Flacăra Iaşului, august 1970 (Anul 26, nr. 7425-7449)
1970-08-01 / nr. 7425
FLACĂRA IAȘULUI PAGINA 2* Oare contractele se întocmesc doar ca să fie ? In cadirul unei anchete întreprinse nu de mult în rândul unei cooperative agricole, privind modul cum trebuie de acţionat pentru realizarea exemplară a veniturilor în bani planificate, ni s-a răspuns de către factorii de răspundere respectivi, că totul depinde de cantitatea şi calitatea producţiei marfă obţinută. Subscriem şi noi la această părere, adăugind doar la cele afirmate că simultan cu grija pentru obţinerea producţiei, trebuie să se acorde acelaşi interes, aceeaşi preocupare şi procesului de valorificare a produselor. E de la sine înţeles câte are în vedere acest aspect, Uimei, planificate ca venituri in planurile financiare, râmîn doar simple cifre perdle. Aşadar, pe lingă o producţie mare de bună calitate, o valorificare cit mai superioară a fiecărui produs, în mod ritmic şi organizat, având ca talon principal de execuţie, prevederile contractelor încheiate de cooperativă cu diferiţi beneficiari. Fără contracte, valorificarea producţiei ar fi incertă - ne spune pe bună dreptate Ing. C. Viţolanu, preşedintele cooperativei agricole din Ciurea. Punlnd de acord producţia cu graficul de livrare anexat la contract, cooperativa aceasta a reuşit la ferma sa de porţi să realise?* obligaţiile asumate pe semestrul I In procent de 106.1i la sută. Grija pentru realizarea sarcinilor contractuale s-a soldat cu bun* realizări pe semestrul I şi la C.A.P. Şi pate privind livrarea cărnii de porc, iar la laptele de vacă, o notă bună o merită, printre altele, fermele specializate ale cooperativelor Româneţii şi Ţigănaşi. Desigur, la amintitele exemple , mai pot adăuga şi altele, dar, considerăm că ar fi o greşeală ca la umbra lor, să stăm pasivi, apreciind că valorificarea producţiei merge corespunificor In tot judeţul nostru, că totul e In regulă, doar cu mici excepţii. O serie de cazuri Infinite pe teren ne dovedesc că in problema modului de finalizare e producţiei In bani, există încă serioase carenţe, care apasă volos asupra balanţelor economice ale unor cooperativa agricola. Nn pretutindeni se urmăreşte atentul calificat de către preşedinţi, contabili şefi, fermieri şi economist de fermă, procesul de valorificare a producţiei de carne şi lapte, legume etc., din care cauză produsele respective n-au întotdeauna calitatea corespunzătoare. In toate aceste cazuri, se înțelege că beneficiarii plătesc prețuri inferioare. La C.A.P. Leţ. cam, de exemplu, smîntîna a fost livrata mult timp beneficiarului, fără analiza prealabilă a specialistului, operaţiune care în mod firesc trebuia sa constituie certificatul de garanţie a transportului. La o livrare masivă, ctteva procente de grăsime în minus, sunt egale cu o pagubă de zeci de mii lei. Aceasta nu contează oare pentru C.A.P. Leţcani ? La ferma C.A.P. Uricani, din cauza lipsei unor materiale adecvate, laptele livrat conţine uneori importante procente de impurităţi, iar multe părţi, densitatea lasă foarte mult de dorit şi în asemenea cazuri, beneficiarul aplică penalizări. Mai există şi agura Impar- CUMŞl RESPECTA OBLIGAŢIILE C.A.P.