Flacăra Iaşului, decembrie 1970 (Anul 26, nr. 7528-7554)

1970-12-01 / nr. 7528

FLACĂRĂ IAȘULUI PAGINĂ 2 * mm»r * rtmmm 0 —» * mmm a mmm 0 mam 0 mama mmm 0\-mmm 0 mm 0 . 1­0 Sărbătorirea centenarului şcolii din Poeni Du­minică, Şcoala generală din­ Poeni (cormata Schitu- Duca) a consemnat în cro­nica sa un moment deose­bit de important, acela de sărbătorire a unui veac de existenţă. Cu prilejul acestui eve­niment, din partea Comi­tetului judeţean de partid a participat conf. univ. Petre Malcomite, secretar al Co­mitetului judeţean Iaşi al P.C.R. Au­­fost prezenţi, de ase­menea, torvarăşii Ioan Sa­vin, viceep­reş­edinte al Co­mitetului executiv al Con­siliului popular judeţean, şi prof. emerit Steriu Rădoi, inspector general al Inspec­toratului şcolar judeţean Iaşi. In faţa cadrelor didac­tice, a elevilor de astăzi şi a multor foşti elevi ai şco­lii, prof. Dana Negruş, di­rectoarea acestei unităţi şcolare, a rostit cuvîntul de deschidere a adunării fes­tive organizate cu prilejul sărbătoririi centenarului. Vorbitoarea a trecut în re­vistă principalele momente din viaţa şcolii, arătînd că astăzi, aceasta dispune de un local nou cu 7 săli da clasă, dotate cu mobilier corespunzător, iar materia­lul didactic existent permi­te desfăşurarea procesului instructiv-educativ la un ni­vel superior, asigurînd ce­lor pesta 300 de elevi o pregătire cit mai temeini­că. In Încheiere, in numele tuturor cadrelor didactice şi al elevilor, prof. Dana Ne­gruş a exprimat sentimen­te de recunoştinţă adresate partidului pentru grija ce o poartă tinerei generaţii precum şi hotărîrea neabă­tută a actualelor cadre di­dactice de a-şi spori efor­turile pentru ridicarea pro­cesului instructiv-educativ din şcoală le un nivel su­perior. In continuare a luat cu­­vintul conf. univ. Petru Mal­omete, care după ce­ a adresat salutul din partea Comitetului judeţean de partid a spus : »Aniversa­rea a 100 de ani de exis­tenţă a acestei şcoli repre­zintă o expresie elocventă a grijii deosebiţii pe care o acordă partidul şi guvernul ţării învăţămîntului de toa­ta gradele, a preocupărilor statornice pentru înscrierea tot mai pregnantă a aces­tuia pe coordonatele mo­dernizării şi perfecţionării sale continue în pas cu ce­rinţele etapei pe care le străbate în prezent socie­tatea omenească. Aceste ce­rinţe impun întregului corp profesoral perfecţionarea necontenită a măiestriei pe­dagogice, conectarea la im­perativele dezvoltării Româ­niei socialiste, iar elevilor sporirea neîncetată a efor­turilor pentru ca prin mun­ca lor sîrguincioasă să fie purtători demni ai făcliei luminoase a înaintaşilor, să urce cu perseverenţă dru­mul care duce spre desci­frarea tainelor ştiinţei*. In numele cadrelor di­dactice ale şcolii a vorbit învăţătorul Neculai Dulman. In încheiere s-a desfăşu­rat un program artistic, sus­ţinut de elevii şcolii. Premieră la Naţionalul ieşean Astăzi 1 decembrie, ora 19:30, pe scena Teatrului Naţional din Iaşi va avea loc premie­ra pe ţară a piesei „Chiajna" de Ion Luca la regia lui Dan Alexandres­cu şi Ancăi Ira­nez şi scenografia lui George Doroşenco. Interpreta rolului titular este actriţa Adina Popa. Cu acest prilej, In foafir»!