Flacăra Iaşului, noiembrie 1970 (Anul 26, nr. 7503-7527)
1970-11-01 / nr. 7503
flactra )ASULUI PAGINA 2* Noutăţi şi perspective aie muzeisticii ieşene 0« curimd numeroşi iubitori ai literelor româneşti au fost martori tertova numifasturi prestigioase desfăşurat» In oraşul tefi menite ţi «a pună şi mai muit te lumted roiul acutei străvechi citadele de-a lungul veacurilor In dezvoltarea literaturii ţi cuterii române te genere. Do »chilă la repeputai tenii august, iCasa Dosoftei*, soJI-torâ deeceiidentâ dte vechile zidiri feudale, adăpost acum aproape 300 de ani al ftiporniţ»! marelui cărturar Dosoftei, oferă astăzi vizitatorilor de pe toate meleagurile o strălucite sinteză a valorilor titeraturii române vechi, Incepted de te primele manifestări atestate fi plnă te vfîrţitu! secolukil al XVIii-tea. Nu departe de ta roti! străvechii Golii, te imediata apropiere a cramei «Bolta race", cu rezonanţe de basm şi poezie, într-o fericită ambianţă de linişte, singurătate şi permanente aduceri aminte de Eminescu, Creangă, Ca regia!* şi atâţia alţi mari creatori de frumos, „Via Sonet", unde a trăit şi a cioplit l amuritoare„statul" poetul Mihai Codreanu, a devenit una dintre cele mai autentice case memoriale de ţară. Cu judejul celui de al îl-lea Festival de poezie, desfăşurat la Iaşi, s-a deschis o expoziţie ilustrativă pentru poezia română modernă şi contemporană de casa „Vasile Pogora, fostul sediu al societăţii «Junimea“, loc de întănire şi de activitate preatixă» al marilor noştri poeţi, prozatori şi dramaturgi de cea de a 11-a jumătate a secolului al XIX-lea. Expoziţiei respectivă a constituit preludiul secţiilor modernă şi contemporană din cadrul Muzeului de literatură a Moldovei. Tot re curs de pregătire de către organizatorii acestei importante şi arâ de necesare instituţii de cultură de ţară se află şi Muzeul teatrului de Moldova, care se va deschide de casa .Vasile Alecsandri”, de pe strada cu acelaşi nume. De perspectivă sunt şi casele memoriale : „Mihail Kogâlniceanu“, „Otilia Cazarmi“, „Mihail Sadoveanu“ şi alte însemnate obiective. Ceea ce se desprinde de primul rind de aceste realizări şi planuri este faptul că Iaşul poate oferi din pite lăcaşuri care, prin trecutul şi importanţa pe care au avut-o, impun transformarea lacte monumente de artă şi cultură. Noile construcţii industriale şi social-culturale ridicate te ultimele două depeculi vor căpăta o strălucire şi mai mare dacă se vor pune cu minuţiozitate de valoare toate zidurile străvechi care gâesuiesc atit de sugestiv posterităţii despre crttt de zbuciumata şi frumoasa noastră istorie şi cultură. Fără îndoială că de unele cazuri, îndeosebi la o serie de case memoriale ale unor personalităţi de la care se mai păstrează doar puţine obiecte, intervenţia specialiştilor se impune în sensul creării atmosferei necesare cu o serie de elemente adecvate. Trebuie exclus însă sistemul folosirii cu precădere a reproducerilor (fotocopii, facsimile etc.), a textelor interminabile înșirate pe panouri, care nu fac decît să obosească ochiul şi să îndepărteze vizitatorul de specificul casei. De asemenea supraîncărcarea caselor cu vitrine, indiferent cie de Ingenios sunt concepute, nu constituie o rezolvare muzeistică. Pentru marea majoritate a vizitatorilor este mult mai interesant