-URILE Şl UNITĂŢILE CE AU RELAŢII CU ACESTEA tante cantităţi de lină ţl pieli* cele nelivrate, deprecierea calitativă a acestora aduclnd prejudicii economice unităţilor In cauză. Nelotizarea la timp a animalelor pentru carne, tn vederea furajării lor corespunzătoare şi, în final, a aducerii calităţii lor la prevederile de stos a produs decalări de ritm neadmisibile faţă de eşalonarea iniţială făcută In grafire. Deficitare la capitolul disciplinei contractuale se dovedesc şi unele întreprinderi de valorificare a produselor agricole. Cîteva exemple , pentru preluarea operativă a laptelui și derivatelor lui, tovgrafii de la întreprinderea de Industrializare a laptelui nu depun toate eforturile cuvenite. De mai bine de o lună de zile, C.A.P. Butea transportă, laptek, contractat Ig, punctul de preluare Strunga, cisternele beneficiarilor ocolind sistematic locul normal de recepţie, care trebuie să fie tabăra de vară sau ferma cooperativei. De asemenea, oamenii cooperativei ţigărili Ii pierd cite 8- 9 ora pe şi aşteptind la punctul Cirniceni cisterna beneficiarului pentru a putea preda laptele, iar la C.A.P. Tungujei, Inginerul șef, Adolf Jugaru, n-a reușit nici acum să convingă pe Gh. Bursuc, salariatul centrului de preluare din comună, cel obligat să facă analiza produsului in mod real si in formal, pentru a nu se păgubi nici cooperativa şi nici întreprinderea care îl plăteşte. Un alt exemplu tipic de ignorare a condiţiilor fundamentale pentru valorificarea produselor îl constituie modul de preluare a linii de către unităţile întreprinderii de contractare şi achiziţii pentru Industria uşoară -D.C.A., care contrar prevederilor aşteaptă ca produsul contractat să fie adus numai de către producători. In special pentru cooperativele îndepărtate sau cele care nu dispun de mijloace de transport suficiente, acest mod de relaţii comerciale ni se pare cu totul inadecvat. La cooperativa agricolă Bivolari, suntem martorii unei alte anomalii. Pentru respectarea contractului încheiat cu Fabrica de conserv* Burdujeni privind livrarea a 400 tone mazăre verde boabe, cooperativa a Insămințat 173 hectare cu această cultură. Preluarea produsului contractat stopează însă din ordinul beneficiarului la data de 9 iulie, din 400 tone livrîndu-se circa 34 tone. Restul ? După toate probabilităţile, obiectul contractului se va sfîrşi aici. Şi în acest caz culpa nerespectării cehelor contractuale revine, credem, beneficiarului, care în mod normal trebuie să acopere prejudiciul, prin plata daunelor și penalităţilor legale. Dar acest lucru trebuie fireşte bine demonstrat, organele un drept care se ocupă de respectarea ordinii și disciplinei contractuale, respectiv Arbitrajul de stat, avtnd nevoie de acte şi nu de vorbe. Şi in această chestiune se pare că tovarăşii de la Oficiul Juridic al U.J.C.A.P. n-au prea acţionat energic, lăsind cooperativa din Bivolari Insuficient ajutorată, cunoscind de la Arbitrajul de stat Interjudeţean că reclamarea drepturilor legale, după o perioadă de 11 luni, duce in mod automat la prescrierea oricăror pretenţii. In,concluzie, am vrea să rea-,minţim conducerilor de cooperative, tuturor întreprinderilor de contractare şi achiziţionare a produselor agricole, celor care răspund de problema valorificării la U.J.C.A.P. şi Direcţia agricolă că trebuie să se ocupe cit se poate de atent de respectarea prevederilor contractuale. Nici o încălcare nu trebuie îngăduită sub nici o formă, legea fiind lege şi pentru