« teatrului va avea loc vernisa­jul expoziţiei de grafică a pic­torului Petru Aruştei. Expoziţie de artă plastică Duminică, 29 noiembrie ac., a avut loc vernisajul expoziţiei de pictură Petre- Paul Dim­itiu din saloanele Casei Universitarilor — Iaşi. Prezentarea a fost făcută de scriitorul Aurel Leon. Expoziţia rămîne deschisă până la 31 decembrie­­.p. A APARUT Condiţii pentru să devină o pirghie (urmare din pag. 1) vie, electrificare, Irigaţii, vie, li­vadă), sectoare unde trebuie să recunoaştem s-au făcut de către noi foarte puţine amenajări şi lucrări. Măsurile cuprinse în Expune­rea făcută de tovarăşul Nicolae Ceauşescu asigură certitudinea lichidării carenţelor sus-amintite din munca mecanizatorilor, acest important sector al agriculturii socialiste fiind de acum direcţio­­nat spre cel mai concret ţel de activitate—creşterea producţiei în toate sectoarele, de cantitatea şi calitatea reali­zării acestui indi­cator fiind condiţionat cîştigul fiecărui lucrător din I.M.A. Plata în funcţie de realizarea planu­lui de producţie al culturilor lu­crate mecanizat va lega nemij­locit pe mecanizatori de pro­ducţie, de cele mai mari inte­rese ale cooperativei deci, şi în atare situaţie, lucrurile nu pot evolua pe viitor decit numai în bine. De asemenea, o influenţă po­zitivă extrem de importantă con­siderăm că o va aduce şi noua ca mecanizarea şi mai importantă delimitare a razei de activitate a I.M.A.-urilor. Deservind mai puţine cooperative, un I.M.A. cu secţiile sale va putea acţiona cu o mai mare mobilitate şi pe o gamă mult mai largă de ac­tivităţi, raza teritorială redusă dînd posibilitatea practică să-şi realizeze in mai bune condiţii sarcinile sale. Implicit, reduce­rea razei de activitate ne va da şi nouă, lucrătorilor de la I.M.A. Holboca, posibilitatea ca începînd din anul viitor să ne concentrăm eforturile mult mai bine ca pînă acum, asigurînd împreună cu conducerile de coo­perative, cu specialiştii din a­­ceste unităţi, creşterea produc­ţiei agricole la nivelul impus de cerinţele patriei noastre. Nimeni n-a deschis uşa (urmare din pag. 6n­­ diri murdare, cu pereţi căzuţi, necurăţenie), ca şi în curtea ma­gazinului universal cum am mai spus. Cind mîrţoaga are intiietate Din principalele sectoare de activitate un loc important îl ocupă învăţămîntul şi cultura. Ce a făcut şi ce face consiliul popular al comunei Grajduri în această privinţă? A avut de construit o şcoală cu patru săli de clasă începută acum patru ani. Cu ce a contribuit primă­ria la realizarea acestui obiec­tiv este greu de precizat, de­oarece construcţia nu este ga­ta nici la această dată. Mai uşor ar fi de precizat cum a reuşit organul de stat local să încurce iţele. Totul a pornit de la o mîrţoagă care, pînă şi-o da obştescul sfîrşit, mai face pe ici-colo transporturi în serviciul consiliului popular. La o vreme de ploaie, primăriţa a fost su­bit cuprinsă de un sentiment de compasiune faţă de patrupe­dul copitat şi nici una nici două, împreună cu alţi inimoşi suporteri ai propunerii, au ho­­tărit să construiască o corci­tură de adăpost, jumătate grajd, jumătate magazie. In rea­lizarea acestei hotărîri preşedin­ta consiliului popular a dat do­vadă de otita zel incit a luat de la construcţia şcolii 1.450 kg. ciment. Mîrţoaga primăriei jubila şi parcă întinerea, precum calul lui Harap Alb după ce mîncase jăratec, cind vedea cu ce gra­bă se ridica cabalinul adăpost. De bucurie că a văzut gloaba adăpostită de ploaie, primarul a uitat să mai restituie şcolii cimentul împrumutat, gindin­­du-se probabil că dacă n-a si­lit-o nimeni pînă atunci cu şcoala, vorba ceea, mai este pînă la... pensie, că doar