Flacăra Iaşului, decembrie 1970 (Anul 26, nr. 7528-7554)
1970-12-01 / nr. 7528
FLACĂRĂ IAȘULUI PAGINĂ 2 * mm»r * rtmmm 0 —» * mmm a mmm 0 mam 0 mama mmm 0\-mmm 0 mm 0 . 10 Sărbătorirea centenarului şcolii din Poeni Duminică, Şcoala generală din Poeni (cormata Schitu- Duca) a consemnat în cronica sa un moment deosebit de important, acela de sărbătorire a unui veac de existenţă. Cu prilejul acestui eveniment, din partea Comitetului judeţean de partid a participat conf. univ. Petre Malcomite, secretar al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. Aufost prezenţi, de asemenea, torvarăşii Ioan Savin, viceepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, şi prof. emerit Steriu Rădoi, inspector general al Inspectoratului şcolar judeţean Iaşi. In faţa cadrelor didactice, a elevilor de astăzi şi a multor foşti elevi ai şcolii, prof. Dana Negruş, directoarea acestei unităţi şcolare, a rostit cuvîntul de deschidere a adunării festive organizate cu prilejul sărbătoririi centenarului. Vorbitoarea a trecut în revistă principalele momente din viaţa şcolii, arătînd că astăzi, aceasta dispune de un local nou cu 7 săli da clasă, dotate cu mobilier corespunzător, iar materialul didactic existent permite desfăşurarea procesului instructiv-educativ la un nivel superior, asigurînd celor pesta 300 de elevi o pregătire cit mai temeinică. In Încheiere, in numele tuturor cadrelor didactice şi al elevilor, prof. Dana Negruş a exprimat sentimente de recunoştinţă adresate partidului pentru grija ce o poartă tinerei generaţii precum şi hotărîrea neabătută a actualelor cadre didactice de a-şi spori eforturile pentru ridicarea procesului instructiv-educativ din şcoală le un nivel superior. In continuare a luat cuvintul conf. univ. Petru Malomete, care după ce a adresat salutul din partea Comitetului judeţean de partid a spus : »Aniversarea a 100 de ani de existenţă a acestei şcoli reprezintă o expresie elocventă a grijii deosebiţii pe care o acordă partidul şi guvernul ţării învăţămîntului de toata gradele, a preocupărilor statornice pentru înscrierea tot mai pregnantă a acestuia pe coordonatele modernizării şi perfecţionării sale continue în pas cu cerinţele etapei pe care le străbate în prezent societatea omenească. Aceste cerinţe impun întregului corp profesoral perfecţionarea necontenită a măiestriei pedagogice, conectarea la imperativele dezvoltării României socialiste, iar elevilor sporirea neîncetată a eforturilor pentru ca prin munca lor sîrguincioasă să fie purtători demni ai făcliei luminoase a înaintaşilor, să urce cu perseverenţă drumul care duce spre descifrarea tainelor ştiinţei*. In numele cadrelor didactice ale şcolii a vorbit învăţătorul Neculai Dulman. In încheiere s-a desfăşurat un program artistic, susţinut de elevii şcolii. Premieră la Naţionalul ieşean Astăzi 1 decembrie, ora 19:30, pe scena Teatrului Naţional din Iaşi va avea loc premiera pe ţară a piesei „Chiajna" de Ion Luca la regia lui Dan Alexandrescu şi Ancăi Iranez şi scenografia lui George Doroşenco. Interpreta rolului titular este actriţa Adina Popa. Cu acest prilej, In foafir»!