Flacăra Iaşului, septembrie 1970 (Anul 26, nr. 7450-7475)
1970-09-19 / nr. 7466
ASH XXI! Nr. 7466 SfnBaiA 19 SEPTEMBRIE 1970 ! PAGINI 1U BAN! Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU ÎN JUDEŢUL MUREŞ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, a făcut în după-amiaza zilei de vineri o vizită de lucru in judeţul Mureş. Secretarul general al partidului a fost însoţit de tovarăşii Iosif Banc, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, şi Vasile Patilineţ, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. La plecarea din Capitală, pe aeroportul Băneasa, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători de partid şi de stat au fost salutaţi de tovarăşii Emil Bodnaraş, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Ilie Verdeţ, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Vasile Vîlcu, Petre Blajovici, Mihai Gere, Ion Iliescu şi Ion Ioniţă. Sînt numai patru luni de cînd tovarăşul Nicolae Ceauşescu se afla in mijlocul oamenilor muncii de pe meleagurile mureşene. Era în perioada in care apele Mureşului şi Tîrnavei, crescute dincolo de limita oricărei închipuiri, se revărsau sălbatic, distrugînd aşezări omeneşti, căi de comunicaţii, importante obiective economice. Prezenţa în mijlocul cetăţenilor a conducătorului partidului şi statului a avut efecte tonifiante inestimabile, cuvintele de îmbărbătare, îndemnurile şi indicaţiile practice ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu mobilizînd energiile, dînd încredere şi putere. Vizita în judeţ începe cu însăşi frumoasa şi vechea cetate a chimiei, combinatul din Tîrnăveni. La intrarea în întreprindere, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători de partid şi de stat sunt salutaţi de adjunctul ministrului industriei chimice, Ştefan Kiss, de colectivul de conducere al combinatului. Sute de chimişti aplaudă îndelung pe oaspeţi. Din rîndul lor se desprinde un grup de tineri care dăruiesc — semn de dragoste şi stimă — frumoase buchete de flori. Directorul general al Grupului industrial de chimie Tîrnăveni, inginerul Bujor Roşca, informează pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu că prin eforturile eroice a mii de oameni, în luna iulie au intrat în circuitul productiv ultimele instalaţii ale acestei unităţi, întreprinderea cea mai grav afectată din judeţ de inundaţii. Pierderile au fost mari, însă prin muncă perseverentă, încordată, continuă au fost realizate încă la sfîrşitul lunii iulie sarcinile de plan ale actualului cincinal. Combinatul lucrează în prezent cu întreaga capacitate proiectată, iar în unele secţii, datorită modernizării introduse o dată cu repunerea în funcţiune a instalaţiilor şi proceselor tehnologice, se realizează o producţie mai mare decit înainte de calamităţi. Aceasta creează posibilitatea ca pînă la sfîrşitul anului chimiştii de aici să obţină o producţie suplimentară de circa 10 milioane lei. Se vizitează cuptoarele de carbid — principalul produs al combinatului. La cuptorul nr. 6 — noul obiectiv al combinatului aflat in construcţie — se face un scurt popas. Oaspeţii sunt informaţi că această lucrare se desfăşoară conform graficelor la zi, ea urmînd, conform angajamentului constructorilor, să fie pusă în funcţiune cu o lună mai devreme. Noul cuptor va mări producţia de carbid a combinatului cu 82 000 tone anual. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu adresează colectivului Combinatului chimic din Tîrnăveni calde felicitări pentru spiritul de abnegaţie de care dă dovadă în rezolvarea sarcinilor prezente şi de viitor ale acestei mari întreprinderi. Colectivul de conducere al combinatului, muncitorii se angajează să nu precupeţească nici un efort pentru ca obiectivele ce le revin în cadrul noului plan cincinal să fie îndeplinite exemplar. La plecarea din Tîrnăveni, locuitorii oraşului aduc mulţumirile lor călduroase conducerii partidului şi statului pentru grija şi ajutorul acordat în zilele de grea Încercare din luna mai, pentru ştergerea rănilor pricinuite de inundaţii şi revenirea la normal a vieţii în toate compartimentele eL Se aud urări în cinstea Partidului Comunist Român, se scandează cu căldură „P.G.R. — Ceauşescu, Ceauşescu — P.C.R.