producători, dar şi pentru beneficiari. C. PAPAFIi Stadiile fizice avansate farmere din peg. I) ăia vorbeşte despre necesitatea unei organizări superioare a producţiei şi a muncii pe şantiere. Experienţa colectivului nostru a dovedit importanţa unei răzol.Vari cii mai adecvate a acestei probleme. Se cere o permanentă perfecţionare organizatorică, dar nu organizare de dragul organizării, di în funcţie de necesităţile concrete ale fiecărei etape a lucrărilor ; fiecare măsură luată trebuie să aibă justificare, eficientă. Şi pentru aceasta munca de şantier solicită multă iniţiativă, a pine la bază o profundă cunoaştere a meseriei şi a realităţilor şantierului. Astfel, la perioada ianuarie — aprilie — 1970, la lucrările de rezistenţă am lucrat in două schimburi, iar la cele de finisaj am Introdus lucrul în schimburi prelungite, am utilizat, in mod sistematic, execuţia lucrărilor în acord global. La capitolul iniţiative, trebuie să relevăm şi existenţa în cadrul şantierului a unui lot de instalaţii. Cînd toate lucrările de instalaţii erau executate de subantreprenori, întimpinam numeroase dificultăţi in ceea ce priveşte colaborarea. Sistemul actual de organizare ne permite o corelare mai bună a lucrărilor de construcţii cu cele de instalaţii la diferite faze, şi ca urmare, se evită spargerile, remedierile şi, de aici, risipa de manoperă şi materiale. O rezervă însemnată am găsit in utilizarea judicioasă a cadrelor tehnice. Cu excepţia şefului serviciului tehnic, toţi inginerii de care dispunem sunt pe şantier şi ne descurcăm foarte bine. La fiecare obiect, după complexitate, am repartizat un inginer sau un maistru cu responsabilităţi precise, căutînd în acelaşi timp să îmbinăm alt mai eficient pregătirea superioară cu cea medie. Ar fi 4* făcut şi unei* r*feriri la stilul nostru de muncă, a cărui trăsătură esenţială e evitare* şedinţelor şi mai ales a celor prelungite. Aceasta nu Înseamnă că nu analizăm sistematic stadiul lucrărilor, că nu luăm operativ măsuri de Îmbunătăţire a activităţii. La sfirşitul fiecărei zile de muncă, şefii de servicii şi Inginerii şefi adjuncţi se intîlnesc şi, in maximum jumătate de oră, fac observaţii asupra activităţii din acea zi şi adoptă măsuri pentru ziua următoare. Colaborarea cu beneficiarul, proipetantul şi subantreprenorui s-a dovedit in perioada de execuţie a montajelor şi definitivare a lucrărilor 1a etapa a Il-a U.F.S. de o importantă cu totul aparte. Intilnirile zilnice cu reprezentanţii acestora ne-au permis să acordăm de fiecara dată prioritate celor mai urgente lucrări. Pe teme de circulaţie di in luna iulie, datoriţii nerespectării regulilor de elraulaţie, s-au înregistrat pe teritoriul Judeţului Iaşi accidente, care au dus, în unele cazuri, la pierderi de vieţi omeneşti şi deteriorări de vehicule. Cu toate măsurile luate in ultima vreme pentru respectarea acestor forme de circulaţie pe drumurile publice, pentru Îmbunătăţirea semnalizării rutiere, unal sunt conducători de vehicule care ignoră legea, ajunglnd In situaţii nedorite. Iată cineva exemple: • Tlnărul eh. Vină (19 ani), din Cepleniţa, fiind pe bicicletă, a Încercat să depăşească un autovehicul ce staţiona, fără a se asigura in prealabil. Din sens opus venea un alt autovehicul. Biciclistul s-a ales cu un picior fracturat. • Fiind vorba despre neasigurarea la depăşire, vă