n-au intrat anii în sac. De altfel am aflat că şi alte materiale s-au înstrăinat de pe şantierul şcolii. Dar, iată că vine iarna şi elevii învaţă în sala de lec­tură a bibliotecii, în timp ce mîrţoaga, ronţăind la lucerna, poartă adînca recunoştinţă o­­mului care i-a creat condiţii pe cinste. Cum a avut omul grijă de mîrţoagă am văzut. Să, ve­dem în continuare cum se o­­cupă de soarta elevilor d­e la o şcoală dintr-un sat compo­nent al comunei, Cărbunari. Aici, un perete derimat în pri­măvară n-a fost nici pînă în prezent refăcut complet. Din a­­ceastă cauză acoperişul s-a lă­sat şi a creat cale liberă p­pei de ploaie direct în clasa e­­levilor. Şi ca să continuăm de­scrierea localului adăugăm uşi­le şi ferestrele, care nu se în­chid sau nu se deschid, o bu­nă parte din geamuri lipsă. Dacă ar şti mîrţoaga cite sa­crificii a făcut pentru ea preşe­dinta, ajungînd pînă acolo cu neglijenţa incit a uitat de soar­ta copiilor, i-ar necheza chiar şi nişte osanale, imnuri sau ode, ba, mai mult, ar duce-o ca vîntul şi ca gindul chiar în ţara lui Faur-împărat peste mări şi ţări să aducă de acolo nişte parchetari care să bată parchetul la şcoală şi un meş­ter să monteze scaunele rabata­bile la căminul cultural care stau de trei ani stivuite la că­min. Dacă a venit vorba de scaune apoi putem spune că le trebuiau tovarăşilor de aici tot așa cum chelului îi trebuie tichie de mărgăritar, deoarece există la cămin destule bănci, numai de-ar avea cine să stea pe ele. In acest timp la Scîn­­teia, comună vecină, cu cămin cultural nou, oamenii stau în picioare. Nu găseşte Comitetul judeţean pentru cultură şi artă o soluţie? Mostre de birocratism Dacă doreşte cineva să ia lecţii de birocraţie şi nu gă­seşte cursuri organizate, manua­le sau vreun meditator experi­mentat care să predea discipli­na amînărilor şi tergiversărilor, îl sfătuim să se adreseze cu toată încrederea comitetului e­­xecutiv al consiliului popular comunal Grajduri. Garantăm că nu va regreta, ci, dimpotrivă, ar fi foarte entuziasmat. Putem da chiar cîteva exemple, restul ur­­mînd a se vedea la faţa locu­lui de cei interesaţi. Am găsit la Grajduri un mod cu totul original de a „rezol­va” sarcinile muncii cultural-e­ducative de masă. Cum ? Foar­te simplu: un uriaş şi inutil consum de maculatură. Acum două luni în urmă criticam sla­ba activitate, sau mai bine zis inexistenţa unei munci eficiente pe tărîmul culturii. Receptiv la critică, comitetul comunal de partid a analizat cu toată se­riozitatea lipsurile semnalate şi a trasat sarcini celor in drept să treacă imediat la acţiuni concrete. De data aceasta a intrat însă în acţiune preşedin­ta consiliului. Şi după tot ti­picul a... convocat încă o şe­dinţă. Ba s-a făcut şi un ra­port al comitetului executiv din care cităm: ......Activitatea pe linia educaţiei şi culturalizării, maselor s-au ridicat în general la un nivel superior...". In fin® raportul amintit, după o intro­ducere pe două pagini, elogia­ză cîteva activităţi pe alte trei iar la urmă, într-un pasaj se spune că mai sunt şi unele lip­suri. Iată însă că Gheorghe Du­­mitrache, preşedintele comisiei permanente pentru invăţămînt, cultură şi sănătate, un om cu un deosebit simţ critic, întoci­meşte un coraport în care cu mult curaj şi în mod deschis arată carenţele existente în munca comitetului executiv, în­­demnînd la fapte şi nu la vorbe. A avut loc şedinţa, s-a discu­tat, s-a