*. De la Tîrnăveni, oaspeţii s-au îndreptat spre îngrăşătoria de bovine aparţinînd întreprinderii agricole de stat din Iernut. Aici, în faţa unor planşe se prezintă date cu privire la baza materială a complexului, organizarea producţiei, realizările obţinute. In cursul vizitei se dau informaţii detaliate asupra capacităţii de adăpostire a complexului (8 400 locuri), asupra tehnologiei care permite ca în cursul unui an de producţie să se obţină 9.600 viţei îngrăşaţi precoce de la greutatea de 45 kg pînă la 350 kg, în timp Ce l, maximum 300 zile. Specialiştii complexului prezintă, de asemenea, ca pe o realizare importantă, dotarea cu utilaje de concepţie şi fabricaţie exclusiv românească, adoptarea unor soluţii originale care au permis obţinerea unor economii considerabile. Tovarăşul Ceauşescu apreciază eforturile depuse de specialişti, eficienţa unora dintre soluţiile adoptate şi recomandă ca în extinderea întreprinderilor de felul celor de la Iernut să se aibă în vedere realizarea treptată a construcţiilor în funcţie de posibilităţile materiale şi financiare. De asemenea, pornind de la experienţa existentă în alte judeţe ale ţării, printre care judeţul Argeş, privind colaborarea între întreprinderile agricole de stat şi cele cooperatiste, recomandă să se folosească toate mijloacele pentru ca această colaborare să fie cît mai rodnică, să ducă la creşterea producţiei animaliere, la satisfacerea tot mai bună a cerinţelor populaţiei, la cointeresarea ţăranilor cooperatori. De o parte şi de alta a şoselei se întind lanuri de porumb. La intrarea în comuna Ogra, şi apoi la hotarul comunei Ungheni, se fac scurte popasuri. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu intră în lanurile de porumb, discută cu specialiştii despre perspectivele recoltei. Pe tot parcursul drumului, mii şi mii de locuitori ■— români şi maghiari — au ieşit să salute pe secretarul general al partidului. Ei flutură steguleţe, buchete de flori. Desprindem din mulţimea imaginilor, care exprimă bucuria, stima locuitorilor acestor meleaguri pentru partid, pentru secretarul său general, una deosebit de semnificativă: un grup de tineri elevi ai şcolii din localitate scrisese pe o mare pancartă cuvintele „Ceauşescu — viitorul". Ele sintetizează minunat încrederea poporului, tineretului patriei, în cel care, în fruntea conducerii partidului, militează cu neobosită dăruire pentru ca luminosul țel, mărețul program adoptat pentru înflorirea continuă a patriei socialiste, să se realizeze pe deplin. Aici, la intrarea în oraş, mii de cetăţeni fac secretarului general al partidului o emoţionantă primire. Tovarăşul Vasile Rus, prim-secretar al Comitetului municipal de partid Tg. Mureş, adresează o urare de bun venit. Zeci de tineri şi tinere oferă buchete de flori. O fanfară intonează Imnul de stat. Garda de onoare, formată din militari, membri ai gărzilor patriotice şi tineri din detaşamentele de pregătire militară, prezintă onorul. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu trece în revistă garda de onoare. Din mulţime se aud puternice urale şi ovaţii: .P.C.R., Ceauşescu", „Ceauşescu şi poporul". Oaspeţii vizitează în continuare întreprinderea „Metalotehnica", unitate profilată pentru construcţia de maşini destinate sectoarelor de tricotaje şi confecţii. Pe parcurs, oaspeţii sunt informaţi că această unitate a cunoscut o dezvoltare considerabilă în actualul plan cincinal, volumul producţiei globale sporind de 25 de ori; ea realizează în prezent 47 tipodimensiuni de utilaje pentru tricotaje şi confecţii, multe din acestea concepute