« teatrului va avea loc vernisajul expoziţiei de grafică a pictorului Petru Aruştei. Expoziţie de artă plastică Duminică, 29 noiembrie ac., a avut loc vernisajul expoziţiei de pictură Petre- Paul Dimitiu din saloanele Casei Universitarilor — Iaşi. Prezentarea a fost făcută de scriitorul Aurel Leon. Expoziţia rămîne deschisă până la 31 decembrie.p. A APARUT Condiţii pentru să devină o pirghie (urmare din pag. 1) vie, electrificare, Irigaţii, vie, livadă), sectoare unde trebuie să recunoaştem s-au făcut de către noi foarte puţine amenajări şi lucrări. Măsurile cuprinse în Expunerea făcută de tovarăşul Nicolae Ceauşescu asigură certitudinea lichidării carenţelor sus-amintite din munca mecanizatorilor, acest important sector al agriculturii socialiste fiind de acum direcţionat spre cel mai concret ţel de activitate—creşterea producţiei în toate sectoarele, de cantitatea şi calitatea realizării acestui indicator fiind condiţionat cîştigul fiecărui lucrător din I.M.A. Plata în funcţie de realizarea planului de producţie al culturilor lucrate mecanizat va lega nemijlocit pe mecanizatori de producţie, de cele mai mari interese ale cooperativei deci, şi în atare situaţie, lucrurile nu pot evolua pe viitor decit numai în bine. De asemenea, o influenţă pozitivă extrem de importantă considerăm că o va aduce şi noua ca mecanizarea şi mai importantă delimitare a razei de activitate a I.M.A.-urilor. Deservind mai puţine cooperative, un I.M.A. cu secţiile sale va putea acţiona cu o mai mare mobilitate şi pe o gamă mult mai largă de activităţi, raza teritorială redusă dînd posibilitatea practică să-şi realizeze in mai bune condiţii sarcinile sale. Implicit, reducerea razei de activitate ne va da şi nouă, lucrătorilor de la I.M.A. Holboca, posibilitatea ca începînd din anul viitor să ne concentrăm eforturile mult mai bine ca pînă acum, asigurînd împreună cu conducerile de cooperative, cu specialiştii din aceste unităţi, creşterea producţiei agricole la nivelul impus de cerinţele patriei noastre. Nimeni n-a deschis uşa (urmare din pag. 6n diri murdare, cu pereţi căzuţi, necurăţenie), ca şi în curtea magazinului universal cum am mai spus. Cind mîrţoaga are intiietate Din principalele sectoare de activitate un loc important îl ocupă învăţămîntul şi cultura. Ce a făcut şi ce face consiliul popular al comunei Grajduri în această privinţă? A avut de construit o şcoală cu patru săli de clasă începută acum patru ani. Cu ce a contribuit primăria la realizarea acestui obiectiv este greu de precizat, deoarece construcţia nu este gata nici la această dată. Mai uşor ar fi de precizat cum a reuşit organul de stat local să încurce iţele. Totul a pornit de la o mîrţoagă care, pînă şi-o da obştescul sfîrşit, mai face pe ici-colo transporturi în serviciul consiliului popular. La o vreme de ploaie, primăriţa a fost subit cuprinsă de un sentiment de compasiune faţă de patrupedul copitat şi nici una nici două, împreună cu alţi inimoşi suporteri ai propunerii, au hotărit să construiască o corcitură de adăpost, jumătate grajd, jumătate magazie. In realizarea acestei hotărîri preşedinta consiliului popular a dat dovadă de otita zel incit a luat de la construcţia şcolii 1.450 kg. ciment. Mîrţoaga primăriei jubila şi parcă întinerea, precum calul lui Harap Alb după ce mîncase jăratec, cind vedea cu ce grabă se ridica cabalinul adăpost. De bucurie că a văzut gloaba adăpostită de ploaie, primarul a uitat să mai restituie şcolii cimentul împrumutat, gindindu-se probabil că dacă n-a silit-o nimeni pînă atunci cu şcoala, vorba ceea, mai este pînă la... pensie, că