Flacăra Iaşului, iulie 1970 (Anul 26, nr. 7398-7424)
1970-07-22 / nr. 7416
flacara Iașului PAGINA 2 Munca cu filmul nu sc redact la simpla vizionare . După cum se ştie, a şaptea artă şi-a atras definitiv admiratorii şi în lumea satului. Reţeaua cinematografică sătească care s-a extins de la an la an, ajungînd în prezent la 189 unităţi, patronate de căminele şi casele de cultură, reuşeşte în bună parte să satisfacă preferinţele şi pretenţiile publicului cinefil. Cei ce au menirea să popularizeze şi să difuzeze filmul în mediul rural sunt puşi în situaţia de a răspunde cu competenţă la solicitările unui public din ce în ce mai competent. Patronarea întreprinderii cinematografice de către Comitetul judeţean de cultură şi artă, la nivel judeţean şi, respectiv, tutelarea unităţilor cinematografice săteşti de către căminele şi casele de cultură creează premisa unei munci concepţionale, profund educative, abandonîndu-se practica programării întâmplătoare a filmelor. Planificarea judicioasă — pe circuite — a filmelor, comunicarea anticipată a titlurilor şi materialelor de popularizare permit activiştilor culturali să pună în atenţia publicului acele filme pe care ei şi-au propus să le transforme în mesagere vibrante ale unor idealuri de viaţă sau ale unor acţiuni educative. Directorul căminului cultural din Cristeşti, în acelaşi timp şi operator, ne spunea că munca cu filmul devină mult mai eficace cînd se urmăreşte un anumit domeniu al educaţiei. Astfel, ne spunea Gh. Roşu, In activitatea mea am urmărit în mod special educaţia patriotică. Filme ca „Neamul Şoimăreştilor*, .Dacii, .Tudor”, „Baltagul”, .Valurile IjPUP&rli", „Baladă pentru Măriuca" le-am primit în timp util pentru că le-am solicitat chiar noi. Acestea, ca şi multe altele, au prilejuit discuţii cu spectatorii. Tot de la acest pasionat activist cultural am aflat că aici se organizează matinee speciale pentru copiii de la şcoala din sat, cât şi de la cele învecinate, că se fac sondaje de opinii, că nu de mult s-a organizat un schimb de experienţă. Deşi filmul, ca orice operă de artă, constituie el însuşi o valoare educativă, mai sunt necesare şi alte acţiuni care să înlesnească valorificarea din plin, în interesul publicului, a mesajului său educativ. Vasile Nicolau, directorul căminului cultural din Focuri, ne-a vorbit despre corelarea diverselor forme ale muncii culturale în scopul sporirii eficienței educative a celei de-a ViI-a arte. »Cunoscînd din timp că urmează să primim filmul ,Baltagul" — ne spunea acesta —■ am solicitat bibliotecii recenzia romanului cu același titlu, care a fost popularizată în cadrul unei şezători literare. Aceasta a avut drept urmare solicitarea tuturor exemplarelor existente în bibliotecă şi aşteptarea cu interes a filmului care, o dată vizionat, a fost mult mai bine interes, iar discuţiile purtate ulterior au fost mai bine organizate şi, bineînţeles, eficiente. Şi multe lucruri bune s-ar mai putea spune dacă nu ar exista şi neglijenţe revoltătoare. Mai sunt încă, din nefericire, destule unităţi cinematografice săteşti unde munca cu filmul se face anevoios, rutinat, unde totul este lăsat pe umerii operatorului care, s-o spunem drept, nu este de cele mai multe ori decît un tehnician şi nu un educator. Cei răspunzători cu munca cultural-educativă de masă se mulţumesc să ştie că, oricum ar fi, la cămin să fie film ! Un exemplu elocvent îl constituie ramura respectivă la Holboca. Rulează filmul după program ? Rulează! Vine lumea la spectacole? Vine! Trebuie s-o spunem deschis că nu este suficient. De altfel, discutînd cu directorul căminului cultural, Constantin Dăscăliţa, am constatat că în planul de muncă nici nu se pomeneşte de film. Programarea filmelor depinde de