de specialiştii întreprinderii, în hala de montaj general, conducătorii de partid şi de stat se întreţin cu proiectanţii întreprinderii asupra caracteristicilor tehnice ale unor maşini. Este apreciată invenţia Inginerului Filep Emod datorită căreia, cu ajutorul unui aparat special, se determină temperatura caracteristică a oţelurilor folosite în construcţia utilajelor pentru industria textilă. Tot aici, oaspeţilor li se prezintă cîteva din utilajele realizate de Întreprindere şi care urmează a fi prezentate la apropiatul tîrg internaţional de la Bucureşti. De asemenea, sunt prezentate unele produse realizate de elevi ai şcolii profesionale care funcţionează pe lingă întreprindere. Tovarăşul Ceauşescu recomandă ca în procesul de învăţămînt să se pună un mai mare accent pe însuşirea meseriei, pe probleme tehnice, să se înlăture paralelismele rezultate din copierea profilului şcolii de cultură generală. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu se interesează despre modalităţile de cooperare dintre întreprinderi şi măsurile luate pentru specializarea lor, subliniind importanţa acestor măsuri pentru creşterea productivităţii muncii, perfecţionarea producţiei şi sporirea calităţii produselor. Gazdele informează că uzina va cunoaşte în anii următori o nouă dezvoltare atît în ce priveşte volumul producţiei, cît şi diversificarea produselor. Se află în curs de construcţie o nouă hală de montaj cu o suprafaţă de 5 800 m.p. care va permite fabricarea unor noi maşini şi utilaje necesare unităţilor industriei textile din ţara noastră. Secretarul general al partidului apreciază pozitiv eforturile depuse de colectivul uzinei, felicită călduros pa muncitorii şi specialiştii de aici pentru realizările obţinute, adresează celor prezenţi urări de sănătate şi noi succese. Ultima unitate vizitată ieri în judeţul Mureş a fost Complexul de selecţie şi testare pentru porcine al întreprinderii agricole de stat din comuna Goroeşti. Această unitate este creată în scopul creşterii unor animale de elită necesare sporirii efectivului de porcine de rasă superioară, atît în unităţile agricole de stat cit şi în cele cooperatiste. In faţa unor grafice de producţie, directorul complexului, ing. Ion Lupu, informează pe oaspeţi că această întreprindere, în care ştiinţa se împleteşte la modul cel mai strîns cu interesele producţiei, are o capacitate de 26.000 de capete şi livrează anual unităţilor de specialitate din ţară 3 000 de vieruşi şi 7.000 de scrofiţe pentru reproducţie din cele mai bune rase. Se relevă, de asemenea, experienţa căpătată de această unitate în îngrăşarea animalelor prin cele mai modeme procedee. In continuare, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători de partid şi de stat vizitează cîteva hale ale complexului, primind pe parcurs explicaţii cu privire la procedeele tehnologice folosite, la rezultatele cercetărilor ştiinţifice, precum şi la perspectivele de dezvoltare ale complexului. In încheierea vizitei, secretarul general al partidului recomandă să se ia toate măsurile pentru a se realiza integral investiţiile alocate dezvoltării acestui sector atît de important, pentru a se generaliza experienţa bună existentă în această unitate şi a se face totul în vederea amplificării ei, adresează totodată felicitări specialiştilor complexului pentru rezultatele obţinute, urîndu-le ca, prin intensificarea eforturilor întregului colectiv, să le adauge altele noi, pe măsura posibilităţilor şi capacităţilor de care dispun. Seara tîrziu, coloana maşinilor s-a înapoiat în Tg. Mureş, oaspeţii fiind întimpinaţi cu aceeaşi căldură şi dragoste de localnicii care au ţinut să-şi exprime încă o dată gîndurile şi sentimentele lor calde, mulţumirea pentru ceea ce partidul a făcut şi face în scopul dezvoltării armonioase a tuturor regiunilor ţării, aprobarea deplină faţă de politica internă şi externă a