doar n-au intrat anii în sac. De altfel am aflat că şi alte materiale s-au înstrăinat de pe şantierul şcolii. Dar, iată că vine iarna şi elevii învaţă în sala de lectură a bibliotecii, în timp ce mîrţoaga, ronţăind la lucerna, poartă adînca recunoştinţă omului care i-a creat condiţii pe cinste. Cum a avut omul grijă de mîrţoagă am văzut. Să, vedem în continuare cum se ocupă de soarta elevilor de la o şcoală dintr-un sat component al comunei, Cărbunari. Aici, un perete derimat în primăvară n-a fost nici pînă în prezent refăcut complet. Din această cauză acoperişul s-a lăsat şi a creat cale liberă ppei de ploaie direct în clasa elevilor. Şi ca să continuăm descrierea localului adăugăm uşile şi ferestrele, care nu se închid sau nu se deschid, o bună parte din geamuri lipsă. Dacă ar şti mîrţoaga cite sacrificii a făcut pentru ea preşedinta, ajungînd pînă acolo cu neglijenţa incit a uitat de soarta copiilor, i-ar necheza chiar şi nişte osanale, imnuri sau ode, ba, mai mult, ar duce-o ca vîntul şi ca gindul chiar în ţara lui Faur-împărat peste mări şi ţări să aducă de acolo nişte parchetari care să bată parchetul la şcoală şi un meşter să monteze scaunele rabatabile la căminul cultural care stau de trei ani stivuite la cămin. Dacă a venit vorba de scaune apoi putem spune că le trebuiau tovarăşilor de aici tot așa cum chelului îi trebuie tichie de mărgăritar, deoarece există la cămin destule bănci, numai de-ar avea cine să stea pe ele. In acest timp la Scînteia, comună vecină, cu cămin cultural nou, oamenii stau în picioare. Nu găseşte Comitetul judeţean pentru cultură şi artă o soluţie? Mostre de birocratism Dacă doreşte cineva să ia lecţii de birocraţie şi nu găseşte cursuri organizate, manuale sau vreun meditator experimentat care să predea disciplina amînărilor şi tergiversărilor, îl sfătuim să se adreseze cu toată încrederea comitetului executiv al consiliului popular comunal Grajduri. Garantăm că nu va regreta, ci, dimpotrivă, ar fi foarte entuziasmat. Putem da chiar cîteva exemple, restul urmînd a se vedea la faţa locului de cei interesaţi. Am găsit la Grajduri un mod cu totul original de a „rezolva” sarcinile muncii cultural-educative de masă. Cum ? Foarte simplu: un uriaş şi inutil consum de maculatură. Acum două luni în urmă criticam slaba activitate, sau mai bine zis inexistenţa unei munci eficiente pe tărîmul culturii. Receptiv la critică, comitetul comunal de partid a analizat cu toată seriozitatea lipsurile semnalate şi a trasat sarcini celor in drept să treacă imediat la acţiuni concrete. De data aceasta a intrat însă în acţiune preşedinta consiliului. Şi după tot tipicul a... convocat încă o şedinţă. Ba s-a făcut şi un raport al comitetului executiv din care cităm: ......Activitatea pe linia educaţiei şi culturalizării, maselor s-au ridicat în general la un nivel superior...". In fin® raportul amintit, după o introducere pe două pagini, elogiază cîteva activităţi pe alte trei iar la urmă, într-un pasaj se spune că mai sunt şi unele lipsuri. Iată însă că Gheorghe Dumitrache, preşedintele comisiei permanente pentru invăţămînt, cultură şi sănătate, un om cu un deosebit simţ critic, întocimeşte un coraport în care cu mult curaj şi în mod deschis arată carenţele existente în munca comitetului executiv, îndemnînd la fapte şi nu la vorbe. A avut loc şedinţa, s-a discutat, s-a