relatăm despre un alt caz. Conducind autocisterna Jî-/s-135, proprietate aIndustriei laptelui'', șoferul Mihai Pepelea s-a angajat intr-o depășire, noaptea, lovind o motocicletă ca ataș care circula coreet din sens opus. El a Intrat cu autocisterna In șanț, dar In prea*»h ii labil l-a accidentat mortui pe motociclist. • Pe șoseaua Pd. Iloaiei — Tg. Frumos, circula autoturismul I-Is-3036. La un moment dat, acesta a virat la stingă direcţiei de mers, a retezat un arbore de pe marginea şoselei şi s-a oprit in cel de al doilea. Conducătorul auto Gh. Leborda şi doi membri ai familiei sale, aflaţi in autoturism, au suferit leziuni. Şi totul, din neatenţie ! • După cum se ştie, recentele modificări aduse legislaţiei rutiere In vigoare pun un accent deosebit pe starea tehnică a autovehiculelor. Din păcate, In unele unităţi, reviziile tehnice sunt făcute cu foarte multă superi loialitate şi aceasta poate avea urmări grave. Autobuzul 31-Is-1104, aparţinlnd Coloanei Hirlău a Autobazei nr. 4 Paşcani, circula plin cu călători pe şoseaua Nicolae Bălcescu — Hirlău. Şi o curbă, autobuzul a ieşit în g larg părţii carosabile, cu care ocazie au fost rănite grav ■ trei persoane (printre care şi şoferul Mihai Halsan).La anchetă, racordul flexibil al sistemului de frigare al unei roţi a fost găsit desprins din dispozitivul de fixare la longeron, ca urmare a unei vechi şi pronunţate uzuri. Culmea este că, conform actelor, autobuzului i se făcuse recent revizia tehnică I (şef de coloană I. Fodor). M. GRIGORIU (Rubrică redactată In colaborare cu Serviciul circulaţiei din I.M.J. Iaşi). Spirală. Foto! G. PAUL Agendă pionierească De la Consiliul fedetten al organizaţiei pionierilor ni se transmite că o formaţie orchestrală formată din 40 de elevi de la Şcoala generală din Dobrovăţ la care se asociază un grup de solişti vocali ţi Instrumentişti vor întreprinde un turneu artistic prin taberele pioniereşti din judeţul Braşov. Timp de două săptămâni micii soli ai artei populare moldoveneşti vor susţine concerte în faţa colegilor lor ce se recreează in tabere. * In tabăra pionierească de la Muncelul de Sus se desfăşoară o frumoasă activitate cultural-artistică şi sportivă, ne informează corespondentul nostru voluntar, prof. Gh. Anghelache. Astfel, formaţiile zortistice au prezentat la Merced 11 un program muzical-coregrafic, au vizitat Casa memorială ,Vasile Alecsandri" şi au făcut o atractivă excursie cu care prilej au vizitat Cetatea Neamţului şi mănăstirile din împrejurimi, adevărate comori ale artei arhitecturale şi picturale româneşti. De asemenea, a rămas vie în amintirea copiilor Casa memorială ,Ion Creangă" din Humuleşti. Irzii, de caniculă la Ciriș. Fetel stratulat coresp. Vecine cu terenurile (urmare din pag. 1) această unitate ? Dăm mai tatii cuvintul factorilor de răspundere cu care am stat de vorbă : — Ion Ungureanu, preşedintele cooperativei: Din 400 de hectare greu am recoltat 200 hectare şi treierat producţia de pe 90 hectare. Arăm cu trei tractoare. Am insăminţat 30 hectare cu culturi duble... — Petre Ionescu, secretarul comitetului comunal de partid. Recoltat 220 hectare şi treierat 80 hectare. La arat avem 5 tractoare. S-au insăminţat 20 hectare culturi duble... — Ing. Silviu Tomoroveanu: Potrivit celor comunicate Direcţiei agricole, avem recoltate 180 hectare, treierate 