operatorul Ion Sanciuc, care preferă filme poliţiste, de acţiune, producţii siropoase, în general filme comerciale care-i asigură succesul de casă şi implicit realizarea planului. Că operatorul are trecere la întreprinderea cinematografică şi obţine filme în afara celor programate, este un lucru cunoscut, dar de aspectul educativ al difuzării filmelor după gustul şi preferinţa lui Ion Sanciuc, ne îndoim. Un alt aspect, ieşit din comun, după părerea noastră, este activitatea în satele componente ale comunei, sate ce nu dispun de unităţi cinematografice, unde difuzarea filmului se face după o planificare pe cît de ridicolă, pe atît de dăunătoare. Inventivul operator şi-a programat un turneu foarte original, nemaiintîlnit in „analele" cinematografiei rurale! Iată în ce constă acest turneu: satul şi luna. Intr-o lună la Orzeni, în alta la Valea Lungă, apoi la Ruseni ş.a.m.d. In acest fel omul trebuie să aştepte cinci luni de zile pînă să vadă un film, să aştepte sorocul pînă cînd „caravana lui Sanciuc” străbate lent şi comod toate cele , patru sate. Cu totul curioasă şi , originală ne apare afirmaţia directorului de cămin care ne spune că, din acest circuit, satul Dancu a fost exclus. Nu vor dăncenii film? Ba, da! Dar de ce să se deranjeze operatorul cînd sătenii din Dancu, fiind în LA SATE „coasta Iaşului” se pot deplasa în oraş pentru o vizionare ? Aşa că de ani de zile, la Dancu nu rulează filme. Că sunt unii tineri care se deplasează la oraş, este adevărat, dar ce putem spune despre ţăranii cooperatori, despre cei vîrstnici, despre femeile cu copii mici, care după o zi de lucru, numai de o deplasare la Iaşi pentru film nu se arde ? Ca şi cele pozitive, exemplele negative ar putea continua aşa cum continuă să se impună cu necesitate prezenţa mai activă a specialiştilor pe teren, prezenţă care să nu se rezume la vizite constatatoare, ci constructive, care să facă într-adevăr din cea de-a ViI-a artă un eficient mijloc de educaţie în lumea satelor. In Încheiere pot îi reliefate ctteva deziderate. Este de dorit ca în programarea filmelor să existe peste tot o concepţie tematică, astfel ca obiectivele educative nu numai să rezulte din totalitatea filmelor ce au rulat, ci să existe anticipat intr-un plan de perspectivă, pe diverse compartimente ale educaţiei: patriotismul şi educaţia moral-cetăţenească, concepţia ştiinţifică despre lume şi viaţă, comportamentul în societate etc. De asemenea, manifestările culturale, discuţiile purtate pe marginea filmelor nu trebuie să se rezume doar la un caracter didactic moralizator, ci să creeze acea atmosferă de deplină satisfacţie spirituală, de schimb de opinii privitoare la mesajul educativ, valoarea artistică, recepţionarea „limbajului" specific cinematografic etc. Iată citeva aspecte asupra cărora cei ce au menirea să transforme simpla vizionare într-un puternic mijloc de educaţie trebuie să mediteze profund şi să ia măsurile ce se impun. Ion RĂZEŞIel Cadru din filmul „Sub semnul lui Monte Cristo", care rulează la cinematografulVictoria din Iași. Un concurs al formaţiilor artistice de amatori Pe scena Casei de cultură a sindicatelor din Iaşi urmează să aibă loc, sîmbătă 25 iulie a.c., ora 19:30, un mare spectacol organizat In cadrul concursului „Faţă în faţă”, iniţiat de Consiliul judeţean al sindicatelor Iaşi In colaborare cu Comitetul judeţean pentru cultură şi artă şi Comitetul judeţean Iaşi al U.T.C. De această dată se confruntă pe aceeaşi scenă formaţiile artistice de amatori de la Uzina metalurgică şi Fabrica de confecţii. Desfăşurarea acestei competiţii a produs, prin pregătirea ei, un deosebit interes în mijlocul colectivelor respective. N. GRUNZU Lemnul stratificat i densificat . In cadrul Complexului de