criticat, s-au făcut propuneri, s-a emis chiar şi o hotărîre. Ar fi greşit să spunem că nu s-a făcut nimic. S-a reparat televizorul care... nu funcţionează din cauza unei banane la antenă, radioul... s-a stricat, iar directoarea de cămin a început cîteva repetiţii la o formaţie de teatru care între timp s-a... desfiinţat. Am reţinut citeva acţiuni la bibliotecă. Am sesizat însă aici experimentarea unor metode ultraoriginale, cum ar fi de pildă organizarea activităţilor culturale pe la ora prînzului, adică atunci cind unii se duc la masă, iar alţii la... laşi. S-au gindit tovarăşii: ce să chemăm oamenii seara la cămin în loc să-i lăsăm să stea frumuşel degeaba la gura sobei? Organizăm acţiunile la prînz, vin cîţiva copii de şcoală şi... gata ! Ne-am făcut munca culturală. Optimismul directoarei de cămin că se va face totuşi ceva în viitor nu ar® suport nici măcar pe terenul... hîrtiei. Nu ne explicăm şi nu putem înţelege, de exemplu, cum va reuşit tovarăşa Cecilia Breptu să realizeze integrarea profesională a sătenilor prin conferinţele „Noutăţi în transplantarea organelor” şi „Viaţa pe fundul mărilor şi oceanelor". Ne îndoim că la Grajduri sunt medici care fac transplantări sau săteni oceanografi. In orice caz, e vorba de o mare ,,inovaţie" de care specialiştii trebuie neapărat să ţină seama. Noi am lăsa la o parte şedinţele, informările, rapoartele, planurile de măsuri şi am cere aşa cum o cerea preşedintele comisiei, Gheorghe Dumitrache: nu avem nevoie de vorbe, ci de fapte. + NOTA REDACŢIEI: Intrucit am constatat că, dacă anunţăm popasurile următoare aie brigăzii, unele organe comunale vizate se pregătesc în consecinţă, încercind să dea o rezolvare de suprafaţă anumitor situaţii, am hotărît să renunţăm la acest procedeu. Brigada redacţiei va continua vizitei© necununţate Simpozion* Cu prilejul împlinirii a 300 de ani de la moartea lui Jan Amos Komenski, la Facultatea de istorie-filozofie de la Universitatea „Al. I. Guza“ din Iași s-a organizat un simpozion consacrat marelui pedagog ceh. In cadrul acestei manifestări au fost prezentate următoarele comunicări: „Umanismul lui Komenski" (prof. Ilie Grămadă); „Gândirea pedagogică a lui Komenski" (conf. univ. dr. Silvia Cernichevici); „Viaţa şi opera lui Komenski* (lector univ. Stela Iancu). Au participat cadre didactice şi studenţi. MUTAT ÎN LIBRARII M. K. Starr: Conducerea producţiei, Sisteme şi sinteze — seria practică, Ed. Tehnică lei 37. André Revutz : Matematică modernă, matematică vie, Ed. Didactică şi Pedagogică lei 2,00. E. Fischbein: Climatul educativ în familie, Ed. Didactică şi Pedagogică lei 3,80. P. P. Panaitescu : In lumina scrisorilor din tinereţe, Ed. Minerva lei 4,75. Alexandru Ivasiuc : Păsările — roman, Ed. Cartea românească lei 10,50. Hortensia Papadat-Bengescu : Logodnicul, Ed. Eminescu lei 6,25. Mazo de la Roche : Mary Wakefield, Ed. Univers lei 8,75. Ponson du Terrail, Rocambole, Ed. Junimea lei 6,50. SPORT FOTBAL, DIV. A însemnări de la Arad «• De clndi U.T.A. dă semne de oboseală, tribunele stadionului arădean devin din ce In ce mai goale. La meciul cu Politehnica au asistat vreo 4—5.000 de spectatori. • La sfrşitul Intllnirii, Întreaga delegaţie a Ieşenilor era atestată de această Infringere. V. Mărdărescu ne spunea : ,Nu slnt amărit pentru Infrlngerea In sine, căci e In firea lucrurilor să mai și pierzi. Ci