84 hectare, arat şi Insăminţat cu culturi duble 35 hectare... Neconcordanţa Intre cele relatate de toţi aceşti factori este vizibilă. Cine are dreptate, cine e cel mai bine Informat ? Greu de precizat. Un lucru Insă se pare că e clar: recoltările, arăturile şi insămlnţările merg oarecum in virtutea Inerţiei. La brigăzile de cîmp din satele Poiana de Sus şi Domniţei, oamenii stau degeaba, in timp ce suprafeţe mari de griu mai stat nerecoltate. — Şi-au fănuit porţia lor de lucru '-! ne explică justificativ preşedintele. I1 amintim tov. Ungureanu că la C.A.P. Ţiban a mai stat şi brigăzi restante la recoltare. Apoi, că o parte din forţele de muncă disponibile ar putea fi mobilizate la întreţinerea porumbului, eliberîndu-se astfel cele 2 tractoare pentru executarea de arături şi însămînţări, rămase aşa de mult în urmă. Cooperarea intre brigăzi şi echipe dintre cooperatori şi mecanizatori nu poate să aducă decit cîştig de recoltă. Dar pentru aceasta se cere un mai pronunţat spirit de iniţiativă, o organizare mai judicioasă a muncii fiecărei formaţiuni de lucru şi, bineînţeles, prezenţa tuturor factorilor de răspundere pe teren, la mijlocul cooperatorilor şi a mecanizatorilor. 25 de ani de la moartea lui Gh. Niculescu-Mizil Militant devotat al mişcării muncitoreşti revoluţionare din ţara noastră, Gh. Niculescu-Mizil, de la a cărui moarte se împlinesc 25 de ani, şi-a consacrat Întreaga sa viaţă nobilelor idealuri ale luptei pentru victoria socialismului la România. S-a născut la 25 noiembrie 1886 în comuna Mizil, judeţul Buzău, într-o casă de oameni săraci. Fiind obligat să dea piept cu viaţa de la cea mai fragedă vârstă, va munci din greu şi se va instrui continuu printr-un permanent efort şi o neobosită dorinţă de autodepăşire. Nimic deosebit de semnalat In biografia sa, asemănătoare cu a multor tineri, plnă In anul 1907, clnd înţelegerea cauzelor răscoalelor ţărăneşti l-au apropiat de mişcarea muncitorească, căreia 11 va rămlne credincios In tot cursul vieţii sale. Un moment semnificativ pentru evoluţia sa viitoare l-a constituit venirea in Bucureşti, în anul 1910, după efectuarea stagiului militar. Contactul cu fruntaşii mişcării muncitoreşti din România, problemele noi, apărute în anii care au urmat reconstituirii Partidului Social-Democrat şi care au fost pregătit proletariatul ieşean pentru greva generală din toamna anului 1920. Dind dovadă de o deosebită tărie de caracter, de o profundă înţelegere a elementelor noi intervenite după război, fiind adeptul hotărît al liniei consecvent revoluţionare in mişcarea muncitorească din România, Gh. Niculescu-Mizil a primit sarcina de a se ocupa de organizarea proletariatului care muncea la domeniul transporturilor. Calitatea de secretar al Uniunii de transport cu sediul la Galaţi (pe care o deţinuse anterior neuitatul Ştefan Gheorghiu) a fost îndeplinită de Gh. Niculescu-Mizil cu o deosebită pasiune. Referindu-se la contribuţia pe care a adus-o Gh. Niculescu- Mizil la organizarea marilor întruniri muncitoreşti din Galaţi, ziarul „Nădejdea" sublinia: „Muncitorii gălăţeni organizaţi în jurul steagului roşu au afirmat cu tărie puterea pe care o reprezintă in lupta pentru cucerirea puterii politice și transformarea societății burgheze In societate socialistă" („Nădejdea" din 4 mai 1920). După greva generală din