prelucrare a lemnului de la Gălăuţaş, s-au luat măsuri în vederea utilizării cit mai eficiente a masei lemnoase. Recent, a fost definitivat un studiu referitor la tehnologia de fabricaţie a unui produs cu largi utilizări In industria constructoare de maşini. Este vorba de lemnul stratificat-densificat, care prezintă o rezistenţă ®eşj®lcS degsebă» Ifi* cercările chimice şi fizice au pus în evidenţă faptul că acest produs este un bun înlocuitor de metal, fiind solicitat ca atare pentru confecţionarea unor mecanisme şi angrenaje realizate in industria constructoare de maşini. Specialiştii de la Gălăuţaş şi-au propus să furnizeze anual circa 100 mc de lemn stratificatdensificat. (Agerpres) mini la Mii. In mijlocul naturii gătită parcă şi ea de sărbătoare, a avut loc duminică, la Mirceşti, o atractivă manifestare cultural - sportivă organizată de forurile comunale în colaborare cu Comitetul judeţean pentru cultură şi artă. Cei care au venit să se intilnească cu sălii cîntecului şi jocului popular, nu au uitat să aducă încă un omagiu bardului de la Mirceşti. Aproape 2.000 de vizitatori au trecut pragul casei marelui poet. Apoi, oaspeţii Mirceştilor, împreună cu localnicii, s-au îndreptat către cîmpia din marginea satului, unde s-a pregătit un cadru sărbătoresc adecvat şi conform tradiţiilor. Aici a urmat un frumos program artistic susţinut de formaţiile artistice de amatori, solişti şi instrumentişti de muzică populară sau uşoară ale căminelor culturale din Mirceşti, Mogoşeşti , Siret şi Hălăuceşti. Programul, deschis de grupul vocal feminin al căminului cultural din Mogoşeşti, a continuat cu duetul Tatianei Ciobanu şi Valeriei Moşian care au interpretat melodiile „Păstrăvul" şi „Sala pe deal" culegind aplauzele a aproape 1.500 de spectatori. Formaţia de chitare de la căminul cultural din Hălăuceşti alcătuită din Ion Mihăică, Francisc Ciobanu, Ion Mazilu şi Mihai Hodoşcă, ocupantă a locului al II-lea la concursul judeţean al formaţiilor de amatori, a fost urmărită şi ascultată cu încîntare de numerosul public prezent. Cu un text bine ales şi în special cu titlul cit se poate de sugestiv „Mereu cu faţa la producţie“, brigada artistică din Hălăuceşti, pregătită de Cecilia Hodea, directoarea căminului cultural, a ţinut să amintească pe calea versului şi muzicii misiunea cooperatorilor de a nu pierde nici un moment în bătălia de stringere a recoltei. Soliştii Tereza Rachiteanu, Cezar Puiu şi Melu Blăjuţ şi-au dovedit măiestria şi talentul In interpretarea cltorva melodii populare care au făcut să răsune vaiea de cintec şi joc şi voie bună pînă seara tîrziu. In cursul aceleiaşi duminici, numeroşi iubitori ai sportului au asistat la competiţiile de pe terenul de fotbal unde s-au Întrecut echipele din Mogoşeşti şi Hălăuceşti cu pasiunea caracteristică încleştărilor sportive. < 2. L®PW SPORT Fotbal I.T.A. Paşcani în faţa unui dificil examen PAŞCANI (De la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului"). După cum se ştie, campioană judeţeană pentru sezonul fotbalistic 1969 — 1970 a fost declarată echipa I.T.A. Paşcani. Beneficiind de condiţii bune de pregătire, fiind sprijinită atît de conducerea Autobazei, cît şi de consiliul asociaţiei sportive, tînăra formaţie păşcăneană (antrenată, din retur, de Petre Bogdan) a reuşit să întreacă adversari valoroşi din judeţ, obţinînd dreptul să lupte pentru promovarea în divizia G. Fără a avea individualităţi marcante, echipa s-a bizuit pe tinereţea jucătorilor (media de virstă 22 de ani), pe omogenitate şi o mare dorinţă de victorie. Din 16 jocuri, I.T.A. Paşcani a cîştigat 9, a pierdut 2, celelalte 5 terminîndu-le la egalitate. Golaveraj : 57 — 21. In campionat, echipa a folosit următorii jucători: Renghel, Munteanu — portari, Curcă, Maxim, Acatrinel, Iile, Popa, Condurasche — fundaşi, Uioara, Florea, Vodă — mijlocaşi, Nazarie, Voroneanu, Preda, Ţuţu, Porăscu — înaintaşi. Peste câteva zile, I.T.A. Intră în locul luptei pentru promovarea In divizia C. Lotul se pregăteşte cu Intensitate, în afara antrenamentelor susţintnd şi jocuri de verificare (Victoria Roman, Foresta Fălticeni ş.a.). Întreaga formaţie este hotărltă să lupte cu toate forţele pentru a aduce oraşului Paşcani şi un loc In divizia C. In jocul de baraj, I.T.A. va Intîlni pe Recolta Săveni (campioana judeţului Botoşani) In zilele de 26 iulie la Paşcani şi 29 iulie la Săveni. Ii dorim succes deplin ! C. ENEA In fotografia de sus: lotul fotbaliştilor de la I.T.A. Paşcani. Clubul pionieresc „Cutezătorii“ lajjj perioada vacanţei, colectivul * clubului „Cutezătorii*, iniţiază drumeţii In împrejurimile Iaşului (Bîrnova, Repedea, Ciric, Breazu, Cerbăria Poeni etc.), unde pionierii au prilejul să cunoască frumuseţile naturii, să organizeze jocuri distractive, lomuri de tabără etc. Tabăra In corturi de la Repedeanu, profil cultural-artistic, ştiinţific, turistic şi tehnic, precum şi tabăra cu profil apicol de la Bucium — Birnovei dau posibilitatea copiilor ieşeni să-şi petreacă plăcut şi instructiv zile de neuitat in mijlocul naturii. Iubitorii de sport au la dispoziţie baze sportive cum sunt stadionul „23 August”, stadionul „Tineretului", hipodromul, poligonul de tir, ştrandul, sălile de la „Voinţa” şi C.S.M., precum şi terenurile sportive de la Casa pionierilor, de la liceele nr. 2, 3, 4, 8, ale şcolilor generale nr. 11 şi 23. La ştrand in cadrul acţiunii „Delfin 70" funcţionează grupe de învăţare a Înotului In perioadele 16—31 iulie, 1—15 şi 18—31 august pentru începători, precum şi de practicarea acestui sport pentru cei avansaţi. Lecţiile de înot sunt acordate in mod gratuit de către specialişti, înscrierile se fac la Începutul fiecărei perioade la sediul clubului de la Casa pionierilor sau la ştrand. Temerarii pionieri ai echipajului „Vînătorii lui Dragoş", deţinătorii trofeului „Busola de aur 1969”, vor escalada crestele masivelor Rarău şi Giumalău, în timp ce numeroşi alţi pionieri vor participa la excursii organizate de Casa pionierilor şi şcoli In zonele cele mai pitoreşti ale patriei In cadrul acţiunilor „Pionieri pe cărările patriei" şi „Căutătorii de comori". Prof. Marin ZVÂNCĂ corespondent Predarea literaturii la orele de limbi străine Introducerea studiului literaturii la orele de limbi străine in ultimele două clase ale liceului implică unele aspecte de ordin metodologic privind mai ales interpretarea textelor. Se ştie că Înţelegerea şi cunoaşterea creaţiilor literare depind In bună măsură de felul cum se realizează In clasă această interpretare, de interesul pe care profesorul ştie să-l stîrnească In rlndul elevilor. Uneori constatăm totuşi cu regret că unii elevi nu citesc operele scriitorilor clasici şi că In general nu le place literatura. Una dintre explicaţii trebuie căutată evident şi în stilul de muncă al profesorului. Fără doar şi poate că explicarea textelor este o activitate destul de dificilă. Unii profesori consideră că pentru Înţelegerea lor este necesar să se prezinte cu lux de amănunte biografia scriitorului, dar procedându-se astfel, adică acordând prea mult timp unor amănunte, se constată că explicarea operei studiate este realizată fugar, sau chiar neglijată, rolul elevilor fiind redus la o înregistrare mecanică și pasivă. In asemenea cazuri, textele literare sunt doar citite şi traduse, nu sunt interpretate, nu sunt comentate, iar conţinutul tematico-ideologic nu-i valorificat. Pentru ca interpretarea să devină interesantă şi atractivă, ea trebuie făcută in aşa fel