pentru felul In care am pierdut. U.T.A. n-avea cum să Înscrie, oricit s-ar fi străduit, dacă nu existau breşe In zona fundașilor centrali". Vasile lanul: .Vă spun sincer, am dorit poate mai mult ca oricind să fac foarte bine. Şi poate de aceea n-am reuşit". # Mi-aş permite să consider că Mircea Mărdărescu fi-a făcut adevăratul debut, pe măsura valorii sale, la Arad. Timp de aproape 25 de minute elf a jucat, a demonstrat virtuţi de fin dribleur, multă vigoare, luciditate, orientare matură In teren. De altfel, Politehnica a avut cele mai multe și mari ocazii de gol după intrarea In teren a tlnărului Mărdărescu. • Echipa de tineret — rezerve a Politehnicii, In alcătuirea Cizla — Calmar, Sofian, Mihăilă, Anton — Dutu, Gollaa — Bodan (Carataşu), Gavrilă, Iordache, Dănilă, n-avea dreptul să piardă la Arad, căci a intilnit o formaţie interioară ca valoare. Dar Clzic s-a dovedit foarte nesigur, Mihăilă nu şi-a respectat sarcinile, jucind prea avansat, Gavrilă a fost, dimpotrivă, prea timid în acţiunile ofensive, iar Bodan s-a supărat la un moment dat şi n-a mai vrut să depună eforturi. Că arbitrajul, asigurat de localnici, a fost părtinitor (s-a prelungit repriza , până cind gazdele au egalat) e altceva. Tinerii fotbalişti ieșeni trebuie să se glndească la faptul că n-au reușit să înscrie nici un gol la Arad (au condus încă din primele minute printr-un autogol). Gh. M. Fotbal, div. B c.F.R. Paşcani a „remizat“ la Bacău (De la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului“). In ultima etapă a turului diviziei B. C.F.R. Paşcani a jucat la Bacău cu Ştiinţa din localitate. Partida a fost aprig disputată, dar nu s-a înscris decit un gol pînă la pauză (Codreanu, min. 36, pentru Ştiinţa). In partea a doua a întîlnirii, feroviarii au ripostat energic, reuşind să egaleze prin autogolul lui Ghica, la un şut expediat de Udroaică. Scor final: 1—1 (1—0). fotbal, div. C I.T.A. a cîştigat clar pe teren propriu Jocul dintre I.T.A. Paşcani şi Fulgerul Dorohoi nu s-a ridicat la un nivel tehnic mulţumitor. Fotbaliştii păşcăneni au întrlnit nişte adversari de o valoare modestă, pe care l-au învins cu scorul de 3—1, avînd alte trei „bare". Autorii golurilor f Oprea (2), Nazarie — pentru I.T.A., Moraru — pentru Fulgerul. * C. ENEA Scrimă Participare redusă la zona „Cupei speranţelor“ ■ Sabrerii ieşeni, revelaţia concursului In sala Clubului sportiv municipal din Iaşi, timp de două zile, s-au desfăşurat întrecerile etapei zonale a competiţiei rezervate echipelor de tineri sub 19 ani dotată cu „Cupa speranţelor“, la care au fost prezenţi sportivi din Craiova, Constanţa, Braşov, Timişoara, Ploieşti şi Iaşi La un nivel tehnic mediocru, fără o participare masivă ca în alţi ani, concursul n-a evidenţiat prea mulţi tineri trăgători. Craiova s-a impus la spadă, Iaşul , la sabie, cu o echipă alcătuită din tineri de 15 ani (Mihai Michirl, Radu Grosu şi Ion Neagu), Constanţa la floretă — fete. Proba de floretă băieţi, care altădată avea lista cea mai lungă de concurenţi, a fost cîştigată de selecţionata timişoreană într-o confruntare tristă de numai trei echipe. Vrem să evidenţiem preocuparea C. S. M.