criticat, s-au făcut pro­puneri, s-a emis chiar şi o ho­­tărîre. Ar fi greşit să spunem că nu s-a făcut nimic. S-a re­parat televizorul care... nu funcţionează din cauza unei banane la antenă, radioul... s-a stricat, iar directoarea de cămin a început cîteva re­petiţii la o formaţie de teatru care între timp s-a... desfiin­ţat. Am reţinut citeva acţiuni la bibliotecă. Am sesizat însă aici experimentarea unor metode ultraoriginale, cum ar fi de pildă organizarea activităţilor culturale pe la ora prînzului, adică atunci cind unii se duc la masă, iar alţii la... laşi. S-au gindit tovarăşii: ce să che­măm oamenii seara la cămin în loc să-i lăsăm să stea fru­muşel degeaba la gura sobei? Organizăm acţiunile la prînz, vin cîţiva copii de şcoală şi... gata ! Ne-am făcut munca cul­turală. Optimismul directoarei de că­min că se va face totuşi ceva în viitor nu ar® suport nici mă­car pe terenul... hîrtiei. Nu ne explicăm şi nu putem înţelege, de exemplu, cum va reuşit to­varăşa Cecilia Breptu să reali­zeze integrarea profesională a sătenilor prin conferinţele „Nou­tăţi în transplantarea organe­lor” şi „Viaţa pe fundul mă­rilor şi oceanelor". Ne îndoim că la Grajduri sunt medici care fac transplantări sau săteni o­­ceanografi. In orice caz, e vor­ba de o mare ,,inovaţie" de care specialiştii trebuie neapă­rat să ţină seama. Noi am lăsa la o parte şe­dinţele, informările, rapoartele, planurile de măsuri şi am cere aşa cum o cerea preşedintele comisiei, Gheorghe Dumitrache: nu avem nevoie de vorbe, ci de fapte. + NOTA REDACŢIEI: Intrucit am co­nstatat că, dacă anun­ţăm popasurile următoare aie brigăzii, unele organe comuna­le vizate se pregătesc în con­secinţă, încercind să dea o re­zolvare de suprafaţă anumitor situaţii, am hotărît să renunţăm la acest procedeu. Brigada re­dacţiei va continu­a vizitei© ne­­cununţate­ Simpozion* Cu prilejul împlinirii a 300 de ani de la moartea lui Jan Amos Komenski, la Facultatea de istorie-filozofie de la Uni­versitatea „Al. I. Guza“ din Iași s-a organizat un simpozion consacrat marelui pedagog ceh. In cadrul acestei manifes­tări au fost prezentate urmă­toarele comunicări: „Umanis­mul lui Komenski" (prof. Ilie Grămadă); „Gândirea pedago­gică a lui Komenski" (conf. univ. dr. Silvia Cernichevici); „Viaţa şi opera lui Komenski* (lector univ. Stela Iancu). Au participat cadre didacti­ce şi studenţi. MUTAT­ ÎN LIBRARII M. K. Starr: Conducerea producţiei, Sisteme şi sin­­­teze — seria practică, Ed. Tehnică lei 37. André Revutz : Matemati­că modernă, matematică vie, Ed. Didactică şi Pedagogi­că lei 2,00. E. Fischbein: Climatul educativ în familie, Ed. Di­dactică şi Pedagogică lei 3,80. P. P. Panaitescu : In lumi­na scrisorilor din tinereţe, Ed. Minerva lei 4,75. Alexandru Ivasiuc : Păsă­rile — roman, Ed. Cartea românească lei 10,50. Hortensia Papadat-Ben­­gescu : Logodnicul, Ed. Emi­­nescu lei 6,25. Mazo de la Roche : Mary Wakefield, Ed. Univers lei 8,75. Ponson du Terrail, Ro­cambole, Ed. Junimea lei 6,50. SPORT FOTBAL, DIV. A însemnări de la Arad «• De clndi U.T.A. dă semne de obosea­lă, tribunele stadio­nului arădean devin din ce In ce mai goale. La meciul cu Politehnica au asis­tat vreo 4—5.000 de spectatori. • La sf­rşitul In­­tllnirii, Întreaga de­legaţie a Ieşenilor era atestată de a­­ceastă Infringe­re. V. Mărdărescu ne spu­nea : ,Nu slnt a­­mărit pentru Infrln­­gerea In sine, căci e In firea lucrurilor să mai și