incit prin intermediul lucrării să se descopere omul, scriitorul — rolul profesorului constind in a conduce munca elevilor pentru a-i ajuta să pătrundă în gîndirea scriitorului. Plăcerea de a descoperi personalitatea scriitorului transformă analiza intr-o activitate creatoare și atractivă. Reflectînd realitatea înconjurătoare, ideile şi concepţiile oamenilor de-a lungul veacurilor, toată gîndirea filozofică, politică, economică şi socială a unui popor, lucrările literare trebuie aprofundate pentru a descoperi bogăţia de sensuri ce o conţin. Conţinutul tematico-ideologic şi valoarea artistică a operelor determină rolul şi sarcinile interpretării textelor. Prin literatură, profesorul urmăreşte realizarea educaţiei intelectuale a elevilor, încearcă să reformeze trăsături de caracter, convingeri moral - politice etc. De aceea interpretarea textelor este necesară şi trebuie făcută cu competenţă, căci o operă greşit sau de iel explicată nu poate fi Înţeleasă de elevi. Studiul literaturii nu scuteşte Insă pe elevi de memorarea unor structuri care asigură o stăpinire mai sigură, o facilitate mai mare in folosirea limbii. Din acest punct de vedere este indicat să se introducă texte literare chiar in manualele claselor de începători. Ne referim la scurte poezii, la texte care să cuprindă modele structurale. Aici se impune observaţia că nu toţi profesorii sunt preocupaţi să îmbogăţească bagajul lexical al elevilor din clasele a Xl-a şi a XIl-a, pe de o parte, pentru că textele literare din manualele claselor respective sunt prea lungi şi timpul nu le permite s-o facă, pe de altă parte, pentru că există mentalitatea ca la lecţiile de literatură să se facă numai literatură. Subliniem ideea că profesorii de limbi străine sunt profesori de limbă chiar şi la clasele a Xl-a şi a XIl-a, că între predarea limbii şi predarea literaturii există o unitate dialectică. Studiul limbii prin literatură definitivează exprimarea care presupune nuanţe şi expresivitate. Studiul textelor originale ii introduce pe elevi intr-un univers stilistic deosebit, se arată noi valenţe ale limbii pe care o învaţă. De aceea comentariul lingvistic nu trebuie să se reducă numai la o enumerare a faptelor de limbă, ci trebuie să constituie o analiză stilistică şi sintactică. Pentru a uşura dialogul, autorii manualelor apelează la tablouri şi la gravuri. Manualele şcolare ar trebui însă să cuprindă texte cu un limbaj expresiv oferind elevului o limbă model şi introducindu-l in mediul social - politic speciile poporului respectiv. La lecţiile de literatură este indicat să se folosească un bogat şi variat material didactic (opere In original, albume, fotomontaje, traduceri, studii critice etc.). In afară de demonstraţie, In desfăşurarea aceleiaşi lecţii, se pot folosi diferite modalităţi, ca citirea expresivă, exerciţiile de reproducere simplă pentru caracterizarea personajelor, compunerea, toate avind la bază observaţia. Conversindu-se despre text, se pot stabili scheme şi planuri ale conţinutului tematico-ideologic. Este cazul ca profesorii să folosească chiar şi la lecţiile de literatură mijloace audio-vizuale. Răspunzind de educaţia estetică şi umanistă a elevilor, profesorii trebuie să transforme interpretarea textelor literare intr-o intensă activitate intelectuală, care să ducă la dezvoltarea gindirii creatoare, la dezvoltarea vorbirii în limbile străine. De profesori va depinde faptul dacă elevii vor deprinde lectura in limbile străine care este atît de necesară pentru dezvoltarea simţului limbii studiate. Lectura dezvoltă nu numai simţul limbii, ci dialogul cu cartea, dezvoltă şi personalitatea elevului, rafinează emoţiile şi înnobilează năzuinţele şi visurile. Valeriu BENTA inspector şcolar