLINA: „Răzbunătorul", orele : 18, 18, 20. O. N. T. - Agenţia judeţeană de turism — Iaşi Agenţia Judeţeană de turism Iaşi a O.N.T." anunţă că pentru­ perioada 7—13 august a.c. ama­torii frumuseţilor montane se pot înscrie la excursia organizată în­ masivul Făgăraş. Traseul ex­cursiei este deosebit de intere­sant şi frumos. Transportul pînă In preajma munţilor se face cu trenul de unde se va merge mai jos pe potecile de munte stabi­lite în programul excursiei." Agenţia asigură transportul, ca­zarea şi cîte o cină în fiecare zi petrecută în munţi. Costul excursiei este de 350 lei pentru­ o persoană. înscrierile se fac pî­i­nă la data de 2 august a.c.. Timpul probabil Vremea se menţine în general frumoasă, dar va deveni instabilă, mai ales în cursul după-amiezii, cînd vor cădea averse de ploaie însoţite de descărcări electrice? Cerul va fi variabil, iar vîntul va sufla din vest, nord-vest. Temperatura aerului uşor varia­bilă. Minimele vor fi cuprinse în­tre 12 şi 17 grade, iar maximele între 24 şi 29 grade. _ JOCURI PE PLAJA ORIZONTAL, 1’. Pictor francez, au­torul pînzei „Fe­mei pe plajă" — Cît cuprinzi marea cu ochii ) 2. Soa­rele pentru aste­nici ! — Din cînd în cînd ; 3. Plajă lîngă Veneţia — Se roşesc de fier­binţeală ; 4. Mă­sură chineză — Bun de leac la ghiol ; 5. Diminutiv calin — Unde se te­marea cu cerul; Techir­­mas­­întîlneş- 6. Căldu­ră mare ! ; 7. La îndemîna în­setaţilor, cu băuturi răcoritoa­re — Trece prin urechile a­­cului ; 8. Nu se recomandă pe caniculă — Dialect francez; 9. Lacrima florilor (înv.) — Guri înfocate! ; 10. Limbă de pămint între două continente — Căldură tropicală (mase.). VERTICAL : 1. Vestită pla­jă americană — Prieten la plajă (pl.) ; 2. Ca valurile mă­rii — Cum intri într-un os­trov ! ; 3. Afluent pe stingă al Tibrului — Gata să ia foc! ;• 4. Autorul poeziei „Cind pri­veşti oglinda mării" ; 5. Dimi­nutiv feminin — Forţat ; 6. Ca un peşte ; 7. Element terapeu­tic la plajă — începutul ano­timpului ; 8. Ca pielea .. . bron­zatului — Cetate legendară; 9. Reprezentate printr-un e­­vantai într-o mînă, o înghe­ţată în alta şi picioarele în unda mării (mase., pi.)) 10. Careuri, distracţie pentru toa­te sezoanele — Face apa bă­­ubilă. M. IORDA!

Next