partidului, respectul şi stima faţă de conducerea sa, în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Vizita de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu în judeţele ţării continuă. N. Popescu-BOGDANEŞTI Nicolae DRAGOŞ Mircea S. IONESCU ERSITARALIAS! La Uzina de fibre sintetice Iaşi Instalaţia de fire poliesterice de 3.050 tone/an a intrat in funcţiune cu două luni şi jumătate înainte de termenul fixat TELEGRAMĂ Comitetului Central al Partidului Comunist Român Tovarăşului Nicolae Ceauşescu BUCUREŞTI însufleţiţi de hotărîrea fermă de a contribui, alături de întregul nostru popor, la înfăptuirea exemplară a măreţelor sarcini trasate de partid pe linia edificării societăţii socialiste multilateral dezvoltate in patria noastră, muncitorii, inginerii şi tehnicienii Uzinei de fibre sintetice din Iaşi, constructorii şi instalatorii raportează conducerii de partid şi de stat, dumneavoastră personal, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, intrarea în funcţiune, în ziua de 16 septembrie 1970, cu 2 luni şi jumătate înainte de termenul fixat prin planul de stat, a instalaţiei de fire poliesterice de 3.050 tone/an. Această a doua etapă a dezvoltării uzinei noastre se înscrie în ansamblul de măsuri trasate de Congresul al X-lea al partidului privind progresul industrial al României socialiste şi ea va fi urmată de altele, astfel incit în cincinalul 1971—1975 capacitatea de producţie a uzinei va creşte de circa 4 ori. In aceste clipe de deplină satisfacţie pentru întregul colectiv de salariaţi, gindurile noastre de sinceră recunoştinţă se îndreaptă către conducerea de partid şi de stat, către dumneavoastră, stimate tovarăşe secretar general, mulţumindu-vă din inimă pentru sprijinul pe care ni-1 acordaţi tn permanenţă, pentru îndrumările preţioase date, cu prilejul ultimei dumneavoastră vizita In uzina noastră, în vederea realizării acestui im- portant obiectiv, care sporeşte potenţialul industrial al Judeţului Iaşi, al industriei chimice româneşti. Asigurăm conducerea partidului şi statului nostru, pe dumneavoastră personal, că nu ne vom precupeţi eforturile în munca noastră de zi cu zi pentru obţinerea de noi rezultate valoroase. In acest sens, am hotărît să depăşim angajamentele asumate in întrecerea socialistă producînd, peste plan, în acest an 300 tone fire poliesterice, conştienţi fiind că astfel ne alăturăm eforturilor întregului nostru popor în măreaţa operă de propăşire a României socialiste. COMITETUL DE PARTID COMITETUL DE DIRECŢIE 34 de Invenţii, inovaţii şi raţionalizări aplicate De la începutul anului şi pînă în prezent, la biroul de inovaţii al Uzinei metalurgice din Iaşi au fost înregistrate 90 de propuneri de invenţii, inovaţii şi raţionalizări, 34 dintre acestea fiind deja aplicate. „îmbunătăţire în transportul barelor de oţel* şi „Modificarea transmisiilor cardanice de la liniile fabricaţie profile" — inovaţii aparţinînd maistrului Vasile Gălăţeanu şi, respectiv, muncitorului Ioan Nistor — au fost recent acceptate pentru aplicare. Alături de alte interesante propuneri pentru valorificarea deşeurilor se înscrie şi ultima inovaţie a inginerului Leon Stăcescu, numită „Procedeu tehnologic pentru sortarea deşeurilor de zinc praf în vederea valorificării lor superioare", lucrare admisă în faza de experimentare. Menţioned!,, cât prin aplicarea industrială a acestei inovaţii se preconizează obţinerea unei economii anuale de peste 5 milioane de lei. vi ■ ■ 3 i ■ ■ aa in pagina a 6-a ■ Sesiunea O.N.U. ■ Situația din Iordania se menține încordată ■ ■ ■ Mile peilte iernatei animalelor să fie temeinic pile ! Despre felul cum înţeleg şi cum se străduiesc cooperatorii din judeţul nostru să facă pregătirile necesare pentru iernarea animalelor, ziarul nostru a mai scris. îndeosebi, am subliniat necesitatea recoltării la timp şi depozitării în bune condiţii a furajelor, problemă care încă