contactul cu un material original (obiect, manuscris, tipăritură etc.), care este legat direct de viaţa şi activitatea personalităţii respective, decît înşiruirea unor texte cu date biografice, au consideraţii asupra operei creatorului, sau expunerea de vitrină a unor fotocopii sau facsimile. Aceste puncte de vedere vor sta de permanenţă în atenţia organizatorilor oaselor memoriale şi celorlalte secţii al« Mazenkiii de lteratură a Moldovei. Pe casa „Versije Pogor”, unde vor fi organizate, după cum am arătat la început, secţiile modernă şi contemporană, se va merge pe sistemul creării pe fiecare sală a expoziţiei a climatului corespunzător. Deci fiecare moment important din procesul dezvoltării literaturii noastre va fi susţinut prin materiale specifice. Vizitatorul care va pătrunde în salonul Junimii", de pildă, va fi intimpinat de cele mai reprezentative aspecte ale acelei epoci, de creaţiile marilor personalităţi de aiunci, de obiecte de artă şi de mobilier care păstrează suflu î «pocii respective. „Masa umbrelor“, din redacţia revistei „Viaţa Românească", se va strădui să reconstuie prin numeroase exponate (manuscrise, tipărituri, fotografii, scrisori- publicaţii şi alte materiale) atmosferate care au creatTopireanu, Hogaş, Ibrăileanu, Teodorenii şi atîţia alţii, tot aşa cum literatura dintre cele două războaie mondiala şi cea contemporană vor fi reprezentate prin tot ce au oferit mod valoros. I. ARHIP D. VACARIU Muzeul de literatură a Moldovei „Flautul fermecat“ şi laserul Cunoscuta operă mozartană .Flautul fermecat a fost prezentata la Nationaltheater din München intr-o inedită scenografie. Inedită deoarece foloseşte ca principal element un laser produs de uzinele Siemens. Laserul realizează o mare varietate de culori care, faţă de proiecţiile tradiţionale, oferă spectatorului senzaţia celei de-a treia dimensiuni. Printr-o continuă modificare a imaginilor, spectacolul ciştigin mobilitate scenică. Razele laser au conturat în .Flautul fermecat impresionante imagini ale apei şi focarul. la Slănic Moldova. Ştiaţi că... OAMENII de ştiinţă sovietici au elaborat o metodă de studiere a modificărilor survenite In drapul magnetic al cordului ? Magnetocardiograma obţinută s-a dovedit foarte valoroasă pentru diagnosticarea obiectivă şi precisă a diferitelor afecţiuni ale cordului. IN LUME există peste 7 milioane de persoane care cunosc limba esperanto ? In această limbă au fost editate circa 7.000 de cărţi şi apar aproximativ 100 de publicaţii. IN PREZENT,15 la sută din locuitorii globului pămintesc sunt strigaci . Potrivit datelor unor arheologi, in epoca de piatră, 50 la sută din populație era stingace, iar în epoca de bronz — numai 25 la sută. INSTAVISION este denumirea celui mai mic model de magnetofon-televiror, măsurînd 28 cm. lăţime, 33 cm. lungime şi 11 cm. înălţime, în greutate de numai 7 kg., realizat de întreprinderea de produse electrice japoneze, Toshiba. Prin sistem ampex au fost realizate imagini cu cîntăreţul respectiv imprimat pe bandă de magnetofon și, în momentul cuplării cu ecranul de TV, muzica reproduce imaginea cîntăreţului preferat. In foto : Noul produs magnetofon-televizor. Curiozităţi despre delfini După îndelungate studii şi cercertări, profesorul american John Leely a stabilit că volumul creierului