octombrie 1920, Gh. Niculescuu- Evocăm totodată premergători primului război mondial, i-au prilejuit lui Gh. Niculescu-Mizil o afirmare tot mai puternică, bazată pe calităţile sale certe, dublate în persoana sa de o dirzenie deosebită şi o Încredere nelimitată la victoria cauzei clasei muncitoare. Printre alte acţiuni la care a participat in acest timp, este notabil aportul adus de el la lupta susţinută ce o desfăşura mişcarea muncitorească din România Împotriva aşa-zisei legislaţii muncitoreşti. Avînd o deosebită importanţă socială şi politică, lupta împotriva legislaţiei capitaliste a muncii i-a dat posibilitatea să acumuleze noi cunoştinţe, să capete experienţă, afirmîndu-se ca un tînăr cu perspectivă în mişcarea noastră muncitorească. Ca o preţuire a activităţii sale, este ales delegat la Congresul al II-lea al Partidului Social-Democrat unde s-a impus printr-o serie de Intervenţii apreciate ca deosebit de judicioase. ^ Gh. Niculescu-Mizil a luat parte la eroicele bătălii purtate de armata română In vara anului 1917 Impotriva imperialismului german, pe frontul din Moldova. Apoi, In cursul anului 1918, desfășoară o deosebită activitate în rîndul maselor muncitoare din Iaşi, unde s-a aflat plnă la Întoarcerea sa in Capitală. Prezenţa sa în oraşul nostru este atestată de unele mărturii arhivistice, ca şi de numeroasele relatări pe care le găsim în presa vremii, împreună cu fraţii Tănase, dr. L. Ghelerter, I. C. Frimu venit din Bucureşti şi cu alte elemente aflate în fruntea mişcării muncitoreşti din oraşul Iaşi, Gh. Niculescu-Mizil a participat la consfătuirile desfăşurate la sediul socialist din actuala stradă Max Vexter, unul din cele mai prestigioase locuri ale Iaşului revoluţionar din perioada dintre cele două războaie, organizind numeroase acţiuni revendicative care au Mizil va milita neabătut pentru imediata făurire a partidului comunist, luind parte activă la pregătirea ideologică şi organizatorică a Congresului prin participarea la redactarea documentelor, dezbaterea acestora la secţiuni, precum şi la numeroase adunări unde au fost aleşi delegaţi pentru congres. Gh. Niculescu-Mizil a participat la Congresul I al P.C.R. din mai 1921, alături de alţi militanţi ai mişcării noastre muncitoreşti, fiind apoi prezent de-a lungul anilor la numeroase acţiuni organizate departid. Implicat alături de alţi comunişti în procesul din Dealul Spirii, Gh. Niculescu-Mizil va dovedi şi cu această ocazie curajul şi principialitatea care-l caracterizau. Alături de ceilalţi „acuzaţi", el a făcut un aspru rechizitoriu regimului burghez, demascind politica antipopulară a claselor dominante din România. In anii care au urmat, Gh. Niculescu-Mizil a îndeplinit numeroase munci in aparatul de partid. Dupălegalizarea P.C.R., Gh. Niculescu-Mizil a continuat activitatea sa revoluţionară, locuinţa sa a devenit casă conspirativă a partidului, el îndeplinind numeroase sarcini trasate de partid pe drumul erele care a dus la insurecţia armată din august 1944. Avînd fericirea de a vedea zorile realizărilor visului căruia şi-a închinat întreaga sa viaţă, Gh. Niculescu-Mizil moare în august 1945 cu conştiinţa că drumul existenţei sale a fost bine ales Cauza pentru care a luptat Gh. Niculescu-Mizil, asemenea altor militanţi revoluţionari, a învins în România. Evocarea în zilele noastre a