pierzi. Ci pentru felul In care am pierdut. U.T.A. n-avea cum să În­scrie, oricit s-ar fi străduit, dacă nu e­­xistau breşe In zona fundașilor centrali". Vasile lanul: .Vă spun sincer, am do­rit poate mai mult ca oricind să fac foarte bine. Şi poa­te de aceea n-am reuşit". # Mi-aş permite să consider că Mir­­cea Mărdărescu fi-a făcut adevăratul debut, pe măsura valorii sale, la Arad. Timp de aproape 25 de minute elf a jucat, a demonstrat virtuţi de fin drib­­leur, multă vigoare, luciditate, orientare matură In teren. De altfel, Politehnica a avut cele mai multe și mari ocazii de gol după intrarea In teren a tlnărului Mărdărescu. • Echipa de ti­neret — rezerve a Politehnicii, In alcă­tuirea Cizla — Cal­mar, Sofian, Mihăi­­lă, Anton — Dutu, Gollaa — Bodan (Carataşu), Gavrilă, Iordache, Dănilă, n-avea dreptul să piardă la Arad, căci a intilnit o formaţie interioară ca valoa­re. Dar Clzic s-a do­vedit foarte nesigur, Mihăilă nu şi-a res­pectat sarcinile, ju­­cind prea avansat, Gavrilă a fost, dim­potrivă, prea timid în acţiunile ofensi­ve, iar Bodan s-a su­părat la un moment dat şi n-a mai vrut să depună eforturi. Că arbitrajul, asigu­rat de localnici, a fost părtinitor (s-a prelungit repriza , până cind gazdele au egalat) e altce­va. Tinerii fotbalişti ieșeni trebuie să se glndească la faptul că n-au reușit să înscrie nici un gol la Arad (au condus încă din primele minute printr-un a­­utogol). Gh. M. Fotbal, div. B c.F.R. Paşcani a „remizat“ la Bacău (De la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului“). In ultima etapă a turului diviziei B. C.F.R. Paşcani a jucat la Bacău cu Ştiinţa din localitate. Partida a fost aprig dispu­tată, dar nu s-a înscris de­cit un gol pînă la pauză (Co­­dreanu, min. 36, pentru Ştiin­ţa). In partea a doua a întîl­­nirii, feroviarii au ripostat e­­nergic, reuşind să egaleze prin autogolul lui Ghica, la un şut expediat de Udroaică. Scor final: 1—1 (1—0). fotbal, div. C I.T.A. a cîştigat clar pe teren propriu Jocul dintre I.T.A. Paşcani şi Fulgerul Dorohoi nu s-a ridicat la un nivel tehnic mul­ţumitor. Fotbaliştii păşcăneni au întrlnit nişte adversari de o valoare modestă, pe care l-au învins cu scorul de 3—1, avînd alte trei „bare". Autorii golurilor f Oprea (2), Nazarie — pentru I.T.A., Moraru — pentru Fulgerul. * C. ENEA Scrimă Participare redusă la zona „Cupei speranţelor“ ■ Sabrerii ieşeni, revelaţia concursului In sala Clubului sportiv mu­nicipal din Iaşi, timp de două zile, s-au desfăşurat întreceri­le etapei zonale a competi­ţiei rezervate echipelor de ti­neri sub 19 ani dotată cu „Cupa speranţelor“, la care au fost prezenţi sportivi din Craiova, Constanţa, Braşov, Timişoara, Ploieşti şi Iaşi La un nivel tehnic medio­cru, fără o participare masivă ca în alţi ani, concursul n-a evidenţiat prea mulţi tineri trăgători. Craiova s-a impus la spadă, Iaşul , la sabie, cu o echipă alcătuită din tineri de 15 ani (Mihai Michirl, Ra­du Grosu şi Ion Neagu), Con­stanţa la floretă — fete. Pro­ba de floretă băieţi, care altă­dată avea lista cea mai lungă de concurenţi, a fost cîştigată de selecţionata timişoreană într-o confruntare tristă de numai trei echipe. Vrem să evidenţiem preo­cuparea C. S. M.-ului care se străduieşte la fiecare compe­tiţie găzduită să creeze o at­mosferă cit mai primitoare pentru oaspeţi. REZULTATE TEHNICE Floretă fete: 1. Constanţa I (Ana şi Nina Halchin, Elena Pricop) 6 pct.; 2. Timişoara 4 pct.; 3. Constanţa II 2 pct.