delfinului este aproape egal cu cel al omului şi are o construcţie la fel de complexă ca a acestuia. Acum deja se ştie, şi nu de puţină vreme, că delfinii sunt fiinţe extrem de agile şi Înţelegătoare, puţind fi mult mai uşor de dresat decît orice alt animal. Pe treapta capacităţii Intelectuale ei se situează imediat după om, fiind urmaţi de elefanţi şi de maimuţă. Urmărindu-i, oamenii au stabilit că delfinii „discută d intreei, fac schimb da Informaţii, îşi împărtăşesc unul altuia „date" despre găsirea hranei,"adîncimea apei, distanţele de ţărm, îşi comunică semnale de ajutor sau se orientează împreună în perioadele de migraţie. Anumite specii de delfini, chiar şi cel comun care trăieşte în Marea Neagră, dispun de 32 de semnale diferite. ORIZONTAL: 1. Luată la goană — Puşca puştilor; 2. Ii accepţi bătaia cu recunoştinţă! — Intre morun şi nisetru; 3. In ochii tuturora — Radu Popescu; 4. Poliţe, nu policioare ! (Justul... infringerii; 5. S-a intors Ino — Apoteoza durerii; 8. Veghe !— îţi intră in singe; 7. Purtător de friguri; 8. Must dulce— în Inima orașului! — Volum redus; 9. Gu miros... Înţepător! (Pi.); îd. Dispensat — Pui de leu. VERTICAL * I. Cu aer deplasat — Umblă din gură In gură (Pl.); 2. Dueipaau! di» basme — Agura timpului (Pi.); 3. Un mar» pa» — Strîngător in sens negativ; 4. Stimulează bătăile inimii; 5. Unde se Intilnește cerul cu pămintul — Luate din zbori — Acord; 8. Mesaj... robustst ; 7. Se întinde cît e plapuma I; 8. Parte de cuvint — Reprezentant tipia al blindeţli — Ion Barbu; 9. Bătături — Scurgere de vreme; 16. Sare masa In proverb — Mu-4 simpatizează frizerii. M. IORDA „Societatea sunt Poluarea aerului şi apei, zgomotul, reziduurile radioactive, aglomeraţiile urbanistice, criminalitatea — iată citeva fenomene care ameninţă în perspectivă societatea in ţările puternic industrializate ale lumii apusene. Numeroşi oameni de ştiinţă trag semnalul de alarmă şi caută soluţii care să pună la adăpost viitoarele generaţii. Mor pinii de pe Via Appia Revista americană „Time’ relata recent că, în prima săptdmind a lunii septembrie, marile centre urbane de pe glob erau Înecate Intr-o atmosferă viciată. In Statele Unite, aerul poluat a cuprins Întreaga coastă a Atlanticului de la Boston la Atlanta. Cel mai afectat a fost New Yorkul, unde s-a lansat „smogalarm“ (smogoceată+fum) de gradul cel mai ridicat. Mulţi newyorkezi s-au prins de iritaţiile ochilor şi căilor respiratorii. In Japonia, poluarea aerului a fost favorizata de o serie de zile toride, lipsite de orice curenţi de aer. Numeroşi copii au avut stări de leşin din cauza lipsei de oxigen. Peste 8.000 de locuitori din Tokio au avut nevoie de tratament medical, în urma unor „crize de smog". La Sydney, oamenii au simţit în atmosferă un miros de ouă stricate, provenit de la reziduurile unei rafinării petroliere. La Roma, vestiţii pini de pe Via Appia au astăzi aspectul unor schelete deleatul gazelor industriale. S-a calculat că pe cuprinsul R.F.R. se depun anual 20 milioane tone de praf, cuprinzând reziduuri de gaze dăunătoare. Cu această cantitate de praf ar putea 1i încărcate peste 800.000 vagoane de marfă. Institutul de medicină pentru igiena atmosferei din Düsseldorf a stabilit că „cupola de ceaţă11 care acoperă marile oraşe din bazinul Rinului şi Ruhrului