acestor fapte constituie un imbold la lupta pe care o desfășoară poporul român, sub conducerea P.C R., pentru înflorirea continuă a patriei noastre socialiste. L. EŞANU Ce este şi ce-ar putea fi duminica la căminele culturale ! (urmare din pag 1) - Noi nu avem nevoie de nimic. Ce oferiţi in schimb cooperatoarelor şi tinerilor care aşteaptă totuşi o modalitate de a-şi petrece timpul liber. - Păi, nu joacă mingea ? » E suficient ? Şi ca să joace mingea pe cîmp e nevoie de cămin cultural ? Tovarăşele prezente aici au trecut de virsta jocului cu mingea. - Pentru ele trebuia să funcţioneze televizorul şi să audieze o conferinţă, dar profesorul Iosif Minea, care răspunde de această acţiune, nu ştiu unde este plecat. Deci... - Totuşi, ce faceţi astăzi ? - Avem o repetiţie la piesa de teatru, zise ea, făciid discret cu ochiul unui tînăr rezemat în pragul uşii. Nu-i aşa ? Şi aici, la Erbiceni, am întilnit grupuri de tineri şi vîrstnici plictisindu-se pe uliţele satului- Le-am dat şi lor dreptate. Tocmai cînd speranţa noastră de a găsi un cămin cu activitate duminicală rodnică - era în pragul eşuării - Bălţaţii ne-au oferit o revelaţie. Deşi directorul căminului Dionisie , Manda nu se afla acolo - fiind ocupat cu rezolvarea unor treburi obşteşti, sala era aproape plină, iar acţiunile culturale erau in toi. Am discutat cu învăţătorul Constantin Huplescu şi cu un grup de tineri şi vîrstnici printre care Petre Ciobanu, Radu Dorofte, Chiriachiţa Boambă, Maria Ciobanu, Ion Silică şi Eugen Florea. Aceştia se declară mulţumiţi de felul în care îşi petrec timpul liber. In duminica respectivă au vizionat emisiuni la televizor, filmele „Bănuiala" şi „Tinereţe fără bătrîneţe", în timp ce într-o sală imengjată pentru club se juca şah, remi şi table. Un alt grup de săteni răsfoiau ultimele ziare şi reviste puse la dispoziţie de Iuliana Boambă, bibliotecara comunala. De asemenea, Constantin Hudescu a venit cu formaţiile artistice de la Mădîrjeşti pentru a susţine la centrul de comună o serbare ce cuprinde o suită de dansuri folclorice locale, paruri, recitări, piesa de teatru „Bărbatul cu două neveste1", scenetele „Linguriţa în borcan" şi „Frizeria comică". De succes s-a bucurat şi brigada artistică care a prezentat textul, sugestiv intitulat „Parada cifrelor“ inspirat din viaţa satului. Am aflat apoi că după-amiază au loc întreceri sportive, iar seara tinerii vor putea dansa cîteva ore. Deci, iată că se poate face ceva pe placul oamenilor. De ce doar la Bălţaţi şi nu peste tot ? Să fie cumva căminele din Erbiceni şi Podu-Iloaiei cenuşăresele uitate ale Comitetului judeţean pentru cultură şi artă şi ale Casei creaţiei populare ? N-ar fi cazul să fie îndrumate mai atent aceste unităţi culturale şi dacă nici după aceea nu se vor vedea, rezultatele aşteptate să se adopte măsurile cele mai potrivite ? N-ar putea fi peste tot ca la Bălţaţi ? Noi credem că da, cu condiţia unui plus de simţ al răspunderii. In de 24 ore Radio laşi Programul de teară (1 august) I 17.00 BuliţiA da ştiri, I 17.05 Hstrada vitai I 17 30 DOlog cu ascultători! * 17.45 Nafta®»*« *or" clorics 1 18.00 Radioanchetta noastră I 18.20 Univers muzical-revistă radiofonică de varietăţi I 18.00 Radiojurnal I 19.15 Amintiri, smintiri (romanţe) » 19.30 Teatru scurt ,Porţistul A da lost Vlfla- Arii din opereta l 30 30 Compozitori