Pe scurt • Astăzi, stadionul23 August* din Iași va găzdui Intllnirea de fotbal dintre divizionarele „A* Politehnica Iași și U. T. Arad, din cadrul ultimei etape a campionatului 1989—1970. Partida va începe la ora 17.30 și va f precedată de jocul dintre echipele de tineret—rezerve ale celor două cluburi. BUDAPESTA 21 (Agerpres) După consumarea a 9 runde, In turneul International feminin de șah de la Szarvas (Ungaria) conduce Kozlovskaia (U.R.S.S.) cu 8,5 puncte, urmată de Elisabeta Polihroniade (România) cu 6,5 puncte- Elena Juncu ocupă locul 7, cu 4 puncte. RIO DE JANEIR® 21 (Agerpres) Disputată timp de trei zile la Sao Paulo, întîlnirea de tenis pentru „Cupa Davis“ (finala zonei americane) dintre echipele Braziliei și Canadei s-a încheiat cu scorul de 3—2 In favoarea gazdelor. In urma acestei victorii tenismenii brazilieni s-au calificat pentru semifinala interzonală a competiţiei In care vor Intîlni echipa Spaniei. REYKJAVIK 21 (Agerpres) Intr-un meci amical international de fotbal, disputat la Reykjavik, echipa Islandei a întrecut cu scorul de 2—0 (0—0) reprezentativa Norvegiei. .MÜNCHEN 21 (Agerpres) Cu prilejul campionatelor de marş ale R.F. a Germaniei, desfăşurate la Eschborn, Peter Schuste a stabilit cea mai bună performanţă mondială a anului în proba de 50 km marş cu timpul de 4h 06' 28" 6/10. Fostul campion, Bernhard Nermich, s-a clasat pe locul trei cu 4h 09' 10" 2/10. VARSOVIA 21 (Agerpres) La Bytom. In cadrul „Gupei Rappan” la fotbal, echipa locală Polonia a învins cu scorul de 3—2 (2—1) formația vest-germană Rot — Weiss Essen. O mînă cealaltă (urmare din pag. 1) Ce sînt încă rezerve nevalorificate pentru diminuarea pierderilor din rebuturi ne-o confirmă înseși unele măsuri (destul de timide) inițiate în acest sens. Ele trebuie însă continuate cu perseverență. Printre ele amintim : instalarea unui cîntar pentru dozarea amestecului folosit în turnătorie ; efectuarea unor analize tehnice, în colaborare cu Institutul politehnic ieșean, şi a probelor de încercări mecanice la Uzina metalurgică. Pe linia economisirii consumului de metal poate fi consemnată preocuparea pentru perfecţionarea tehnologiei de fabricaţie a şaibei pivot fuzetă, care în prezent se obţine prin turnare în cochilă, spre deosebire de perioada anterioară cînd se realiza prin aşchiere. Este, deci, evident că atunci cînd se fac eforturi şi se iniţiază măsuri concrete, rezultatele bune nu întirzie să apară. După părerea noastră, aceste preocupări la uzina ieşeană se găsesc intr-un stadiu incipient, de suprafaţă, necuprinzînd toate laturile procesului de producţie în vederea obţinerii unui spor evident de producţie şi de eficienţă economică. Practica arată că nivelul eficacităţii producţiei poate creşte continuu numai cînd, în paralel cu valorificarea resurselor şi a posibilităţilor vizibile, se investighează straturile mai adinei ale activităţii economico-financiare, capabile să genereze o dinamizare a productivităţii muncii, a beneficiului şi, bineînţeles, a rentabilităţii. Pentru că, aşa cum arătam, pe de o adună, risipeşte parte uzina a obţinut economii la unele elemente ale preţului de cost, iar pe de altă parte, la altele, continuă să înregistreze pierderi nejustificabile, cu posibilităţi de înlăturare. Se cere o mai mare atenţie şi preocupare din partea comitetului de partid şi a comitetului de direcţie, care au datoria de a explora şi utiliza cu maximă eficienţă toate posibilităţile de reducere a consumurilor specifice, de închidere a oricărei supape de irosire a materiilor prime și materialelor. ore Radio laşi programul de seară P2 IULIE): 17.00 Buletin de ştirii 17.05 Estied#elleti 17.30 Actualitatea economică I 17.45 Solişti şi orchestre de muzică populară 18.00 