determină o reducere a luminii şi căldurii solare cu plnă la 50 la sută. Oxigen de vinzare Tot mai multe nave de coastă se ciocnesc sau se scufundă din cauza lipsei de vizibilitate In plină zi. Agenţii de circulaţie se Întorc din patru în patru ore la postul lor de poliţie pentru a face Inhalaţii cu oxigen. In unele cafenele şi străzi pot fi găsite automate care, după introducerea monezii, oferă o doză de oxigen celui care se simte In pragul unui colaps... In majoritatea cazurilor plnă acum, au fost neglijate efectele biologice ale substanţelor chimice lansate de om In atmosferă — de exemplu plumbul emanat din eşapamentele motoarelor autovehiculelor, ale căror carburanţi sunt îmbogăţiţi cu tertracţii de plumb, în scopul ridicării aurei octanice. Intoxicaţiile cu plumb sunt frecvente. După cum arată dr. Clair Patterson, geochimist la Institutul de tehnologie din California, populaţia americană este astăzi expusă unei „primejdii serioase şi cronice a plumbului“. Acesta este deosebit de nociv pentru copiii care 11 inhalează, expunându-se unor tulburări în dezvoltarea lor fizică şi intelectuală. De la poluarea atmosferei la răcirea atmosferei De prin anul 1955 s-a constatat o Înrăutăţire constantă a climei, manifestată prin coborârea temperaturii medii, prin ierni tot mai reci, urmate de veri tot mai răcoroase şi mai umede. H. H. Lamb, de la Institutul meteorologic britanic, specialist In fluctuaţiile climatice pe termen lung, arată că In Marea Britanie perioada de creştere a plantelor s-a scurtat din 1950 cu două săptămlni, iar precipitaţiile de zăpadă cad pe Pămlnt, In cele mai multe regiuni ale uscatului, de două ori mai frecvent. Iarna 1800—1969 a fost neobişnuit de severă ln S.U.A., iar Anglia a înregistrat cel mai rece februarie din anul 1909. Numeroşi oameni de şti-inţă, printre care prof. Reid Bryson, şeful secţiei de meteorologie a Universităţii din Wisconsin (S.U.A.), afirmă că tendinţa de răcire a atmosferei terestre se datorează norilor uriaşi de praf şi reziduuri gazoase cu care omul Îşi izolează Pămîntul de lumina şi căldura Soarelui. Iar unul din principalii agenţi ai poluării atmosferei 11 constituie substanţele gazoase emanate de automobile şi, mai ales, de avioanele cu reacţie supersonice. Plnă In prezent, gradul de poluare a atmosferei a fost măsurat numai In citeva puncte ale globului: la Washington el a crescut Intre 1900— 1964 cu 57 la sută, la Davos (Elveţia), vestit prin sanatoriile sale T.B.C., cu 80 la sută. Pe Insula Mauna Loa (Hawaii), măsurătorile au Început In 1957. După zece ani s-a Înregistrat o creştere cu 30 la sută a concentraţiei de praf din aer — aceasta deşi Mauna Loa este foarte Îndepărtată de orice zonă industrială. Asupra a 31 la sută din suprafaţa globului pluteşte un strat coborit de nori. S-a constatat că deasupra Atlanticului de nord densitatea acestui strat de nori depăşeşte cu 10 la sută limita normală. 