­­ 4. Ploieşti 0 pct. (Constanţa I — Timişoara 8—1 ; Constan­ţa I — Ploieşti 9—0; Constan­ţa I — Constanţa II 9—0). Flo­retă băieţi: 1. Timişoara 4 pct. (Heim, Pordea, Crişan)­­ 2. Ploieşti 2 pct.; 3. Iaşi 0 pct. (Timişoara — Ploieşti 9—0; Ploieşti — Iaşi 9—0; Timişoa­ra — Iaşi 9—0). Spadă: 1. Cra­iova I (Bunea, Isăilă, Cărămi­dă) 10 pct. ; 2. Timişoara 8 pct.; 3. Ploieşti 6 pct.; 4. Cra­iova II 4 pct. ; 5. Iaşi 2 pct. ; 6. Craiova III 0 pct. (Craiova I — Craiova II 5—4; Timi­şoara — Ploieşti 8—1 ; Iaşi — Ploieşti 1—8 ; Craiova III —­ Iaşi 4—5 etc.). Sabie: 1. Iaşi (Michili, Grosu, Neagu) 4 pct.; 2. Braşov II 4 pct.; 3. Braşov I 2 pct. I 4. Ploieşti 2 pct. (Iaşi — Ploieşti 6—3 ; Ploieşti — Braşov II 4—5 ; Braşov I — Iaşi 6—3; Iaşi — Braşov II 5—4; Braşov I — Braşov II 4—5). Primele două echipe clasate în fiecare probă capătă drep­tul de a participa la faza fi­nală a „Cupei speranţelor”, ce se va desfăşura la Bucureşti, între 19 şi 21 decembrie. SERGIU BANU coresp. Dacă mai era o repriză... Noroc că regularmaciul este clar la acest punct : se vor juca numai două reprize. Altfel nu ştim ce ar fi devenilt meciul dintre Penicilina şi Texti­la Buhuşi (dar nu din vina oaspeţilor). Lată de ce : întlc­­nirea debutează bine, ambele echipe Încercind să descopere slăbiciunile adversarei. In min. 10, Măciucă Îşi Înşiră adversarii pe teren, trimite la Lupulescu 11, o Întoarcere şi Bejan — venit din urmă — În­scrie. Ritmul se menţine viol. Ieşenii merg parcă t­ot mai bi­ne — să nu-ţi vină să eneari că ocupă Jocul î51 şi In min. 31 o minge ,lactată’ de Bordea — în vervă de joc — ajunge la Leahu, care trage cu sete de la 17 m. Este 2—0, jo­cul frumos, şi toţi se aşteptau la scor mare şi de spectacol. Şi Intr-adevăr, Începe ... pri­ma parte a „spectacolului" : plnă la pauză sunt văzute 3 ratări (min. 31 — Bordea, min. 38 Bejan şi Tur­iţă, min. 42 Leahu), de. .. antologie la a­­cest capitol ! Dar dacă toate au fost iertate datorită locu­lui cursiv, repriza secundă a produs pur şi simplu iritane. Joc total­­melleit, vociferări, faulturi, certuri şi, alături de căderea echipei ieşene — ri­dicarea celuilalt „team“ la ni­velul unui joc agresiv, toate au contribuit la dispariţia spec­tacolului sportiv. Minutele trec, nervii şi o­­boseala sunt tot ce mai domină jocul. In min. 72, Toacă, de altfel foarte bun şi In acest meci, deviază o minge neinspi­­rat, pe lingă Atimofloare, şi autogolul ii indirjeşte pe toţi. In minutele care urmează, Bejan şi lupulescu II se joa­că cu ultimele ocazii ale me­ciului. In orice caz, dacă... mai era o repriză, ieşenii erau cei care pierdeau la scor ! Aşa, a rămas 2—1. Arbitrajul prestat de Const. Corbu, ajutat de E. Matei şi V. Băluţa (toţi din Piatra Neamţ), inegal şi, mai ales, neautoritar. Penicilina: Maxim (min. 05, Atimoitoaie) — Pietrari, Otavă, Toacă, Moruzi (min. 45 Bărbu­tescu) — Măciucă, Bordea — Lupulescu II, Bejan, Leahu, Tu­­riţă (min. 45 — Moruzi). Textila Buhuşi : Doroftei — Riter, Anisia, Grancea, Hanu — Dănilă, Panaite (min. 65 Le­­onte) — Ursu, Ovezea, Seim­­­e­ie, Grosaru. T. GALATEANUîJ Imagine din timpul asaltului dintre spadasinii M. Olărut (Iaşi) şi It. Popescu (Craiova), cîştigat de ieşean. Foto: S. LEONID coresp. Handbal S-a încheiat campionatul de calificare al juniorilor In ediţia 1970—1971, campi­onatul de calificare al şcolari­lor şi juniorilor (masculin) a