moldoveni din trecut ţi de azi i 20.50 Zece minute cu Nicolae Suciu I 21.00 Buletin de ştiri ţ 21.05 Invitaţie la dans i 21.30 Arte plastice» 21.40 Invitaţie la dans (continuare). Programul de dimineaţă 11 august) 7.00 Butatia de, ştiri» 7.00 Matineu muzical » 7.30 Satul românesc contemporan » 7.50 Asta-i hora horelor » 8.00 Buletin de ştiri , 8.05 Raliul melodiilor» 7.30 Cutezătorii, Televiziune 15.00 Campionatele mondiale de caiac-canoa. Transmisiune directă de la Copenhaga» 17.10 Emisiune în limba germană» 18.15 Buni seara, fete I Bună seara, băieţi I» 19.20 1001 dasari — «misiune pentru cei micii 19.30 Telejurnalul de seară» 19.50 Aspecte da la Mamnamovlada internaţională de box. 20.10 Tele-enciclopedia» 21.10 Film serial .Incoruptibilii* (I) » 22.10 Parodii muzical«. .Afacerea din strada Lourcine" de Eugene Laibich*. Parodia muzicală de Octavian Sava» 23.15 „Revistei® săptăiplnii" de: Nicolae Popespui 23.35 Telejgraţiul de noapte. Cinematografe VICTORIA i .Dreptul de a îl naşte", orele: 9» 11.20, 14. 10 20, 18.40 , 21. REPUBLICA : „Afurisitul de bunici, orele: 9. 11-10» 14.30 , 16.40 , 18.50 , 21 şi la grădina .RIPA GALBENA“, ora 20 Cinematograful de artă CQPQU : „Stan şi Bran contrabandişti*.. .Stan şi Bran In ghearele geloziei*, orele : 9 » îl » li ; 1? ; 19 , 21. ARTA : „Adio Texas“, orele : 9,15 , 11,15 ; 15 , 17 , 19 , 21. Grădina „POMUL VERDE*. .Bănuiala“, ora 20.30. Casa de cultură TATARASI : Program de filme pentru copii și tineret, ora 10. „Mireasa era în negru", orele : 16 , 18 , 20. NICOTINĂ : „Iubita lui Qramuma“, cinemascop. Casa da cultură a sindicatelor La ora 20.00, în sala de spectacole a Casei de cultură a sindicatelor, ansamblul folcloric „Plaiurile Moldovei“ al Casei cta cultură, premiat la Festivalul internaţional de la Seghedin (Ungaria — 1970), va prezenta un spectacol intitulat „Rilmuri româneşti“.Programul este cel prezentat la concurs). O. N. T. - Agenţia judeţeană de turism — Iaşi Agenţia Judeţeană de turism Iaşi a O.N.T. anunţă că pentru satisfacerea solicitanţilor ce n-au mai putut obţine locuri la excursiile din nordul Moldovei şi de la Lacul Roşu pentru zilele de 1—2 august şi respectiv 4—5 august a.c., se organizează excursii, pe aceleaşi trasee, transportul făcându-se cu autocarul, astfel : Iaşi — Lacul Roşu — mănăstirile de la Tg. Neamţ, în zilele de 5—6 august, la preţul de 150 lei pentru o persoană. Iaşi — mănăstirile din Bucovina — Ipoteşti — Mirceşti în zilele de 8—9 august, la preţul de 170 lei pentru o persoană. Pentru asigurarea locurilor dorite trebuie să se facă înscrieri pînă la data de 4 august. La excursia de pe traseul Iaşi — Braşov — Curtea de Argeş — Valea Oltului — Sibiu — Tg. Mureş — Cheile Bicazului — Piatra Neamţ — Iaşi, care va avea loc la zilele de 7, 8 şi 9 august, la preţul de 380 lei, se mai primesc inscrierii numai până în ziua de 5 august. Loto la tragerea Loto din 31 iulie 1970, au fost extrase următoarele numere : EXTRAGEREA I : 9 20 19 50 51 63 12 60 Fond de premii lei 437 fital EXTRAGEREA A IT:A : 47 66 53 70 80 38 62 Fond de premii lei 407.325 Timpul probabil Vremea se menține frumoasă sicălrturoas^ pu perui variabil. Vintul va sufla slab la potrivit din sectorul vest — nord-vest. Temperatura se menține ridicată. Minimele vor fi cuprinse Intre 15—20 grade, iar maximei« ÎRtfs 27—32 grácia