-ului care se străduieşte la fiecare competiţie găzduită să creeze o atmosferă cit mai primitoare pentru oaspeţi. REZULTATE TEHNICE Floretă fete: 1. Constanţa I (Ana şi Nina Halchin, Elena Pricop) 6 pct.; 2. Timişoara 4 pct.; 3. Constanţa II 2 pct. 4. Ploieşti 0 pct. (Constanţa I — Timişoara 8—1 ; Constanţa I — Ploieşti 9—0; Constanţa I — Constanţa II 9—0). Floretă băieţi: 1. Timişoara 4 pct. (Heim, Pordea, Crişan) 2. Ploieşti 2 pct.; 3. Iaşi 0 pct. (Timişoara — Ploieşti 9—0; Ploieşti — Iaşi 9—0; Timişoara — Iaşi 9—0). Spadă: 1. Craiova I (Bunea, Isăilă, Cărămidă) 10 pct. ; 2. Timişoara 8 pct.; 3. Ploieşti 6 pct.; 4. Craiova II 4 pct. ; 5. Iaşi 2 pct. ; 6. Craiova III 0 pct. (Craiova I — Craiova II 5—4; Timişoara — Ploieşti 8—1 ; Iaşi — Ploieşti 1—8 ; Craiova III — Iaşi 4—5 etc.). Sabie: 1. Iaşi (Michili, Grosu, Neagu) 4 pct.; 2. Braşov II 4 pct.; 3. Braşov I 2 pct. I 4. Ploieşti 2 pct. (Iaşi — Ploieşti 6—3 ; Ploieşti — Braşov II 4—5 ; Braşov I — Iaşi 6—3; Iaşi — Braşov II 5—4; Braşov I — Braşov II 4—5). Primele două echipe clasate în fiecare probă capătă dreptul de a participa la faza finală a „Cupei speranţelor”, ce se va desfăşura la Bucureşti, între 19 şi 21 decembrie. SERGIU BANU coresp. Dacă mai era o repriză... Noroc că regularmaciul este clar la acest punct : se vor juca numai două reprize. Altfel nu ştim ce ar fi devenilt meciul dintre Penicilina şi Textila Buhuşi (dar nu din vina oaspeţilor). Lată de ce : întlcnirea debutează bine, ambele echipe Încercind să descopere slăbiciunile adversarei. In min. 10, Măciucă Îşi Înşiră adversarii pe teren, trimite la Lupulescu 11, o Întoarcere şi Bejan — venit din urmă — Înscrie. Ritmul se menţine viol. Ieşenii merg parcă tot mai bine — să nu-ţi vină să eneari că ocupă Jocul î51 şi In min. 31 o minge ,lactată’ de Bordea — în vervă de joc — ajunge la Leahu, care trage cu sete de la 17 m. Este 2—0, jocul frumos, şi toţi se aşteptau la scor mare şi de spectacol. Şi Intr-adevăr, Începe ... prima parte a „spectacolului" : plnă la pauză sunt văzute 3 ratări (min. 31 — Bordea, min. 38 Bejan şi Turiţă, min. 42 Leahu), de. .. antologie la acest capitol ! Dar dacă toate au fost iertate datorită locului cursiv, repriza secundă a produs pur şi simplu iritane. Joc totalmelleit, vociferări, faulturi, certuri şi, alături de căderea echipei ieşene — ridicarea celuilalt „team“ la nivelul unui joc agresiv, toate au contribuit la dispariţia spectacolului sportiv. Minutele trec, nervii şi oboseala sunt tot ce mai domină jocul. In min. 72, Toacă, de altfel foarte bun şi In acest meci, deviază o minge neinspirat, pe lingă Atimofloare, şi autogolul ii indirjeşte pe toţi. In minutele care urmează, Bejan şi lupulescu II se joacă cu ultimele ocazii ale meciului. In orice caz, dacă... mai era o repriză, ieşenii erau cei care pierdeau la scor ! Aşa, a rămas 2—1. Arbitrajul prestat de Const. Corbu, ajutat de E. Matei şi V. Băluţa (toţi din Piatra Neamţ), inegal şi, mai ales, neautoritar. Penicilina: Maxim (min. 05, Atimoitoaie) — Pietrari, Otavă, Toacă, Moruzi (min. 45 Bărbutescu) — Măciucă, Bordea — Lupulescu II, Bejan, Leahu, Turiţă (min. 45 — Moruzi). Textila Buhuşi : Doroftei — Riter, Anisia, Grancea, Hanu — Dănilă, Panaite (min. 65 Leonte) — Ursu, Ovezea, Seimeie, Grosaru. T. GALATEANUîJ Imagine din timpul asaltului dintre spadasinii M. Olărut (Iaşi) şi It. Popescu (Craiova), cîştigat de ieşean. Foto: S. LEONID coresp. Handbal S-a încheiat campionatul de calificare al juniorilor In ediţia 1970—1971, campionatul de calificare al şcolarilor şi juniorilor (masculin) a