reunit la start nouă echipe îm­părţite în două serii, la care s-au adăugat şi cele de rezer­vă ale Liceului nr. 2 şi Şcolii sportive nr. 1 (participante cu primele formaţii în divizia re­publicană de juniori). Conform regulamentului, rezultatele în­registrate de aceste echipa nu au intrat în calcul la întocmi­rea clasamentelor care, la sfîr­­şitul turului, se prezintă astfel: Seria 1 Restanţă, jocul 1 Liceul pe­dagogic—Şcoala comericală. Seria « //-« In afara acestor cifr», din desfăşurarea primei­ părţi a actualului campionat se des­prind o serie de aspecte pozi­tive şi, ca de obicei, negative, ce merită a fi subliniate, a­­ceasta numai în dorinţa de a le vedea repetate pe unele şi evitate pe celelalte în viitor, pentru ca handbalul ieşean să progreseze continuu, astfel ca în cel mai scurt timp să revi­nă pe primul plan acolo unde-i este locul, gîn­dindu-ne la nu­mărul mare de specialişti, la posibilităţile şi chiar la mun­ca depusă de mulţi dintre ei. Valoarea ediţiei actuale este superioară celor din anii tre­cuţi prin : numărul mare de echipe participante (afiliate la F.R.H.) care execută un program de pregătire ceva mai organizat ca pînă acum; un nivel teh­­nico-tactic mai ridicat al handbalului practicat de aceste echipe; o valoare apropiată între echipele participante şi scoaterea în evidenţă a unor elemente talentate, cu calităţi şi posibilităţi de progres în viitor. Acestea au fost posi­bile, în primul rînd datorită seriozităţii cu care aproape toate echipele au privit par­ticiparea, îndeosebi Liceul nr. 8, C.S.M., Liceul I.C.M., Liceul nr. 7, Liceul pedagogic şi Li­ceul nr. 5. De asemenea, se cuvin subliniate popularitatea de care se bucură handbalul în rîndul elevilor, atenţia şi sprijinu­­ dat ţie conducerile şcolilor activităţii sportive locale, apariţia unor bune terenuri de handbal la liceele nr. 5, 8, 7, munca profesorilor V. Lupaşcu, I. Bortă, I. Carpo­­vici, D. Pintilie, E. Crivoi. Dar, dacă sunt progrese faţă de anii trecuţi, există dovezi că ele pot fi şi mai mari în viitor. Aspecte ca: prezenta­rea la jocuri în echipament descompletat (aproape majo­ritatea echipelor), lipsa vizelor anuale (Liceul nr. 5), unele acte de indisciplină (Liceul 7), amî­­narea unor jocuri (Liceul pe­dagogic), folosirea unor ju­cători, elevi ai şcolii, însă le­gitimaţi în altă parte (Gr. şc. chimie) au împiedicat pe alocuri buna desfăşurare a competiţiei. S-au remarcat în „Cupa de toamnă“ şi, cum arătam mai sus, in acest campionat, o se­rie de jucători cu reale cali­tăţi. Consider ca o datorie faţă de handbalul ieşean promova­rea unor elemente remarcate de la echipele din calificări la cele din campionatul divizio­nar al juniorilor, din campio­natul de calificare al seniori­lor sau chiar la echipa de se­niori din divizie. Prof. P. GHERGHIȘAN 1. Liceul nr. 8 2. Liceul I.C.M. 4 3 0 1 58—43 0 4 2 0 2 57—50 4 3 2 0 1 42 36 4 3 1 0 2 41—54 2 4 1 0 3 512—8?