este în actualitate, în sensul că pe cîmp maii sunt destule resurse de furaje care trebuie adunate şi conservate. De astă dată ne-am propus să relatăm despre pregătirea adăposturilor existente, cît şi a celor noi, planificate pentru anul în curs, căci sosirea anotimpului friguros impune o deosebită grijă pentru iernarea animalelor în grajduri bune, călduroase şi igienice. Un raid întreprins în mai multe cooperative agricole de producţie ne-a prilejuit constatarea că în multe unităţi au fost chiar încheiate pregătirile necesare sau se depun eforturi pentru a se face în bune condiţii ultimele reparaţii capitale şi sunt bine pregătite pentru stabulaţia animalelor. Totuşi, pe ansamblul judeţului, faţă de cele 56 obiective zootehnice planificate a se construi în acest an, nu s-au început decît 26, din care 3 grajduri, 3 maternităţi, 2 saivane, 6 pătule de porumb. ing. Costache Uliciuc, de la serviciul de investiţii al Direcţiei agricole judeţene, ne spunea că la baza ritmului destul de scăzut al realizării noilor construcţii, nu stă nici o cauză obiectivă, ci doar tărăgănarea şi neglijenţa de care dau dovadă o serie de conduceri de unităţi şi sectoare zootehnice, care nu organizează munca, nu se preocupă de astfel de probleme. La C.A.P.-urile Bohotin, Victoria şi altele, deşi există posibilitatea să se scoată balast de la Prut, nu s-a organizat toată vara nici un transport. Doar cooperatorii din Prisăcani, văzînd că Întreprinderea economică Pașcani nu livrează cele 400 de tone de balast comandat, abia In fiecare cooperativă agricolă curente la adăposturile existente, precum şi pentru terminarea noilor construcţii planificate. Cooperatorii din Popricani, de pildă, au terminat atît grajdul nou de 100 de capete, cît şi reparaţiile la construcţiile mai vechi. In ziua raidului, am găsit la lucru un număr mare de cooperatori. Se efectua înlocuirea ţiglelor stricate la unele acoperişuri, se reparau ferestrele şi uşile, teslele,, se lipeau şi văruiau pereţii exteriori şi interiori. „Am tras învăţăminte din anii trecuţi cînd, datorită faptului că am neglijat renovarea adăposturilor, animalele au avut de suferit — ne-a spus brigadierul zootehnic Ion Tudoran. Din această cauză, ne menţineam nu numai cu o producţie mică de carne şi lapte, dar înregistram şi mortalităţi, îndeosebi la tineret. Cauza principală care ducea la tărăgănarea şi neglijarea pregătirilor era lipsa meseriaşilor. Pentru a curma această situaţie, s-a hotărît ca fiecare brigadă să dea oamenii necesari la lucrările pentru construcţii şi reparaţii în zootehnie". .. Bine organizată este munca de pregătire a adăposturilor , la cooperativele agricole Bivolari, Trifeşti, Movileni. La Bivolari, de pildă, s-a terminat de mult un grajd nou de 1000 de capete, iar la Movieni, unul asemănător a ajuns la şarpilla. . Iarna, poate veni, totul este pus la punct" — ne spunea şi inginerul Ion Paleu de la C.A. Şipote, unde toate grajdurile recent s-a apucat să obţină acest material din rîul Prut. Din această cauză, la cooperativa respectivă construcţia noului grajd, ca şi repararea celorlalte, însă nu s-au încheiat. Tîrziu au depus comenzile de balast pentru noile construcţii ce le au în plan şi cooperativele Totoieşti, Spineni, Aroneanu, Şcheia, Moşna, Roşia, Schitu- Duca şi altele, care şi ele au de executat diferite lucrări la adăposturile animalelor. In multe locuri s-a neglijat şi ridicarea materialului lemnos, repartizat a fi luat direct din pădure. Chiar dacă unele unităţi ca Horleşti, Ciurea şi altele, au amînat executarea noilor construcţii pentru anul viitor, materialul lemnos repartizat trebuia adus din timp, nu lăsat în pădure pînă la anul. Au comis această greşeală şi cooperatorii din Vînători-Iaşi şi Şcheia care, ridicînd maternităţile au , oprit lucrările, lipsindu-le materialul lemnos. Şi, cum acesta nu vine singur din pădure, construcţiile respective nu se vor putea termina, animalele avînd de suferit. Şi acum, încă un neajuns: în ipoteza cind pe total judeţ nu se va asigura cantitatea de 160.000 buc. tiglă şi 64.000 plăci azbociment pentru învelitori la acoperişuri, indicaţia este ca în acest caz să se folosească posibilităţile locale perftru a se Mirai ICHIM (continuare în pag.