reunit la start nouă echipe împărţite în două serii, la care s-au adăugat şi cele de rezervă ale Liceului nr. 2 şi Şcolii sportive nr. 1 (participante cu primele formaţii în divizia republicană de juniori). Conform regulamentului, rezultatele înregistrate de aceste echipa nu au intrat în calcul la întocmirea clasamentelor care, la sfîrşitul turului, se prezintă astfel: Seria 1 Restanţă, jocul 1 Liceul pedagogic—Şcoala comericală. Seria « //-« In afara acestor cifr», din desfăşurarea primei părţi a actualului campionat se desprind o serie de aspecte pozitive şi, ca de obicei, negative, ce merită a fi subliniate, aceasta numai în dorinţa de a le vedea repetate pe unele şi evitate pe celelalte în viitor, pentru ca handbalul ieşean să progreseze continuu, astfel ca în cel mai scurt timp să revină pe primul plan acolo unde-i este locul, gîndindu-ne la numărul mare de specialişti, la posibilităţile şi chiar la munca depusă de mulţi dintre ei. Valoarea ediţiei actuale este superioară celor din anii trecuţi prin : numărul mare de echipe participante (afiliate la F.R.H.) care execută un program de pregătire ceva mai organizat ca pînă acum; un nivel tehnico-tactic mai ridicat al handbalului practicat de aceste echipe; o valoare apropiată între echipele participante şi scoaterea în evidenţă a unor elemente talentate, cu calităţi şi posibilităţi de progres în viitor. Acestea au fost posibile, în primul rînd datorită seriozităţii cu care aproape toate echipele au privit participarea, îndeosebi Liceul nr. 8, C.S.M., Liceul I.C.M., Liceul nr. 7, Liceul pedagogic şi Liceul nr. 5. De asemenea, se cuvin subliniate popularitatea de care se bucură handbalul în rîndul elevilor, atenţia şi sprijinu dat ţie conducerile şcolilor activităţii sportive locale, apariţia unor bune terenuri de handbal la liceele nr. 5, 8, 7, munca profesorilor V. Lupaşcu, I. Bortă, I. Carpovici, D. Pintilie, E. Crivoi. Dar, dacă sunt progrese faţă de anii trecuţi, există dovezi că ele pot fi şi mai mari în viitor. Aspecte ca: prezentarea la jocuri în echipament descompletat (aproape majoritatea echipelor), lipsa vizelor anuale (Liceul nr. 5), unele acte de indisciplină (Liceul 7), amînarea unor jocuri (Liceul pedagogic), folosirea unor jucători, elevi ai şcolii, însă legitimaţi în altă parte (Gr. şc. chimie) au împiedicat pe alocuri buna desfăşurare a competiţiei. S-au remarcat în „Cupa de toamnă“ şi, cum arătam mai sus, in acest campionat, o serie de jucători cu reale calităţi. Consider ca o datorie faţă de handbalul ieşean promovarea unor elemente remarcate de la echipele din calificări la cele din campionatul divizionar al juniorilor, din campionatul de calificare al seniorilor sau chiar la echipa de seniori din divizie. Prof. P. GHERGHIȘAN 1. Liceul nr. 8 2. Liceul I.C.M. 4 3 0 1 58—43 0 4 2 0 2 57—50 4 3 2 0 1 42 36 4 3 1 0 2 41—54 2 4 1 0 3 512—8?2 3. Liceul pedagogic 4. Șc. comercială 5. Gr. sc. chimie 1. S.S.M. 2. Liceul nr. 7 3. Liceul nr. 5 4. Sc. prof. auto 88 0 0 104—64 632 9 188—544 3 10 285—68 2 30 0 882—80 0 de 24 ore Radio Iaşi Programul de seară (1 decembrie), 17.00 Buletin de ştiri, 17.05 Estrada zilei, 17.30 Pe teme cetăţeneşti, 17.45 La microfon« Selişti şi formaţii de amatori, 18.00 Satul românesc contemporan, 18.20 Cîntecul care mi-e drag, 19.00 Radiojurnal, 19.15 Solişti români de operă: Elena Patrichi şi