Drumuri şi popasuri turisticei 18.20 La portativul undelor,, melodia prateratăi 19.00 Radiojurnali 19.15 Romanţe Interpretate de Ştefan Lăzărescu şi violonistul Ionel Bănuț 19.30 Săptămina muzicalăi 20.05 Melodicelur (reluare) I 21.00 Buletin de ştirii 21.05 Plete instrumentale i 21.20 Canţonete interpretate de Ion Stoiani 21.30 Cărţi, scriitori, opinii. Reportajul literar, un gen publicistic actual. La microfon Mircea Radu Iacoban 21.45 Valsuri şi tangouri celebre.. PROGRAMUL DE DIMINEAŢĂ (23 IULIE)18.00 Buletin de ştiri 16.05 Matineu muzicali 6.30 Actualitatea In agricultural 6.40 Bucurie, mundră floarei 7.00 Informaţii şi muzică. Televiziune 17.30 Fotbal* Transmisiuneare ternativă de la Iaşi şi Bucureştii Politehnica — U.T.A. şi Steaua— Crişuli 19.20 Păstorii — film folcloric I 19.30 Telejurnalul da seară 20.00 Telecinemateca : „Generaţia“, un film de Wajda I 21.35 Concert pe 707 străzii 22.00 Telejurnalul de noapte 22.30 Gala marilor interpreţi romăni. Radu Alduleicu» 23.00 Cele trei schimburi aleVarşoviei •— film docua menta** * 1 — r Cinematografe VICTORIA'1 .Sub semnul lu!1 Mont* Cristo", orele 1 9. 11.05« 14.451 18.50) 18.55, 21. REPUBLICA: ,24—25 nu sa Înapoiază“, orele: 9.05, 11.15, 15, 17, 19, 21.00 și la GRADINA „RIPA GALBENA", ora 20.30. CINEMATOGRAFUL DE ARTA .COPOU": „Jurnalul unei cameriste", orel* 9, 11, 15, 17, 19, 21. ARTA'J „învățătorul", orele: 9, 11,15 , 14.15, 16.30, 18.45, 21. GRADINĂ „POMUL VERDE", ,My fair lady", ora 20.30. CASA DE CULTURĂ „TATARAŞI": „Călugăriţa şi comisarul", orele: 16, 18, 20. NICOLINA: „Răzbunătorul", orele : 18, 18, 20. O. N. T. - Agenţia judeţeană de turism — Iaşi Agenţia Judeţeană de turism Iaşi a O.N.T." anunţă că pentru perioada 7—13 august a.c. amatorii frumuseţilor montane se pot înscrie la excursia organizată în masivul Făgăraş. Traseul excursiei este deosebit de interesant şi frumos. Transportul pînă In preajma munţilor se face cu trenul de unde se va merge mai jos pe potecile de munte stabilite în programul excursiei." Agenţia asigură transportul, cazarea şi cîte o cină în fiecare zi petrecută în munţi. Costul excursiei este de 350 lei pentru o persoană. înscrierile se fac pîină la data de 2 august a.c.. Timpul probabil Vremea se menţine în general frumoasă, dar va deveni instabilă, mai ales în cursul după-amiezii, cînd vor cădea averse de ploaie însoţite de descărcări electrice? Cerul va fi variabil, iar vîntul va sufla din vest, nord-vest. Temperatura aerului uşor variabilă. Minimele vor fi cuprinse între 12 şi 17 grade, iar maximele între 24 şi 29 grade. _ JOCURI PE PLAJA ORIZONTAL, 1’. Pictor francez, autorul pînzei „Femei pe plajă" — Cît cuprinzi marea cu ochii ) 2. Soarele pentru astenici ! — Din cînd în cînd ; 3. Plajă lîngă Veneţia — Se roşesc de fierbinţeală ; 4. Măsură chineză — Bun de leac la ghiol ; 5. Diminutiv calin — Unde se temarea cu cerul; Techirmasîntîlneş- 6. Căldură mare ! ; 7. La îndemîna însetaţilor, cu băuturi răcoritoare — Trece prin urechile acului ; 8. Nu se recomandă pe caniculă — Dialect francez; 9. Lacrima florilor (înv.) — Guri înfocate! ; 10. Limbă de pămint între două continente — Căldură tropicală (mase.). VERTICAL : 1. Vestită plajă americană — Prieten la plajă (pl.) ; 2. Ca valurile mării — Cum intri într-un ostrov ! ; 3. Afluent pe stingă al Tibrului — Gata să ia foc! ;• 4. Autorul poeziei „Cind priveşti oglinda mării" ; 5. Diminutiv feminin — Forţat ; 6. Ca un peşte ; 7. Element terapeutic la plajă — începutul anotimpului ; 8. Ca pielea .. . bronzatului — Cetate legendară; 9. Reprezentate printr-un evantai într-o mînă, o îngheţată în alta şi picioarele în unda mării (mase., pi.)) 10. Careuri, distracţie pentru toate sezoanele — Face apa băubilă. M. IORDA!