*..3-a) Ce drepturi conferă spectatorului biletul de intrare la stadion ? In prima jumătate a săptămlnii îşi consumă impresiile despre partida din duminica anterioară . In cealaltă jumătate acumulează cantitatea emoţională absolut necesară pentru a participa la partida de sfirşit de săptămînă. in ziua meciului n-are linişte. Se uită mereu la ceas, dă răspunsuri anapoda la orice Întrebare care este In afara fotbalului. Priveşte la cer să vadă dacă nu se schimbă vremea. E Îngrijorat pentru un norişor, căci echipa adversă joacă mai bine pe ploaie. Mănincă cu glndul aiurea. Îşi controlează mereu buzunarul în care păstrează biletul. Aleargă spre staţia de tramvai pentru a prinde un vagon mai devreme. Se salută cu cel puţin jumătate din Încărcătura vagonului. Ii cunoaşte de ani de zile pe cei din jur, vecini de bancă la stadion, deşi nu se ştie lineari nici numele. Aşteaptă cu nerăbdare ca tramvaiul să oprească In staţia de la stadion, 11 dojeneşte pe vatman care parcă merge prea încet, deci nu-i place fotbalul, sare din vagon şi o ia cu paşi sprinteni spre una din intrările colosului de beton. Îşi caută cu infrigurare locul, se aşează şi abia atunci un zlmbet destins 11 Înfloreşte pe chip. „Ce facem astăzi, batem ...Acesta este spectatorul de fotbal. i In cronica la meciul de fotbal Politehnica — C.F.R. Timişoara promisesem că vom pune în discuţie colul şi influenţa spectatorului asupra jucătorilor, întrucit mulţi amatori de fotbal sunt dornici ca Iaşul să obţină la sfirşitul acestei ediţii „trofeul Petchowschi" , pentru public, am DĂRESCU, antrenorul echipei de fotbal Politehnica . Spectatorul este unul dintre elementele de bază ale jocului de fotbal, fără de care competiţiile ar lua forma unor antre- Ancheta noastră găsit nimerit ca această discuţie să fie începută acum. In ajunul derbiului etapei, Politehnica — Universitatea Cluj. GH. MATEI: După dicţionar, spectatorul este „persoana care asistă la un spectacol artistic sau la o competiţie sportivă". Dacă vi s-ar cere, ce definiţie aţi formula ? VINTILA MAR namente. El determină In mare măsură factorul psihologic al jocului, ridică pînă la culme starea emoţională sau o coboară la iniinii. DR. TIBERIU VLAD: Spectatorul este un om curios din fire şi incorigibil entuziast. GH. M.: Puteţi face o categorisire a spectatorilor ? GH. RĂCHIŢEANU, tehnician, întreprinderea poligrafică : Sunt spectatori obiectivi — oameni principiali; sunt spectatori subiectivi — care doresc cu orice preţ şi-n orice condiţii să câştige echipa favorită . In a treia categorie i-aș include pe cei care habar ii-au de tot bai, dar vin la stadion ca să se afle în treabă. Dintre ei se recrutează cei care comit acte de huliganism. GH. M. : Ce drepturi li conferă spectatorului biletul de intrare ? TEODOR ONIGA, arbitru: Dreptul de a sta In banca lui şi a urmări spectacolul. La teatru dacă te duci şi nu-ţi place jocul actorilor, li fluieri, îi jigneşti ? Nu. In cel mai rău caz, părăseşti sala. V. MARDÅRESCU: Intruclt fotbalul este o Întrecere şi nu numai un spectacol, omul din tribună are posibilitatea să sprijine una dintre echipe. El este Uber să se manifeste cu toată Însufleţirea, fără insă a-şi obstrucţiona adversarii şi avind limite de bunăvoinţă faţă de arbitraj. GH. M.: Un spectator poate fi obiectiv ? In ce mod ? GH. RÂCHIŢEANU : Preferata mea este Politehnica. Voi susţine echipa, o voi aplauda pentru reuşite, dar nu voi putea să nu aplaud şi reuşitele formaţiei adverse. „ GH. M. : Cînd trebuie susţinută echipa preferată ? Gh. MATEI (continuare în pag. a 2-a)