3.000 avioane cu reacţie pe zi Bryson a calculat că zilnia atmosfera globului este străbătută de circa 3.000 avioane cu reacţie, din care 50 la sută lasă în urmă gaze condensate ce se menţin In atmosferă timp de o jumătate de ordi şi se răsplndesc pe o rază de circa 1 km. In zona S.U.A. — Atlantic — Europa Occidentală rezultă o Înmulţire a norilor cu 5—10 la sută. Oamenii de ştiinţă prevăd că, intr-un timp relativ scurt, Atlanticul şi regiuni Întinse nord-americane şi vest-germane vor fi permanent acoperite de nori. Prof. Bryson a studiat datele privind evoluţia temperaturii in ultimii 100.000 de ani, elaborate de un institut de ,cercetări danezo-american. Din aceste date rezultă că au avut loc numeroase schimbări de temperatură, unele rapide, altele lente, iar Bryson trage concluzia că nu trebuie exclusă posibilitatea unor viitoare modificări generale a temperaturii atmosferice, a Pământului, și anume a răcirii ei. Lacurile moarte In mai 1968, 85 de locuitori de pe coastele britanice au prezentat diferite simptome de paralizie în urma consumului de scolei. Acestea, s-a constatat, cuprindeau cantităţi mari de reziduuri ce proveneau din Marea Nordului — unadin apele cele mai poluate din Europa, abstracţie răcind marile lacuri. Zürichsee este lipsit de orice viaţă, de la intiriţarea unui „canal sanitar", la sflrşitul secolului al XIX-lea, de asemenea Tegernsee, victimă a apelor industriale. Majoritatea lacurilor din nordul Italiei au fost, la rindul lor, „lipsite de viaţă“ de apele reziduale industriale şi de cele provenite din canalele oraşelor. Acelaşi lucru s-a întâmplat cu numeroase lacuri din Suedia. .. şi lista continuă. Al. A. (va urma) In captivitate. (Imagine din parcul Galați). zoologic de la Gîrboavele — Foto : L. STRATULAT — poresp. Miniaturi Prevenire __isid doamnă, rog să mă iertați, %» spun pe şleau, așa, fără prolog : "—sfik! valami, nu exagerați, să v-aparS... vîrefo-n necrolog11 hMătMeoraiÎMi Isteriei, mereu Întinerite, N creste seva scurgerea de mit trtbu-n timpuri diferite, oameni atari ne-m fost contemporani., CHhirtţa toedtti domorile nemuritoare La Luvru ghidul le arată Exmirsioniştii cu-nsfntare Ah vhftat clădirea toată. — Vrea elneva-ntrebări să pună ! Ghiriţa flutură batista: — Cu se urcaţl parchetul Ista, Că-1 loseţi să fuseasedhmă ! Ofsaid Intră şeful In birou Sl 11 prinde iar dormind. Şi cum faptul nu e nou, ii trezeşte c-un... colind. — Cum se face ! Cină vin eu Te găsesc dormind mereu ! — Deh, să mă trezesc n-apuc, Că-aveţi tălpi de cauciuc... Milena MARIAN OR. Din caricatura străină (Se teme al pantra astăzi ? Să vizionez tot programul la televizor! „Pravda*, (Moscova) Fotbal feminin. „Quick" (München) li ■ flnraHBmiBmaiaieaiMmmaatiBas t«mannanna ns »HBflsiiaaflHiaRBaiaiaiiBasiaHiiBHa^ H ] I 5 Radio laşi Programul de seară (1 noiembrie): 17.00 Buletin de ştiri» 17.05 Estrada zilei» 17.30 Cîntecul care mi-e dragi 18.00 Magazin duminicali 19.00 Radiojurnal» 19.15 Voci care au cucerit lumea : Giulietta Simionato şi Nicolai Geddat 19.30 Jurnal literary 20.00 Pe portativul undelor, melodia preferată) 20.45 La izvoarele muzicii » 21.00 Buletin de ştiri» 21.05 Melodii-club. Programul de dimineaţă (2 noiembrie) : 6.00 Buletin de ştiri » 6.05 Matineu muzical) 6.30 Emisiune pentru sate? 6.40 Cu cîntecul şi jocul pe plaiuri moldovene) 7.00 Informaţii şi muzică. Televiziune 8.45 Deschiderea emisiunii. Gimnastica de dimineaţă » 9.00 Matineu duminical pentru copii şi şcolari 10.00 Viaţa satului » 11 30 Amfiteatru muzical. Recitalul pianistului Vladimir Horowitz » 12.00 Catrajă patriot ! 