­2 3. Liceul pedagogic 4. Șc. comercială 5. Gr. sc. chimie 1. S.S.M. 2. Liceul nr. 7 3. Liceul nr. 5 4. Sc. prof. auto 8­8 0 0 104—64 6­3­2 9 1­88—54­4 3 1­0 2­85—68 2 3­0 0 8­82—80 0 de 24 ore Radio Iaşi Programul de seară (1 decem­brie), 17.00 Buletin de ştiri, 17.05 Estrada zilei, 17.30 Pe teme ce­tăţeneşti, 17.45 La microfon« Se­lişti şi formaţii de amatori, 18.00 Satul românesc contemporan, 18.20 Cîntecul care mi-e drag, 19.00 Radiojurnal, 19.15 Solişti români de operă: Elena Patrichi şi Ion Piso, 19.30 Teatru 1« microfon­­ .Povestea lui Stan Păţitul*, de Ion Creangă, 21.00 Buletin de ştiri , 21.05 Luceferi al poeziei româ­neşti. George Bacovia , 21.20 Jazz... concert, 21.30 Cinemeri­­dian. Educaţia cinematografică », tînărul spectator, 21.40 Jazz. . . concert (continuare). Programul de dimineaţă (2 de­­cembrie), 6.00 Buletin de ştiri , ♦ 6.05 Matinou muzical, 6.30 Emi­siune pentru sate, 6.40 Drag mi-e Jocul românesc, 7.00 Informaţii şi muzică. Televiziune 10.00 Deschiderea emisiunii de dimineaţă. Teleşcoală. Fizică — clasa a VlII-a, Tema Curentul electric — intensitate — tensiune — rezistenţă, 10.20 Biologie, Te­ma:­­Micro şi macrosporogeneza* — film didactic, 10.30 Chimie­­s clasa a XlI-a, Tema: „De l« la­borator la industrie" — film di­dactic, 11.00 închiderea emisiunii de dimineaţă, 18.00 Deschiderea emisiunii — Ateneu — emisiune de actualitate muzicală, 18.30 E­­misiune pentru tineret, 19.20 1001 de seri — emisiune pentru cei mici, 19.30 Telejurnalul de seară, 20.00 Ecdiţie specială. Un program realist pentru dezvoltarea agri­culturii şi creşterea bunăstării ţărănimii cooperatiste, 20.15 Re­flector, 20.30 Seară de teatru , „Fii cuminte Cristofor“ de Aurel Baranga, 22.00 Prim plan. Prof. Petre Vancea, membru corespon­dent al Academiei, 22.30 Tele­jurnalul de noapte, 22.45 Pro­gram de canţonete interpretat de Ion Fălculete, 23.00 închiderea emisiunii. Cinematografe VICTORIA : la orele 9, 11.10, 14.30, 16.40, 18.50 , 21: „Femeia să se teamă de bărbat“, produc­ţie a studiourilor din Grecia. REPUBLICA: orele 9.15, 11.15 , 15, 17, 19, 21: „Ai grijă de Suzi**, producţie a studiourilor din R.D.G., COPOU: orele 9 , 15, 15, 17, 19, 21 „Întoarcerea doctorului Mabuse", ARTA: o­­rele 9,15, 11,15, 15, 17, 19, 21: „Simpaticul domn „R", TATA­­RASI: orele 16, 18, 20: „Cazul sergentului Grişa", NICOLINA : orele 16, 18, 20: „Căsătorie în stil grec“. Teatrul de păpuşi La ora 15.00 la Teatrul de păpuşi va fi prezentată piesa „Vînt — Expresul veseliei“. Casa de cultură a tineretului şi studenţilor La ora 20.00, la clubul arte­lor va avea loc expunerea „Poe­zia lui Paul Celan“. Prezintă asistent universitar Fassel Horst. Seară de filme franceze La ora 21.15, în amfiteatrul 1 al Universităţii va avea loc o seară de filme franceze cu care prilej se vor prezenta : „Ac­tualităţi franceze" şi filmul „La Maître de Santiago“ după piesa lui Montherlant. Filmul va fi prezentat de lectorul universitar Jean Delaperrière. O.N.T.—Agenţia de turism Iaşi Agenţia Judeţeană de turism laşi aduce la cunoştinţă celor interesaţi că s-au pus în vîn­­zare locuri la odihnă şi trata­ment pentru trimestrul I 1971, după cum urmează : Odihnă — staţiunile Sinaia, Predeal, Buşteni, Tuşnad,­­Sova­­ta, Păltiniş, L. Roşu, Bor sr.c. Tratament -1- staţiunile Vatra Dornei, Felix, Herculane, Borsec, Sovata, Tuşnad, Sîngeorz, Slă­­nic,Moldova, Călimăneşti, Baz­­na, Govora, Olăneşti, 1 Mai, Buziaş. In acest sezon preţurile sunt mai reduse, beneficiindu-se şi de 50 la sută reducere la transportul cu trenul. Timpul probabil Vreme schimbătoare cu cerul variabil, temporar acoperit. Cu totul izolat se vor semnala bur­niţe slabe. Vînt în general slab din sectoarele vest, sud-vest. Temperatura aerului în general staţionară, minimele vor fi cu­prinse între minus 5 grade şi plus 1 grad, iar maximele între 7 şi 12 grade, local mai ridicate. Dimineața și seara ceață locală.

Next