Ion Piso, 19.30 Teatru 1« microfon .Povestea lui Stan Păţitul*, de Ion Creangă, 21.00 Buletin de ştiri , 21.05 Luceferi al poeziei româneşti. George Bacovia , 21.20 Jazz... concert, 21.30 Cinemeridian. Educaţia cinematografică », tînărul spectator, 21.40 Jazz. . . concert (continuare). Programul de dimineaţă (2 decembrie), 6.00 Buletin de ştiri , ♦ 6.05 Matinou muzical, 6.30 Emisiune pentru sate, 6.40 Drag mi-e Jocul românesc, 7.00 Informaţii şi muzică. Televiziune 10.00 Deschiderea emisiunii de dimineaţă. Teleşcoală. Fizică — clasa a VlII-a, Tema Curentul electric — intensitate — tensiune — rezistenţă, 10.20 Biologie, Tema:Micro şi macrosporogeneza* — film didactic, 10.30 Chimies clasa a XlI-a, Tema: „De l« laborator la industrie" — film didactic, 11.00 închiderea emisiunii de dimineaţă, 18.00 Deschiderea emisiunii — Ateneu — emisiune de actualitate muzicală, 18.30 Emisiune pentru tineret, 19.20 1001 de seri — emisiune pentru cei mici, 19.30 Telejurnalul de seară, 20.00 Ecdiţie specială. Un program realist pentru dezvoltarea agriculturii şi creşterea bunăstării ţărănimii cooperatiste, 20.15 Reflector, 20.30 Seară de teatru , „Fii cuminte Cristofor“ de Aurel Baranga, 22.00 Prim plan. Prof. Petre Vancea, membru corespondent al Academiei, 22.30 Telejurnalul de noapte, 22.45 Program de canţonete interpretat de Ion Fălculete, 23.00 închiderea emisiunii. Cinematografe VICTORIA : la orele 9, 11.10, 14.30, 16.40, 18.50 , 21: „Femeia să se teamă de bărbat“, producţie a studiourilor din Grecia. REPUBLICA: orele 9.15, 11.15 , 15, 17, 19, 21: „Ai grijă de Suzi**, producţie a studiourilor din R.D.G., COPOU: orele 9 , 15, 15, 17, 19, 21 „Întoarcerea doctorului Mabuse", ARTA: orele 9,15, 11,15, 15, 17, 19, 21: „Simpaticul domn „R", TATARASI: orele 16, 18, 20: „Cazul sergentului Grişa", NICOLINA : orele 16, 18, 20: „Căsătorie în stil grec“. Teatrul de păpuşi La ora 15.00 la Teatrul de păpuşi va fi prezentată piesa „Vînt — Expresul veseliei“. Casa de cultură a tineretului şi studenţilor La ora 20.00, la clubul artelor va avea loc expunerea „Poezia lui Paul Celan“. Prezintă asistent universitar Fassel Horst. Seară de filme franceze La ora 21.15, în amfiteatrul 1 al Universităţii va avea loc o seară de filme franceze cu care prilej se vor prezenta : „Actualităţi franceze" şi filmul „La Maître de Santiago“ după piesa lui Montherlant. Filmul va fi prezentat de lectorul universitar Jean Delaperrière. O.N.T.—Agenţia de turism Iaşi Agenţia Judeţeană de turism laşi aduce la cunoştinţă celor interesaţi că s-au pus în vînzare locuri la odihnă şi tratament pentru trimestrul I 1971, după cum urmează : Odihnă — staţiunile Sinaia, Predeal, Buşteni, Tuşnad,Sovata, Păltiniş, L. Roşu, Bor sr.c. Tratament -1- staţiunile Vatra Dornei, Felix, Herculane, Borsec, Sovata, Tuşnad, Sîngeorz, Slănic,Moldova, Călimăneşti, Bazna, Govora, Olăneşti, 1 Mai, Buziaş. In acest sezon preţurile sunt mai reduse, beneficiindu-se şi de 50 la sută reducere la transportul cu trenul. Timpul probabil Vreme schimbătoare cu cerul variabil, temporar acoperit. Cu totul izolat se vor semnala burniţe slabe. Vînt în general slab din sectoarele vest, sud-vest. Temperatura aerului în general staţionară, minimele vor fi cuprinse între minus 5 grade şi plus 1 grad, iar maximele între 7 şi 12 grade, local mai ridicate. Dimineața și seara ceață locală.