12.50 Fotbal : Progresul — Petrolul (divizia naţională A). Transmisiune de la stadionul Republicii. Austria — Italia (repris a 42-a). Campionatul european — înregistrare de la Viena 15.00 Emisiune în limba maghiară » 16.30 Studioul II » 18.35 Rapsodia română » 19.15 Medalion Mihail Sadoveanu » 19.30 Telejurnalul seară » 20.00 Film artistic »Adevărul, numai adevărul*, cu Iren« Dane și Cary Grant » 21.35 România în 1 000 de imagini : .Pescarii de la gurile Dunării* f 21.55 Vedete ala muzicii ușoa-re : Gianni Morandi » 22.15 Telej Jurnalul de noapte 22.30 Duminica sportivă. Cinematografe VICTORIA, orele 9, 11.10, 14.35, 16,40, 18.50, 21 „Numai mortul va răspunde". REPUBLICA, oral« », 11.15, 14, 18.15, 18.30, 20.45, .Alfa — Romeo și Julieta*. CINEMATOGRAFUL DE ARTA! „COPOU*, orele 9, 11, 15, 17, 19 , 21 s .Canarul și viscolul** ARTA. Ora 9, program de filme pentru copii și tineret. ' orei« 11,15, 15, 17, 19, 21: .Jandarmul *« însoară*,cinemascop. Completare .Chipuri de lut* TATARASI, ora 10: Program de film® pentru copii si tineret. Orei® 16, 18, 20: .Depart» în apus*, cinemascop. Completare : „Intîi copiii*. NICOLINA, ora 10 pro-* gram de film» pentru copii şi de neret. Orei» Í®, 18, 20 .Strlinii\ Teatrul Naţional La ora 15.00, la sala de sp«oc tacol» a Teatrului Naţional ,V«w sil» Alacsandri", Teatrul dramatic mBacovlaa din Bacău va prezenta un spectacol cu piesa „Logodnicele aterizează la Pariat (Boeing* Boing).; Opera de stat La ora 10.05, Opera da stat prezintă un recital vocal-instru-mental Beethoven. Sunt valabil® biletele cu seria 2/B. La ora 19.30, va avea loc «A spectacol cu opera »Lucia di Lamermoor**.’ Sintvalabile bilefeele cu seria 9. Timpul probabil pe luna noiembrie Institutul de meteorologi® ş hidrologie informează asupra soluţiei probabile a vremii în ţara noastră, în cursul lunii noiembrie. In această perioadă, noii pătrunderi de aer polar vor determina, destul de frecvent d in perioada scurte, zile cu aspect de iarnă în care nu vor lipsi precipitaţiile sub formă de lapoviţă şi ninsoare, intensificările de vint din est şi nord- est şi temperaturi ce vor cobori mult sub zero grade. Invaziile aerului rece vor fi favorizate de activitatea anticiotfenului euro-asiatic. In nord-vestul ţării, temperaturile aerului vor fi mai ridicate. Îndeosebi nu zic* nete de deal, in raport cu di presiunile intramontane.’ Precipitaţiile, destul de frecvente, vor fi totuşi sub aspect cantitativ mai reduse decit în alte luni ale anului. Din datei® clraatologice rezultă că ele nu vor depăşi 30 litri pe m.p. în regiunile din sudul ţării şi 50 litri pe m.p. în zonele de cîmpie din partea de vest şi indepreţiiunile intramontane. Ninsorile şi lapoviţele, destul de rare în luna octombrie, vor deveni mai frecvente in noiembrie, mai cu seamă în nordul ţării. Nu este exclusă apariţia viscolului, fenomen caracteristic iernilor aspre. In secolul nostru se pot menţiona patru ani în care s-au produs viscole destul de influense în luna noiembrie, şi «r» nume : 1904, 1924, 1954, 1969. Pe baza datelor de care dispurl de serviciul de prognoză a timpului se prevede că luna noiembrie a acestui an va evolua în linii mari asemănător cu luna noiembrie din anul 1903. Astfel, se apreciază că luna noiembrie 1970 se va caracteriza printr-o vreme în general închisă, cu ceţuri frecvente seara şi dimineaţa, predominînd ploaia şi buznu». Al»ipi«*f I